Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • IX - Istoria Romanilor Si Universala (A.2013, in Limba Romana)

    Uploaded by

    daniel
    10 views124 pages

    Original Title

    IX_Istoria Romanilor Si Universala (a.2013, In Limba Romana)

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    10 views124 pages

    IX - Istoria Romanilor Si Universala (A.2013, in Limba Romana)

    Uploaded by

    daniel

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 124
    MINISTERUL EDUCATIE! AL REPUBLICII MOLDOVA Igor Sarov, Igor Casu, Maia Dobzeu, Pavel Cerbusca ISTORIA ROMANILOR SI UNIVERSALA Manual pentru clasa a IX-a Carididact, 2013, (CZU 94(#135.1)+94(100)(075.3) 1-87 Elaborat conform Curriculumului disciplinar in vigoare si aprobat prin Ordinul Ministrului nr. $74 din ‘Laugust 2013. Editat din sursele financiare ale Fondului Special pentru Manuale. Comisia de experfi: Sergi Musteati, dr., conferenfiar universitar, Universitatea Pedagogica de Stat 1. Creanga”, mun. Chisindu; Diana Dumitru, doctor in istorie, conferentiar universitar, Universitatea Pedagogica de Stat , |. Creanga”, mun. Chisinau; Carol Capita, doctor in istorie, Universitatea Bucuresti, Romania; Varvara Chiperi, profesoara de istorie, grad didactic superior, Liceul Teoretic ,0. Ghibu”, oF. Orhei; Vera Balan, profesoara de istorie, grad didactic superior, Liceul Teoretic ,P. Stefanuca”, or. Ialoveni. Recenzenfi: Elena Muraru, doctor in istorie, conferensiar universitar, sef secfie Formare Continu’, USM; Grigory Shkundin, doctor in istorie, Institutul Internafional de Studii Juridice, Moscova; Maia Sevciuc, conferentiar universitar, doctor, sef Catedra Stiinfe ale Educatiei, USM. profesor universitar; Elena Junghietu, prodecan facultatea de Litere USM, lector superior; Lilian Guu, designer general de proiect “Leogrand”, Concepfie grafic’ gi realizare: Editura Carldidact, Editura se obliga s8 achite definatorilor de copyright care inci nu au fost contactafi costurile de reproducere a imaginilor folosite in prezenta edifie. Redactor: Lilia Toma Corector: Sergiu Perjut Machetare computerizata: Andrei Gangan Editura CARTDIDACT, 50s. Hincesti, nr. 138/1; MD-2028, Chisindu, Republica Moldova tel, fax: (+373 22) 28-14-30 e-mail: commercial@cartdidact md www.cartdidactmd Toate dreptu iturii Cartdidact. asupra acestei edigii aparfin Es Descrierea CIP a Camerei Nationale’ Carfii Istoria romanilor gi universal : Man. pentru cl. a 9a / Igor Saroy, Igor Cast, Maia Dobzeu, Pavel srbusea. - Chigindu : Cartdidact, 2013 (FE-P. ,Tipografia Centrala"), - 126 p. 38600 ex. ISBN 978.9975.4462.0-4 ‘94(-135:1)+94(100)(075.3) Ls? © Biitura Cartdidact, 2013, © Igor Saroy, Igor Cagu, Maia Dobzeu, Pavel Cerbusca, 2013 ISBN 978-9975-4462-0-4 Argument Manualul ,Jstoria roménilor si universala” pentru clasa a IX-a este elaborat in baza Curriculumu- Jui national de istorie pentru gimnaziu (2010) si reflect evenimentele din epoca contemporandi (din 1918 pana in prezent). Istoria contemporand prezint& evolutia economic’, social i politica a statelor lumii, rivalititi- le internationale, progresul exponential al stingei si tehnicii in secolul XX —inceputul secolului XX1, evidentiate in trei etape distincte: + 1918-1945 - perioada interbelica si Al Doilea Razboi Mondial; = 1945-1989 ~ perioada postbelica (de la sfarsitul celui de-al Doilea Rizboi Mondial pani la caderea Zidului Berlinului); * 1989-prezent — lumea la etapa actuala, Confinuturile sunt structurate in teme separate care au ca obiect istoria contemporand a roménilor sau universala, cu accent pe descrierea impartiala a evenimentelor si proceselor istorice. Cele din istoria roménilor sunt prezentate in stransi