CERCETAR WE LINGVISTICA ANCL XXXII 2 IULIE — DEOPMBRIE 1988 EDITURA ACADEMIEI REPUBLICH SOCIALISTE ROMANIACONSILIUL DE CONDUCERE JOAN PATRUT — redactor-sef ROMULUS TODORAN — redactor-sef' adjunct VIOREL BIDIAN — membra al Colegiulut de redacfte VASILE BREBAN DUMITRU D. DRASOVEANU DIMITRIE MAGREA membew corespondent al Academiet R.S. Romania TON MARIL PETRU NEIESCU GRIGORE RUSU — membru at Colegiutui de redacfie SABINA. TEIU CARMEN VLAD MIRCEA ZDREN EUGEN BELTEGHI — secretar responsabit de’ redacfie NICOLAE MOCANU — seeretar responsabil de redacfie ; membra al Colegiuliti de redacfie Pentru a va asigura colectia complet 51 primirea la timp a revistel, remnoi{i abcnamental dv. In fara, revistele é€ pot procura prin posit, pe baz de abo- namente, Manuscrisele, clirfile si revistele petitru schimb, precum si orice corespon- den{ai se vor trimite la Consiliul de con- ducere al revistei ,,CERCETART DE. * LINGVISTICA” La revue parall 2 fois par an. ‘Toute commande de Pétranger (faseicules ou abonnements) seraadressée A ROMPRESFILATELIA, Sectoral Export — Import Presi, P. 0. Box 12-201, télex 10376, prsfi r, Calea Grivitel nr. 64—66, 78104 Bucarest, Roumanie. En Roumanie, vous pouve vous abonner par les bureatix de poste Les manuserits, les livres et les revues proposés en échange, ainsi que toute correspondance seront envoyés au Conseil de Direction de la revue ¢ CERCETARI DE LINGVISTICA » APARE DE ADRESA REDAGTIEL 8400 CLUJ-NAPOCA, STR, EMIL RACOVITA 21 TELEFON : 3.48.98 (INT. 2), 3.62.03CERCETARI DE LINGVISTICA RECHERCHES DE LINGUISTIQUE Année ___vitau invinse, atunci apare fenomenul redundantei conectivuluis?, redundant’ ce per mite economisirea (nerepetarea) ipostazelor recurente (dublura, tripletul ete.) ale respectivului conectiv, fie subordonator, fie coordonator : reviste de limba, literatura gi artd ; scrie ct veni, view 'si tneinse. De asti dati nerepetarea nu inseamn’ deloc ,,renuntarea” la respectivele conective sau ,,pierderea” lor, citi, vreme — aga cum se poate ugor deduce — ele ¥ Vezi articolul nostru Redundanfa conectivelor, in StUBB, XXIII, 1978, series Philo~ logia, fase. 1, p. 27—30.106 VIOREL HODIS: 8 rimin ,,prezente” prin subintelegere, fenomon. foarte frecvent in. limba actual}. ‘Mecanismul subin{elegerii respectivelor unelte presupune , transport”, yehiculare de informatie, aceasta fiind o aseminare de comportament) a celor coordouatoare cu cele subordonatoare. Diferenta specified dintre ele const in sensul contrar al vehiculirii informatiei continute, respectiv al subinfelegerii lor : in timp ce informafia ,,coneetiv subordo- nator”, fie intra-, fie interpropozifional, se propagi de la stinga la dreapta, informatia ,conectiv coordonator” se propagi de la dreapta la stinga reviste LOE sorie arta literetuge ,. LoL cee] jnvinse 3, Conectivul sibordonator — se impune precizarea! — apare, de reguli, in faa fiecXrui component sintactic subordonat, in timp ce cel coordonator ,,umple golul” dint re acciasi componenti ai lanfului, de asth dati in calitate de coordonati, motiv pentru care ipostazele acestui din urmi conectiv ne vor apiirea-intotdeauna in minus cu o ,,pozitie” faiai de aparitiile celui subordonator. Repetarea riguroasii. a conectivelog; fieelesubordonatoaresaucoordo- natoare, precum si nerepetarea acestora sint| — in limitele gramaticalitatii si ale acceptahilitatii — solutii extreme, antipodice, prima ilustrind un éxeesiy, din acest punct de vedere, prolixism, a dona o maximé concizie. ‘In situatia unei relatii recurente, in cazul nostru de coordonare, putem deci renunta la oricare dintre aceste aparitii ale conectivelor — in anumite Limite ?® — cu exceptia celui subordonator din fafa pri- mului, dara celui coordonator dintre ultimul si penul timul component sintactic, singurele conective in absenja c&rora ain iesi din limitele acceptabilititii si ale gramaticalit&tii. ‘Y. Intve repetarea riguroasi a conectivelor si nerepetarea lor se impune a scoate in evident& o seriede Variante intermediare. 1. Inregistrim mai inti ipostaze ale unei repetari (respectiv nere- petiiri, subinfelegeri) ine on see vente, in care prezenta conectivului, éa si absenta lui, alterneaz’ dupit ,,criterii” ce para sepa uneori sintax — conective subordonatoare : jAtita puzderie DE oaci, DE cai, DE oi, care, cdrufe, masini. Cez. Petrescu” *°. soneseut-Prioteasa. 