Retrocedarea imobilelor preluate abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 Mateescu-Munteanu Ruxandra-Cristina Grupa 212 Prof.Coordonator Adriana AlmasanScurta Introducere Regimul juridic al proprietatii in statul comunist a avut ca tr proprietatii socialiste asupra mijloacelor de produetie , proprietatea privat fiind treeuté pe planul doi. Proprietatea socialist a luat nastere prin preluarea din proprietatea privata a unor bunuri , indeosebi imobile (mine, paduri, fabrici etc.) care impreund cu cele deja aflate in proprietatea statului au format cele doua tipuri de proprietate socialist’ : cooperatista si cea socialista de stat, Acest lucru a fost realizat in special prin nafionalizarea principalelor mijloace de productie , nationalizarea unor imobile cu destinatia de locuinge si trecerea in patrimoniul statului a imobilelor considerate fra stapan soane fiind sau abandonate', Acesta este momentul in care au inceput si abuzurile, unele per abandoneze bunurile imobile sau obligate s& incheie contracte de donatie. In prezent legiuitorul considera c& desi preludirile puteau fi conforme cu legistlatia in vigoare la acel moment, asadar macar aparent se bucura de un titlu valabil, ele sunt totusi abuzive intrucdt insis legistlatia era considerata abuziva. Reglementatile ce au permis exproprierea unor bunuri imobile pentru satisfacerea intereselor obstesti dar si o serie de acte normative din ce in ce mai restrictive pentru dreptul de proprietate au dus ' Prezentarea modurilor de nastere gi dobandire a dreptului de proprietate socialist, C.Statescu, C.Barsan, Drept Civil. Teoria general’ a drepturilor reale, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Drept, 1980 AJa limitarea acestui drept pana la disparitia termenului de “proprietate privata” acesta fiind inlocuit cu termenele de “proprietate personal” si “proprietate individual”. Astfel ef. art.36 din Constituti personal la: casa de locuit , gospodaria de pe langa aceasta desemna obi Socialist din 1965 se limita obiectul dreptului de proprietate erenul pe care se aflau , iar art.11 ul proprietifii individuale ca : “terenurile pe care fSranii nu s-au putut asocia si pe care le aveau si le lucrau ei insigi in familie”, Date find aceste imprejurairi este lesne de infeles necesitatea ca dupa 22 decembrie 1989 si se instituie anumite masuri reparatorii prin care persoanelor deposedate de bunurile lor imobiliare si le fie redata posibilitatea de a se bucura pe deplin de drepturile lor”. Bunurile ce fac obiectul masurilor reparatorii Legea 18/1991 privind fondul funciar prevede dou& proceduri de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor: reconstituirea dreptului si constituirea dreptului. Reconstituirea dreptului de proprietare are tn vedere acele cazuri in care persoana indreptajité a avut teren in proprietate si a pierdut aceasta proprietate . Obiectul reconstituirii sunt suprafefele de teren definute de cooperativele agricole de productie la 1 ianuarie 1990, inscrise in sistemul de evidenta a cadastrului fnciar general sau al registrului agricol corectate cu instrainarile legal facute de ctre cooperative pand la data intrarii in vigoare a legii . Vorbim deci de orice fel de terenuri incl abuziv de la persoanele care nu s-au inscris in cooperativa’ (art! 1 alin2) sau cele ale persoanelor care Je-au adus in cooperativa. iv cele preluate De asemenea tot obiect al reconstituirii dreptului de proprietate in sensul Legii 18/1991 sunt si acele terenuri trecute in proprietatea statului inclusiv cu titlu de exceptie, unele terenuri ocupate cu paduri sau vegetatie forestier’ desi acestea sunt proprietate public’ a statului*, Altfel, terenurile proprietate de stat administrate de statiunile de cercetare din agricultura, cele cu destinatie de pare public, gradina botanica, piefe