legdturd cu situatia din Europa si din lume. Textul de baz al lectiilor este insotit de documente, imagini, date statistice ineadrate in tabele, diagrame, ce vin in sprijinul ideilor de baz enuntate, “Manualul de fata este orientat spre formarea competentelor curriculare. Hartile pot fi utilizate in scopul orientarii in spafiu, localizarii evenimentelor istorice, stabilirii modificarilor teritoriale din epoca contemporand. Documentele precizeazi opinii diverse despre procese si fenomene, in corelare cu textul favorizeaza determinarea relatiilor de cauzalitate, dezbaterea subiectelor controversate, for- ‘marea propriilor convingeri. Imaginile prezente in manual, in diversitatea lor, stimuleaza capacitatile de analiza, sinteza si imaginatie. Majoritatea informatiilor factologice expuse in manual sunt insofite de sarcini care au functia de a ghida elevul in infelegerea, explicarea, comentarea evenimentelor si fenomenelor istorice. Sar- cinile sunt structurate dupa gradul de complexitate: concrete la text, generalizatoare, care implicd gandirea logica si care depasesc cadrul manualului, find orientate spre extindere. Structura manualului este completati cu studii de toria contemporand focalizate pe anumite probleme din is- Ramanem in speranfa cd manualul de istorie a roménilor si universal pentru clasa a IX-a va contribui la studiul enormei bogatii materiale si spirituale create de generatiile precedente, la con- vingerea tinerei generatii de a pistra si consolida valorile general-umane si nationale, locale si ale familie. Autorii Argument / 3 Conferinta de Pace de la Paris si noua ordine internationala Statele invingatoare in Primul Rézboi Mondial au hotdrat la Conferinfa de la Pars (1919-1920) sa stabileascé hotarelein Europa, impunando noudordine internaionala prin semnarea unor tratate depacecu fare invinse. La Conferinta.aparticipat o delegatie din partea Roméniei, condusa de lonel IC. Bratianu, gireprezentantii guberniei Basarabia, condusi de lon Pelivan. Reaminteste-ti La Conferinta de Pace de la Paris au participat 27 de state si 4 = Ceschimbiriauavutlocinlume dominioane britanice (Canada, Australia, Noua Zeeland, Uni- Iainceputul secolulialXXlea? nea Sud-Africana). Japonia a participat doar la chestiunile le- = Gare afostbilantul Primului gate de Orientul Indepartat, iar Rusia Sovietica nu a fost invita- Razboi Mondial? G, intrucat guvernul bolsevic nu era recunoscut atunci la nivel international. Dictionar Conferinta si-a inceput lucrarile la 18 ianuarie 1919, avand = Securitatecolectiva-concept drept obiectiv dezbaterea noii configuratii politico-teritoriale si al elatiilor internationale care solutionarea problemelor economico-financiare rezultate din Pri- roche Weyehiateasicreptsl mul Razboi Mondial. fa securitate al tuturorstatelor, Pregedinte al conferintei a fost ales G. Clemenceau, reprezen- indiferent de potentialulecono- tantul tarii-gazda. Hotararile au fost uate de conducitorii a patru mic, demografic sau teritorial. cele mai influente state: Franta (G. Clemenceau), SUA (W. Wilson), = Sistemul de la Versailles - Marea Britanie (D. Lloyd George), Italia (V. Orlando). Aceasta a sistem de relagil internationale yemultumit tarile mici care luptasera de partea Antantei. creatdemaepueivit- —""T pazanegocieror attr de pace dela Pars a state ees crear nul nebo 14 puncte’ ale hui Wilson, prin care se propunea constituirea unei noi otdini internationale. Lucririle Conferintei s-au incheiat prin ace cu Germania fost sil z vatiscmmaelePareinaai —Semmarea a cinci tratate: cu Germania, Austria, Bulgaria, Ungaria, 1919-1920, Turcia. Totalitatea acestor tratate semnate la Paris a fost numita sistemul de la