MINISTERUL ed ‘SL CERCETARII STIIN ‘CONCURSUL PENTRU OCUPAREA FUNCTILOR VACANTE DE DIRECTOR St DVRECTOR ADNUNCT OW UNTANLE DE iwwitav PREUERSTAR VARIANTA NR. 1 Atengie! Candidatul care marcheaza mai multe variante de raspuns la un item va primi 0 puncte la iternul respectiv. Scopul primei sectiuni a testului este s& afle cit de bine reusiti s& pereepett diferenjele dintre figuri. Fiecare problema este alcituita dintt-o figura situat4 Ta stinga unei finit verticale si din cinci figuri simate la dreapta. Trebuie s& decidefi care dintre cele cinei figuri din dreapta este identiea cu figura din stinga Priviti exemplul Y: x. a c op A\~Prrx7 Figura B este identica cu figura din stanga, deci trebuie s8 marcati B pe foaia de raspuns. Figura B poate arita exact ca figura din stinga rotind-o inte-o pozitie diferita pe pagina. Figurile A. C.D si E mu sunt identice cn figura din stinga, Ele nu pot araita exact ca figura din stanga, chiar daci ar fi rotite, Pentru a arita identic cu figura din sténga ele ar trebui si fie rasturnate Exersafi cu umatoarele exerci i. Raspunsul corect este indicat Ia dreapta fiecirei probleme. Hlb ce XY © 2In UgGaAa & ® 9\P oJ rr © Nu exist decit o singurd variant@ corecta de rispuns. Atunci cind marcafi varianta aleasA pe foaia de raspuns, avefi grij& ca numérul itemuhti pe care tocmai L-afi citit si fie identic cu nmmarul de pe foaia de rispuns.De Gr +> Br O- S> Or Ve >? No De @> ve Qe deme Qe Me Oe Bro Qe po ke Oe Do Lo ° \ 2 @ ° / @o Go Neo Po Yo we Oo Wwe De So Ly BE wr Qe > & Q we We ve ne ye xe go Ge Se: yo we Dr ar oe me ar me xe Gn fas Wr fo Bn as {7 oein ceea ce wmeazi, veti vedea o intrebare, unmaté de cinci variante de raspuns. Trebuie si va hotiwiti care variant& de rspuns este corecth (care descrie cel mai bine rispunsul corect) sis ‘marcafi raspunsuil dumneavoastra ‘Nu exista decir o singura varianta corecta de raspuns. Indicayi raspunsul ales pe foaia de raspuns ‘atagati, Atunei cdind marcati rispunsurile, aveyi grija ca numirul itemului pe care toomai lati citit sf fie identic cu numArul de pe foaia de raspuns. Exemplu: IT Prin ce se aseamand cutital si lingura? 1A. au forme diferite 1B. cufitul este mai periculos decét lingus’ (C. amandowa sunt folosite pentra a manca supa [D. améndowd cAntirese mai putin de un kilogram IE. améndowa sunt folosite pentra a ménca Réspunsul corect este E. Raspunsurile A si B nu reprezintA asemandri, iar rAspunsul C nu este in general adevarat, Raspunsul D este adevarat, dar nu este cea mai importanta aseminare dintre cutit si lingura21, Un trofeu de sport este intotdeauna ...? A) un suvenir B) grew ©) valoros D) 0 recnnoastere E) din aur 22, Pantofii intotdeauna au...? A)piele B) sireturi ©) tapi D) rezemitoare de picior E) tocuti 23. Fiecare ziar are A) fotografi B) titluri. C) reclame D) sctisori catte editor E) suplimente 24, Fiecare rau are ...? A) esti B) poduri ©) nave D) praguri E) panta de curgere Cei care se antreneaza ...? A) inoata B) exerseazd C) sar D) castiga E) fac gimnastica26. Cei care isi imbogatesc cunostintele ...? A) exerseaza B) citese C) se antreneazi D) invapa E) studiaza 27. Pentru o perioada indelungat® de timp. inainte de orice altceva, o persoanf nn poate rezista f8r8 ...? A) sai bea B) si manance C) si mearga D) si vorbeasca E) 8 doarnma 28, Mercurul este un/o ...? A) metal B) mineral ) solutie D) mixtura E) alia 29, Magarul intotdeauna are ...” A) ataid B) potcoave C) hamagament D) copite E) coama 30. Cuvanmul “lapte” este pentrn "volum” aga cum este “sare” pent ...? A) mineral B) condiment D) cristal E) greutate31, Cuvantul “mic” este pentru “mare” asa cum este “scurt” pentru ...? A) lung B) indepartat ©) larg D) vast E) slab 32. Cuvantul “precautie” este pentru “sigurant®” aga cum este “rise” pentru ...? A) accident B) pericol ©) viteza D) pierdere E) faliment 33. Cuvantul “incredere” este pentin expert” aga cum este nesiguranta” pentru ...? A) experienta B) greseala ) incepaitor D) bun de nimic E) veteran 34. Cuvanmul “gram” este pentru “greutate” aga cum este “ora” pentna ...? A) minut B) pauzi ©) ceas D)zile E) timp Prin ce se aseamind filmele gi nuvelele? A) spun o poveste B) contin imagini C) dureazi mult D) att mai mult decat un autor E) sunt