alimentare sau aferente unui cimin de batrdni sunt considerate apartinand domeniului public si nu pot servi la reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate * Acest cru prezinté o complenitate deosebiti cu care se confrunta si alte state foste comuniste, spre exemplu Polonia nu a reusit si adopte pang in 2001 o lege privind misurile reparatori ce s-ar cuveni fostilorproprietari ai inteprinderilor economice nationalizate * Gh.Dobrican, Probleme ridicate de punerea in posesie asupra terenurilor apartinand persoanelor carora lis reconstitut dreptl de propretae in temeiul Legi 18/1991, Dreptul n.8/1994, *in privina bunurilor supuse rtrocediri, Curtea Constitujionals, prin Decizia n.136/1998, a statuatc& restituirea fn natura este asimilat, pentru bunurile care apartin domeniului public al statului, cu 0 pealabilétrecere a bunurilor respective in domeniul privat. 3in ceea ce priveste reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate in proprietatea statului, art36.alinS dezvolti posibilitatea restituirii cdtre fostii proprietari sau mostenitorii acestora terenurile care se afl in administrarea consiliilor locale sau care sunt obiect al unei unititi administrativ teritoriale cu condifia ca acestea si se situeze in intravilanul localité{ilor, neavand destinatie agricola si sf fie frat constru Mai departe art.41 vorbeste despre terenurile agricole fara construcfi, instalafii, amenajéri de inters public intrate in proprietatea statului si aflate in administrarea primariilor la data adoptitii legit. Acestea se restituie fostilor proprietari la cerere , prin ordinul prefectului, la propunerea pr Dupa cum putem observa Legea 18/1991 delimiteazd coneret situafiile in care se poate reconstitu dreptul de proprietate dupa cum am arditat in exemplele de mai sus. © problema delicaté in aceasta materie este reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuti cu vegetatie forestierd, ce a fost pentru prima data reglementata de prezenta lege in forma avutti a adoptarea ci, Accasti materie a fost substantial modificata de Legea 169/1997. Astfel sunt supuse reconstituirii dreptului de proprietate terenurile cu vegetafie forestier’, padurile, zavoaiele, tuftrisurile si pasunile impidurite numai daca au apartinut persoanelor fizice gi care au fost trecute in proprietatea statului prin efectul unor legi speciale. Legea 12/1995 este predecesorul consacrat al Legii 10/2001 si reglementeaz: a unor imobile cu destinafia de locuinfe trecute in proprictatea statul obieet al prezentei legi il constituie numai imobilele cu destinajia de locuinfe , trecute ca atare proprietatea statului sau a altor persoane juridice dupa 6 martie 1945, cw titlu ‘si care se aflau in posesia statului sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989. Dupa cum statuea: Desprindem astfel concluzia c& numai imobilele preluate eu titlu, adica conform legistlatiei in vigoare la data preluarii, fac obiectul L 122/1995 , astfel transferdndu-se dreptul de proprietate catre stat si fostul proprietar nemaiavand alta variant de recapatare a dreptului stu. Per a contrario at sau fra titly pot fi revendicate in baza dreptului comun in atare situafie statul find numai un uzurpator care nu a putut dobandi proprietatea. (opinie formulata de prof:Eugen Chelaru) imobilele preluate cu titlu vi Desi legistlatia in materie este foarte stufoasi am incercat s& exemplific succint o evoluti reglementrii masurilor reparatorii intrucdt aceastd nevoie a aparut in constiinta juridied romana inca dinaintea abolirii regimului comunist, asadar legiuitorul a incercat si accentueze ocrotirea dreptului de proprietate privaté imediat dupa 22.decembrie.1989, considerdnd acest concept drept un pilon al societiii capitaliste bazate pe economia de schimb si dezvoltarea in cadru privat Legea 10/2001 