VERONICA DINU EUGEN TRUTIA Profesor dr. Profesor dr. ELENA POPA-CRISTEA. AURORA POPESCU Profesor dr. Profesor dr. doc. BIOCHIMIE MEDICALA mic tratat SM EDITURA MEDICALA Bucuresti, 1998[Coperta de: ADRIAN CONSTANTINESCU. .»Toate drepturiteedivoriate epartin i exclusivitate Editurit Medicale, Publicatia este mared tnregistratd a Editurit Medicale, fiind protejait integral de legistatia interna si internagionalé, Orice valorificare a conginutulul tn afara limitelor acestor legi si a permisiuniieditorilor este inserzisi si pasibilé de pedeapsd. Acest lucru este valabil pentru orice reproducere — integralit sau partiali, indiferent de mijloace (multipliciri, traduceri, microfil- ‘dir, transerieri pe dischete etc). Tehnoredactare computeriatis TOP GAL SRL ISBN 973-39-0299.3,Prefata in domeniulsiingelor biologice progresele tehnologiel moderne au permis extinderea si aprofundarea studiilor referitoare ta diversi constiwenti celwlari sau subcelwar Totodatd, uilizarea metodelor moderne de investigayie siingificd in domeni au evidentiat $4 noi roturi sau mecanisme de actiune - mai mult sau mai pusin complexe ~ ale unor asemenea constituenti. Datorita acestor fapte, insusi obiecnul de studi al biochimiei ~ in general - sal biochimiei medicale - tn particular - si-au largtt sau g'au aprofundat continutul propriu. De asemenea, fn ceea ce priveste obiectul biockinitel medicale, investigatiite moderne de cercetare au relevat not si multiple implicatit - din ce In ce mai siranse - pe care le are aceasta disciplina cu diverse alte discipline medicale (genetica, fitologta, fisiopatologia, farmacologia, medicina internd etc.) Se injelege ca in asemenea conditit se impunea intocmirea unui now tratat pensru studinl biochimiei medicale care sd cuprinda tatr-un tot util atdt unele cunostinge clasice cat si noile achizitt ale cercetarilor moderne, precum si evidentierea relatillor existente intre procesele biochimice si funciile fiziologice - normale sau patologice - studiate de alte discipline, considerate strict - medicale, In mod deosebit aparea necesar sé fie elevate mecanismele moleculare care siau 1a baza declansdrié unor boli in vederea realizarli tuturor acesior deziderate s-a elaborat lucrarea de fata care ‘cuprinde: studiul proteinetor, studiul enzimelor, transferul de informatie, hormonil si mecanismele de reglare metabolica, energetica biochimica, marile metabolisme, echilibrul acido-bacic, matricea exiracelulara si nofiuni de biochimia nudritiet. Pe lingd caracterul didactic care face ca lucrarea sf poatd fi uilizatd de studengi pentru tnsusirea bnvdjamantulul de biochimie, adresabilitatea acestet biochimti medivale este mai larga, considerdnd-o folositoare atdt medicilor cat st biologitor; in special, celor care-si desfasoard activitatea profesionald in laboratoare clinice. In dorina realizarii unui text usor de urmdtrit si retinut, lucrarea este insogita de ‘material iustrativ bogat cuprinzand numeroase scheme, tabele si tablouri sinoptice. Referitor 1a bibliografia care a stat la baza elaborari ei trebuie subliniat faptui ca desi ea a fost vastd, sau mentionat aici publicatiile mai recente $i mai importante, prezentandu-se deci o bibliografie selectiva AutoriiCuprins Cap. 1 Froteinel Structurd generata. (Prof. De. Elena Popa-Cristea) 1 Aminoaciai 12 Pepiele U3, Protiele : 121" Sct prima prot. 182 Organizre spajalis moleclloy pote ‘Staci sedan poinln Strctrs tna spate Strctry cinemas proteins 133 Propratii genemle le prin. 134 Gasitctes protein 35 Proteioele pasate Serimaltunina Invanoplobulincis eto a eoaglie ibvnogcaa 135 Homoproteinc 137 eonectincte Cap. I, Enaimele. Prof. Dr E. Taga) TLL tntoducers, sees , M2 Seiderea de clire enrime a ncisiel de acti caualiel a enzimelon U3 Specifcisten enziaior UIT Specifietate de race. 1132 Shecifistate do saat 11333 Specticate sereochinic, UA Strvetiea enzinlon MA. Aspecte xenenie. | 142 Engine ov stracaesprossicd | 1143 Easiae or ervtusl heteroprte. ILS Sistem (complexe) mubienzinti, 16 lasenime - U7 Central setv gi ance TX Cinetica ensinatics. : 1LS.1 Expeitnarea viteei reactor easinatice. AUivitten enneion 82 Viteza inal a realoecozinatiee, F 1183 Indluengspit-uui gi emperatai asupra avi envinclor T1844 Influenjaconcentaietenzim. TESS Inflenjs concentrate substestuli, Beuaia Michaelis-Menten. M86 Determinares experimental Ryy Seuaificaiaseestel constant. Conta etait, Ke 18.7 Besujia Linewesver Bork, 5 1838 Inia acivisitensimeloe ic ioe. Gc 1B ry 2 cf FY as 0 6 a 5 2 3 if a “s 6 6 6 » n 2B RB % 1B 7 8 8 a is %0 °2 2119, Replaeabiosintat 9 activi easnete. i191 Anect pene 11923 Relarea ean eine {19.3 Replies sos atv catch. U19id Reglare alent a fncit hemoglobin 11953 Roplaes coven 3 ac enanelo 1110 Localizves lorecsald a crane ILI Enainete paeosis 1112 Chsifcsren denies eco. (Cap. HL. Vitamine 31 coenzime. Prof. De. doc. Aurora Pesce} Lt Generale ML2 Chyiicars visitor 113 Vitaninele hidrosolabe i voir ir coenatinaien. M131 Complesal B ‘Vaan B, amiss) i cocina tminpiatostat Vitamin By (ibellavint) x coenzele fav Vitamina PP (nacia) gi coensimelenicuinarsidice. Vitamina B,(piridonina) yi coonaimele derivate ‘Aci pantotenic gh ewenbima A, Blowing gi oll ei Coenimatc, ‘Vitamiat By (ctancobalanina) yi ela ef coeneimati, Aciul folic eoenziele dria 132 Viumina € acid ascorbic). MLA Vitanipels paso, TL Vieanina A reine. h42 Vismina Doss Lt Vining ka Viti (Cap, IV, Adal nucle (Pro De: Veronica Dino), 1N.1Intocere N22 Sct chink air aie V2.1 Brace sunave din store acallor able 1¥22 Nocteoise i eteotde din tors actor wii 1.23 Nucleotide naturale bes V2 Analg! stctra psor aot i miler 1V25 Sinatanscovaleolt»scgior uch 126 Camis Tato cine nestor al ‘enatraen 9 hates ABN Rivrales aetior aude 1a’quial devonrivonclet