decqnes Martel Marele Dictionar al Bolilor si Afectiunilor Pee OE] PTE TLE EDITIE NOUA, REVIZUITA SI ADAUGITA Editura Ascendent2 Jacques tre) Le grand dictionnaire des malaises etdes maladies ‘Nouvelle dion revusetaugreetéo (© 2007- ations Quintessence ue dela Bastdonne 13678 Abagne Cedex France "74. (033) 06 2 1890 S4-Fue(o2) 0442 189099, Info@holoconcepten Pourle Canada © fins Atma internationales 1400, bou ten Dourases, bar. 20. (ude (Qeabes) G10 462 ~ Cala ‘Te. (o3) #28 990-0008- Fax (03) 41890415 Courriel: info@atmacn — Ste Web: vrata “Tous droits de reproduction ede traduction reser pour ts ays, Descrierea CIP a Bibliotecil Nationale a Romaniet MARTEL, JACQUES Marele dicfionar al bolilor si afectiunilor : cauzole subtile ale ibolnavirii / Jacques Martel; trad: Doina Anghel.- Bucuresti: Ascendent, 2012 Bibliogr. ISBN 978-973-1859-69-9 [.Anghel, Doina (trad.) 61 Editor: Clara Toma Coperta si tehnoredactare: Magda Cipraru ‘Toate drepturile apartin Bditurii Ascendent. Reproducerea integrali sau parfala, sub orice form, a textului din aceast& carte este posibilé doar cu acordul scris al Edituri Ascendent. Copyright@2012 Editura Ascendent wowwedituraascendento E-mail: flice@editura ascendentro cece roe eee aaa ears Marcle Deoner a ollr!Aeetunior- Covel sue einai! : . editoriale Exprimari despre Vindecare Eu cred ca Sénatatea este o zestre cu care venim pe lume fiecare; Sursa creatoare, in inteligenta si generozitatea el, ne-a inzestrat cu tot cea ce avem nevole pentru cilitoria vietii -hart’, ghizi, indicatoare si resurse de toate felurile: Starea de sndtate este efectul capacitajil noastre de a ne ne conecta la planul tnalt a cérui parte important suntem tofi. Uneori ins stim bine, desi ne Propunem o fint si un drum bun pentru a ajunge Ia ea, se intampla sa ne raticim; o alee ce ne pare mat scurts, mai frumoas& sau mai... ricoroasa decat drumul ales initial, ne atrage, 0 nim pe acolo si incepem s& ne indepartim de calea inigiatf; ne putem indeparta pusin doar, iar cand vedem c& aleea nu duce nicaieri, ne intoarcem; saw ne indepairtam atat de mult, incat nu mai ramane timp pentru intoarcere chiar daca avem resurse; ori avem timp. dar resursele cu care am fost inzestrat la inceputul calatoriel viefii sunt (de) limitate, Sanitatea se termina acolg unde incepe dizarmonia, conflictul cu tine ‘nsufi si cu ceilalti, frica, netncrederea, necredinga, vinovatia, resentimentul, uitarea fubiri. lar toate acestea Incep si se manifeste in viata noastrA odaté cu deconectarea de la resursele indestulatoare cu care am fost inzestrafi, prin ignorarea legilor si principiilor universului, Am fost creati ca Trup, Minte, Suflet. Fiecare din aceste parti ale noastre sunt strdns conectate intre ele si conectate la Sursa creatoare. Cénd legatura dintre aceste pirji slibeste, sau cind este distrusé, fiinfa noastra ca intreg pierde contactul cu Sursa. $i atunci, singurele resurse pe care ne putem baza sunt cele interioarre, din zestea inifiaki. Cand mintea noastri sufera, pentru ca nu infelege ceva, pentru ci e epuizati, suprasolicitata, insuficient folositi, pentru ci se afla in conflict cu inima sau pentru alte motive, sufera th egali masura si sufletul si trupul. Cand inima oastra plange, pentru cd se simte rnitd, pentru ci se simte dezamagita, pentru ise simte insingurat& sau pentru alte motive, sufera in egal masura si trupul si mintea. Cand trupul nostru e bolnay, pentru cé a fost neingriit, pentru ca a fost agresat, pentru ci a fost intoxicat, sau pentru alte motive, suferd in egala masura si mintea si sufletul. Cénd micar una din aceste parti este in sufering3, manifestimn, cel mai adesea si cei mai mulfi dintre noi, neincredere, fic, indotal&, conflict interior, vinovatie, adic exact acele manifestiri care stau la originea boli, Intram fntr- un cere vicios, pe o spiral descendenta, intr-un labirint intortocheat si intunecos. Odatd r&taciti si deconectati de la Cale si de la Sursi, proviziile devin din ce in ce mai sarace, noi din ce in ce mai speriafi. Boala, starea de ru, ne fin cu ochii in piimant, trsti, cu bratele incrucisate ori cu elea Jocques Mere! atérndnd pe Langa not a neputinfa. Cautim iesirea cu disperare si ajungem adesea si r&ticim si mai mult, si ne afundim si mai tare, Nu orice luminis este locul unde trebuie si ajungem si nu orice izvor e tamiduitor. Ca si putem iesi din fundatura unde am ajuns, bolnavi flind, este nevoie ‘88 facem 0 “cale -Intoarsi” cu mintea si cu inima, s4 ne amintim acea decizie, acel act, acel génd, acea emofie, acel conflict, acea slibiciune, acea traum’, acea temere, etc. care ne-a determinat sé facem primul pas ce ne-a indepartat de calea cea bund si de sin3tate, lesirea din cercul vicios se poate face printr-un pas lateral, nicidecum prin continuarea mersului fnainte. lesirea dintr-un labirint fntunecat se poate face prin inspiratie, micidecum prin cdutarea unor repere orbecaind, lesirea dintr-o spiral descendent’ se poate face printr-un salt tn {ndlsime