in opinia mea cel mai important pas facut pana acum in materia restituirii imobilelor preluate abuziv in timpul regimului comunist, este adoptarea Legii 10/2001. Aceasta vine si reglementeze ® Bxemplificativttlurile in discute au fost enumerate prin art.1 din Normele metodologice privind aplicarea Legit 1-112/1995, aprobate prin HG nr.20/1996, modifieata prin HG nr.11/1997 si republicata 4situafii aparute in practica ce nu puteau fi rezolvate corespunzator inainte de acest moment intrucat reglementarea anterioard era limitativa °, Astfel un prim aspect ce trebuie discutat este obiectul Legii 10/2001 Acesta consta in masurile reparatorii ce se acorda pentru imobilele preluate in mod abuziv de stat, de organizafiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice in perioada 6.martie.1945-22.decembrie.1989 , precum si cele preluate de stat in baza legii asupra rehizifiilor si nerestituite, 1 al prezentei legi ine si explice infelesul nofiunii de “imobile” astfel : “terenurile sau fara construct, cu orieare dintre destinafiile avute la data preluati mobile devenite imobile prin incorporare in aceste construc{ii”. Aliniatul 2 al aceluiasi articol dispune “misurile reparatorii privese si utilajele si instalajiile preluate de stat sau de alte persoane juridice odata cu imobilul, in afard de cazul in care au fost inlocuite, casate sau distruse”. Agadar sunt vizate gi bunurile imobile prin destinatie acoperindu-se astfel situafii neavute in vedere in legistlafia anterioara” abuzive precum gi bunurile si Legea reglementeazd expres bunurile care ead sub incidenta ei in art.2 care enumeri categoriile de imobile a céiror preluare este considerati abuziva : a) imobilele nationalizate prin Decretul nr.92/1950 pentru nafionalizarea unor imobile, cu modificarile si completarile ulterioare, prin Legea nr. 119/1948 pentru nafionalizarea intreprinderilor industriale, bancare, de asigurari, miniere si de transporturi, precum gi prin alte acte normative de najionalizare; b) imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotirari judecatoresti de condamnare pentru infracjiuni de natur& politici, prevéizute de legislajia penala, sivargite ca manifestare a opozifiei fafa de sistemul totalitar comunist; c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice in baza Decretului nr.410/1948 privind donafiunea unor intreprinderi de arte grafice, a Decretului nr.479/1954 privitor la donatiile facute statului gi altele asemenea, neincheiate in forma autentica, precum si imobilele donate statului sau altor persoane juridice, incheiate in forma autentica prevazuta de art. 813 din Codul civil, in acest in urma caz daca s-a admis actiunea in anulare sau in constatarea nulitiii donajiei printr-o hotarare d) imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor ca urmare a unor meisuri abuzive impuse de stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate; ©) imobilele considerate a fi fost abandonate, in baza unei dispozitii administrative sau a unei hotirari judecdtoresti pronunfate in temeiul Decretului nr.111/1951 privind reglementarea situafiei bunurilor de orice fel supuse confiscarii, confiscate, fara mostenitori sau fara stipan, precum sia unor bunuri care nu mai folosese institutiilor bugetare, in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989; f) imobilele preluate de stat in baza unor legi sau a altor acte normative nepublicate, la data preluarii, in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea I, sau in Buletinul Oficial; ° Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a fost sesizata cu mai multe cauze in care s-a reclamat ‘ncalearea drepturilor omului referitoare la protectia dreptului de proprietate, a avut un rol deosebit de important in rocesul de elaborare gi apoi in cel de modificare a Legii 10/2001 De exemplu