Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • J.richter, G.richter - Tulburari Cognitive La Pacientii Depresivi

    Uploaded by

    leonard
    4 views20 pages

    Original Title

    7. J.richter, G.richter - Tulburari Cognitive La Pacientii Depresivi

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views20 pages

    J.richter, G.richter - Tulburari Cognitive La Pacientii Depresivi

    Uploaded by

    leonard

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 20
    CAPITOLUL 7 Tulburari cognitive la pacientii depresivi Jorg Richter & Gabriele Richter in uliimii 20 de ani depresin a reprezentat un capitol predilect pentru psibologi si aceasti preocupare a condus la elaborares unor modele inovative de abordare a acestei tulburiri psihice. Céreetirite numeroase, aproape imposibil de evaluat din eauza sumaralui lor a dus la verificares empiric’ a postlatclor teoretice si la Lirgirea modelelor elaborate. ‘ e mai importante linii de dezvoltare vor fi prezentat discute rezultatele unei cercetiri pe rermen lung. cele ce urmenza inainte ca CONCEPTUL TEQRETIC AL COMPORTAMENTULUI DE INTARIRE-PIERDERE Pornind de la cercetivile empirice asupra separitii (Bowlby, 1969, 1983; Spitz, 1946 asupra deprivirii matemnale) cercetarle psihologice asupra depresiei au beneficiat in wltimii 70 de ani, mai ini, de o perspectiva teoretied asupra invafirii comportamentale. In con ceptul teoretic al comportamentului de intérire-pierdere, pe baza ideilor teoriei invari ‘operante, s-a postulat ei depresia apare g/sau se intrefine atunci cind condiile de intrire ‘sunt insuficiente sau lipsese, ea de exemplu atunci, eind pierdem © persoani apropiati, cand se modified comportamental unui partener in situate de eriza saw problematic schimbiri in coordonarea spatial ori emporabi a actvititilor de servieiu sau de timp lier schimbarea locuintei, a loculut de munci ori a actvitatilor, ete. (Costello 1972, 1976 Ferster, 1973, Hantzinger, 1979, Lewinsobn 1974, Lewinsohn & Libet, 1972, sau trecerea in visti a lui Blosehl, 1978). Cercetivile empirice sunt de acord in mare ci depresivul, in comparatic cu persoane= le non-depresive prezinti o rata mai seazuti a intértii comportamental contingente, iar ‘dupa remisiunea simplomatologiei depresive rata evenimentelor si experientelor plicute reste ca gi Intiirea contigent pozitiva. Aceste rezultate nu sunt cu nimie specific pentru depresie. De asemenea, nu sa reusit si se obiectiveze deficitele comportamentale (Hlautzinger, 1991). ly studié de darata si prospective s-a evidentiat ef freeventa eveni- mentelor negative de viald si conditii inadecvate de intarire nu sunt trasaturi antecedente ale tulburirilor depresive 5), in consecinti, nu au © semnificalie predictiva (Havtzinger, Luka & Trautman, 1986; Lewinsohn, Hoberman, Teri & Hantzinger, 1985). Pornind de la ce Lewinsobn si colaboratorii postuleaza cl corelatiledintte smeliorarea activtitii, cresterea raportiii evenimentelor pozitive de viati, si diminuarea depresiei sunt nedemonstrabile experimental, apare evident ei variabilele cognitive si fie hate fa centeul atentiei (Hammen & Glass, (1975). Evaluarea subiectiva a situatilor, etivitatilor si autoob- scrvatilor ascund reactii cognitive, care alaturi de anticipdrile consecinfelor compostamen- tale sunt factori care subliniazi necesitatea unui salt de la o apreciere pur comportamen- alist a fenomenului depresii la un modi mai cuprinzitor, el al abordarii cognitiviste. Poi evidenginte coe Hin mu be dezvolears a acestor moles 1. Clinic, naw atieaint sunt ict ca 1972); RaxivBeny loale de sexpinte pst ovr de wand 36 Silo: depresive (Beok 1970, se 2. Anumiite variabile cognitive mentinnse din cere Gio exemple, model de autocordts: nnd 0 vaioare central (de exemp! i Tavataei pentru vaioae ji a lui Reins, 197) yi hw ‘in, Abramson, Semel & Beoyer, 1979}, si modell reformulat ce $e nitnoee atribul touretie: sportamsente (Albrinisom, Sefiymait & Teasdale, 1978), ansibuabile unor even mente $c PEORIA COGNETAVA A DEPRESIEL 4 LULBECK. Puncini de pleeise gentru eoncepitiatizatea acesicia (Beck, 1970, 1974; Book & 1974) an fost analizele fenomenatogice ditere islets alo evoluie’ torapiei acess