VS Strasura coves a ABW. : 1¥32 Confonnofia motel de ADRS pu ve saves {33 Omaizarce nara gee I poss suc 2% attr genous cuca 123 Bioinens ADN (epicaes)- ices Ja procacns Reflcwes Is Socio. Sines de ADN pe mani de ARK. V4 Atal ancl Tih Tipo de ARN, “ARN mesagoe (ARN) [ARN de tater AUC, AARN sinozomal (ARN). AARN nvcler dee! dns wanes Aaa ma de ABN Gio) Transeriote ls Euan Innit a wana 13 rec op psec’ ae niclior de AR, Exciviaintonor din tnseripce par Molten posta ulfinae IVa Bisiates ARN pe maid de ARRCap. V. Blosinteza protenclor(traduceren mesaju Vel Coda genetic. ¥2 Blosnters proteincor, : 2 Prelucetn postiadieee we malacuiorpotie Ye Rega oni price. ‘V5 Ltn ale molcslelor de ADN i separate seein, tai ‘VSI Reparte pin excne sna : V52 Repararea prin evenaree len 33 Mia Expr erotics mai. CClonatea genelon me 7 Choarea goosor in viva (Fetioiog ADN recogni ‘141. Seenaial= clon geneor sieves ADN recom 3712, Expamaen fens infonmai copies in ADN vec 72 Clonaresgencov in Vio (Reatia polimeraies Ts la) 73 Aplin le clontn gene iDetrminaesseevenetnusesicior te eipensdctd) fhe muse ante ‘eon de trostr Sot ‘enetie). (Pot. Dr. Veroica Dino), ¥. v, v, vi Cap. VI, Bnergetica blochlmied, @rof, Dt. E-trai) Tiago me V3 Sine trmotiunic.Fanli de aarp inno AA a tc VLE Cate de sitet ATP i vv, a Cap. VHL. Metabolism glucidelor, (Prot: Dr. Verouies Dia)... 204 Vila Chimis glucidelr : 204 VILL? Monorail el 5 235 ‘Stereoizomeria monveahardeior : _ 2s Structure eiclie ale monozaharidlor, : A 5 08 “Amsinozshren IS 403 Denosizanarn, u so Proprieie fiice 4 chimice ale inoneaaacdsin. ans YViLL2 Olipozsbarvee : 408 VIL Polzahartde HO | ‘ViL2 Digest aber glucdelor, I a2 | ViL211 Dette enzimatce In digest yi absori guido‘. us Vil3 Gaile de metabolizare a glocoze. = a6 VMAX Giicolia (Secventa Embden-Meyamnot Pana). us ‘Bilal cacrgeic a licliai : 2 VIL32 Decarboniiea ochlativa tpiuvaiauis |. > 29 ‘VU133 Cielul acvalor icssboxle (Cell Kesh) 333 Ciel Krvbs = cae wnibalict F 85 Bilan energetic al ane slacoii or TN SlsVid Ale efi de metsbotizar a slucom Vili Cale peniozofostatior ce pean ar EF Dette tn: cnt pte ae pon i ‘vita’? Cale aed a ere ms VILS Glaceneogens, ‘ViLSi1 Roplare alostaicd a gluconeogencze. i152 Rela: hontonl a acomsopom ius Metabalsnal licogenclu 'Vil61 Degradrenshicogena Reglare plicogenoize ‘Vu.62 Biosintesa plicogenalsi (Gicogenogenera). | KReglarea glicogenogencze ‘VIL63 Alert entimatice in metaboismal glicogenitul VIL Meaboismol galacozs. ILE Metabolism frac VIL9 Glicoprteiele ees. VIL9.1 Biosintea alicoproteincion ii92 Snes lg cpio ‘Vu.t0 Piosoalicani : Cap. VIN, Metaboisutlpidelor. of: Dr. lens Popa-Ceistesh coeeesees 394 VEIL Chim ipidelor. Se : cose $84 ‘WULLLT Asis eae EEN a VIULL2 Actaris (Glicridls so grisile nasi) aeeettr 387 VL. Retell (Geral fra) 3 339 ‘Ai Tosa 389 Fesfsicolinele Gein) 200 Fosftlistanolinl : fon Fosltiisennsle (en-tfiie. 402 Fontan Ga ois, i 402 Paamalogenle 404 Fostaudigterti DUS 04 VIL Sfngolipdete : : do ‘Slingomicinel. : SEEN Saas ‘Geosinglipiel. 2 LIT fos urns Comer se 2.0200) : ao VL Ue ein. aor rence ao * aoe a0 as Vtl2 Digest absorb lipideor : VIL Metabolism sciedor grag es NON an ‘VINL3-1 Degradarca oxida’ 4 avsilor gr Onidarea sctitor grag (Ciclal nat aps iui Lyne, a8 Bonus sar ft Sentara a1 a2 (Oridare chor grain pono VIU32 Catogenecs 5 \VUI3.3 Biasinezs cil gag ‘Biosineaa eidal pam Elonpatea aszlor gra. 5 Bosintzaaciilor gayi nestor == ‘VIS Metabolfemal lev, ‘INS Metaboliemal naciiglicsrtior ‘VINLS:1 Hidolia ta liceroio, ViIL3.2 Biowineza taciglicerolitor. LVIILS Metabolism! gliceolosolpidelor. VIILT Metabotismalsfingolipidelo VIIL8 Meabolismal colesterohu : ‘VISIT Digestia yi absorbpa colesicrluul VIN82 Biosinteza coleterails : VUIL83 Catablisna)eolesteroluii VIL Lipidele plasmatice VIO Analiza lipides plasmic, VIIL92 Chilomicroni ssVIL Lipopreseinele ev densiate mick (LDL, Bl poproteine). IIL Lipoproceinele co dentate mare (ADE, eclipopreceine). UILOG Acti grag ber (AGL, scat graginecsteniie) ‘Vi97 Dispel ‘VI.10 Ficosante. VILI0.1 Blosintexseicosinoizio ‘¥INL10.2 Catabelismal peostaglandielor 27 YVIILIO'3 Acne biologic ale eicosanizion (Cap. IX. Metabotismal protelnelor sal annuacizlor. Prof. De, BX fatroducer. DC Starea dame poicinelo. Banu anus BG Digest prtincior lint yaoi nici, iia rte endapee, 124 Fondul de aminoacla. Aminoacta esa IK Caan wine desist yi Sl nog. IXS.1 Aspect generale, 1X52 Dezaminarea oxidativi a aminonczlor ji anspor union C53 Diowntens ce DCS Rela fine csi ureogenoti i ich senior iearboniic. ESS Boi cauzate de defecte in metabolizares amoaiacul, 1.6 Catabolism aminoacilon wilzares eeeletclo de carbon, TX61 Aspect generale 1DC62 Alaina treonina,slicins, seria, estina (i ltina) ro Segre la ald pirvie. | C63 Aminin, poling, bstidins,glutamina aedulglotamic se degradeso8 In acid eeetogtae, [D644 Aspagina i aeidal sparc we dagradcn ia onatoseetat” | [DCG tzoleucing,valos yi mlionins ae degredouss la scsinl-COoA, 1RC.86 Leucinn i lizna e degradeazt lo acid ueoioactic va acetal. CoA, 1567 Trpuotsnul se degrades I aceliCoA alain [C68 Fenlaanion gi ror se degradeazd ta acid fumavic gt acid acetoacaic 169 Bali caunate de defect th uiljatesacheltal de eatbon a amioaeizlor i Blsiens anne tei TK Aspecte zener 1X72 Ca parcalare de biosnis, 1%.8 Fonmarea din aninoaczi a unor comps ce fant speeaizae. DX.61 Compusi rez prin deearbotiaressminesczion C82 Biosinteza gluational, DCR Sintraa ereatne. Relajia crating = creatifosat. Creatnia, DCB Coripuyi de wconjuene” a aminoseiaior Cap. X. Metabotismal hemoprotenelor. (Profs, -Tria) XL Aspecte chime. 