Versailles. Cronologie = Bian, 1918 ~ declararea celor 14 puncte ale li W. Wilson = 18ian. 1919-convocarea Conferinfel de Pace dela Paris = 1919-1946 activtatea Lig Nafiunilor = 1921-1922—Conferinga de a Washington Primul Rizboi Mondial sa soldat cu 10 rilloane de soldat mor ‘ndul populate cle pins sun cunoscute doa estmativ. rite, feamea sepiderile au fost ‘auzele mortia crea 20 de milcane de wi ‘Apreciaza rezultatele Primului © Razbot Mondial utiizand datele EEInaowm| aay statstice de pe harta = = © 4 J Cap. Lumea contemporand in anil 1918-1945 La Conferinta s-a hotarat infiingarea unui or- ganism international, Liga Natiunilor, menit sa apere pacea si sa preintimpine izbucnirea unui nou rizboi Harta politica a Europei a fost reconfigurata. Pe ruinele Imperiului Austro-Ungariei au luat nastere state nationale (Cehoslovacia, Regatul Sérbo-Croato-Sloven, Austria, Ungaria). S-a re- facut statul polonez, iar Romania isi desivarsea uunitatea nationala, Cele 14 puncte ale lui W. Wilson Pentru a preveni dificultatile dintre state, pte~ sedintele Statelor Unite, W. Wilson, a definit, la 8 ianuarie 1918, in 14 puncte, scopurile urmari te in rizboi si proiectul de configurare a ordinii internationale dupa razboi. Prin aplicarea acestor principii si decizii, Wil- son dorea sa impuna un nou statut politic in lume care sa fie garantat prin instituirea unei Ligi a Natiunilor, in care SUA sé aiba influenta decisi- va, Principiile lui Wilson au fost aplicate selectiv, doar patru dintre ele fiind adoptate complet. Document_________, Cele 14 puncte «J. Conventii de pace publice, discutate deschis[. I Libertatea totala a navigafiei pe marile din afara ape- lor teritriale [I Suprimarea in cea mai mare masurd posibilé a tuturor barierelor economice [1.1] Arma- tele nasionale vor fi reduse la nivelul minim compatibil securitai interne, V. Reglementarea liber3, generoass si cu desivarsire nepartinitoare a tuturor dezideratelor co- loniale [..VL.[.1Saise asigure Rusiet, dimpreuna cu toa- te institutil eo primire sincera in Societatea Natiunilor Libere [..VILToata lumea va fide acord c& Belgia trebuie ‘evacuats [Vill Intregul tertori francez trebule ellbe- rat [..IK. Frontierele italiene trebuie corectate conform Lune! lini cla sesizabile de demarcatie ntre nationalitai X. Popoarelor din Austro-Ungaria, al ciror loc tre nati- uni dorim sal pregatim si sil asiguram, trebuie sa lise dea cea mai libera posibiltate de dezvoltare indepen- denta, XI, Romania, Serbia si Muntenegru trebule eva ‘cuate; teritorile ocupate trebuie resituite [.]. XI. Pati lor turcest ale Imperiului Otoman trebuie sali se asigure: suveranitatea deplina[... XI. Trebuie s8 se infingeze un stat polonez independent [.]. XV. Prin tratate speciale, treble si se infingeze o liga generala a nayiunilor” ‘Mesaj lui W. Wilson adresat Congresului SUA Bian. 1918 teritoriale pe harta Europei dupa Conferinta de la Paris din 1919 Tratatele din 1919-1920 confirmau noile ra- porturi de forte din Europa. S-a conturat o noua harta politica a batranului continent, Prin ‘Tratatul de la Versailles teritoriul si po- pulatia Germaniet se diminuau (teritoriul cu 1/8, iar populatia cu 1/10). Franta reintegra Alsacia si Lorena, Belgia prelua Eupen, Malmedy si Mer~ lanot, Se recunostea independenta Poloniei, care prelua si teritorii din Silezia Superioara. Danzi gul (Gdansk) trecea in administratia Societati Natiunilor ca Oras Liber. Schleswigul de Nord ‘recea (dupa un plebiscit) la Danemarca, Germa- nia pierdea orasul Memel. Malul sting al Rinu- lui, desi ramanea in componenta Germaniei, era ‘ocupat de trupele Antantei, urmand a fi eliberat pe masurd ce se achitau datoriile de razboi citre Aliafi. Regiunea