ori prin urcugul treaptd cu treapt, nicidecum prin spaturi In adancime. lesirea dintr-o prapastie adancé, atat de addnc& ‘ncét ecoul strigitului tiu nu ajunge nicdieri, se poate face doar prin zbor.. Vindecarea presupune creding& fn sursa creatoare si increderea In rresursele interioare, Odati ce ai ajuns, cu mhintea gicu inimia, la acel punct in care ai pierdut calea cea bun’, regésirea ei si reluarea cAlétoriei este posibilé. Totul este ca, chiar si atunci cénd resursele trupului de a strabate drumul fnapoi sunt limitate ori aproape inexistente, si ai credinfa si increderea ca vei reusi - prin {ntuisie, printr-un pas lateral, prin salt in inalfime sau prin zbor. Vindecarea nu o gisesti neaparat la capatul unei ci vindecatoare. Vindecarea este cel mai adesea, chiar Calea spre Vindecare. lar Calea spre Vindecare trece intotdeauna prin punctul unde mintea, inima $i trupul se unesc si devin Una cu Energia Creatoare si cu lubirea. Vindecarea este in Tine. Sper din toati ¥ ci aceasta lucrare al cei editor am bucuria si fiu, s& te ghideze catre acel loc din tine Insufi/Ins&fi unde ve! gsi resursa timaduitoare cu care ai fost inzestrat(a). : ‘Snitate si Armonie v8 doresc! Clara Toma, editor www.exprimariawordpress.com Moree leone el olior Afectunilor- Ceuel sue oe Imbonsi 5 Multumiri 4s dori si mulgumesc in mod special doamnet Lucie Bernier, pentru munca ei de colaborator in toti acesti ani de producjie a c&rfii. Experienta sa de viafi, cea de pslhoterapist, formarea el in abordarea metafizicii de boli si stari de au, spiritul de sintezi si intuitia au contribuit semnificativ la finalizarea acestei carfi (lucie bernier@atma.ca ) muljumire special domnului Claude Sabbah care de peste 40 de ani, prin expertiza sa exceptional’, marea sa experienga si predare asupra biologici totale a fiinfelor vii, sub forma de povesti naturale, au activat in mine un impuls ssi merg chiar mai departe in cercetarea si concluziile pe care LE-AM efectuat and fn aceasta zi. Mintea sa deschisa si iubirea lui pentru fiinfa umand sunt un exemplu de perpetuat pentru mine, fn special stiind c& iubirea este singurul vindecttor in munca pe care o efectuim pentru rezolvarea conflictelor care au adus boala si se manifeste. As vrea si fi mulfumese si Domnului George Wright, psihoterapeut s1 prieten apropiat, pentru sprijinul constant si incurajarea pe care mi-a oferit-o fay de munca depus’, care de multe ori mi se parea lunga si prea laborioas& in anil de productie a carsil,(Www.groupe-ace.com george@groupe-ace,com } Hi mulsumesc lui Gerard Athias pentru lucrarile efectuate in stabilirea tunel liste de cuvinte asociate cu conflicte, precum si identificarea etimologica a denumirii de boli care sunt o sursi valoroasa de informatii care pot facilita constientizarea conflictulul de la originea bolii si pentru ca ne-a permis si utiizam aceste informatii in dicsionar. (Www.athias.net) De asemenea, vreau si muljumesc urmatoarelor persoane pentru participarea lor la realizarea acestel clr} Mme Nicole Gagné M, Jean Dumas ‘Mme Ginette Plante Mme Ginette Caron ‘Mme Denise Quintal ‘Mme Danielle East M, Simon Alarie M, Paul-Emile Drouin Mme Denise Boucher M. Pierre Couture Mme Nicole Cloutier Dr Amaury Leclere Mme Louise Drouin M, Laurent Chiasson M. Bob Lenghan Mme Fleurette Couture Mme Catherine Guin ‘Tatalui meu: Noé MartelAceasté carte este dedicaté celor care cautii Adeviirul Morse cone olor! Afecyunior Covel subtle oe nba 7 PREFATA Accept] ¥ si ma vindec A constientiza ce sunt si ce sunt pe cale si devin este mereu extrem de captivant, cu atat mai mult atunci cind ceea ce descopar despre mine este frumos sippozitiv. Ce se intémpla tnsa cand descoperirile care rezultd dintr-un proces de tere ma pun in fafa faptului de a vedea fafete ascunse ale mele, care implica si necesitatea de a deveni constient’ de afectiunile de care sunt atins3, care s-au instalat n interiorul corpului meu? Bi bine, este ceea ce s-a intdmplat de-a lungul ultimilor ani, in care am realizat ci maladiile s-au instalat subtil, din cauza emosillor prost gestionate, cand, invafand si armonizez acest vartej emofional, am reusit si dobandesc paterea dea ma vindeca. E Binefnfeles, acceptarea faptului de a-mi prelua responsabilitatea fn ceea ce priveste sinatatea mea, a fost un proces indelung, de introspecjie si revizuire a valorilor, dar care mi-a dat certitudinea c& am puterea de a ma vindeca, ‘Am avut privilegiul, din 1988, de a-l cunoaste pe Jacques Martel si de a dobandi cunostinge de-a Iungul conferinfelor si atelierelor tinute de acesta, Jacques m-a ajutat si accept cl bala, oricare ar fi ea, este o experienta pozitiva, {ntrucit ea este o ocazie pentru mine de a ma opri, dea ma interoga abupra.a ceea ce se intémpld fn viasa mea. Boala mi-a dat ocazia s& favat s& cer ajutorul, lucra pe care eu fl evitam, Am invifat si tmi reamintesc c& a cadea este omenesc, dar a te putea ridica este divin gi cd, pentru a te vindeca, este esengial s& te deschizi catre