2 Bionintea her YET Elapele bsinere, | X22 Keaharea biosinteas emul 23 Powe, X.3-Caiaboismul iin YLT Brae inal X52 uilabinomre, vinden Ho ei, anor, ee bile XC83 Euaple finale a X35 Hipebtimbineni Tryin Cap. XL. Metabolism nuctootdelor purnice prince (Prof: De Blebs Pops-Cristes. X11 Metabo wucteotidelor pier X11 Bosnian de novo «leila ncaa I Bionntena AMP si GM, site aucleelr es igi fost wera. Bisitezn desocibonecleldelo, Retlava biowntsae de novo purl XL Ineo toe pir X113 Cabell purglor [SUL Batelogia metbolsmttal piston ‘st m a 6 6 9 419 09 far 90 93 eu euX12 Metabolism nacleotielorpisiidinies urine tt a Fe Go. om ot Br an ae ees : : a ‘aise Soe IRs SaagAn 22 ee : e aE A ace oe rae aie ee x gies oe ‘XILS.1 Hor al parti Wee ee 4 BEIT Sica hi a va OS Seas iemaaare “ ee SESS Oe er & 28 Scar ets 28 Sg woe i : et ace SS58 Hormonii hipofizari glicoproteci a a HT @0 XUL11'9 Hormonit neu chipolizan & ul42 Epis team peal 250g} SI15 Ehdortne : as ROLL Ft ei 33 L141 Fula EO peru grow factor : 635 SUL43 Fonte For (Hwa pow aco : Soe 6 XUL143 Fumi POGE (lacket derived grow factor). «2002202. 2 686 XUL144 Familie TGF B (Transforming grow far aes a XULI45 Factont de eresereinsainclke (GF, emstomeding) EI 6a XiL146 NGF (Nee grow factor. eae rly XIL1427 Familia CSP {Colony stimalaing factor). BUI 9. RITES Eten (Etopenn ning no : 0 XU1149 Intedeakinele GE : eae XUL34.10Ineroronit ONE), eas XILI4.11 Oncogencle yi canola erent clare. es Cap. XITL Apa. Procesee hidrvetcetroitie sf elilbeulaeldostazi. (Prof. Dr. dos. Auror Popescu) XIIL Ineoduoer . 6a RIN Cojtel psi ape i on : 63 SHA Beibal spel fn organ, : 67 XMLS.1 Necesal line de ap SII aie KIL Pendens de apa : Soy os XiI13.3 Exoosul dt apt aon ST oa XM Brooceaite neo-chinie ae pet. CUE En ei ADEA Stn praca marie : ol ee SIL42 Lagstura de hidropen 9 asoiee molecule : Dg 10%A.4.3 Cio spect clara de vaporzare, UL Caaare de top, poncal de toi pont de ters SULaS Ape ordain hs rose inci 1 noes se rl oi a pc SUS Kev slaty pl. XLS. Spect de aca abs i ie ithe Headsets ‘Yli.61 Silene tanpon aida hiarbooat. 3.63 Satemal tampon a fos Ae} Seca ign a pri XiLe4 Sitemal mpen al bomogtobioet ILS Coopenrea pman-erit Cap, XIV. Matelea estracelulard (Prof. de. oe, Aurora Popesca} XIV1 Consttvenyi cic af matrce!extmeelulare, ‘NIV-71 Prec. YIV.L2 Glicoainingticani i pasieahicaal Giccraminogiat Pantie hislogioe ale proteaglicanior i licvaninc pliner: Biosuncon gi degeadare prteoglcanlr, IY. Rolal mathe! extacealare Ta eysul mocdopencze IV3 Modified consttuenlor natsoat exacetlre. XAV.S1 ModifeSri fa fone do Vast XIV.3 Colagenozee, XIV.53 Une mealies calaive dnd XIV'34 Macopolzanardozele ‘Cap. XV. Nofiuni de nuteite (Prof, Dr doe. Aurora Popes). VA Katou 53 Necesaral nuit ‘V2.1 Chel de energie ‘Mabotismal boa Ereccle wnnosenetie Chet egies den Se elvis a depo. sever Sega 5 Conipoaii envi jel abner XV Pencpie native V9 Ghucse 333 Lida 5353 Bronte V3.4 Viemiels KV353 Minerale KVMs Sobmanjele score hie V5 Fite smear wee Nes “i 4 Procipelle prose aineare ‘Vi Wels atsenare de ogi inal apts si produel acai ue. Came. Pestle xvid Pret nite de abe was Corealele. apie: XV.43 Ae prodise ainda ‘rodusele zalacoase Uae Condiment XVAE Allmenie bogs Ya ainosei excel XV Renaniare ner pap aatev nce npn prdas aii. 2xV'5 Couanboya nail pistarea S58,Cap. L PROTEINELE. STRUCTURA GENERALA Proteinele sunt constituenti chimici ai organismelor vii cu cel mai inalt grad de complexitate, de variate moleculark gi care prezinté specifictate de specie, de organ. Denumirea lor deriv’ de la cuviintul grevese .proteias" care inseamin de prim rang, cel dintti". Protencle_ sunt ubsanie masromolssulae de-pae-nalioenidich. La consria proteinelor participa woacizi fundamental, aceiasi la toate vieluitoarele, de la. i_simpli_bact 18 la om. Prin legare in lanfuri polipeptidice variate ca jungime si succesiune a uniii{ifor se poate objine un numar nesfirsit de combinagii, Cu toat multiplicitatea posibilitijilor de combinare a aminoacizilor in lanturi polipeptidice, 1a_un_anumit_organism nu se realizeazi decit anumite.seevente, acelea care sunt specificate de materialul genetic, de ADN parental, Proteinele sunt macromolecule informafionale, cu secvenfe_specifice ninoacizi, sunt expresia epigeneticd a genomului celular, Proteincle indeplinesc funcfii fundamentale, specifice organismelor vii (Tabelul 11): Tabet B. Exemple de proteine st funefil indeplinite de acestea Proving Fania ‘Colagenul Principala proteind a jesututilor conjunctive Histooa Proteins nuclear asociatl ea ADN Spectina rotsnd eritocitara cu rol in menfinerea forme eclulare “Armilaza Enzimd, paricipé la digesia amidonulut Pepsina Evin, parcips la digesia proteineior Glicogen sintaza nein, parc la sinteza glicogenlui Taciat dehidrogenaa TBnzim, catalizeae oxidarea lactatula la pirovat Aetna Proicind contactlé din magchi ‘Miorina Proveind contract dia magehi Tsui Tiormon pancreatic hipoglicemiant Hormonul de eregere Honnon tipotizar Serumalbumina Protein plasmatice, anspor jon, vitemie, honnont Hemoglobina “Transport oxigen i sstemol circulator “Transferina “Transports oni de Her a plasma Feritina Forma de depozitare a feral Giocroni “Transport electron Trunoglobatinele “Anlicorpl care fixeatl i imobilizearl agenil bactereni Tibsinogenal Proving plasmatied cu rol Sn coagularea singelal - Proteinele au un ro structural major, ele consttuie material din care sunt consiuite toate siructutile celulare, membrane, organite celulare ca si materialul interceluzr al Jesuturilor gi organelor, Proteinele exist intr-o varietate molecular’ foarte mare si cle asigurti diversitatea si specificitat 13+ Proteinele. exercitiactiuni cataitice, determindnd varietatea nesférsitt de: reactii biochimice si specificul transformarilor chimice dn organismele vii. ~ Proteinele contractile sunt instrumentele :u ajutorul c&rora organismele vii Indepinese activtatea