cad, Beck ic temativate ca experreete de piewdere. Probiema central » wofourdrit depresive 85 fot-o unilaterlitate distousionat percept sf intespretar, deci inte-un proces coynitiv de evaiuare si valerizae. Aceste talburdti cogs rol depresiv-emationale, motivafionste, motor svlirile de mel wrdin ve Hi bags sinaptometor de go- stave exalt fn fore Bock se nate de ta orientarea caurala sniet gi deserie fenomenele cognitive pu neapiat ca o catuzl pont simptonele depresive (Beek & Epstein, 1982). EL ivi covieyitaare Ya modelotea sindcornule depresiv. Astfeh scmnlficatic ca telus ale tretamentul si mijfoe de reducere a ome. Un yi confinul, aisienctile conn ualivi a proprie’ personne, 2 medi neon: pot fi descrise c2 © perspeetivl crierii medilui ineonyurtor perspective neyative ti stan Ie baz si viltomae (ayn numita tied eagnitiva). Aces! sirveturi cogaitive depre tumiteke sehemate cognitive gi attudin cogoi- sive) isis in procesut de sovialiente prin experiente durnbile gisay unumatice roprersntind modalitii velativ stubile de cunoastore, ale poveeptied, codarit 43 evaluiei stati (Flautzinger, 198}. Schecnatele cogsitive pol & "sstivate™ prinarun sizes spect. fc adied « situate agensinitoare on exper fe. adicd experiente nema unice si adver Ginduriie automate (denamite de Beek gi cognitit marcate} rezaltind din imteraetionce swesante si seliematele ice pot fi deci eonsiderave ea ex resis siuttianald specified 2 attudiniter duflnetionate (schemate cogoitive). Beck mu ex clude mfluenta mecanismnelo: biotogiee, dar nu fe explied (Beck & Epstein, 1987), 1 mentinerii opazitioi dint lumea Jndite votiosear’, denamite ca greseli iv-epecifice (a3 jonjale sraurnosizanic nat vechi sau sts nespect- in moninerca schematetor cognitive negative, das subieet o operat si desrise en forme de prsuerare depresagene’ a informstitor (Beck & Fpstsin, 1 Beck, Epstein & Hanson, 1983). ~ sbsiractizarea select a ecenimenelornsgativedintco mal jgnoraen stor caactersicistsjonal importante; fren abinard a nor consecine intentions samavotnioe; = hipergeneraizaree evi iniepretares mor expetiente precedents 2" sindive absolutiznt,cichosomizant (pineal “tot set ime"), + personlizteadescrie tending de a ga eveninenteextrioae de sine isu, chiar st tun! ed nt exist no ba pont asmenca inerdepondene: ~ maximalizarea nore = pier. in geneza depresci, Posie (1974) so rofl un proces atoimreinut dp saci sirttuilor cognitive ih oor conti cognitive si process fective se info ria {feed-beck crcl, arn ovals bol dapresve vrbeste de "pia dese Critics modsluu de depres a lui Beck se rote fv dezecilibrat dint descrieses diferent yi ipsa operationalziiloy,rezaliind afl otitis venficare a ipnteelor mo elu (Becker, 1981; Houtingse, 1981), Troutman & Luks (1985) se refert aco co text la diferengieteninsufcientt nite consintoile cognitive Ineri informatict eas inte modi i smal informatie Corectirle empiries penta verificare ipoterlor tui Besk so fragt aproupe oxclusv supra pitti in model ee cari in toate grape: ~ Autoovalaoren prsoanelr deprosive (Cablena-Kolakonis, 1983, Golin, Sweeney Ost Hull Reily & Lustick, 19885 Ingrem, 1987; Sava We fraetmann & +: Wenzlaf & Grover, 1988), in ingormniter din soda (Sehoenings & Sebati Ni Got 1983} = Reais repr Koesis & ain, 198! Fenele, 1985; Teasdale & Taylor, 1981 ~ Cogn dsfunetonale (Dobson & Breiter, 1983; Faves & Push, 1s Holion Kendall, 1980; Norman, Klee & Miler, 198%; Thamann, $9825 Zimmermann, Cone Corea & Wilson, 1986), ‘in asamblu, eect empisce atl valabitntea ipotersor cogtve, prin cove exis corel posit semnificaive ine simptoonse doprsive yi moxkste cagntve usin le, Actoolmence et grew de aSepns in Tnrebiven asp sul yroseslor sive iy aati si engines rulbusiierdeprsive (Bare & Gob, 1983; Heckman. 