legea 112/1995 se limita la constructile cu destinatia de locuinge si terenurile aferente acestora 5£) imobilele preluate de stat in baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor si care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au primit compensatii echitabile; h) orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit la art. 6 alin. (1) din Legea nr, 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completiile ulterioa i) orice alte imobile preluate fri tidy valabil sau fird respectarea dispozitiilor legale in vigoare la data preluarii, precum gi cele preluate fara temei legal prin acte de dispozitie ale organelor locale ale puterii sau ale administratiei de stat in primul rand trebuie precizat faptul c& nafionalizarea este 0 procedura abuziva. prin care proprietatea privat asupra unor categorii de bunuri este convertiti in proprietate socialist de stat, urmarind scopuri politice si cconomice si putindu-se realiza cu sau mai ales fara plata unor despagubiri, astfel ci ea nu poate fi confundata cu exproprierea pentru cauzi de utilitate publica, aceasta din uma referindu-se la un bun individualizat, preluat prin anumite proceduri reglementate de lege ce sunt precedate de plata unei “juste si prealabile” despagubiri Decretul 92/1950 inealed 0 serie de acte normative, neputindu-se nici macar constitui title valabil. De exemplu, incaled Declaratia Universala a Drepturilor Omului din dee.1948 care prevedea orice persoand are dreptul de proprietate, atat singura cat gi in asociere cu alfii si cf nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa, sau art-480 si 481 C.Civ ce reglementeaza dreptul de proprietate si cu titlu de exceptie cazul exproprierii pentru cauza de utilitate publica. Practica C.S.J demonstreaza cA aceasta nu era competenta si cenzureze legalitatea trecerii in proprietatea statului a unor imobile, raportata la perioada respectiva ins& prin Hotararea nr.1 din 28 septembrie 1998 pronuntata de C.S.J, Sev aceastit materie. in prezent instanfa este competent si cerceteze neconstitufionalitatea unor legi din perioada socialist in raport cu constitutiile respective, atunci cénd solufionarea unui litigiu impune acest lucru, concluzia fiind concordanta cu actuala Constitutie a Romaniei ce prevede accesul liber la a liberiilor iile Unite s-a stabilit competenfa instantelor judecatoresti in justitie si cu art.6 alin.1 din Conventia Europeand pentru apararea drepturilor omului § fundamentale, Relevant& pentru acest aspect este hotararea din 28 octombrie 1999 a Curfii Europene a Drepturilor Omului in cazul Brumarescu impotriva Roméniei . Dl. Brumarescu a sesizat Judecdtoria sect.5 Bucuresti cu. o cerere in constatarea nulitifii najionalizarii, A ardtat cd la momentul nafionalizarii parinii sai erau salariaji si cd bunurile salariafilor nu puteau fi nafionalizate in baza Decretului nr, 92/1950. Prin sentinfa pronunfata judecitoria a constatat c& a avut loc o gresita aplicare a Decretului nr. 92/1950, deoarece parinfii reclamantului ficeau parte din categoria persoanelor exceptate de la nafionalizare, Instanfa a mai constatat c& posesia exercitata de stat era intemeiatd pe violenfa si, prin urmare, statul nu putea invoca uzucapiunea, Instanja a mai hotérdt c& statul nu ar fi putut invoca nici dispozitiile decretelor nr. 218/1960 si nr. 712/196, intrucdt aceste texte contraveneau constituiiilor din 1952 si, respectiv, din 1965. Prin urmare, instanfa a dispus ca Primaria Municipiului Bucuresti si intreprinderea de stat C., care a administrat locuinjele de stat, si restituie imobilul reclamantului. Aceast hotrre a ramas definitiva si irevocabila prin neexercitarea vreunei cai de atac, Procurorul general al Romaniei, in urma unui memoriu formulat de domnul Mircea Dan in 9 decembrie 1993, aritind ea judecatorii