contact i locomotoare. amine, oxigen, dioxid de carbon. - Proteinele’ au sarcina de a apira organismul impotriva unot corpi_strtini, ‘macromolecule, virusuri, bacterii, Reactiile imunologice sunt mediate de o clast de proteine specializate - imunogiobulinele, L1. AMINOACIZIL Unitajile constituente ale proteinelor sunt aminoacizii, care prin legatura peptidic& ‘inure gruparea aminict a unei molecule si gruparea carboxil a altei molecule dau nastere TLROSTMGHECHE peatiee, Esa 20 arniomclapretcnogent specicay pin coal genetic, prezenti in toate organismele vii, de la cele mai simple pnd la om (Tabelul 1.2). Altituri'de acesti 20 aminoacizi fundamentali, in proteine se mai intdlnesc alti cdtiva, care rezultd, de fapt, prin modific’si chimice ale acestora dup’ tncorporare in lanfurile ppolipeptidice (do ex. hidroxiprolina, hidonilizina et). Totodati, se mai intlnesc si unit aminoacid cu ate func, ca omitina,cirulina (Tabeld 1.3). ‘Aminoacizii natural au formula general: B—GH— coos NH, ei sunt c-aminoacizi. Face excepfie unul din cei 20 de aminoacizi,prolina, care, are 0. functie aminic& secundard,_ Diversitatea aminoscizifor naturali este datt de natura tui R care poate fi 0 catend hhidrocarbonaté alifaticd sau aromatic, un heterocicla sau R poate s& cuprindd o functie adijionala. + Aminoactzit alifatict-(Pard gruptti functionale th R). Gicocolal sa glicina: GH, — COOH NH, Alanna: oH, — cH — coo th Valina: cH, — CH— cH — COOH ba, he Leucina: oH, — CH CH, — cH— cooH oh Teoleucina: CH, — tt — Ge — Gt SO0H CH, NH, 4a(S] aa uy , "aN HO 12] aumomaaustounien poy] tupnon ooo —H}— 1b "ho — "ho 1. a) oot stoxtmearounse- PPY| 1000 — HO — "HO — HO — *HO| SN “HO als mPR.CORHEE» PEN ree 009 ~ ¥ — Hb — HN, vil aw ousdsdaguen py eer 1000 ~ 4b — "Ho or 69 onaswouie poy] cement) soon 000 — 1} s e € t t eo co imag. | paierseo ors nos pone norma. poamonas paso cr mean rodoupjoad soyzprouae ingap 16 agIMPANS,‘UN HSI arcane suoxdaxdon-f-ommme-p pry) PUI) 000 — Hb — | *HN "HN HO. fe| om ee ee "HN HO! | me onion env pov _ 1000 — th ab] ji te 0 ay omioxioudopur<-ounne-n proy| jendy | OS aa at fi HN \ a a 1000 = th — 10 ££ ) 7 HoO9 —y ) og ‘paxoq9-o-wIpHONE pioy | ‘puroad] L_ gs v £ 1 (oaomurwes) Z1 peaa w=$ sn wy WS!) ay emu sounutpend-g-ounun-D poy sumary| Wooo — #}—tHo — "Ho — tH} HN “HN xlé] wa ayouesounnepar9 pv] eon] 000 — 1b — "ho "Ho — "Ho — "Hb HN a] a umn opauet-coen roy onmno| 009 — Hb — "to — 0 — oon 2 (4 "4 a aa ouenifoune poy] sama pry Hoos ~ #3. — "Ho — "Ho — 200H aN nQ2i] wv auponsopaun-goumen poy] guy 009 — Hb — "Ho — oon or a aw ee 11000 ~ Hb —"wo — 9008 aN wt consensnowsommn ny] _eemonen| __Hooo—Hb "Ho —"Ho—s—‘ho v £ c T (zonwgnuo>) Z7 2901stozuaqoune-t poy HO —"H'O — NH orange pay-cuue-n poy euuDsOWOR, HOOD — CHNJHO — HO — “HO — OH ouungonst-oute-n poy ustSowoH, Hoo9 — CHNIHO —"Ho —"Ho — SH ommuDyesomUEp-g'2 PY wuntig, HOO — FHNIHO — CHO) — NTH mepatesoupuive-g-oumuse-» poy sei | HOO ~ FHNIHO —"CHO) — HN — 09 ~ NH 1 apauurct orugsaqouNeg py HOO ~ "Ho — "HO ~ 09 —"HO— NH Loreoponiomay, vk poy vaya 1 Hooo — "Ho —*Ho —"Ho — NTH amordoudoaue-d pray wumety = HoO9 — "Ho ~"Ho— NTH 1 automa mn aagumuog preanaonas pmo Ermey, mofouayoudon yovouuyAminoacizii aromatici (fir geuptiri functionale in R). reotmnee on net coon 1 Ni, Aminoacizii heterociclici. Histidina cuprinde heterociclul pentagonal cu doi atomi de sat, imidazol Oo ott ; Triptofanul cuprinde nuclewl heterociclic al indotutui oo I a cH, — G— COOH O art ql Inde ‘Triptotan Prolina cuprinde o grupare aminicd secundard, situatd intz-un cicl derivat din pirol: O ou N 8 q gin peti Aminoacisii cu grupari hidrosilice. Serina si treonina curpind in R functii alcool: Gre pri coon Oy — PH — GH ~ COOH OK NH, OH NH Serina Treonina Tirozina posed o funcjie-adijional’ fenol: w<_) CH. GH — CoH NH, 19Aminoacisit cu sulf (ioaminoacizit). Cisteina cuprinde functia tiol (R= —~ SH) gi melonna tunic oter R= = 8 — BY Gi, gr — COOH chy 8 — oh, — OF, — GH — COOH du tn, th Catia ti Aminoacizi dicarboxilici. Acidul aspastic si acidul glutamic sunt acizi monoaminodicar- boxilici, iar asparagina gi glutamina sunt amidele lor: HoOC — cH, — GH COOH #000 — 04, — oF GH — COOH NH NH cial panic cial game HyNloo — oH, — GH = COOH H4Noc — oH, — cH,— G8 — COOH NH Ny sparging tain Aminoacisit diaminici, Lizina are ca funcfie adionatd o grupare aminic& primar’: HN — CH,— CH, — OH, — GH, — GH — COOH Ny ye Ne Arginina cuprinde o grupare guanidi derivati din guaniding, H.N— Ni I NH HN — G1 — CH, Oh GH, = CH— COOH NH NH. Arnis Proprietaitefizice ale aminoacisilor. Toft aminoacizii sunt substante solide, cu puncte de topire rdicate, mai mari de 200” si se descompun inainte de ase topi. Aminoacizi se dizolv’, intr-o miisurd mai mare sau mai mic, in api, dar sunt grew solubili in ‘solventii nepolari cc eter, clorofarm, benzen, Sunt usor slubili h solu dilate de acii si baze. Ieomeria opticé a aminoacisilor. Toti aminoaciai, cu excepfia glicocolula, posed un centru chiralic (un carbon asimetrc) care este Cyt R- oe —ccon NH,Tzoleucina si teonina au un carbon asimetrc aditional, stomul Cy. Formulele de configurajie ale enantiomerilor unui aminoacid oarecare, reprezentate in sistemul D-L. in care substanja de refering este aldehida glicerict dexirogita sunt: Goo ook Hm GaN HN G—H R R D— aminoacid L— aminoacid fin structura proteinelor nu se intlnesc dectt L-aminoacizi. Aminoacizii din se-ia D ‘apar numai ocazional, in special la unele microorganisme si totdeauna au roluri specifice. Propristile acidobazice ale aninoacizilor. Aminoaciziicuprind 0 grupare — NH, bazict $i una — COOH acid’ gi intre aceste dou funcyii poate avea loc transferul de protoné: oot coo" RacnS ee RH , wis in pr wf) Daioritt interacjiunilor electronice posibile intre