ceilaly,cdtre tine insuti gi mai ales citre lubire, Aceasta carte este un exceptional instrument de transformare, este 0 fereastra deschisé catre lumea emotiilor, care este inc pusin cunoscuti. Dandu- ‘mi dreptul si ma lubesc si si mA accept traversand toate emotille traite, am ficut un pas important catre armonie, pace, iubire. Pe durata acestor ani cat am colaborat cu Jacques la nagterea acestel cary, am fost surprinsa sa constat cantitatea foarte mare de timp investi’, fara s& mai amintesc de energia depusa pentru a canaliza aceste informa. Ceea.ce dorese fiecaruia, este si devind din ce in ce mai autonom, din ce in ce mai capabil de a afla de unde provin bolite si afectiunile care fl afecteaz’, Aceasta recunoastere va servi procesului de preventie si va aduce schimbirile necesare tn viaga pentru recuperarea sanatafil. Multi sanatate ! Lucte Bernier, psihoterapeut, coordonator al lucréirti~ Jacques Meret INTRODUCERE ‘SAndtatea a fost intotdeauna un subiect de preocupare pentru mine. De fapt, chiar de la o varsti fraged’, am inceput si ma confrunt cu probleme de sindtate, fird stiu exact cauza. Mama mea, de asemenea, s-a confruntat cu situatii dificle, care, au necesitat diverse ingrjiri (operayiuni tratamente), si multi ani de spitalizare ‘Tn cazul meu, cum nu se putea gisi exact ceea de ce sufar, o indoiald plana constant: mi gndeam ci aceste probleme ar putea fi psihologice. Mi-am zis atunci: sau “este doar in mintea mea, sau"existi un motiv pentru ceea ce se ‘ntémpla”. Am decis sa optez pentru a doua si atunci am inceput sd cercetez ce m- a adus sé traiesc toate aceste nelinist ‘In 1978, am tnceput si lucrez in domeniul sinatatii, mai precis a suplimentelor alimentare. Am realizat atunci, de unul singur, in timpul consultarilor individuale pe care le dideam, ci ar putea exista o legaturd tntre emotii, ganduri si boli. Am inceput intuitiv, si descopar legaturi tntre anumite emotii si anumite boll. In 1988, atunci cénd m-am tnscris la cursuri pentru dezvoltarea personala, am descoperit ceea ce se numeste astizi, abordarea metafizica de boli si stari de rau, Imi aduc aminte cum fmpreund cu un grup consultam compilatia de nelinisti si de boli dezvoltate in cartea lui Louise Hay. Observam ‘cum oamenii incepeau ancheta asupra lor insisi sau pe alfil ca si verifice validitatea a ceea ce inainta Louise, tofi vizibil pasionati de a descoperi noi cai de cercetare pentru a fntelege mai bine cea ce traiesc. De atunci, interesul meu in aceasta abordare a continivat s& creascé, in special pentru ca m-am reorientat profesional in acest domenit specific de crestere personal. De atunci, nu m-am oprit din a incerca si verific, prin intermediul consultarilor individuale, claselor sau atelierelor de lucru pe care le conduc, relevanga acestor date cu privire la boli s stari de rau. Chiar si astzi, am uuneort, fie la magazinul alimentar sau la xerox, pun tntrebari oamenilor cu care ma intdlnesc pentru a incerca s& ingeleg ceea ce traiesc ei in acel moment, pentru a gsi link-ul cu boli si stiri de ru. Se uit la mine cu un aer uimit si fn acelasi ‘timp curios, intrebandu-se dac& sunt clarvazator sau un extraterestru pentru a reusi sé stiu asa de multe despre ei fara ca ei si imi fi zis prea multe. De fapt, nd stim s4 decodim boli si stiri de rau si c& stim la ce fel de emofii sau ganduri sunt legate, este foarte usor si tntelegi sid fi spui unei perscane ceea ce traieste. Atunci le zic oamenilor cd este pur si simplu cunoasterea functionarii a omului si a legaturilor intre ganduri, emotit si boald. Intr-un fel le explic ci am putea avea un calculator umplut cu aceste date, si apoi si cerem cuiva s& isi spund boala sau nelinistea, iar informatia despre viata personalA a acestuia ar aparea clar, cu toate ca ei pot fi constienfi sau nu de aceste fapte. Deci, nu este vorba de clarviziune, este pur si simplu cunoastere. Astizi, cu experienfa si cunostingele ccumulate, pot afirma ci este imposibil ca o persoana si sufere de diabet fard ca ea sa nu resimta in viaga sa, un Moree Dctonar lBllors Afeciunitr- Covel subtle ibn : sentiment de tristefe profundi sau de dezgust puternic fata de o situatie pe care a trait-o. Pentru mine este imposibil ca o persoand sé sufere de probleme la ficat fird ca ea si resimtd furie, frustrare, fat de ea insdgi sau de fata de alt, si asa mai departe. Mi-a fost facut de citeva ori remarc urmatoare: ,atunci cdnd decodezi boli faci special in asa fel incat sii se lege" si urmeazai.toati lumea traieste furie, frustrare, chinuri si respingeri”, Acestora, le rispund c& nu toata Jumea reactioneaza la fel. De exemplu, am crescut intr-o familie de doisprezece copii, cu un tata alocolic si o mama depresiva. Frafii si surorille mele au avut aceeasi parinti ca mine, dar fiecare copil, inclusiv eu, va fi sau nu afectat, intr-un fel diferit din motivul interpretarii sale propria trairii cu paringi De ce? Pentru ci suntem tofi diferiti si constientizam lucrurile diferit, fiecare pe