980) sn els factor preéispozant,ntrzeiss lor en eveinvntele dwn nepatve (eorspunzor rods Ini Back. expns tei), find ost «@ manifesting co sulboristor deprive (Haring soli, Stay, Lars 4 Yoroff, 1981). Cereetariie cmpirice asnpre interdependentei dinive expev inti atasieteprovese coat o, evi in cess be piveyte pion poy strezithess sun desl de vate pan a ¥ eolabortort (emis, tarcbsson om, Lindgren, Rises & Vest, 1996, Ri a hve compost ope dine Gee informa’ si ive si cllburi ie de prelucrare gi prelucratou nor le, care se pot weups simpuri de wcll Terie 1990: acaratl pres) clit clue ints 70___Depresit - Noi Perspective MODELUL NEAJUTORARILINVATATE $1 REFORMULAREA LUI Prt de pomite pent elaborarea madellui nestor iva a fost experimental po animale, care an sabilit eomportamentalevitant instrumental (vermir & Seligman, 1967; Seligman/Maier, 1967). Pe baza acestor date, neajulorarea apare dup repetateexperients ale incontolabilitti unoi stimol adversiv, traumatic. si se exteririzeazi prin. defcite motivationale (pasivitt,retragee, evita) si emotional (anxitnte, depesie) albu psiho- somatice si limitarea capaci de invatare. Lipsa decorate inte aefine si ez atin © seprezeicata cognitiy si dace la expecatia eX sin vitor actunea va fini (Sema, 1979, Seligman, 1975). Aceasti expecatie se numeste neajutorarea Invitati. Referitor la acest fenomen in sfera umana (ca insuces indus de evenimente aversive, neinfluenabile de propria acfiune felosind-se situa insolubile ori expunerea la zgomote neplicute) Hiroto si Soligman, pomind de Ia ceeetiri personae sau ale ators, au postulated nenjntorarea invita este un constrict valid i relevant (Hiroto, 1974; Hiroto & Seligman, 1975; Seligman 1979) Pe lanai noncongruentaaetiunii spe ling noncontingenfaaciuni si szutatul seni, = 4 aritat ef somnificatia si evaluarea personalé a zidimiciei rezulatului este important pentru siailitea faptui dacs neajutorarea este resimiiti saw no (Roth & Kubal, 1979) ‘Wortman & Brebn (1975) au propus inchuderea eauzei pereepute pentns lipsa de control & situaiei fm modelul teoviei invtritneajutoriri. Si ali autori au pus problema sensulei petceptieidiferitelor cauze ale neajutorni pentru modaltatea si gradul efzetelor sale MODELUL RFFORMULAT PENTRU NEAJUTORAREA INVATATA (ABRAMSON, SELIGMAN & TEASDALE, 1978C) Reformularea deplascazit centrul atenfci spre deserierea cauzelor (atibufilor) pentru pereepfialipsei de contrabilitate a unui eveniment aversiv ca mijlocitor pentru expectanta necontrolabilitaii. Modetu! initial al teorieiinvatari,ca si cel Lngit, este reprezentat sche- ‘matie in figura 7.1 Lipsa controlului asupra conditilor importante subiectului si rezultatele prin preluerarea cognitiv a acestei experiente de incontrolubilitate sunt postulate prin modaliti interme, stabile de atibuire, yencrind depresie. Ipotezcl teoriei reformulate a neajutoriti se pot ex- plica in felul urmitor - atributii interne (cauzele pentru incontrolabilitate vor fi locatizate infuntrul persoanei, de exemplu: inteligenta, aptitudnile) in comparatie eu atributiile externe (cauza in afara persoanei, precum norocul, accident, ete) atray dup sine pierderea stimei de sine in plan ‘motivational, ceca ce se exprim ca neajutorare personals tributitstabile ce duc, prin comparstic eu ecle variabile, In generalizarea expectontel {in timp (plan motivational) coca ee corespunde fa 0 reactie cronicd de neajutorare;, + atvibutiglobale, in comparatie eu cele specifice, duc la generalizarea expectantel supra situatiel (plan motivational) si pot si se exteriorizeze ca neajutorare generalizati (plan comportamental). Stilul depresiv de atribuire ca factor de vulnerabilitate si tendinga persistent de a circumserie rezultatele pozitive (succes) unor factori cauzali exteri, vatinbili, specific, fay pe cele negative (insucces) unor Factoriinterni, stabili gi globali (Abramson si altii, 1978; Petersen & Seligman, 1984; Scligman si altii, 1979) a devenit tunul din domenile priortate ale ceteetirii cognitviste. Dintre madelele experimentale de Capitolul 7. Tulburari cognit cercetare si rezultatele lor se remarca diferente in ceea ce priveste premisele teoretie, loturite Iuate fa studiu (Kuiper, 1978, Peterson, Schwartz &Seligman, 1981; Zemore & Johansen, 1980, Coyne & Gotib, 1983), dar nu $i in ceea ce priveste diferengele dintre de- presivi si nondepresivi (Abramson si colab, 1987a; Gotib & Olson, 1984), ""Neajutorarea invitaté” — Modelul reformulat Stimul aversiv Stim aversiv Necontrolabilitatea Necontrolabilitatea perceputi perceputa Expectanta Atibutii necontrolabilitiii | ‘Neajutorarea Expectanta necontrolabilitai Neajutorarea Studiereastibutilor prvitor la demmodimntul ipoteic, eercetate, de exempla, et Chestionaral stint’ atibtionsl (Arbutional Style Questionnate-ASQ) lui Seligman si colab, (1979) a att o corelatie sabi a modelulu atrbutional autoevatuati (inte, stabil, plobal pent deznodiméntel negatv) si depresia actual att ln lotal de subi indemni de exemplu la student Feather, 1983; Neyu gi colah. 