cele dou funcfii invecinate, cchilibrul reacliei este deplasat aproape in totaitate spre dreapta, practic aminoacizii (monoaminomonocarboxilici), in cristale ca si in solufie, exist numai sub form’ de ‘aunfioni (ioni bipolar). Structura bipolar a aminoacizilor este susfinut& de numeroase fapte. Prin_miisuritori de distanje interatomice s-a gisit ct in gruparea carboxil, distanjele C-O sunt egale (1,26 A), ele corespund ionului carboxilat, unde are Toc conjugarea mp: De asemenea, moleculele aminoacizilor, neutre in ansamblu, au momente de dipol foarte mari, cuprind sarcini electrice mari si de semn contrar in regiuni diferite ale moleculei, {oni bipolar ai aminoaciaiior rimdn tn continuare ainfoij, ei au aft caracter acid, cf si ccaracter bazic, Functia acid actual a unui aminoacid (moncaminomonocazboxilici este ‘gruparea aminicd protonattt, — NH,*, acidul conjugat al gruptirii aminice, — NH: = NA! === NH, eH acid asa 2Funcjia bazict @ unui aminoacid este ionul carboxitat — COO™, baa conjugatt a ‘grupirit carboxil baat sad Unii aminoacizi ca: lizina, acidul glutamic, acidul aspartic, cuprind fn radicalul de Ia Cy gruptri acide sau bazice adijionale, Pentru inceput in examinarea comportanii aminoacizilor ca acizi c ‘monoaminomono- carboxilici (aminoaciz Pentru caracterizarea aciditi i zicityi aminoaczilr se folosesc exponentii de aciditatc, pK, (OK, = — log K,), Funcfia carboxil este caracterizat prin pKq-coont iar functia aminicd Drintr-an pKa.nt,*, La unit aminoaciz se adaugl oa tia masime pK, corespunzztoare funcict acide adifionale, ‘in Tabelul I se dau valorile pK ale celor 20 de aminoacizi natural Din examinarea datelor din Tabelul 14 se remarci, in primul rand, faptul c& functia — COOH este un acid mai putemic (pK » 2) tecit grupwea similar a acizilor carboxilici oarecari (pK pentru acidul acetic este 4.75). Aciditatea grupait — NH, este edusa (pK = 9-10), dar intrece towusi bazicitatea — COO™. Din aceasti cauz’, in apa puri, gruparea — NH,° doneaz% mai mulfi protoni dect accept ionul — COO Solujiile apoase ale aminoacizilor sunt slab acide, Tabel 1. ‘Valorile pK sl pl ste amineactztior ‘Amincacid PKa-coon Kano PK pl es) 1. Glicocal 7234 9.60 2 Alsnin 235 9.68 3. Valing 232 982 4 Leveing 236 9.60 5. leleucing 236 9.68 6. Fenilalaning 133 913 7. Prolin 199) 1080 8. Taipiotan 238 938 9: Sern 221 ous 10. Tyeonina 23 1043 11, Troan 230 91 10.97 12) Cisteing wn 10,78 833, 13. Metionina 228 921 14. Asparaging 202 i 15, Gluuaming 207 ais 16. Acié aspartic 208 gig2 3.86 17. Acid glatamic 21g 967 45, 18, Histiding i 317 6.00 19. Lind 218 895, 10.33 20. Arginind 217 90s | 1248 2le aid i az pe cre fe cuprinde pote reactions cu x i cu acizi, acceptind protoni. incircarea electricd a unui aminoacid dopinde de pHT-ul solufiei. Dac un aminoacid se afld ints-o solufie puternic acid (PHT = 0-1) grapirile acceptoare de protoni sunt protonate in totalitate, La titrarea acestuia cu ‘© baz tare (HO}) protonii sunt eliberafi in ordines descrescdtoare a acidilafiifunctiilor acide. Au loc reacfile: B A -i H — COOH > pi co0" NAY Ni, Jn. 11 este preven cura de ive aie, a newaii fneilor — COOH s NH sls de NOOH. ak it Layfh-cne? ref oer cooy : : / se | tL 7 é arr Moc ty: 969 7 | 7 bette : | 238 1 $88 | | | I { v0} [tsi -oHeH- coo? 7o FF 30 Eohivelenfi HO™ Fig, 11. — Curba de trare a alaninel, Din ecuafia Henderson-Hasselhalch: (Bazi) PHL DK, + og EE 2Brezultt cl la un pH egal cu pKa.coon (2.35) exist egalitaten HN — CH(CH,) — COOH - HN — SH(CH,) — COO~ iar la pH = pKa-nn,* ©.69) egalitatea: H,N — CH(CH,) — COO- = H,N— CH(CH,) — COO™ La un pH egal cu semisuma valorilor pK, sarcina neti a aminoacidului este practic nul, in solufie existind numai ionii bipolari. Acst pH este denumit izoelectric (pl). In Tabelul 14, coloana 5, sunt date valorile pl ale aminoacizilor proteinogeni. Pentry aminoacizii neutri, punctele izoelectrice sunt situate la valori de aproximativ 6, pH pain inferior pH-ului fiziologic, La pH = pI solubilitatea aminoacizilor este minim Comportarea aminoacisilor cu grupari acide si bazice adifionale. Un numir de 5 uminoacizi din cei 20 cuprind in radicalul R de ta C, grupaii acide sau bazice: acidul aspartic, acidul glutamic, lizina, arginina 3i histidina, Funcjia fenol din tirozind gi cea tioalcool din cisteint sunt acizi foarte slabi care ta pH-ul fiziologic se ionizeaza intr-o -mvisuri neglijabili, La acesti aminoacizi se.adaugd o 2onstanta pK suplimentard (Tabelul 14), Fen acid aspanic i eluamic acidatea aco fun este mai mic deci a grupului carboxilic de la C,, are 0 tirie comparahilti cu a acizilor monocarboxilici alifatici (pK = 3,86 la acid aspartic gi 4.25 la acid glutamic), nu se mai simte influenja grupirii aminice'vecine. ‘Formele acidului aspartic, in raport cu pH-ul soluiiei tn care se afl, pot fi deduse, ca si in cazul aminoacizilor neutri, prin protonare maximal’ si apoi adiugare teptatti de za: {uncfile acide vor eeda protoni in ordinea descrescitoare a tiriei lor: = om va a fe Be ae Beane te Bln ote Blane oe bee (Fy (0) oO (2) psu izoelectric al acestor aminoaci este dat de semisuma valorlo pK ale functor ‘care genereaz’ ionul fra sarcing neti. Pentru acidul aspartic si acidul glutamic, punciele lor izoelectrice sunt situate Ia valori net acide (2,97 gi, respectiv 3.2), Lizina este un aminoacid bazic cu o funoje aminict in R, Formeie lizinei in raport cu variagiile de pH ale medivlui sunt: Hy — NH Gre Na qo Gren (Ha (ps ra (hae re (Pde won EA coo CEL Gein, CER Gok ee ine ce Re (2) (+ (9) ie) pH-ul izoelectric al lizinei este situat la valorarea 10. 