Saar urma sa fie administraté timp de 15 ani de Societatea Natiunilor (de fapt, de Franfa), apoi populatia ei urma sa fie chemata sa se pronunte, printr-un plebiscit, daca trecea la Franfa sau raminea in Germania. Coloniile ger- mane erau impartite intre Marea Britanie, Fran- {a, Japonia, Belgia si Portugalia 2 lealetapuncte atric Stabileste importanga lor pentru consolidarea pail Exprimé-$ opiniarefertor la aplicarea selectivi a 14 puncte ale lui W. Wilson Ia Conferinga de la STUDIU DE CAZ Tratatele semnate in cadrul sistemului de la Versailles fn afara de tratatul incheiat cu Germania la Versailles, in anul 1919 au fost semnate tratate cu celelalte state invinse in Primul Razboi Mondial: Austria, Ungaria, Bulgaria, Turcia ‘Tratatul cu Austria, semnatla Saint-Germain, consacra pribusirea Imperiului Austro-Ungar si constituirea Republicii Austria, Redusi la 6,5 mil, locuitori, ea se angaja sa renunte la unirea cu Germania si si plateasca reparatii de rizboi ‘Tratatul cu Ungaria a fost semnat la ‘sianon de delegatiile Romaniei, Iugoslaviei, Cehoslova- ciei, Ungaria a cedat: la est, Transilvania (Roma- niei); Croatia, Slovenia, Banatul Occidental (intre Dunire si Tisa) - toate revenind Regatului slove- nilor, croatilor si sarbilor; Slovacia si Rutenia sub- carpaticA constituiau o parte a noii Cehoslovaci. ‘Tratatul cu Bulgaria a fost semnat la ‘Neuilly-sur-Seine. Documentul a consemnat teri- torile cedate vecinilor de citre Bulgaria: Tracia Oc- cidentala a revenit Greciei; oragele Taribrod, Basi- lograd si Strumia au intrat in componenta Serbiels iar frontiera romino-bulgara a fost fixata conform ‘Tratatului de la Bucuresti din august 1913, 1? \4 Psu eae: [cetera peace eee eo ae SY | Explica, cu ajutorul hari, de ce dups 1918 statul roman este supranumit es 7 Roménisinhotarele recunoscute Conferinta de Pace dela Pars, 1919-1920, © 6 J Cap.|.Lumea contemporand in ani 1918-1945 ‘Tratatul cu Turcia a fost semnat la Sévres, de cdtre guvernul sultanului, care era lipsit de auto- ritate, Turcia pierdea toate posesiunile europene (in afara de regiunea Constantinopolului) si toa- te provinciile sale din Orientul Apropiat Tratatul Basarabiei In cursul Conferintei de Pace de la Paris, dele- gatii din Bucuresti, in frunte cu I. 1. C. Bratianu, apoi Take Ionescu si N, Titulescu s-au straduit si obtina recunoasterea internationalé a unirii Basa- rabiei cu Romania, Acest fapt s-a consumat, dupa {incheierea forumului, la 28 octombrie 1920, prin ‘Tratatul Basarabiei, semnat intre Romania, pe de o parte, si Marea Britanie, Franfa, Italia si Japonia, pede alta. Toate partile contractante au recunoscut ,st- veranitatea Roméniei asupra teritoriului Basara- biei” (art. 1). Tratatul Basarabiei a fost ratificat de marile puteri ‘Moscova a protestat si a declarat ci nu va re- cunoaste niciodaté valabilitatea tratatuluires- pectiv. Mai mult, URSS si-a manifestat constant, pretentiile expansioniste de-a lungul intregii pe- rioade interbelice. Ses iow Nona RSS SS SN AR a Ble nian OE ro tog Sedingd a Lil Nagin Liga Nagiunilor - organism international Liga Natiunilor a fot infiintata in iunie 1919, Avea ca principala misiune pistrarea piciiin lume. deca credrii Ligii Natiunilor a aparut cao reactie fireasca fata de suferinjele provocate de ororile Primului Razboi Mondial. Acordul Ligit ‘Natiunilor a fost intocmit de o comisie speciala. Initial intelegerea a fost semnata de 44 de sta- te. In ciuda eforturilor presedintelui Wilson de a infiinfa si a promova Liga Natiunilor, SUA nu au ratificat intelegerea si au refuzat sa se alature la aceasti asociatie din cauza oporiiei senatului american, Prima Adunare Generali a Ligii Natiunilor a avut loc la 15 