Mirescu, a declarat recurs in anulare impotriva hotarai 6au depasit limitele competentelor judecatoresti atunci cand au examinat legalitatea aplicarii Decretului nr, 92/1950, Prin decizia pronunfati Curtea Supremd de Justitie a anulat hotérdrea din 9 decembri 1993 gia respins actiunea reclamantului. Motivand ca legea este un mod de dobandire a proprietatii, a constatat cd imobilul a fost preluat de stat chiar in ziua intrarii in vigoare a Decretului nr. 92/1950 gi c& nstanfele judecdtoresti nu au competenta si examineze modul de aplicare a dispozifiilor sale. Pri urmare, Curtea Suprema de Justifie a apreciat cd Judecitoria Bucuresti nu ar fi putut constata ca reclamantul era adevaratul proprietar al imobilului decat modificdnd decretul mai sus menfionat. S-a constatat deci ci judecdtoria a depasit limitele competentelor judecitoresti, aducdnd atingere competentelor puterii legislative. Curtea Suprema de Justifie nu a negat dreptul fostilor proprietari de a introduce acfiuni in revendicare, dar a considerat cA, in cauz, reclamantul nu a facut dovada dreptului sau de proprietate, in timp ce statul a demonstrat ci titlul siu era intemeiat pe decretul de nafionalizare. Curtea Supremdi de Justitie a concluzionat cA, in orice caz, 0 noua lege ar trebui prevadi masuri de despagubire pentru bunurile insusite de stat in mod abuziv. Curtea European a Drepturilor Omului a decis in unanimitate cA a existat o incaleare a art. 6 alin. 1 din conventie, in sensul c& nu a existat un proces echitabil, c& a existat o incalcare a art. 6 alin. 1 din conventie, datorita faptului c& reclamantului i s-a refuzat dreptul de acces 1a justitie, c@ a existat o incaleare a art. | din Protocolul nr. 1 adigional la conventie si c& problema apli cutata in acest stadiu al proceduri wii art. 41 din conventie nu poate fi Acesta este numai un exemplu din multele spefe ajunse la Curtea European a Drepturilor Omului si in lumina competentei stabilite pentru instanfele judecdtoresti de a cenzura legalitatea actelor prin care s-a facut trecerea proprietiii private in proprietatea socialist de stat, consider ca este suficient ca preluarea sé fi fost fcutd in baza unui act normativ care prevedea misura nafionalizarii pentru c& ea sa fie considerata abuziva, Art.2 alin.1 lit.b prezinta un aspect ce poate fi cenzurat de catre instanjele judecatoresti intrucat instanfa chematd si solutioneze o astfel de notificare apreciazai daca infractiunea pentru care s-a dispus condamnarea se fncadreazk in sfera infractiunilor politice pentru care sa dispus masura complementari de confiscare a averii in fine legea incearca si reglementeze orice situafie care poate s& pari in practica, acest lucru putiind fi dedus si din dispozitiile art.2.alin.1 ith sii. Am spus mai sus cd si unele mobile cad sub incidenta legii 10/2001, si anume cele devenite mobile prin destinatia lor’, Astfel ne referim la cAteva condifii pe care trebuie si le indeplineasedt bunurile respective: * Si fie afectate imobilului prin natura lui la care ele servese * Ambele bunuri si aib’ acelasi proprietar ‘* Preluarea sa se fi facut odata cu imobilul ‘© Utilajele si instalatiile s@ existe la momentul intrarii in vigoare a legii © Bunurile sa se fi aflat in imobilul preluat fri a avea relevanfai destinatia acestuia * Clasificarea bunurilor in mobile si imobile se face in functie de natura acestora side ealificarea data de lege. A califiea un Jucru inseamna ai recunoaste 0 calitae, caracteristicd naturit sale juridice, care-l face sd fie elasificat int-o categorie definita si va declansa un regim juridic particular. A alege o calificare inseamnd a adepta un ansamblu de solufii de dreptCh.Atias, Droit Civil.Les Biens,troisieme edition, Litec, Paris 1993, * Pentru cuprinsul notiunii de “imobite prin destinatie” a se vedea E.Chelaru, Drept