24Arginina are un caracter bazie net prin gruparea guanidini NH NH q +H NH-C—NH, == R W NHC —NH, {on guanidiniam Jonul guanidinium, datorits conjugal x — p poate fi scris: Histidina prezinth caracter bazic prin nucleul heterociclic al imidazolului: ve U Bazicitatea acestei grapiri este mai redust (PK = 6,00) si pl este situat la valori apropiate de pH-ul fiziologic (7,58) Din cele expuse mai inainte Teaulta ci ionizarea aminoacizilor, sarcina electric’ pe care 0 poarti fiecare dintre ef, depinde de pH-ul solu’ in care’ sunt cuprini, Dact finem seama ci in organismele vii aminoacizsi sunt cuprinsi in lanturile polipeptidice ale Brojeinelor este important de examinat comport cd acizi sau baze a restuior Aminoacide -NH — CH(R) — CO -, sarvina electrica pe care 0 poarti aceste resturi Ia PH-ul fiziologic. Resturile aspartil si glutami au in aceste condifé o sarcin& netd (-) pe cAnd resturile lizil, arginil si histidil au sarcina (+): er pe is weed Ve oe ae oe ied —NH—CH—CO—; —NH—CH—CO—; —HN—CH—CO—: —HN— cH—Co— Restul histidil este redat prin dow structuri tautomere: NA 2 i é 8 eon poe ( = | . : : 28Clasificarea aminoacicitor dupa natura radical’ de la Cy In proteine, aminoacizit sunt angaja( in legis pepiidicsprih wruparca amsinica si cea carboxil 8 I NH — CH—co— seit aminoaciaic Cvea ce diferentiaza resturite celor 20 de aminoscizi este natura radicalului de la Cy Natura interacjiunilor ce ye pot stabili inure resiurile aminoacidice depinde de incarcarea electric 1 acestor restur, de caracterul lor polar sau hidrofob, TTinindasse seama de aceste insusiri ale resturilor R de ta C, aminogetsis sunt impanfii in patra grupe aminoacizi cu R bidrofob, nepolar: izoleucina, protina, feniialanina, wiptofanut, metioninay b, aminoacizi cw R polar, dar Riri sarcin& electect: serina, teeonina, tro asparazina, glutaming si glicocolul (R= HW); i cu R inclcat (-) (a pHl-ul Tiziolegic): acidul aspartic, vinoaocizi cu R inedreat (+) (Ia pH-ul Giziologie):lizina, arginn cisteina, cidul glutaani , histidina, Reac(iile chimice rilor. Aminoacizii prezintt diverse reactii chimice Ia care participa atat funchitle amino si carboxil comune tuturor aminonciziler, cit $1 sgruparile prezente tn radicalii de la Cy. Reavtii ale gruparii COOH. Aminoacizii formeazst derivai normali ai acestei functii ester. amnide, anhidride, nitrii. Prin decarboxilare, aminoactzii formeaz’ amine. mull dint ele substanje cu propria fiziologice gi lanmacologice remarcabile (amine biogene): R—CH— COOH ——> R— CH.— NH, + CO, Nay Unele amine, produsi ai reactiei de decarboxilare a aminoacizilor, sunt aritagi mai jos: N Ty CH, — CH, — Ny HOOC — (CH,), — NH, \ H tana scd-yaminobatne (in sina) Gn kid glotanie) Gis OH — NH, HN — (CH), — NH Gre eth NH, OH SH ctanolamin cadaverina iste (Gin seri) (din Hens) Gin eising) Reactii ale grupeirtt -NH,, Prin aceasti funcjie aminoacizii dau numerouse react + condensate cu compusi carbonilici RA 7 ean? O° / Hon, SN pach Nee He COOH COOH \ buza Sch (alii, esting) HR)agent R— cHo nd, ee a cH NCH), IS i CH— NH, set cH NH— co ~ - = on / o-c N\ ° ob I 5 GH — Ne se R—GH—NH—C—OH coo ‘00H ~ oxidare: + HO R—CH—COOH ——» R—CH— COOH ———» A G—COOH I = 2 1 = NHS 1 NH. NH oO ceteacd (a or0asis) ~ inlocuirea gruparit — NH, cu — OF: + HOH a —cH— coor "> a — cH —coon | “WA, 1 NH, oH sehideox-scid Reactii ate funciitor prezente tn radicalul de la Cy Pentru functia tioaleao! din cisteind sunt caracteristice reactiile: + oxidare bland’ sé reversibild la disulfur GH, — SH GH,—S —S — CH, -2H | | 2 GH—NH, === CH—NH, CH—NH, 1 +2H | | COOH coo coo sist~ formare de stirwi cu metale grele, marcapti RSH. AgNO, ———» A— Sag + HNO, + oxidare energic’ la acid cistei: CH.SH CH, — S0,H 1 oxidare | GaN eet, coon C30H acid citeie Serina, treonina si ts rezulttin iroxi formeazA esteri, cu acidul fosforic, zina prin func genera pt 9 Post GH Ne Gx —0~ Poy, coon bun, ss its coon by —q—coor ection wm, sid rosinfostorc Gruparea — NH, de la C, al lizinei confer acestui aminoacid sau restului tizil, posibilitiyi multiple de a interacjiona cu alfi compusi. Condensarea cu funcfii carbonit este una dintre proprietijile cele mai importante ale acestui rest aminoacidic. De asemenea, prin oxidarea gruptirii C, — NH; din ling se obfine alizina: ovidare HIN CH ~ (CH) — GH — COOH —e 0 = HO — (CH)),— GH — COOH NHS NH, lina ina Gruparea carbonil nou format poate participa mai departe Ia alte reactii, 281.2 PEPTIDELE Peptidele sunt combinafii de tip amidic rezultate prin condensarea a dow’ sau mai ‘multe molecule de aminoaciz: i i i i H.N— CH — COOH + H.N— CH — COOH —» H.N— CH —CO—NH—CH— CCH —H,0 inept Peptidele pot rezulta din dou’, trei,n motecule de aminoacizi, Ceea ce raimane dint-un ‘aminoacid dupa angajarea sa in legdtura peptidicd poartt denumirea de rest (reziduu) aminoacidic. Peptidele cuprinzfind mai pufine resturi aminoacide sunt denumite oligopeptide, iar acelea cu un numr mai mare de resturi aminoacidice sunt polipeptide: i f i wo biccot Bion Eicon polipeptié Capetele molecule’ unui peptid sunt diferite, unul are grupare aminict liber, capt: N- terminal, iar cellalt are grupsrea carboxil neangajat, este capatul C-terminal. Resttrile de aminoacizi de la capetele moleculei sunt denumite resturi N-terminale si, respectiv, C-terminale, Inceputul unui peptid este capital N-terminal Denumirile peptidelor se construiesc socotindu-le derivati acitati ai restalui aminoacidie C-terminal, Se citese succesiv radical aminoacizitor incepiind cu capatal N- terminal pan la restul C-terminal, De exempla, tetrapeptidul: Geom, gion pe H.N — CH — CO— NH — CH, ~ CO —.NH— cH ~ GO — NH — GH — COOH Se citeste valil-glicil-seril-alanin, De asemenea, pentru redarea structuri unui peptid, ‘mai mic sau mai mare, se folosese prescurtirile de tei litere sau de o singurt liter& pentra aminoacizi. in acest sistem, tetrapeptidul de mai sus este redat: Val-Gly-Ser-Ala sau VCSA. Cu ajutorul