fictiuni36, Prin ce se aseamnd muzica si pictura? A) sunt forme de expresie artistica B) sunt facute de oameni ©) oamen merg la manifestari ale lor 1D) oamenilor le plac ambele E) una este ascultatd, pe cénd cealalti este privita 37. Prin ce se aseamAnA schiatul si inotul? A) unl poate fi realizat iama, celalalt vara B) mu tuturor le plac C) amandoua sunt folositoare D) la amindowa trebuie sa fii competitiv ) amandoua sunt sporturi 38, Prin ce se aseamana revolufiile si evolutiile? A) unele se produc lent, celelalte se produc repede B) un sistem evolueazA, altul se revolt& C) améndoua sunt inevitabile D) sunt mijloace de a realiza ceva E) amandoua sunt forme de schimbare 39, Prin ce se aseamana tuberculoza si astmul? A) sunt boli cardiace B) sunt boli ale plamanilor ©) amandoua sunt fatale D) necesit& medicatie zilnic& E) amandowa presupun o febra foarte mare 40. Ce au in comun sosetele $i minusile? A) sosetele sunt purtate in picioare, manusile sunt purtate pe maini B) sunt vindute in perechi C) sunt articole de imbracaminte D) sunt ficute din acelasi material E) sosetele sunt imbracate inaintea manusilor‘in ceea ce urmeazi, veti vedea o intrebare, urmat de trei variante de raspuns. Trebuie sA va hotiwiti care variant de rspuns este corect& (care descrie cel mai bine rspunsul corect). din perspectiva bibliografiei de concurs: T. Bush (2015), J. Hattie (2014), O.Apostu et all (2015) Exista doar o singura varianta corecta de raspuns. Indicafi raspunsul ales pe foaia de rispuns atagata. Atunci cand marcaji rispunsurile, avefi grija ‘ca nungirul itenmului pe care tocmai L-ati citt s8 fie identic cu numdrul de pe foaia de raspuns, Exemplu: Evolujia din ultimi 5 ani a fenomenului de pirisire timpurie a sistemului de educatie si formar ofesionalA arati ck Romania: A) A recuperat ugor o parte din decalajul fat de media europeand in ceea ce priveste acest indicator B) Are dificultaji in a recupera decalajul existent fatfi de media european ©) A recuperat o parte semnificativa din decalajul fara de media europeana in ceea ce priveste acest indicator ‘Nr. intrebare A) ) C)41, Una dintre componentele esemtiale ale leadershipului educational eficient este: A) Viziunea B) Perseverenta ©) Pragmatismal Una dintre principalele caracteristici ale modelului managerial formal de tip bitoctatic const in faptul c&: A) Deciziile se iau in consens, nu prin diviziune gi conflict B) Deciziile sunt guvernate de reguli si reglementari si nu de initiativa personala C) Deciziile sunt stabilite prin consultarea tururor membrilor organizatie’ 43, Unul dintre punctele slabe ale modelelor manageriale formale este acela ch A) Se concentreaza pe organizatie ca entitate 51 ignora sat subestimeaza contributia indivizilor B) Sunt excesiv de normative gi lente C) Eficienta lor este conditionata prea mult de atitudinea personalului din organizatie 44, Modelele manageriale colegiale din scoli presupun in primul rind: A) increderea personalului didactic fata de director B) Existenfa unui set comun de valori pentru memibrii organizatiei C) Asumarea responsabilititi de catre fiecare membru al organizatiei gcolare 45. Una dintre principalele limitari ale modelelor manageriale colegiale este: A) Caracterizarea scolilor ca organizatii orientate spre obiective proprii, neimpuse din exterior, poate fi nerealista B) Modelele colegiale se bazeaz pe presuptmerea implicitA c& organizatiile sunt relativ stabile, cu structuri statice, cu evolutii previzibile C) Procesele colegiale din coli depind mai mult de atitudinile directorilor decat de sustinerea profesorilor 46. Institutiile de educatie cu aspiratii spre excelentA se centreaz mai degraba pe A) Aspectele telmice ale institutiei B) Cultura ca element al managementului coli C) Selectarea umor copiielevi cu performante inalte47. $colile care dezvolt& o “cultura a autonomiei” se axeaza pe: A) _ imputemicirea liderilor si acceptarea responsabilitatii B) Sarcini clare gi sisteme de monitorizare a acestora ° Controlul activitajilor gi sancjionarea erorilor 48, Trasaturile culturale ale unei unitai de invafamént sunt influentate, intre altele, de: A) Legislatie si acorduri bilaterale B) Nonmnele de conduita generate de interactiunea dintre membrii