Civil.Partea Generala, 7Beneficiarii masurilor reparatorii Art8 alin.2 din Legea 18/1991 stabileste beneficiarii reconstituirii dreptului de proprietate membrii cooperatori care au adus pamant in cooperativa agricola de productie sau cArora fi s-a preluat -e mod teren de catre aceasta, precum si, in conditiile legii civile, mostenitorii acestora, membrii cooperatoti care nu au adus pimént in cooperativa gi alte persoane anume stabilite, Conform prineipiul “ubi lex non distinguit, nee nos distinguere debemus” deducem c& pot cere reconstituirea atét mostenitorii legali ai persoanei de la care terenul a fost preluat, cat si cei testamentari. De asemenea trebuie precizat c& de prevederile legii pot beneficia numai cetifenii romani indiferent daca domiciliaza sau nu in fara. nor Legea 112/1995 este foarte restrictiva in ceea ce priveste beneficiarii sti, limitind aceasta arie la persoane fizice- fostii proprietari, mostenitorii acestora sau rudele pana la gradul al doilea ale fostului proprietar aflat in vial’. De asemenea este necesar ca persoana in cauzi si aiba cetijenie roméind la data intrivii in vigoare a legii, indiferend de locul in care igi are domiciliul. Legea 10/2001, potrivit art.3 indreptateste la msuri reparatorii pe : a) persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluarii in mod abuziv a acestora; b) persoanele fizice, asociafi ai persoanei juridice care detinea imobilele si alte active in proprietate la data preluarii acestora in mod abuziv; ©) persoanele juridice, proprictari ai imobilelor preluate in mod abuziv de stat, de organizatii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice dupa data de 6 martie 1945; indreptatirea la masurile reparatorii prevazute de prezentul articol este conditionata de continuarea activité ca persoana juridied: pang la data intrarii in vigoare a prezentei legi sau de imprejurarea c& activitatea lor si fi fost interzisd sau intrerupti in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, iar acestea si-si fi reluat activitatea dupa data de 22 decembrie 1989, dacd, prin hotarare judeciitoreascd, se constata c& este aceeasi persoand juridied eu cea desfiinfata sau interzisd, precum si partidele politice a caror activitate a fost interzisi sau intrerupti in perioada 6 martic 1945 - 22 decembrie 1989, daca si-au reluat activitatea in condifi je acestui articol cu cele ale artA, art.20 alin.4 si art.47 desprindem in categorii de beneficiari ai masurilor reparatorii : 4) mostenitorii legali sau testamentati ai persoanelor fizice indreptaiite ¢) persoanele care nu au formulat cereri potrivit prevederilor Legit 112/195 £) persoanele ale c&ror cereri formulate in temeiul dispozitiilor Legii 12/1995 au fost respinse sau nu au fost solufionate pana la data intrarii in vigoare a Legii 10/2001 g) persoanele indreptajite, precum si persoanele vatamate intr-un drept al Jor, e&rora pang la data inteGtii in vigoare a legii speciale reparatori li s-au respins, prin hotarari judecatoresti definitive si 8irevocabile, actiunile avand ea obieet bunuri preluate in mod abuziv de stat, organizatii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice. Prin persoana indreptafita trebuie s& infelegem persoana din patrimoniul cdreia s-a preluat bunul de catre stat sau mostenitorii ei. Drept urmare restituirea bunului preluat abuziv este jonati de dovada calitaqii de proprietar la momentul deposedarii abuzive. Proba calititii de proprietar revine celui ce pretinde acest drept, conform prineipiului actori incumbit probatio si aceasta se poate face prin acte translative de proprietate si anume: act autentie de vanzare-cumparare, schimb, , acte declarative cum sunt hotararile judecdtoresti, partajele sau alte asemenea acte, ca extrasul de carte funciara, tranzactia, De asemenea calitatea dreptului este apreciaté