acestor prescurtiti int-un spajiu restrins pot fi redate structurile unor polipeptide foarte tar Daloriti posibilitigii de legare a acelorasi aminoacizi in seevente diferite, peptidele pot prezenta fenomenul de izomerie de structur, de pozitie, Doi aminoacizi diferiti pot da nastere 1a dow dipeptide izomere dap’ cum unul sau altul ocupa pozifia N- sau C- terminal’. De exemplu, dipeptidele izomere leucil-metionin& sau_metionil-leucing. Posibilitjile de izomerie cresc foarte repede oda cu creslerea numfrului de aminoazizi. ‘Trei aminoacizi distincji A, B, C pot da nastere la 6 tripeptide izomere (peptidul cuprinde ciite un rest din fiecare aminoacid). Din patru aminoacizi 24 tetrapeptide, din cinci 120. Un cicosapeptid (cu 20 resturi) in care fiecare din cei 20 de aminoacizi este cuprins o singur datS poate exista sub forma a 2x 10" izomer. Posibilitatea legirii aminoacizilor fn secvenfe nesfirsit de numeroase sti la baza multiplicitiii gi varietijii molecutare a proteinelor. 29in organismete vi se ininese numeroase peptde (oligopeptide sau peptide mai mari) cu fanchi particulare, Unele din aceste peptide ax legtiuri peptidice atipice, cuprinzind resturi aminoacidice modificate, au structuricieice, cuprind D-aminowcizi (Tabelul 15), Tabet 15. Oligopeptide cu tune biologics Benumrea] Stacia Fura fenaion | y--u—ye ay gon edox Bradikinina | Arg—Pro— Pro Gly — Phe —Ser— Pro — Pha — Arg se MAgent ipor Jnictensina | Asp—Arg-—Vat—Tyr—to—His-— Pro —Pho tens, cegon 28 acca seororon aoe seen Hermon [rsi— An | Pro —cl— Hs — Pro— ami ean [Owtoaina | Sys — Tyre Gin— Aan — ya Prom Leo Gy anda | Rormon ° { nourhipotzar s— 8 [Vasopresina [Oys— Tyr Pho Gin—Aan— Gye =P Lou) = Sy aries [Roman neuchpotar —— a) Res Gly N-terminal este angajt in ogra poptdia prin groproa y.COOH b) Resta Gi N-arminl fmeazs amie ntond vest Pro © trminlformearé ani, :} Resturie 'oys si ys formeaza punteosulica; ras Gly C-terminal formeaza ami 1.3 PROTEINELE Protcinele au o sirueturi polipeptidict. Graniga dintre polipeptidele propriu-zise si sprotcine este arbittara. La un anumit grad de complexitate a lanjurtor polipeptidice apar nivele superioare de organizare gi calitii noi neintinite Ia polipeptidele mai mici. Proteincle, altiuri de acizii nucleici, sunt macromolecule ce exist intro varietate foarte mare. Fiecare tip de celul,fiecare individ, fiecare specie posedti un set distinct de proteins, Se esimeazi cd numarul de tipui de proteinedin intreaga lume vie este de 10"°— 10"? si potentalul de diversitate nu este epuizat. Chiar proveinele care indeplinese functii similare la specii diferite sunt entitiyi distincte, cu mase si propriety diferite. Chimia proteinelor este deosebit de complex, ea presupune, mai inti, infelegerea principiilor generale de constructie 2 moleculelor proteice, a modului in care dintr-un ‘numa Fimita de unit structurale se pot forma infinit de multe proteine gi a factorilor care intervin in realizarea organizArii lor spatiale. In al doilea rind, studiu! proteinelor 30necesith abordarea Fectirui tip de protein in parte, siabilirea pentru flecare specie rmoleculari‘a consti chimice, a arhitecturi sta functct (saw functir) pe care fe exer Structura polipeplidicd este apti st asigure proteinelor cele dow’ caractere, diversitate molecular’, pe de o parte, si specificitate de forma, pe de alti parte, Un polipeptid: bok Ro \,\7 NO NS NZ WY i | ‘cuprinde o catendi principal cu o structuri monotond in care se repet grupul de atomi - NH — CH — CO —. Varie‘atea lanjurilor este asiguratd de radicalii R fegafi la C,. Cu ajutorul celor 20 radicali diferii se pot objine combinalii multiple, deosebite prin umarul si secven{a resturilor aminoacide, Lanqurile polipeptidice, unidimensional> si flexibile, se convertesc spontan in edificii cu trei dimensiuni, cu forme caracteristice ‘peniru 0 anumita seevent de aminoacizi ‘Organizarea spatialt a fanjurilor polipeptidice are loc prin interaeyiuni necovalente — legituri de hidrogen, atracfipotare si ionice, interacliuni hidrofobe — la care participa ait grupisile “> C = 0 gi > Ni din eatena polipeptidicd, cit si diversele grupirt ccuprinse in catenele laterale ale lantului. ‘Complexitatea proteinelor a Aleut necesar% introducerea mai multor trepte de organizare structural. denumite structura primar’, sect Jterfiarli. si stmoturd uaternart, Structura primar precizeaz’ mundral i secventa resturilor aminoacidice ‘moleculf, ea redi (otalitatca legiturilor covalente din molecut’ si mai este denumi ‘sinictued Covalent) Strsctura primari corespunde formlcior structurale wanale ale anui compus organic. La moleculele simple astfel de formule definesc in acclasi timp 51 relafille spatiale dintre alomi, La proteine cu Janjuri lungi gi un num foarte mare de atomi sunt posibile numeroase conformatii (aranjamente spatiale rezultate prin rotatia liberi a atomilor sau grupuritor de a:omi in jurul legtturlor simple) si este necesara ierarhizarea nivelelor de organizare spatial’. Siructurile secundare rezullate din inferacfunile grupelor > C=O si > NH din gruptsile peptidice, sunt siructuri ondonate, periodice, ctementul structural case le gencreah previntd el insusi regulartate, Sructura terjiar’ a unui lant potipeptidic Jnalobeazd nivelul de organizare secundar la care se adaugd modal de pliere, impachetare a lantului polipeptidic determinat de interactiunile posibile intre radicalii R de la C,, interactiuni ce depind atat de natura acestor radicali cat gi de relatiile de vecindtate dintre ei. Descrierea organiz’rii spafiale a unui lant polipeptidic prin structura secundac’ gi tertiara este arbitra, cele dow’ nivele structurale se intrepatrund, impreuna ele definese conformatia specific’ a Jangului. Proteinele alcituite din mai multe lanfuri polipeptidice (proteine oligomere) cuprind ‘un nivel cuatermar de organizare, Stuctura cuaternari a unei proteine oljgomere descrie modul in care lanuile polipeptidice individuale, se asociazd, se asambleaza penitu a realiza siructura proteinei date, structura sa funcfional®. 