organizatiei C) Calitatea corpului profesoral din scoala 49. Modelul de leadership moral isi propune si se concentreze in principal pe: A) Ajutorul si sprijinul oferit colegitor B) Prevenirea actelor de discriminare din comunitate C) Valorile, convingerile gi etica liderilor Atunci cénd scolilor le sunt impuse inovaii din exterior, acestea esueazi deoarece: A) Modelele de schimbare nu se transfera dintr-un sistem in altul B) Sunt in dezacord cu valorile profesorilor care trebuie sa le implementeze C) Nu ian in considerare resursele materiale de care dispune scoala SI. Un lider axat preponderent pe calitatea si impactul predatii in scoala este considerat un lider: A) Transformational B) Instructional C) Inspirational 52. Cele mai bine abordari pentru reformarea sistemului educational in ansamblul su, identificate de M. Fullan (2011) sunt cele care vizeaza: A) Formarea initiald si continu’ a cadrelor didactice B) Schimbarea culturit organizafionale din scoala, astfel incat elevii sa obfina rezultate mai bune C) Schimbarea stmcturilor de conducere 1053. Principala variabila care influenteazi calitatea invafirii la elevi si care poate fi controlata /influentats este A) Profesorul B) Familia C) Curriculumul scolar 54, Liderii care isi propun schimbarea culturii din scoala trebuie s& se focalizeze pe: A) Respectarea ordinelor date pe cale ierathica B) Facilitarea relatiilor dintre scoala si commnitate ©) Ajustari ale normelor existente prin inculearea unor noi valori si comportamente 55. Cercetiile demonstreazA ci decizia profesorilor de a raméne in gcoald si de a continua s& predea are ca moti principal: A) Siguranta locului de mune’ B) Dragostea pentru copii C) Sprijinul pe care il primesc din partea liderilor colari 56, Progresul inregistrat in anumite arii din domeniul educatiei poate fi demonstrat cut ajutorul unor indicatori cantitativi; de exemplu, pentru a urméri evolutia copiilor care frecventeazi grddinita, unul dintre indicatori este: A) Ponderea copiilor cu vaxsta cuprinsé intre 1 si 6 ani (véusta oficiala de inscriere in invataméantul obligatoriu) care invata in spatii adeevate B) Ponderea copiilor inscrigi in invay¥méntul primar care au frecventat gridinifa, in totalul copiilor inscrigi ©) Ponderea copiilor inscrisi pentru prima data in clasa_ a V-a care au frecventat invijamantul primar, in totalul copiilor inscrisi 57. Pentru o echipa de conducere a unei gcoli, relevanta indicatorilor europeni in domeniul educatiei fine in mod direct de: A) Decizia ca unitatea de invatamént sa devin o Scoala Europeana B) Implementarea unui sistem performant de asigurare a calitiii in unitarea de invatamént proprie C) Contributia unitatii de invafamant la atingerea fintelor Europa 2020 asumate de Romania i domeniul educatiei si formar profesionale ul58, Pardsirea timpurie a sistemului de educatie reprezint& o importanta provocare 1a nivelul sistemelor de educatie din Europa: acest Incru este demonstrat de faptul ca: A) Roménia gia fixat o tinta nationala entra anal 2020 privind valoarea acestui indicator B) Rominia si-a asumat tinta stabilita la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2020 privind valoarea acestui indicator ©) Au fost stabilite tinte anuale, specifice fiecdrui stat membru, monitorizate prin rapoarte de progres 59. Este posibilé aprecierea gradului in care elevii de 15 ani din Roménia detin competente de bazi in domeniul citiri/lecturii, matematicii si stiintelor prin analiza’ A) Evolufiei fenomemului de abandon i absenteism scolar B) Numivului de medalii obfinute 1a olimpiadele internationale in ultimii tei ani C) Rezultatelor obtinute 1a testirile internationale PISA, organizate de OECD 60. Pentru politicile educationale din invatamantul preuniversitar competentele digitale reprezinta 0 prioritate de interventie, deoarece: A) Investitile in laboratoarele de informatica realizate in wlhtimii ani trebuie s8 conduca la un progres constant in aceastd arie B) Tara noastra are, la nivelul Uniunii Europene, una dintre cele mai ridicate rate a populatiei ow varste intre 16-74 de ani care nu define abilitati de utilizare a unui calculator C) Romania are cel mai mare potential de crestere in industria IT dintre toate t&rile din UE