dup natura ce rezulta din actele care stau la baza dobandirii acestuia si nu dupa titlul cu care acesta este inseris. condi donat intr-o cauza, petenta B.R a solicitat anularea dispozitiei Primarului oragului Nasiud si, in consecinfd restituirea prin echivalent a imobilului, teren in suprafafd de 508 mp., cu motivarea ci tatil stu, defumetul F.1 a fost impropritarit cu suprafafa solicitatd, suprafa pe care si-a edifieat o cash, i sale pe motive p depus coala evolutiva de carte funciaré din cuprinsul edreia rezulta faptul ca defunctul F.1 a dobandit asupra terenului numai un drept de folosinté, inscris in cartea funciara cu menfiunea de “titu de improprietarire”. Agadar instanfa a concluzionat c& mostenitoarea defunctului F.1 nu putea avea calitate de persoana indreptijita de a beneficia de masurile reparatorii prevazute de legea speciala, imobilele fiindu-i confiscate ca urmare a aresti Propun s& ne oprim putin asupra categoriei persoanelor juridice, proprietari ai imobilelor preluate in mod abuziv de stat, de organizatii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice dupa data de 6.martie.1945. Aceastii persoand trebuie s& indeplineasca cumulativ anumite conditii pentru a fi considerata persoana indreptatita, in primul rand, ca si la persoanele fizice, trebuie intrunita calitatea de proprietar al imobilului solicitat spre restituire, iar imobilul sd fi fost preluat in mod abuziv de catre stat, Apoi persoana juridica trebuie trebuie sa isi fi continuat activitatea pana la intrarea in vigoare a legii reparatorii oti activitatea ei s& fi fost interzisa, iar dupa anul 1989 acea persoand juridica sa: reluat activitatea. In categoria acestor persoane juridice intra si partidele politice a c&ror activitate a fost interzisi in perioada 1945-1989. Continuarea activitatii presupune pastrarea neintrerupti a i juridice pe intreaga perioada cuprinsé intre data deposedatii abuzive si data emiterii deciziei/dispozitiei de restituire, neavand importan{a faptul scimbarii denumirii, sediului sau a altor elemente de identificare. Astfel dac& persoana juridica solicitant’ nu este continuatoarea activitatii persoanei juridice de la care s-a preluat imobilul face ca cererea de restituire si mu fic intemeiata, solicitantului lipsindu-i calitatea de persoana indreptatita’”. De exemplu, Compania Nafionali a Huilei S.A a chemat in judecati Primaria municipiului Petrosani, solicitnd anularea dispozitiei nr.1037/18.martie.2002 de respingere a cererii de restituire in naturé a unui teren ce a aparfinut Societijii Anonime Romane Petrosani, societate de la care s-a nafionalizat bunul in temeiul Legii 119/1948''. in speta, in analiza indeplinirii conditiilor cerute de lege s-a pornit de la faptul cA reclamanta este © companie nafional cu capital integral de stat, fiind infiinjata prin H.G nr.806/1998, Societatea Anonima Romana pentru exploatarea minelor de cirbune Lupeni, de la care s-a preluat bunul, infiinfaté in baza unei sentinfe a Tribunalului Ilfov, si-a incetat *1.C.C.J, Sectia Civila si proprietate intelectuala, decizia nr, 1009 din 31 jianuarie.2006, publicata pe site-l www.scj.10 "LEC, Sectia Civils, decizia nr.144 din 16.ianvarie.2004, publicata pe site-ul www.sej.r0 9personalitatea juridica dupa nationalizare, patrimoniul siu fiind preluat de Societatea pe actiuni Sovieto-Roménd Sovromearbune, in anul 1949, astfel incdt reclamanta, nefiind continuatoarea activitatii societati de la care s-a preluat bunul, nu poate justifica indreptajirea la res apreciat faptul c& ar fi contrar legii ca o intreprindere cu capital integral de stat si solicite de la stat retrocedatea unui bun care a fost nafionalizat de la o intreprindere cu capital privat, a carei continuatoare nu este, potrvit exigenfelor art.3 lite) din legea speciald reparatorie. ituire. S-a Art al.l