3113.1 STRUCTURA PRIMARA A PROTEINELOR Prima proteint a clei structurl primard a fost stebiliti este insulina (Sanger, 1953), protein mic cu 51 resturi aminoacidice (Fig. 1.2). Dupat aceasta a urmat ribonucleaza Fig. 1.3) cu 124 amincacizi. Numarul proteinelor a ciror structuri primara este cunoscuts depiseste astizi ceva zeci de mii ‘Cunoasterea structurilor primare are 0 importanga deosebitd pentru infelegerca rolurilor proteinelor, ea a deschis orizonturi noi in toate stinfele biologice: ‘a. Prin studii de seevenfalizare s-a stabilit definity cf o_proteind dail are o structurt uni, nu este 0 colecjie de specii moleculare diferite (cum este cazul polimerilor de sintezi); b. Structurile._primare ale proteinelor constituie baza injlegerii la nivel molecular a_ activitatii lor biotogice; °c. Prin compararea structurilor primare a proteinelor care indeplinese functii omoloage ta organisme diferite se poate stabli gradul de varitate structural compatibil’ cu, 0 ‘anumitd funcfie gi aoeste comparatit permit urmarrea itorie? evotutive a proteinei. Dou sau mai multe proteine omoloage pot varia la nivelul structurilor lor primare, Adesea aceste deosebiri rezulti prin inlocuirea unui aminoacid dintro grup cu un cltul aparjinind aceleiasi grupe (de ex. Val cu Leu sau Ang cu Lys). Astfel de substitu sunt denumite conservative. inlocuirea unui aminoacid dintr-o anume pozijie cu altul aparjinind altei grupe (substitujie nonconservativali poate altera intr-o mare: misurl functia proteinei; 4, Secvenga aminoacizilor into protei ADN si expresia acestui mesaj: ¢. Studiile de seevenfalizare au dus la descoperirea unor specii de proteine anormale (proteine mutante) ca expresie a unor modificiri la nivelul genomuluis aceste proteine normale se pot manifesta sub forma unor boli (boli moleculare). £, Sccvenfializarea unui num’r din ce in ce mai mare de proteine a scos in eviden|& fenomenul de polimortism molecular. © protein eu o anumitt Functie, 1a 0 aceiagi specie, poate exista sub forme moleculare diferite. este vetiga intre mesajul genetic inscris in $ s* : : e Fig. L2 — Structura primaréa insulinet 32NOOK con 6) nqPooveee: 2888—,” & Fig. L3 — Structue primara a ribonucleazei 13.2. ORGANIZAREA SPATIALA A MOLECULELOR PROTEICE Fiecare proteing, fiecare lan polipeptidic are o structura tridimensional specificd care este reprodust cu fidelitate de milioane si milioane de ori in cursul viefii organismului si de-a lungul gencrajilor, Forma specifici a unei molecule proteice este determinati de structura sa primar, unicl pentru fiecare tip de proteina, Aranjamentul spatial unic pe ‘care un lan} polipeptidic 11 adoptt intr-o solutie este impus de constringeri termodina- mice, este rezultanta tuturor interactiunilor necovalente care se pot stabili in cuprnsul moteculei astfel ca nivelul siu energetic si fie minim. Aceste interactiuni necovalence de energie joasa (1-7 kcal/mol sau 4-29 kJ/mol), au energii de activare mici, se stabilese cu viteze foarte mari gi nu necesita intervengia mor catalizatori. Ble devin eficiente numai prin insumarea efectelor unui numir foarte mare de legituri ‘Legtturile necovalente care se manifesta in canal moteculelor protece, ca sila alte citegorii de biomolecule, sunt legdturle de hidrogen, legiturile polare si interafiunile hidrofobe, 33Legitura de hidrogen se manifest ca 0 valent auxiliary’ a hidrozenutui cmd acesta este legat covalent la un atom puternic electronegatir (O sau N): 8 b+ — x———— Y donor de hidrogen acceptor de hidrogon Atomul de hidrogen, polarizat pozitiv este atras de atomul electronegativ al altei molecule, Astfel, egitura de hidrogen se manifest, tn principal, cao fort electrostatic’. Punjile de hidrogen se stabilesc dupat direct privilgiate. Direcfia cea mai favorabita, cea care duce fa interacfiunea cea mai pulemiicd, corespunde colinearitiiicelor tei atomis X,H gi ¥. Totus, cdnd aceasti dispozitie nu se poate realiza sunt posibile si aranjamente nelineare ale atomilor. fn afara de api, unde fiecare moleculd este angajat’ simultan in patru legituri de hiidrogen, la dout participa ca donor gi la dowd ca acceptor de hidrogen, asociafile intermoleculare prin punfi de hidrogen se intalnese la multi alfi compusi, in stare pur sau in solufii apoase. Legiturile de hidrogen intse- sau intermoleculare intalnite la proteine si alte biomolecule sunt: e —O-H=O-H : O-H~-0«0 1 | »~ ~ Zz DH Inieracjiunile electrostatice, polare, se stabilesc inte grupai cu sarcini electrice opuse. Aceste interactiuni pot fi: ~ asociatiiinire perechi de ioni, legituri saline (de ex. inire un rest Arg gi unul Glu); ~ inferactiunea dinire o grupare cu sarcin’ + sau cu 0 grupare polar Rr sarcin - interactiuni intre grupdiri polare fs sacing. Proteinele cuprind-un numir mare de aminoacizi cu R polar, fri sarcini, si interaetiunile dinire acestia sunt un factor important pentru stabilizarea structurilor de ordin superior ale proteinelor. Totodati, in interiorul moleculei proteice, unde accesul apei este interzis, se realizeaz’ un mediu dielectric, care ‘avorizea7i interactiunite polare. Interacjiunile hidrofobe sunt acele forfe care fac ca moleculele sau grupirile nepotare i se asocieze in agregarte gi si reducd la minimum contactul lor cu apa. Acest fenomen este datorat, in primul rind,, factorilor entropici; entropia apei scade cind © moleculd nepolara vine in contact cu apa si, respectiv, entropia apei creste dact aceasta molecula este exclust din api. 34