drumul lui. Atel, fenomenul de respingere poate declansa o boala la 0 persoand dar nu neaparat 5i la cealaltd. Asta depinde de felul in care m-am simtit afectat, constient sau inconstient. Daca stresul meu psihologic este suficient de mare, el va fi transpus, de citre crefer, intr-un stres biologic sub forma de boala. In unul din atelierele mele despre abordarea metafizic’ de boli si stiri de rau, cu ocazia unul salon despre stndtatea naturala, bolile si stirile de ru pe care oamenit le-au impartsit cu mine au fost decodate destul de repede si cu precizie, spre marea mea fericire, Pusin timp dupa, o prietend care a fost in public la acest atelier imi spune: ,Jacques, ar trebui sa fii atent cAnd raspunzi ‘oameniilor si le dai un raspuns direct si rapid, Persoanele din jurul mew au avut Iimpresia c& atelierul este aranjat dinainte, pentru a funcfiona’. Binetnfeles c& nici ‘nu Incape indotala sé f fost astfel aici trebuie infeles urmatorul lucru: ~ in primul rand, persoana afectata de boalaistie ca ceea ce se spune este adevarat pentru ea, dar poate nu este aga evident si pentru cellalgt care nu sunt afectati personal, <-in al dotlea rand, ceea ce este now si apare pentru prima oard in constiinta poate si ne para ireal. SA negi aceasta realitate poate sa fie si un fel ase proteja pentru a nu se simfi responsabil de ceea ce ni se intmpla, Aceasta este o anecdotd care ilustreaza foarte bine aceast’ constatare. Celebrul inventator Thomas Edison a facut cunosting cu membrii Congresului american pentru a le prezenta cea mai nou’ invengie a sa, phonographul, 0 ‘masinaie vorbitoare, S-a raportat c8 atunci c&nd a pus in funcfiune inventia, unit ‘membri ai congresului lau acuzat c& ar fi un impostor, si spundnd ca trebuie si fie o scamatorie sau ceva necurat, pentru ci pentru ei era imposibil ca o voce de om sa poata iesi dintr-o cutie. ‘Timpurile s-au schimbat. $i de aceea este important si ramai deschis la {det noi care ar putea aduce rispunsuri inovante la multe din probleme. Multe persoane tn Statele Unite si fn Europa au dezvoltat aceasta abordare a legaturii existente intre contflicte, emofil, ganduri si boalé, si asta face ca acest domeniu de investigare si fle cunoscut nu numai in Quebec dar si in alte colpuri ale lumii, ‘Spun des in cursul conferinjelor mele, c& am un mental foarte puternic, dar gi o intuitie puternic& si ci cea mare proba a vietii mele a fost, si este in continuare si le conciliez pe ambele, Formarea mea ca inginer electrician m-a dusyw © sncqes tare Ja a concretiza aspectul logic si rational a lucratilor. Fizica m-a invajat cd la fiecare cauzi este legat un fapt real. Aceasta lege a cauzalititii, mal tarziu, am putut s% aplic domeniului emotiilor si a gindurilor, chiar dacd sunt mai pusin tangibile ca fizica, Dar este asta adevarat? Chiar i intr-un domeniu care deriva in fizic8, cum e electricitatea, lucrm cu ceva care ochiul omului nu ka vizut hiciodata: electricitatea, De fapt, Iucraim cu efecte ca lumina, c&ldura, inductia electromagnetica, sam.d, In acelasi fel, gindurile si emofille nu sunt neaparat fizice tn sensul propriu a cuvantulul, dar pot avea repercusiuni fzice sub forma de boala si neliniste, De aceea unul din scopurile acestel cry este de a arta ci la ceva care nu este viribil asa cum sunt gandurile si emofiile, rispund reactiifizice misurabile care de multe ori se prezint sub forma de boald si neliniste. Pot si ‘miisor ct de fnfuriat ma simt? Nu! Dar pot si fmi masor temperatura atunci cind am febr8, Pot s& masor faptul cd de multe ori am impresia c& trebuie si lupt pentru a obsine ceea ce vreau? Nu! Dar pot misura scderea de globule rosli atunci cind sufér de anemie. Pot si masor faptul cX fericirea nu circuld suficient {mn viaja mea? Nu! Dar pot masura nivelul meu de colesterol si si vd c& e prea ridicat, si asa mai departe. Atunci daca prind constiinja de ganduri si de emofii care au dus la dezvoltare de boli si stiri de ru, se poate ca schimband aceste sginduri si emofii si imi regasesc sinatatea? Afirm ca dal Totodata, se poate ca treaba si fie mai complex decat imi dau seama constient. De aceea se poate si am nevoie s& apelez la alti cameni lucrand in domeniul medical sau altor oameni folosind alte metode profesionale pentru. a imi ajuta s& efectuez schimbarea in viata mea, Daca trebuie s& mi operez si ci {ngeleg ce m-a adus si trdiesc o astfel de situafie, este posibil s& imi revin mult mal repede dec&t o alt& persoand care nu a vrut si stie ce se intampla in viafa lui sau pur si simplu I-a ignorat. Tn plus, dacd nu am infeles mesajul din boala mea, operatia sau tratamentul va face s& para c3 boala dispare, dar aceasta va putea si repercuteze sub un alt aspect, o alt forma asupra corpului meu, mai tarziu, Este de sperat ca din ce in ce mai mult firme vor lua aminte de beneficille care Te aduce si isi ajute angajatii i parcursul lor personal, pe plan emofional ‘Asta va permite sd scada numiirul de accidente tn firma, $i rata de absent, si