1986; Seligman yi club 1979, cat sla ott de pacienti (Persons & Rao, 1985; Raps si cola 1982, Zimmerman si colab. 1986). Miller, Klee & Norman (1982) at comparat pacietii depresvi cu cei non-depresvi in ceca ce privese sl atributional masurat cut ASQ si nu au wisi fe rente inte aceytia, In schimb, Heimbeng si cols, (1987) au putut raporta dovada uel spocticitati depresive a still atrbutional inter, global s stabil pent: deznodtimantal nogativ,atunei cind a putt fi masuratd gi contolaté profanzimen depresit in vederea obtinerit unui lor de esrcetare omogen. Site atibutional ni sa dovedit un factor predietiv semnificaiv penta evaluaren evoluiei simpiomatologici depresive sau a remisiunii (Manley si colab, 1982; O'Hara, Neunabor & Zekoski,1984, pentru depresin postpartum, Cochran & Hammen, 1985; Motalski, Halberstadt & Abramson, 1987: Peterson si colab, 1981 pentru simptomele depresive Ts loturi de student, Rush, Weissenburger & Baves, 1986 pentta pacienti depresivi). Cutrona (1983) a puto arta o variate de 10% a depress post-partm ce a putt Fi ex- plicté de un silanol intem penn evenimenteipotetce newstive, ee dept numa pent acele femei ee prezeniau antcpartum, in timp primalak moment al evan, 0 Valoare seigutta depresiei. Accastn demonsincazAinteractiunea dine difeentle inv ual, simpromele inte de deprsi gsi aribtional, Numai Faves & Rush (1984) a 72__Dopresit - Noi Perspective utut dovedi chiar la pacienti depresivi remisi evidents unui stil atribusional negativ in comparate cu subiectii de contol in schimb, studi care si arate lezitara intro stiul atributional depresiv si evenimentele de via actuate gi negative sunt foarte rare (Miller & Moretti, 1988) si demonstreaza pun- ctul cel mai slab al teoriei neajutordti invaqate (Barnett & Gotlib, 19889; Coyne & Gotlib, 1983). Unele dintre putinele studii din acest fel vor fi menfionate in cele ce urmeazi Astfel, aributile exteme 5) globale pentns evenimente negative prezic depresia fntr-un lot de pacienfi depresivi in varstd; le aeeasta se adauyt faptul ed explici 42% din variania valorii depresiet (Cochran & Hammen, 1985). Acest rezuliat nu concord cu precicerile teoriei reformulate a neajutorari invajate. Gong-Guy & Hammen (198)) au gisit, conform toric, e% pacienjii depresivi clinie au ficut responsabile penta starea lor evenimentele stresante trite cu scurt timp inginte, in comparatie eu subiecti nedepresivi. Riskind, Castellon & Beck (1989) ai comparat explicaile cauzale oferite spontan pentru evenimen- tele de viata negative de cdtre pacienfi depresivi (unipolari, depresie’ major) si pacienti eu ‘niburare anxioasa generaliza. Autorii au gasit e@ aceste loturi se deosebese prin dimen- siunile de stabilitate si globalitate attibutionala. Mai important in deosebirea celor dowi snrape de pacienti sa dovedit profinzimea depresiei decat categoria diagnosticd (la scola de depresie Beck, depresivil au avut scoral medin de 28,75, anxiosii doar 12,75). Controlul re- ‘imi fat de evenimente se araté un clement important in relatia atibufie-depresic. 1a foturile nectinice (cleve la © scoala secundara), cind evenimente importante au fost rwttdte ca gi conizolabile subjectit au avut aributilinteme, stabile gi globale la o valoare seizut, in timp ce in eazal subiectilor ce au raportat o Tips’ de controlabiltate a eveniimen- ‘lor atributile a corespuns teoriei neajutoriri reformulate (Brown & Sicgel, 1988). Cercetitile de pind acum aratt interdependenta presupusi dintre un stil atributional defavorabil (daunator persoanei) gio depresivitate erescuta (Sweency, Anderson & Bailey, 1986), efectele relatate find slabe tn cazul atributilor pentru evenimentele pozitive si slab ‘pind la mediu in eazul atribufiilor pentru evenimentele de via negative. Totus, rezulatcle ‘de mai sus mu sustin