lite) a consituit obiect al controlului de constitutionalitate, Curtea Constitujionala statudnd ci dispozifiile sale nu contravin Constitutiei, deoarece “textul de lege criticat nu incalea principiul accesului liber la justifie, previzut in art.21 din Constitutie, ci conditioneaza exercitarea acestui drept de indeplinirea anumitor conditii prevazute de lege”. juridic: © ultima conditie pe care 0 persoa trebuie s& 0 indeplineasc pentru a-si dovedi calitatea de beneficiar al masurilor reparatorii este aceea ca prin hotirare judecdtoreasca definitiva gi irevocabili s& se stabileascd faptul ci persoana juridica ce solicit restituirea este una si aceeasi cu persoana juridicd desfiingats sau interzisd. Includerea persoanelor juridice in categoria beneficiarilor misurilor reparatorii este o noutate pentru legistlafia romana aga in continuare perfectat ins deocamdata oferd solujii decente pentru o categorie nereglementati pana acum in randul beneficiarilor masurilor reparatorii ‘it acest sistem poate fi in Concluzie Masurile reparatorii in baza Legii 10/2001 se acorda daca acela care a preluat imobilul a fost statul, 0 organizatie cooperatisté sau orice alt persoand juridicd, pentru orice fel de bunuri imobile indiferent de destinafia pe care au avut-o la data preluarii, si chiar pentru unele bunuri mobile, fost incorporate in acele imobile. Sunt exceptate bunurile imobile care au apartinut cultelor religioase sau comunitafii minoritijilor nafionale, al c&ror regim juridic va fi reglementat prin acte normative speciale, Sunt prevazute miisuri reparatorii chiar si pentru unele imobile pentru care deja aceasta problema fusese abordata printr-o alt reglementare cu caracter reparatoriu, Este cazul imobilelor cu destinafie de locuinga prleuate de stat , pentru care masurile reparatorii au fost reglementate initial prin Legea 112/1995. re au Regula in ceea ce priveste masurile reparator alin.1 si art9 alin.1 , este aceea c& restutuirea imobilelor se face in natura si doar in cazurile in care prin dispozitii exprese ale Legii 10/2001 sau alte acte normative, se interzice sau este imposibilt restituirea in natura, se va proceda la acordarea unor masuri reparatorii prin echivalent. Acestea pot consta in compensarea cu alte bunuri ori servicii oferite in echivalent de definator, cu acordul presoanei indreptijite; acordarea de aefiuni la societiti comerciale tranzacfionate pe piata de capital; acordarea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv in procesul de privatizare; acordarea de despaigubiri banesti. , instituita prin art.1 alin.t si intarita prin art.7 Problema imobilelor preluate abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 nu este nici pe departe rezolvata, nici prin dispozitiile Legii 10/2001 nici prin celelalte reglementari adoptate in aceasta materie, multe dintre litigii ajungénd chiar la Curtea Europeana a Drepturilor Omului si multe dintre litigii nefiind inca solufionate. Este de remarcat totusi stéruinta legiuitorului roman in repararea 10 asgreselilor predecesorilor lui si dorinta de a intemeia in Romania o societate moderna, capitalista demni de recunostinja internafionala, prin protejarea cetifenilor ei si a drepturilor lor fundamentale dintre care “proprietatea” este cel mai nportant. Bibliografie Legea 10/2001 privind wl juridic al unor imobile preluate abuziv in perioada 6.martie,1945-22,decembrie.1989, E.Chelaru, Editura C.H Beck, Bucuresti 2001 Retrocedarea imobilelor preluate abuziv, G.C.Frengiu, Editura Hamangiu 2007 Drept civil.Drepturile reale principale, E.Chelaru, Editura C.H Beck, Bucuresti 2009 Drept civil.Drepturile reale principale, C.Barsan, Editura Hamangiu, Bucuresti 2008 Drept civil.Drepturile reale principale, Adam, Editura All Beck, Bucuresti 2002 www. sej.r0 Legea 18/1991 Legea 112/195 Legea 10/2001 a