va reste eficacitatea individuala. Dack viata mea personali, familialé sau profesional face s nu mai simt bine vis-a-vis de mine, sunt mai multe sanse s& ‘mi ,atrag’, chiar 5i inconstient, o boalé sau un accident pentru a putea pleca in concedia sau ca si primesc ngrijire personal. Ideea de a face un dictionar mi-a venit fr 1990, si in 1991 m-am pus pe treaba, Atunci, habar nu aveam de mungii de munci care aveau s& ma astepte, $i rulfumese cf a fost asa, clcl daca stiam, nu as fi pus in miscare acest protect. Dar mi-am zis ,fiecare lucru la timpul luil 0 s& reugesc; voi munci pana voi fi suficent de satisficut pentru a publica aceasta lucrare.” Mentionez acest Iucru, pentru ci a fost nevoie de foarte mult munca, ‘energie si voinja pentru a face aceste schimbari asupra sa, Un scriitor american a scris intr-o ai: ,doar cel curajosi si cet aventurosi vor trece prin experienta Marae Dana Bolo 5 Afectluntor»Covzel sul oe mtn 1” cu Dumnezeu". Ce infeleg eu din acest pasa) este ci determinarea mea de atrece peste obstacole 5i curajul de a experimenta cai noi pentru mine, imi vor procura anumite stéti de reusita si stare de bine. Aceasta stare de bine corespunde ‘sinatafi izice, mentale si emofionale. Din 1978 pana 1988, am lucrat in domentul complementelor alimentare numite, metoda orthomoleculare, aceasta semnificd si oferi organismului nutrienfi necesari, cum ar fi vitaminele, mineralele si altele sub forma de alimente sau suplimente alimentare pentru a te mentine la 0 sanatate optimala”, ‘Ma bazam atunci pe niste lucrari de psihiatril si alji doctor, biochimisti si dive cfutatori canadien si americani care, prin experiente, au demonstrat c& daca dai nutriensit necesari, se poate imbunatafi, ba chiar vindeca th unele cazuri slnatatea fizicd, mentala si emotionald. De fapt, exist’ mai multe abordari pentru a obtine o snitate optima si fiecare are importanga lui, fiecare actiondnd intr- un fel sau altul asupra toate aspectelor corpului nostru, In 1996, am vazut un reportaj la televizor despre “Columbia-Presbyterian Hospital” din New York, unde era vorba despre un pacient, domnul Joseph Randazzo care avea sa fle operat pentru trei by-passuri coronare. Acest pacient a beneficiat de sedinte de vizualizare, de tratament energetic, de reflexologie inainte de operatie. In timpul operatiei beneficia de tratament energic. Dupa operatie, tot acest pacient a participat din nou la sedinte de vizualizare, a primit tratamente energetice si de reflexologie pentru a putea s& se recupereze mai repede. Aceste interventil si-att dus fructul céci pacientul s-a recuperat mult mat repede dupa aceasta intervengie decdt ar fi fécut-o un alt pacient tn conditit normale. Doctorul practicant, Mehmet 2, mengiona faptul c& face aceeasi experien}d cu alti 300 de pacienti pentru a analiza reaultatul si de a adéuga aceste terapit alternative tratamentului medical conventional. Aceasté carte se vrea deci ca un complement adus tuturor abordatrilor, fie ele medicale sau in legatura cu metodele alternative. Cartea trateazi deci abordarea alopat, mat mult medicinala, si cea a abordarii holistice care cuprinde mai mult aspectul fizic, mental, emotional si spiritual al fintei mele. imi doresc cu ardoare ca tofi profesionisti sénatatii, la orice nivel ar fei, 58 jonar in completarea practicii lor, ca un object al : ajuta pacientii in procesul lor de vindecare. Personal, am experimentat operatile, medicina traditional, medicamentele, acupunctura, tratamentele energetice, radiestezia, naturopatia, masajele, terapia prin culori, dletetica, vitaminoterapla, esentele florale ale Dr. Bach, chiropractica, ortoterapia, iridologia, psthoterapia, rebirth-ul_(respirafie constientp), homeopatia sam. $tiu cd dac& o tehnicd era valabila pentru toatd Iumea, aceasta ar fi singura folosité. Dar nu este cazul, ici fina umand este animalul de pe planeté care are cele mai multe posibilititi dar si cea mai mare complexitate. ‘Acesta e motivul pentru care trebule s& incere sé infeleg de unul singur ceea ce trfiesc ajutat de ceilalti la nevoie, in domeniul respectiv competentet lor. Acelasi autor pe care I-am mengfonat si mai sus scria o dat&: , TREBUIE SA INVATAM DE LA CEI CARE $TIU", Astfel eu trebuie si caut ce este cel mai bunw Jocques Marte! din fiecare profesie. Cénd sunt fafa fn fata cu un medic, ma gandesc ci el stie si mai multe decat mine despre medicina si ci trebuie sé fiu atent la ce are s& imi spuna si la ce imi propune, lisndu-mi libertatea de a alege singur continuarea orientarli mele. La fel cnd sunt tn fata unui acupunctor, sunt atent la ce imi zice sau la tratamentul pe care il propune, pentru ca el stie mai bine cum functioneazi echilibrul energetic al corpului meu vis-a-vis de meridianele mele. $i asa mai departe pentru toate celalalte profesil Intr-o 2i, o doamna imi spunea cé ea nu crede fn toate povestile despre ‘ganduri si emosii in legaturd cu bolile.I-am raspuns c& nu este nevoie s& crea Dupa ce i-am citit céteva texte