noiembrie 1920 cu participarea a 41 de reprezentanti ai statelor membre. Intre ani 1934 gi 1935 Liga Natiunilor a inregistrat o peri- oada de maxima dezvoltare prin aderarea unor noi state, ajungand la 58 de membri. Organizatia era compusi dintr-o adunare 1 ‘un consiliu alcituit din cinci membri permanenti (Marea Britanie, Franta, Italia, Japonia gi China) sidin cativa membri temporar alegi Printre obiectivele principale ale Ligii Natiu- nilor pot fi evidentiate garantarea pacii si secu- rittii uturor natiunilor, reducerea inarmarilos, solutionarea diferendelor si litigilor dintre state pe cale pagnicé, cooperarea intre natiuni etc. Liga Natiunilor dispare oficial in anul 1946, dupa cel de-al Doilea Rizboi Mondial sia fost in- locuita cu Organizatia Natiunilor Unite (ONU). Poa scopuie consti i Nair ‘CURS Conferinga de la Washington ‘Tratatele din sistemul de la Versailles au fost completate cu hotirarile Con‘erintet de la Wa- shington din anit 1921-1922, care au adus regle- ‘mentiiri suplimentare pentru Extremul Orient. La Conferinta de la Washington au fost sem- nate tratate cu noua ari participante: SUA, Marea Britanie, Franta, Italia, Japonia, Belgia, Olanda, Portugalia si China. Aceste state ecunosteau suve- ranitatea, independenta si integritatea teritorialé a Chinei, contracarand astfel influenta si tendintele hegemoniste ae Japoniei in aceasta tara ‘Administratia americana nu era de acord cu {ntirirea Japoniei in Asia de Sud-Est, dorind si impuna principiul ,portilor deschise’, al ,posi- bilitatlor egale” si s impiedice prelungirea tra- tatului de aliani anglo-japoner, care expira julie 1921. O chestiune la ordinea zilei era gi ne- cesitatea reglementirii inarmarilor navale Refuzul SUA de a participa la functionarea sistemului de la Versailles, izolarea Rusiei Sovie~ tice $i orientarea antigermand a statelor biruitoa- re au facut ca sistemul de la Versailles-Washin- ‘gton sa fie dezechilibrat, amplificind potentialul viitorului conflict mondial. AUTOEVALUARE stiu: * Care fost obiectivul majr al convocari Conferngl ela Paris? = De ce au fost neglijateinteresele farlor micila Conferinta de Pace de la Paris? Demonstrez ca pot: "= Formuleaza o conclizie despre prevederile esentiale ale tratatelorsistemului dela Versailles. = Apreciaza importanga constitu Lig Naiunilor pentru evolutia relailor internationale. Acjionim impreuna: "= Analizeaza cu colegilin ce masura schimbirile teritoriale conform tratatelor de pace au deterrinat aparitia unor focare de razbot in Europa. = Completeaza un dosar cu materiale despre Liga Natiunilr. CConfernja de Pace de la Pars ginoua ordne international / 7 2 Statele Unite ale Americ in perioada interbelica Dupé Primul Rézboi Mondial, Statele Unite ale Amerci se afrmai ca prima putere economicé si iiltaré din lume. Anii'20 corespund cu o perioad de prosperitate economicé al careisimbol este automobilu Marea criza mondiala din anii 1929-1933 intrerupe acest proces, dar datorité Noulul urs al presedintelu FD. Roosevelt, SUA si revin icunosc 0 noud etapé de dezvottare. Reaminteste-fi SUA dupa Primul Razboi Mondial = CareerapopulaiaSUAlaincepu- _Dup& trei ani de neutralitate, SUA intervin in anul 1917 in Pri- tu secoluut al xxl? mul Rizboi Mondial de partea Antante, participand cu trupe pe « cindavinvatsuaineimay {ontul de vest. La Conferinta de Pace de la Paris, SUA a semnat Cendauintrat SUAin Primal Tratatul de la Versailles (1919), dar Senatul a refuzat sil ratifice SUA nu au intrat in Liga Natiunilor, revenind in epoca interbelica | a politica de izolationism. Au continuat politica de neutralitate Dictionar sineamestec in conflictele din alte regiuni ale lumii = tzolationism -princpiv