ipateza eauzali n teoriei reformulate « neajutoritii (Barnett & Gotlib, 1988b), Semnificatia modelului pentru depresia clinid si astel si pentru ctiologia ei este in momentul de fafa controversatd si deschisd (Brewin, 1988, Kammer & Hautzinger, 1988). Kammer (1991) sustine si 0 alti diferengiere inte atebuti en gi inserarea cconstructului “atrbu” in refeaua etiopatogenied a depiesiei. Aceasti Iuerare vrea si fie un prim pss in aceasti directie. Trebuie verficat citor valori cognitive din eele dow modele escrise le corespand predictia depresivititi (titi subiectiv gi autoapreeiats in profanzi- ica ci, exprimata In seorul la scala Beck), Pani acum predomind cereetiri eate nu reusese ste necess aduca dovada semnificatiei predictive a factorilor cognitivi treba: 1. Cum se modifica disfunctiite cognitive in timpul evolujied boli? Ne eeferim fa petioada intemri, la extemare gi tei luni dupa externare, 2. Cum se prezinti relaia dintre variablele cognitive in ambele modele ale depresici, cel traditional al lui Beck yi cel al teorie reformulate a neajutorivl inwSjate? 3. Ce valoare pot avea dishimefille eagnitive in predictin depresivitati? Loturite Pste vorba de pacienti investigati de noi pe baza cazuisticii sectici de psibiatrie a Clini- cit Universtiqii din Rostock, Aa fast exclusi pacie schizofienie cu simptome de prim rang Schneider. Tabelut 7.1 prezints structura lotuti de studi. Din ‘momental internsrii pin la externare lotul 2 pierdut 5,8% dintre cazurile luate initial in sulin si 14,2% dupa 3 luni de la externare. Pe durata iniregii cereetiri an fost deci pietdate 19,8% dintre eazarile initial. 1 cu psihoze exogene si Tabolul 7.1. Prezentarea egantioanclor r ‘Timpul evalu ‘impo! | Timput st | Timpal 11 Alniernaee) | (Externare) |G toni dupa extomare) Total pacienti m2 28 94 Cateyorii diagnostice (dupa ICD-9y [= aprese new Bo | i 36 (depresie endogen 37 3s [ae “alte nevroze a7 48 3 “alte disgnostice is ie IL Proceduri de cercetare ‘Variabita urmiriti, respectiv variabila prodictiva a fost "depresivitatea”, coneret miisu= tat, subiectiv resimtit, a simptomelor depresive eorporale, emofionale, motivationale si cognitive. in acest sens, a fost folosit Iventarul depresici al Jui Beck (Beck si colab. 1961} care prezinti particulartiti psihometrice adecvate pentru evaluarca profunzimii depresici (Kendal! si cola. 1987). Versiunca germand a fui Trantmann prezinti um indice de cont deni de 0,9 si un indeice & Cronbach de consistent intern’ de 0,95. Acest inventar masos- 1121 simptome specifice depresiei, indiferent ce eonsiderentele ctiologice: 1) tristofe, 2) pesimisim, 3) sentimental esecului, 4) nemultumire, 5) vinoviitie, 6) senti= ment pedepsei, 7) neplacere fay de sine, 8) avtoacuzare, 9) autoayresiume, 10) plins, 11) iritabilitate, 12) vetragere socials, izolare, 13) nehovirire, 14) modified in imagi despre aspectul corporal, 15) dificult in mune’, 16} tulburiri de somn, 17) olsoscala, 18) pierderea apetitalui, 19) pierdere in greutate, 20) preacupri fat de staren de sinita: te yi 21) pierderea libido. Penteu exprimarea atitudinilor disfunefionars cognitive, pornind de la convingerile #o- latiy stabile gi de la realitatea situational, Weisman & Beck (197R) au constrnit Scala de Atitudini Disfanetionate (Dysfunctional Aditude Seale - DAS), Pentru versiunea wermand utmann (1982) gisesfe prin analiza factorial 3 fatori 1. prelucrarea depresogenicd a inform 2. atin perfectionistes 3. stimi de sine depinzand de aprobaree cclorlli ‘Am folosit forma prescurtaté cx: 30 de intrebari (Trautman, 198%) la care Havtzinger s colab, (1986) wisese un indice cr Cronbach de consistent intern de 0,95, Rezultatel cereetivilor internationale obtinute ew DAS araté ci atitudinile disfunetionale swat valide yi 74___ Depresil - Noi Perspective confident, aja cum sunt "eitite” de acest instrument, dar mv sunt neapirat specifi dcpresve (Hamilton & Abramson, 1983; Hollon, 1986; Silverman, Silvermsin & Fardlez, 1984; Simons, Garfield & Murph, 1984) Cestionaul de gindur automate (Automatic Thoughts Questionnaire ~ ATQ) est un inventar al gindurilor negative automate (Hollon & Kendall, 1980). Acestchestionar pre- dou aspocte ale triads