care se raportau nor boli $i stiri de rau pe care le avuse sau Te mai avea, am putut si remarc ci atitidinea sa se schimbase si c& era mai receptiva la aceasta abordare. De fapt, este o parte din mine care stie ce se {ntmpl si stie ci cea ce se spune despre mine corespunde la ceea ce traiese si ‘cA nu este doar o intamplare. Aici trebuie s& fim prudenfi: nu trebute s& ma sime vinovat de ceea ce mi se intampli si si cred ci mi se spune ci e vina mea cack suntbolnav. Sunt responsabil de ceea ce mi se intdmplé, dar tn majoritatea cazurilor, nu este vina mea, Este necunoasterea legilor care regizeazi gandurile si emofiile asupra corpului fizic cea care ma face sa traiese stiri de rau si de boli. Trebuie deci sé aflu calea mea personale, sau in sensul mai larg, a cdi mele spirituale. Acolo unde am descoperit ci este prea pusina dragoste sau deloc, trebuie si redescopir ca dragostea existd totusi, Nu e evident, 0 si fmi spunefi! Dar chiar asa e. Dac mp arunc de la un balcon si fmi rup un picior, o si ic ci Dumnezeu m-a pedepsit? De fapt, existi o lege care se cheama legea sravitatiel care are tendinfa de a m& duce fnapol spre pamént. Aceast’ lege nu ¢ nici bun’, nict rea, este legea gravitatiei. Pot sf argumentez, cat vreau si si mi supar pe ea pentru c& din cauza ei mi-am rupt pidorul; asta nu va schimba nimic, ici, LEGEA E LEGE. Astfel explicdm c& toate bolile vin dintr-o lips dé dragoste. Se zice ci dragostea vindecd tot. Atunci, daca e edevirat, n-ar ajunge s& aducem dragoste ca s8 ne vindectim? Este adevirat, In unele cazuri. De fapt,e ca si cum dragostea ar trebul si intre prin anumite' porgl pentru ca vindecarea si aiba loc, prin aceste porti care ‘au fost inchise dragostei in momentul ranilor mele anterioare, latd arie intreaga de descoperiri si ludri aminte! ‘Aceasti carte nu are ca scop direct si aduc& solu bolilor $i starilor de ‘iu, ci mai degrabii pentru a ma ajuta si aflu c& boala sau starea de rau pe care 0 résimt vine din gandurlle si emotille mele, si din acest moment, pot si imi ofer sansele care le consider necesare pentru a aduce schimbair fn viafa mea, Simplul fapt de a sti de unde provine starea mea de riu sau boala mea, poate s& aduct schimbari In corpul meu fizic. In unele cazuri chiar, schimbarea pozitiva poate s& fie de 50% si poate chiar sX mearga pani la 100%, adici vindecarea completa. Pentru mine, atunci cénd am luat cursuri de dezvoltare personal tn 1988 si am putut s& descopar schimbarile care aveau loc fn mine, am avut Moree eonar Boller Afecunor- Caurele subtle oe inbolndve 8 sentimentut c fncepeam si renasc si am véizut cum apare la orizont speranta unor zile mai bune. Aveam in sfarsit un mijloc prin care sa procesez schimbari importante fn viata mea si si vad rezultatele. Trebuia s& actioner,cici eram intr-o reaciie in raport cu autoritatea si traiam foarte multe respingeri, abandon si neintelegere. Stiam toate aceste lucruri, dar mai trebuia sa si gasesc un mijloc de a le schimba, de a vindeca ranile mele interioare. De aceea m-am Implicat in acest domeii de activitate care este dezvoltarea personals. Munca ‘mea fini permitea si lucrez asupra mea in acelagi timp tn care lucram si Ti ajut si pe ceilali sa tsi deschida constiinfa. Cred cu sinceritate ca fiecare dintru noi poate si isi ia soarta in mani din ce in ce mai autonom gi ca fiecare dintre poate accede la un nivel de infelepciune, dragoste si libertate superioarat Toti o meritam, Dictionarul se vrea ca un obiect al deschiderii constiintel si a cdutirif de sine, Atunci cind se intampla ceva in legiturd cu sanatatea mea, erg s8 citesc ce e scris in dictionare pentru a fi si mai constient de ceea ce se {ntamplé. Fiinga umand are tendinfa facilé de a oculta, adica de a face si dispara din memoria sa constient’ ceea ce il deranjeaza. Astfel, atunci cand citesc din dictionar, 0 fac cu ochii cuiva care doreste si Invefe si s& fie si mai constient despre ceea ce i se int4mpl8. Partea mea mentala si intelectualA ia informagia cu care trebuie s& lucrez, Caci singura mea putere adevarati, este puterea asupra mea; sunt creatorul vietii mele. $i cu cat sunt mai constient de asta, cu att mai mult pot sd fac schimbarile potrivite. De un secol, si mai precis in ultimii 50 de ani, am facut un salt extraordinar in domeniul tehnologic, ceea ce a permis, binefnfeles in unele cazuri, s& ne amelioreze conditille de viata. In ciuda acestor progrese, nu ne dam bine seama cA stiinfa nu are raspuns la tot si cd existd, pe pamant, multe femei si Dbarbati care sufera de boli. Ca trim Intr-o fara industrializata sau in dezvoltare, trebuie sa lum aminte de noi insis si s& ne confruntm cu intrebarile urmatoare: Cine sunt? Unde ma duc? Care e scopul meu tn viata? Este important si ma folosese de carte ca de un instrument pentru intelegere, investigare si transformare. Dac imi vi idei noi in timp ce citesc textele, pot foarte bine si le completez cu propriile mele cuvinte. Dictionarul acesta trebuie s4 devina un instrument viu la care fiecare dintre no! isi poate aduce contributia. Astfel unele pasaje din carte, au fost redactate la cererea anumitor persoane. Va urez de Tectura plicutst Jacques Martel Psychotherapeut“ 10. 