al Deoarece statele din Europa au suferit substantial in Primul polticiextemeaSUApinéla __Razboi Mondial, SUA se transforma in {ara creditoare. Centrul fi- el de-al Doilea Rézboi Mondial, nanciar al lumii s-a transferat din Europa in SUA. Datorita cresterii care prevedeaneinterventia in productiei de energie electrica cu 65%, se dubleaza productia indus- conflictele din Europa ttiel chimice $a celed constructoare de magini. Productia de petrol a = Marea crizé criza economi-_sporit enorm gratie noilor rezerve descoperite in Texas si California. ‘Ade supraproductie din anii__S-a triplat productia de automobile. 1929-1933 careaafectat major In viata politica dup 1918 au continuat alternanta la guvernare, tateastatelor lumi. conform traditiei americane, cele doua partide traditionale mari: democrat siepublican, desi apar si partide noi, printre care si Partidul Cronolegie Comunist (1921). Republicanii promoveaz valor liberalismului = 1920-1932-guvernarearepu- asic. In aceasta perioada femeile obsin dreptul de vot, in timp ce biicanlor minorititile rasiale participa la vot doar in statele din nord. Totodata = 1929.1933-crizaeconomics__stnt reduse posibilitiile imigrantilor de a intra in fara mondial © Precizeazé factor intern’ extern care au contribuit la dezvotarea BIFissS=F Roosmeft devine S economie! SUA dupa Primul Razboi Mondial pregedinte al SUA NewYork, 1932 = 1935 -adoptarea Actulul neutraitati prin care SUA kau consolidat pozitia izolationista tore eteme se Prima Rz00i Moneta © 8 J Cap. Lumea contemporand in anil 1918-1945 Marea criza economica gi conse ele ei In anii 1929-1933 s-a inregistrat o grav criza economica. Sub aspect. strict econo- mic, fenomenul Mo. p ree Criza a avut doua etape distincte. O etapa scurta, concre- tizata si finalizata prin falimentul financiar al bursei din New York, urmati de criza pro- priu-zisa, declansata in economia SUA si extinsé rapid la nivelul economiei mondiale. Dificultatile economice au creat o depresiune economica de-a lungul intregului deceniu al 4-lea, in care anii 1929-1933 au reprezentat un moment culminant si dramatic. fn aceasta perioada venitul national in SUA a coborat de la 100%, in 1925-1929, la mai putin de 68% in 1931. Multe banci au dat faliment in ‘timp ce oamenii ii retrigeau banii. Intreprinde- rile se inchideau si milioane de oameni au fost concediati. Somajul a crescut de la 3,5 milioane Ia 15 milioane de oameni. Mari Depresiun Noul Curs al lui Roosevelt Noul Curs (New Deal), inspirat de teoria eco nomistului britanic Keynes, este bazat pe reali zarea corecti a politicii bancare si acordarea de ajutor fermierilor grav afectati de criza. Multe dintre masurile New Deal au instrainat comu- nitatea de afaceri. In acelasi timp, aceste masuri au atras afro-americanii, alte minoritati urbane si migcarea muncitoreasca la Partidul Democrat, formandu-se astfel coalitia New Deal. Legea nati- onala de redresare a industriei (1933) a luat fiinta sub forma unei scheme de stabilizare industrial, desemnata si mentina preturile in echilibru, fn anii urmatori o coalitie din Congres, for- ‘mati din republicani si democrati conservatori, Infricosati de cheltuielile federale din ce in ce mai mari, a oprit elanul New Deal. [Apreciaza in ce masura SUA si datoreaza masurlorluate de presedinteleF Roosevelt. speritatea aux 9 Document Martu amploarea cri SUA “Poporul SUA se confrun- ta cuo stare de urgenta mult mai serioas decit abou, Saricia este larg rispandits, dar nu din ca- za lipsurilor, ci din con- tra, @ supraabundentei Marea cri2a. economics 2 provocat un somaj ne opi ao demons maiinalnit, 0 scadere —peroas ciel Un 6 ceatastrofala a prejurilor p2n0ul

    You might also like