cognitive: evaluareanegativl a proprieipersoane gi evaluarea hegatva a vitor ATQ s-a dovedit a fi in multe cercetari un instrument valid gi de incredere gi este folosit fiecveni. Coefciontal ce Cronbach oscileaz ine 0:96 ~ 0,98 (Blackburn, 1987; Harrell & yon, 1983; Trantmann, 1982). In studi! li Hal & Ryon (1983) tf paceni depresivi au ptt fi ordonat ew autor analizei discriminative chiar daca strutuile cognitive str= prinse ew ATQ sunt spcifice mai mult eategoriornosologice, dei par i fe dependents rai curind de depresia ca stare dest de depresia ca tists, Pacientit cu depresteremisk 1 pot fi densi de persoanle de ontrl nedcpresvesiasfl vlnerabiltatea cognitiva ri exe predictivs pentm evoltia depress (Hollon, 1986), Cu ajtoral chestionaelor de risus a deprinderlor atribstonale in stuatii de succes yi insuooes (Dorman & ise 1983) a fost sorpinse dimension Toculde contro” (extem vers intern), stabi- tate (stabil versus vari i cogntieatebutionale i stat de sueces si insueces in do- reniile vet, precim scapiileindividhale, aptitinle, capacile slteyt si fice, pasteneris, imp fiber, mune si ocupatie, eva, Urmitoarele 4 dimes vor fi exah ston stat de succes gi nsucoes Atributite subicenalui in ———__nuiesabiectalitiy Situatie de sueces ‘situate de insucees Intern Sabil extern stabil intern vatiabil extern variabil ‘ren Iie Piet cain {"ghinion” (nen ish 9) Psenpt | Sista preett “Afi obfinut un nou Toe de munca si posibilitatea dew avea unl (situate de succes) post" ' Raspunsuril si cotarea lor: : 2) "Un rl mare a at probabil doar noracul” {Catsibutc extem vail) b) "Bu sunt potrivit pentru aceasta munca” |(atributic intema stabil) 6} "Cind am fost prezetat mia artat doar prten cea rnlatibtie inter varia bn : 4) "Probabil ci oricirai om i (Dorman & Hinsch, 1983) (Donmann & Hinsch, 1983) a fi potivt accass mums" atibute exter stabi Pentu cele 8 scale, autori dau un indice de confident de 0,67 - 0,85, Capitolul 7. Tutburiri cognitive la pacientli depresivi__75 Rezultate La intrebarea 1; cum se modified disfuneile cognitive in evolutia boli? Pentru a tispunde la aceasti intrebare am caleulat pentru fiecare grup diagnosti test ~ + pentru esanticanele depenclente (comparatia perechilor) penta DAS, ATQ si chestionarul doprinderilor atributionale in situaii de succes gi insucees (testul Dorrmann & Hinsch). Atitudini disfunctionale si ganduri automate. Pentru grupul diagnostic “alte nevroze” ‘nu sa constatat nici o schimbare in difertele momente ale cercetérii. In schimb, pentra am- Dele grupe de pacienfi depresivi se gisesc modificari in sensul unei micyorari ale atitudini- lor engnitive de-a lungul oelor tei momente ale cercetiril. Seiderea perturbirilor cognitive la ambele grupe de pacienti depresivi era previzibil, Sciderea seorului la ATQ la grupa pacientilor depresivi endogeni apare abiaintretimpul | la timpel IT al evaluani. Rezultatele Aacestea indie o impritiere do 4 - $ ori mai mare a valorilor medit ale acestor depresivi tm ‘comparatie cu calelalte grupe (Tabetul 2) Tabelul 7.2. Evolutia disfunctilor cognitive 1a pacientii depresivi (nevrotici si endo- ‘geni) la internare (timpul 1), la extemare (timpul Il) sila 3 luni de la ‘externare (timput Il) prin analiza perechilor (valor -t) I Nevora ds Depends { Tversus It Tversus TT T versus IT Versus |] AS 1 235 410 329 401 p=0021 | p=0,00 | p=0.002 | p=0,000 DAS? 2,57 404 426 37 p=oor2 | p=0,000 | p=0.000 | p=0,000 ASS 28 3.16 436 447 peas | p=0020 | p=0,000 | p=0,000 laTQ 643 737 bs 6.05 p=0000 | _p=0,000 p=0,000 Comportamentul atributional (Tabclul 7.3) Grupul depresivitor nevrotci ms aratt nici o modifica a comportamentaluiatibuional in perioada ine internare si este. Tre luni dupa isi eauzele auibuite succeslui au fost site in propria persoan i ocalizate aplitudinal tot ane’ autodescrietea capaci de stiadanie aparesczuti.Insuecesele sunt atrbuite scaderitcapacitati de strane, cel mai frecvent dupa 3 luni de la feyire. In gstp depresivilorendogen nite interare si igre se remares modificie ale comportamenttlu atributional. Asa-numitul stil atribufional depresiv (insucces stabil intern) sade, pacientii considerind insuccesu mai putin datrat propreiincapacti, fn acelasi