0. 2, 1 ag, ie 6 16. ” 8 9 20. 2. 2, 23. 26. 2. 29. 30. a 33. 34. Jocaues Martel CUPRINS [ASCUIPA SANGE Vezl: SANGE son ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL Vezi: CREIE ACIDITATE GASTRICK Veri: STOMAC-ARSURI ‘ACIDOZA Vez si GUTA, REUMATISM, [ACNEE Vezi PELE. ACRODERMATITA Vez: PIELE. ACROMEGALIE Vee!: OS ‘ACROKERATOZA Vezi:PIELE. -ACUFENA Veri: URECH! |ACUMULARE LICHID SINOVIAL Vez: BURSITA.. ‘AFRZIA Vet: ALEXIA CONGENITALA, VORBIRE.. AFONIA SAU STINGEREA VOCIL APTA Veti: GURA —AFTA.. ALE Vez: TENDONUL LUT AHILE.. AALCOOUISM Vez st ALERGI [IW GENERAL, CANCER LA LIMBA, FUMAT, DEPENDENTA, DROGURI, SANGE — HIPOGLICEMAIE. ALEXIE CONGENITALA (cecitate verbal ALERGIE Veri si: ALCOOUISM, ASTM AALERGIE LA ANIMALE (in general). ALERGIE LA ANTIBIOTIC... ALERGIE LA ARAMIDE (unt sau ulei) ALERGIE LA CAL... ALERGIE LA CAINI ALERGIE UA CAPSUNI esses ALERGIE — FEBRA FANULUIatergia la poten). ALERGIE LA LAPTE SAU LA PRODUSELE LACTATE. ALERGIE LA TNTEPATURI DE VIESPE SAU DE ALBIN... ALERGIE LA PENE.. ALERGIE LA PESTI SAU FRUCTE DE MARE. ALERGIE LA PISICI., ALERGIE LA POLEN Vezi: ALERGIE ~ FEBRA FANULUI ALERGIE LA PRAF. ALERGIA LA SOARE... ALOPECIE Vezt: PAR — CALVITE. ALUNITA Veci:PIELE — MELANOM, ‘Marl Diora Bator s Afecunior-Coutle sbi ale mbenéi 6 35. _ ALZHEIMER (boala ll.) Vets: AMNEZIE, SENILITATE... 1 65 36. AMENOREE(absenja mensiristil)Vezi MENSTAUATIE — AMENOREE 65 37. AMFETAMINA (consum de...) Veal: OROGURI. = 66 38. AMIGDALE — AMIGDALITA Vez s: GAT, INFECT... : 66 39. AMIOTROFIE Vezi: ATROFI... 68 120. AMNEZIE Vers: MEMORIE [PIERDEREA MEMORIE! 68 41. AMORTEALA..... an 68 42. AMPUTARE Vers: AUTOMUTILARE . 43. ANCHILOZA (stare de...) Vez! si: ARTICULATH [IN GENERAL], PARALIZIE [IN GENERAL]. : 70 44s, ANDROPAUZA Vers: PROSTATA/[IN GENERAL] /[AFECTIUNI ALE] ss70 45. ANEMIE Vezi: SANGE — ANEME.. : n 48. ANEVRISM (arterial) Vezi si: SANGE — HEMORAGIE.... oh 447. ANGINA (in general) Vez! s: GAT [DURERI DE..} ecu a ‘ANGINA PECTORALA Vezi si: INIMAW / [TN GENERAL] / INFARCT [DE MIOCARD}. nm {ANGIOM (In general) Vz si:PIELE ~ ANGIOM PLAN, SANGE — CIRCULATIE SANGUINA, SISTEM LIMFATIC.... n a 50. ANGIOM PLAN Veri: PIELE — PETE DE VIN. TA 51.- ANGOASA Vezi si: ANXIETATE CLAUSTROFOBIE 78 52) ANOREXIE MENTALA Veri si: APETIT [PIERDEREA APETITULUL..J, BULIMIE, GREUTATE [EXCES DE .J soi 53. ANTRAX Vezi:PIELE— ANTRAX.. 5a. ANURIE Vezi: RINICH! — ANUREE.. 55. ANUS. ee 56. ANUS — ABCES ANAL Vezi si: ABCES [IN GENERAL]. 57. ANUS — MANCARIMI ANALE Vez! si: PIELE— MANCARIME. 58. ANUS — DURERI ANALE Vezi si: OURERE.. 59. ANUS —FISURI ANALE.. 60, ANUS —FISTULE ANALE Vez: FISTULE vn G1. _ANXIETATE Veu si: ANGOASA, NERV [GIZA DE], NERVOZITATE, SANGE — HIPOGLICEMIE on) 62, _APATIE Ved si: SANGE™ ANEMIE / IPOGLICEMIE / MONONUCLEQZA vou 81 63, _ APENDICITA Vea! gi: ANEXA Il, PERITONITA. : 64, _APETIT (exces de...) Vezi si: BULIMIE, SANGE — HIPOGLICEMIE nin B 65. APETIT (ipsa poftei de mancare) Vezi si: ANOREXIE 166. _APNEE TN SOMN Vezi: RESPIRTIE [AFECTIUNI LEGATE DE...6 or: 68 | 69. 70. 7 R 7. 7. ao 6. 7. B, oe 80. , ce 82, 83, 84. | 8 86. 87. 38, 89. 20, on 9, 93. oa. 95. 96. 97. 38. 99. 100, 101. 102. APOPLEXIE Ver: CREIER — APOPLEXEE.. [ARITMIE CARDIACK Vert INIMAW — ARITHAIE CERDIACA. ARSURI Vezi si: ACCIDENT, PIELE [IN GENERALJ... AARSURI LA STOMAC Vert: STOMAC — ARSURI LA STOMAC ARTERE Vez: SANGE — ARTERE . ARTERIOSCLEROZA Vez i: SANGE/ ARTERE/ CIRCULATIE SANGUINA ncn 85 ARTICULATII (in general) Vert si: ARTRITA — ARTROZA ARTICULATII— ENTORSA.. ARTICULATII TEMPORO-1 'MANDIBULARE Vezi i GURA fafectiuni ale...}, MAXILARE [DURERI DE...]. ts . ve ARTRITA (in general) Vezi si: ARTICULATII [IN GENERAL], INFLAMATH .. ARTRITA — ARTROZA Vez gi: ARTICULATI, OASE.. ARTRITA DEGETELOR Vez: DEGETE ~ ARTRITA.. ARTRITA GUTOASA Vez: GUTA... [ARTRITA~ POLIARTRITA REUMATOIDA ARTROZA Vezi: ARTRITA — ARTROZA. ASFIE Vez: RESPIRATIE — ASFXIE. ASTENIE NERVOASA Vez BURNOUT... ASTIGMATISM Ver: OCH — ASTIGMATISM. |ASTEAVesi is ALERGIL, PLAMAMI (AFECTIUNI LA), RESPIRATI.. AASTMUL BEBELUSULUL AATAC CARDIAC Veat INIMAW — ATAXIE LUI FRIEDREICH ATROFIE Vezi i: MUSCHI — AUTISM : [AUTOLIZA Vezi: SINUCIDERE.. /AUTOMUTILARE Ver sis AMPUTARE. ‘AU2 Vert: URECHI — SURZENIE. AVORT SPONTAN Vezit NASTERE— AVORT.. AXILA Vez si: MIROS CORPORAL. BACTERIE MANCATOARE DE CARNE (infecie cu.) BALONARE Vezi si: STOMAC / [IN GENERAL] / GAZE... vss BASEDOW (boala I.) Vez: GLANDA TIROIDA — BOALA LUI BASEDOW. BAZIN Vez i SOLDURI [AFECTIUNI ALE..J,PELVS.. BASICA Vezi: CHIST PIELE / [IN GENERAL] / [AFECTIUNI ALE. ‘) BASICA Ver: PIELE BASIC sun BATATURI LA PICIOARE Vez: PICIOARE — BATATURI.. INFARCT [... DE MIOCARO]... MIOPATEE.. ' t ‘Maree Defonar al Bolo Afectlor-Covtle subtle mbar 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. mt, m. 13. ma, 15. 6. 7. 8. 19. 20. a 122, 123. 124. 25. 16. 7. 128. 129, 130. Bt 1. %33, 134. 15, 136. 7. 138. 139. BATATURI Vez: PICIOARE — BATATURI. @8AUTORI DE LAPTE (sindromul.) Vez! ACIDOZA, APATIE... BALBAIALA Vert sl: GURA, GAT [IN GENERAL). BAZAITIN URECHI Vert: URECHI — BAZAIT IN URECH! BETIE Vezi: ALCOOLISH BILIARI (calcul. Vez: CALCULI BIUARI.. : BOALA BAISER Vezi: MONONUCLEOZA INFECTIOASA.... . BOALA CARNIITOCATE, SINDROMUL BARBEQUE BOALA BECHTEREWS.. BOALA HANSEN Vezi: LEPRA. BOALA IMUNITARA Vezi SISTEM IMUNITAR BOALA LA COPIL Vez i: BOLILE COPILARIE BOALALUI ADDISON Vert si: GLANDE SUPRARENALE... BOALA LUI BOUILARD Vez: REUMATISM ALA LUI DUPUYTREN Vert MAIN BOALA LUI DUPYTREN . BOALA LUI FRIEDREICH Verl: ATAXIA FRIEDEICH.. BOALA LU! HODGKIN Vezi: HODGKIN.. BOALA LUI MENIERE Veri: MENIERE.. BOALA LUI PARKINSON Vez: CREIER-PARKINSON.. BOALA LUI RAYNAUD Vezi: RAYNAUD. BOALA.. : BOALA CRONICA Vez! CRONIC.. BOALA IMAGINARA Ver! si: POHONDRIA BOALA INCURABILA...... BOALA INFANTILA Veri: BOLI ALE COPILARIEI. BOALA KARMICA.. BOALA MENTALA Vert: NEBUNIE, NEVROZA, PSIHOZA . BOALA PSIHOSOMATICA nn BOALA SOMNULUI Vez: NARCOLEPSIE.. BOALA TRANSMISA SEXUAL Veul: VENERICA (BOALA.. BOALA VACII NEBUNE Vezi:CREIER- CREUTZFELD-JAKOB.... BOALA VENERICA Vez: VENERICA BOLI AUTO-IMUNE Vezt SISTEM IMUNITAR son BOLI EREDITARE Vezi si: INFIRMITATI CONGENITALE BOLILE COPILARIE! (IN GENERAL) Vezi $i: BOALA LA COPIL...... BOLILE COPILARIE! -RUBEOLA... BOLILE COPILARIEI- RUJEOLA...40. va, 142. 143. 144. 14s. 106. 147. 148. as. 150. 151. 152, 183. 154. 155, 156. 187. 158. | 188. 160. 161. 162, 163. 164, 165. 166. 167. 168. 169. 170. ™, m. ‘BOLILE COPILARIEI- SCARLATINA ‘BOLILE COPILARIE| ~TUSEA MAGAREASCA.. BOUILE COPILARIEI- VARICELA, BOUILLAUD (boala iui.) Vez: REUMATISM. BRADICARDIE Vezi: INIMAY — ARITMIE CARDIACA BRIGHT (boala lui.) Vez si: RINICHI [PROBLEME RENALE] BRONHII (in general) Vezi si: PLAMANI..... BRONHII— BRONSITA Vers: PLAMANI [AFECTUNI UA] no BRONHOPNEUMONIE Vez i: PLAMANI [AFECTIUNI ALE. BBRUXISM Vezi: DINTI[SCRASNIT DIN DIN} BTS (BOLI TRANSMISIBILE SEXUAL) Vezi: VENERICE (BOLI.. BUCAL (herpes..) Veit HERPES [..BUCAL].. BUERGER (boala li.) Vezi si: BRAT, FUMAT, INFLAMATIE, PICIOARE, SANGE — CIRCULATIE SANGUINA. BUFEURI DE CALDURA Vez: MENOPAUZA BURNETT (sindromul li.) Vezl: BAUTORI DE LAPTE [SINDROMUL BURNOUT SAU EPUIZARE Ver i: ASTENIE NERVOASA, DEPRESIE BURSITA Vezi si: ARTRITA, BRATE [afectiuni ale ..J, COATE, UMERI, INFLAMATIE, GENUNCH..., TENDONUL (UI AHILE. BURTA SAU ABDOMEN Vezl si: BALONARE [...AABDOMENULUI, INTESTINE [AFECTIUNI ALE... BULIMIA Ver ss ANOREXE, APETIT [EXCES DE, GREUTATE [ENCES DE... BURTA (durere de...) Vezi: DURERE DE BURTA BUzE.. BUZE USCATE, CRAPATE. ‘CAECUM Vez: APENDICITA, ‘CALCANEUM Ver: CALCAI.. CALCULI (in general) Vezi si: CALCULI/BILIARI/RENALI .. (CALCUL BILIARI SAU LTTAZA BILIARA Vert FICAT(DURERE DE FICAT), SPUINA. ‘CALCULI RENALI SAU LITIAZA RENALA Vedi: RIVICHl ‘CALOZITATE Vez: PIELE,PICIOARE ~CALUS $1 BATATURL... CCALVITIE Veri: PAR— CALVITEE.. CANAL CARPIAN (sindromul...) Vezi: CRAMPA | SCRITORULUI CANCER (in general) Vezi si: TUMORA (TUMORI... m2 m3 m3 na 14 15 16 Moree conor olor Afecunilor- Cauel sue le ibon di 173. 17. 175. 6, m7. 178. 179. ‘Bo. Bt 182. 183. 18a. 185. 186. 187. 188. 189. 190. 191. 192. 193. 194. 195. 196. 197. 198. 199. 200. 301. 202, 203, 204. 205, ‘CANCER AL ALUNITEI Vezi: PIELE ~ MELANOM MALIGN. ‘CANCER AL BRONHIILOR Ver! si: BRONHI ~ BRONSITA., CANCER AL COLONULUI Vezi si: INTESTIN [DURERE DE. 11/ CONSTIPATIE. CANCER LA ESOFAG Vert: ESQFAG..nonmnre CANCER LA FARINGE Vez: GAT — FARINGE. ‘CANCER LA FICAT Vezi FICAT [DURERE DE. CANCER AL GANGLIONILOR (al sistemului limfatic) Vezi: ‘ADENITA, ADENOPATIE, GANGLION [...UMEATIC) : oh CANCER LA GAT Ver: GAT — FARINGE ... 122 CANCER AL GURIL. : m2 CCANCER AL INTESTINULUI (in general) Vea ss CANCER LA COLON, INTESTINE [OURERE OE ...] / COLON / INTESTIN SUBTIRE. CANCER LA INTESTINUL SUBTIRE Vezi: INTESTINUL SUBTIRE IDURERELA.. CANCER LA LARINGE Veri: FUMAT, GAT [DURERE DE..] CANCER LA LIMBA Vecit ALCOOLISM, FUMAT. CANCER LA MANDIBULA Vezi: MANDIBULA [DURERE DE..] CANCER LA OASE Vezi: OASE [CANCER LA OASE...]. CANCER LA OVARE Vezi: OVARE [DURERE DE.......... ‘CANCER LA PANCREAS Ver: PANCREAS [DURERE Ean CANCER Al PIELII Vez: PIELE— MELANOM MALIGN. CCANCER LA PIEPT Vezl: CANCER LA SAN. CANCER LA PLAMANI Vezi si: BRONHII— BRONSITA, FUMAT, PLAMANI [DURERE DE.) oe CANCER LA PROSTATA Vezi: PROSTATA, TOURERE DE... CANCER LA RECT Vezi INTESTINE — RECT. CANCER LA SANGE Vezi: SANGE — LEUCEMI CANCER LA SAN Vezt: SANI [DURERE OE... CANCER LA STOMAC Ver! gi: STOMAC [DURERE DF... CANCER LA TESTICULE Veri gi: TESTICULE [DURERE DE. CANCER LA UTER (col si corp) Vez/ si: UTER. CANDIDA Vert ss IMFECTI, INFLAMATIA MUCOASELOR. CANDIDOZA Veri: CANDIDA, INFLAMATIE, VAGINITA.. CANDIDOZA BUCALA vezi si GURA, CANDIDA, GAT, INFECTII.. ‘CANGRENA Vezi: SANGE — CANGRENA CAP (in general).. CCAP (dureri de...