timp eretetendin- ta de a explicasuccesulprint-o mai promunfa capactate de efor (eeesintem vaiabil). La 3 luni de la exterare se poate observa eapacitatea de stidanie (succes intem varibil) deserisi de depresivisendogeni in timpul | i TT si seade din now dupa iesire. Inscamn i ‘isturare” & sill atibusional depresiv? Atributie st gees nu eese inte externare timpul I) s funa a 3-8 (Gmpul 1, dar dovings de a davedi scade. in grupul “alte nevroze” propria atitudine este ict rispunzitoare pentru insuccese la evaluatea in timpul IT (eeyereaatibufilor stable la insueces). fn acelag imp eeyteten- 78___Depresil -Nol Perspective dlinja de a exptica insucoesul prin alte cauze accidentale, de ex. "ghinion'. La ce coneluzti se poate ajune despre constanfa gi modificarie compostamentuluatribufionat? Porniné de la valorile de mijloe ale stituluiatributional constatim c& valorile nevroticilor si depresivi- lor enclogeni nu se deosebesc inte ele, iar grapa "celelalte nevroze" prezinté la intemare gi extemare valori semnificativ mai seizute, astfel neat se poate spune ci "nevroticit™ att 0 ‘mai pronuntati prefuerare a responsabiliiti pentru scopul tratamentului gi rezultatele fu in ceadrulintervenfillor psiboterapentice. Aceasta poate fi atribuitd in parte eonstantet atibuti- Tor interne stabile de insucces. ‘Valorile medi ale color wel grupe in coea ce priveste disfimetiile cognitive mu-si modi- fied sensu dupa 3 uni de la externare, Tabelul 7.3. Modificdrile comportamentului atibutional Ia grupele diagnostics tein studiu in diferite momente ale evaluat Grupa Variabila 1 diagnostica Depresia succes 2004 nnevrotica intern peo | stabil intern variabil Depresia—_insucoes 482 381 cendoseni inte stabil succes variabil ‘ Alte insueces nevrore intern stabil ' insucces 207k exter poooas | variabil ' La intrebarea a 2a. Cum se prezints interrelatia dintre variailele cognitive ale ambo= lor modele cognitive ale depresie? Ne-am bazat pe coeficientit de corclatie Pearson si coeficientii de corelatici emuciforme, Astfel se vede ed refetitor la cole 3 grupe diagnostice dimensiunea atribujionals "atributia interni stabil la insucoes" prezint3 cole mai treevente legituri semnificative eu cele tei subscale ale DAS sicu ATQ. Accastainseamni cd postulatele modelului lui Beek, ce are bazd atitudinile disfunetionale, precum preluerare depresivi a informafiei, atinudinile per feetioniste si stima de sine depinzind de aprobarea celorlalti $i expresia lor situational specified, ca gi gandurile negative automate, stau in sirinsi corelatie in a percepe insuece- sole ea fiind eauzale in propria persoans, fiind legate de aptitudini si bazindu-se pe el, Capitolul 7. Tulburari cognitive ta pactentii depresivi Aceasti corelatie pare una relaiv constant, aga eum revalti din corclaiiledintre scoruile ‘obfinute n diversele momente ale evaluat Al doitea rezultat se referd la dimensiunea atributiva stabil extern Ta insucees. Attu dlinile perfectioniste sunt in legiturd cu descrierea eauzali legati de insucces si cu factor ce se ald in afara persoanei, in sensul situate dficle, ete (rntre 0,42 50,60), Cu eat este ‘mai ridicat nivelul pretentilor (perfectionismul) cu att va fi mai puternied explicarea in- ssuccesnlui prin eauze extemne. Cu alte euvinte, pentru mentinesea stilului perfectionist cau zale pentru insuccesiesee mi vor fi localizate inlauntril persoanei, ci proicetate pe “exteri- or". Astfel, 0 corectare importanti a preteniilor va fi probabil impiedicats La intrebarea a 3a, Ce valoare pot avea disfunciille cognitive in predictia ddepresivitit? Pentru a rispunde la aceasti intrebare a fost efectoati o analiza de regresie ‘multipla intre momentele de evaluate (inte interna si extemare ca gi nue intornate gi la 3 luni de la externare), Rezaltatele sunt prezentate in tabelul 4. Tabelul 24. Rezultatele analizei de regresie mulipli. Procentul acopetitii valorii depre- sivititi (Scorul la scala Beck) de cite constelatia variabilelor cognitive (Timpul |Lotul total B B [Depresivii [Depresivii B {Celelate —B aluarit [de studio lnevrotici fendogeni lnoveaze na larg goa lata. 580 Jara. 499 |aTQ 97 is Is Lis lis- s+ Lev [DAS total LDASF3 nase 182 |aTQ List 509 [ara 52,6 lEs- les. les. [1S am [ata 29.2 [ato 25,0 |DASE3 60,7 -DASF3 -DASF3 List Ss ATQ. =chestionanul de gindiri automate DAS = scala de atitudini disfonctionale Factovul F1...F3 JS = intern stabil Es = extern stabil (felul atribufiilor) EV exten variabil Ca variabile independente au fost folosite valorile sealelor DAS, ale ATQ si dimen- siunile chestionarului deprinderilor atributionale in situatii de succes gi insucees a Mui Dorrmann & Hinsch, in total 13 variabile. Valoarea predictivl, deci dependent, 2 fost soo- rul Ja Inventarul de Depresie a lui Beck (autoevaluarea profunzimi depresiei). Variabilele cognitive descrise acoperi 40% din varianta valorii depresivitti pentrs momentul intern 1, Lipsa atributiei aptitudinlor gi tendinta de a pune insuceesul pe seama propriei inaptitu- ini si gindurile negative automate explica varianta profunzimii depresici. In modelul re- 7B__Dopresi erspective : formulat al nesjuorinit invite, se postuleazi un stil depresiv.atibusional enim evenimentele negative (insueees) prezicnd profimzimea autoevalua actual a depresic Semnificatia predctiva a disinefiei cognitive la momentul internrii pentru seorul ‘Beck misurat la exterare seade net, Numai 18,2% din varianta profurzimii depres’ poate fi explcatd prin factoii cognitivi. Pentru predict se dovedese valide dimensiunile atiba- tional substantiate: exte stabil penta insueces(situaietnisiune rea) 5 lips unei cauza- Vit sitmate inter in situaiasuecesu in ccea ce prveste eel deal tilea timp al evalu, 3 Tuni de Ta extemare, exeste din nou puterea de preifie a variabilelor cognitive (aproximativ 29%), ‘In timpal in care subicetul neces teatament, variabilele cognitive earacterstice o lipsa« atibufilor apttudinale, tendinia pronuntaté de citeumseriere a insuceesu- Ini in propria incapacitate en sin difiultatea misiunii si independesa stimei de sine de aprecierea ator, jn reeumar rimine de stilt dacd evidenterea stilului asibujional depresiv (inte stabil a succes, respect lpsa stabil la succes) se davedeste in stata intermi gi pe parcutsul umrrtsubiectlo ea semnificativi penta preziceres depresivititit actuate gia sexe’ de mai tirziu Grupa depresivilor nevrotil, Dsfunctile cognitive expel 50% din varanta Valo tor depresii din prin timp al evaluasi (moment intemiri). Semnifieative sunt gindus te automate negative (sconl Ia ATO) abuse interne stable ale insuecesului 5 ipsa cr- cumscriei atibue extern vatiabil in suai de succes (noroc) Ca sin intel enon, preditvitatea depesiviai prin disfntile cognitive cade semnificatv pentru momentul externa, Ca variabilasemnifieativdramane doar scorul la ATQ. Capacitatea de predic 8 vatiabilelor cognitive surprinse Ia interare eres ugor penta predieta depresiei la te luni dela extemare (25%), Deprinderile atributionale au la externare o influent in eeuatia di regres, astfelsemmifcatva se ara slaba dependent de pierile ator. Grupa depresivilor endogeni. In aceasta grupa disfunctia cognitiva acoper’ 50% din varianta global a valoilor depresive pentru primul moment al evalni Pe timpul internarii (intre timpul [ si I) determinarea rimane constant, in schimb creste pentru momentul Il al evaluirii (60,7%). Aici se evidenfazh cf disfunetionaltatea inifalS are o semnificafie imensi pentra evolutia ulterioari a boli depresive. La inter nate exist atribute intern stabild a esecului,slobalitates atitadinilordisfuncfionae si expresia lor situational specified - gindurile negativ automate gi 0 seddere a stimei de sine dependenti de piterle altora (DASF3), a ciror semnificatie predictivpentra amploates depresivitititcreste aya Tnelt pentru predicia Valois depresied la exterare ‘numai deprinderle atibuyionale mai prezint relovan (ipsa atrbutilor aptitudiitor gi diicultatea misiunii stabil externe - circumseriere eauzald in situatit de insucces). ‘Ambele dimensiuni ateibutive au relevant prin faptul ef vatianta total a valor depre- sici este explicatt de acestea in proporte de 50,9%. Acesti factor igi menfin predic- Givitatea si Tm Gimpul IL. fn acest moinent setdereaatibueiexterne vatabile la insucces cisigi o valoare semnificativi pent predictivitatea depresivitiitalaturi de preluerares

    You might also like