491; C. Milas, 18 Veri Al. Graur, Gramatica azi, Bucuresti, 1973, p. 2193 loana Dik svitarea repetarii’ prepozifiilor in eoordonare, in SCi., XIX, 1968, nr. 5, p. 4 Sincope sintagmatice reqresive, im Gl., XXX1, 1986, nr. 2, p. 132 Te In Repelarea sat rerepelarea prepozifiilor in coordonare (in ,,Limba si literatura ro- mana’, XV, 1986, ur. d, p. 3-6), Mioara Avram stabileste uncle condiii gramaticale s1 seman- fice ale repetiriljnerepetarii acestor conectiv 20 Vezi exemplele urmatoare in Suzana Carmen Dumitrescu, Coordonarea prin jonefiune ~ tn limba romana, Bucuresti, 1979, p. 45 (in continuare : Dumitrescu, Coordonarea ).9 VEHICULAREA INFORMATIET SINTACTICE, 407 Ipostazele fiind foarte variate, incerciim sii punem in hunin’ o anume ordine — in misura in care ea exist realmente — gi si gsi explicatii posibile. i a) Exemple ca: ,,Apoi ii povesti bistrinului intimplarea CU tmpa ratul Rosu, OU soarele, luna si stelele. BP.R.” 1; ,,[...] dack se detaliazk insircinirile contabilului [...], cumpiritor DE’ lemne, DB petrol, DB tind, DE fasole, cartofi, ceapd, furnizate cu vagonul [....]" (Arghezi) 2 prezint& ipostaza incetatii repetirii prepozitiei acolo unde avem un evap de componenti sintactici ,,inruditi” semantic. Desi ne-ar veni greu sb afirmaim drept eriteriu, aceasta ,,atinitate” exist si numai ea poate explica ipostaza amintit&. Astfel, soarele, luna si stelele aledtuind , familia” astrelor, iar fasolea, cartofii si ceapa veprezentind-o pe cea a legumelor, prepozitia (cu, respectiv de) apare o dati pentru intregul grup, la primul element in timp ce pentru fiecare alt element coordonat, dar din afara ,,familiei”, prepozitia respectiva e considerat’ de autorul mesajului ca ,,mai obligata”> Ja repetare. b) Un criteriu — de asti dat® sintactic — pare, totusi, a functiona si anume : in impactul cn conectivul coordonator, cel subordonator este. cu unele inconsecvente gi aici, nerepetat. Altfel spus, in coordonarea jone. tional, subordonatul ,,adiugat” va fi, de regult, tird prepozitie (vespectiv conjunctie subordonatoare), aceasta riminind si se repete, de obicei pentru fiecare coordonat juxtapus : ,,Ble se armonizau OU orice profesor, ja Dreptului, CU a medicinii, CU finanjele, CU petrol, CU produsele forestiere” (Arghezi) **. , Impresia ci orice aparitie a conectivului coordonator face inutils, inoportuni, repetarea celui subordonator e atit de puternies, incit intre cele dow’ tipuri de conective pare a se stabilio relatie dein vers proportionalitate: ,inchipuitiv’ CA Sigismund mi-a drag ca sarea-n ochi, si Polonia — ca jeratecul pe pielea goald ... O4 ou n-as fi Stefanitt vodd, OA ag fi nedrept [...] ... CA n-ag pricepe folosul obstesc ... CA tara ar fi in primejdie ... CA en ag fi murit $i ag sta tnting pe nasdlie, si lv capul mew ati sfaitui ce e de ficut ... Delavrancea”™\, yirag de-un an si trag mereu/ Si mi-i greu ca dorul meu,/ Cd mi-i mindra mévitaté] Siin-am s-o wit niciodata,| CA mi-i mindra cu barbat] Sipe mine m-a ldsat] Si-a tras urma cw piciorul,/ Ca si-i due pe lume dorul. Rezus” 2. Aproape intotdeauna inutili, repetarea conectivului subordonator in prezenta celui coordonator pare uneori. doar inoportuni, alteori insi chiar strident: ,,Oricum va fi, mi-e scumpi cetatea ce-a domnit/ O iubese CACTI e trista si CACI a suferit. Alexandresew’ »Cit era el de boier si de fudul — ea si cucoana Maria il puteau vinde $1 riscumpira jucindu-l pe degete, CU TOT CU doftor, CU TOL CU Bogza si Cuput $i CU TOT CO nevestele lov. Sadoveanu” *7, ial 2 Ibidem, p. 131. 2 Veui T. Angher!, Serieri, [vol. ] 13, Proze, Bucuresti, 1967, p. 49 (In continuare : irghezi 'S 13, respectiv S 1, infra). 29 Veui S 1, p. 206. ™ Apud Dumitreseu, Coordonarea, p. 263: % Tbidem, p. 274. 28 Ibidem, p. 275. ® Ibidem, p. 161.108 VIONEL HODIS 10 ¢) In asa-numita, ,,falsi coordonare’, insii,’ casi in, coordonarea in genere a unor subordonati previizufi eu conective subordonatoare ‘di tincte, aparijia tuturor acestora va fi — e lesne de injeles — obligatorie pentrn fiecare component : ,,Nu poate fi decit PH banst, LN rbanci, sau SUB banca”; ,,[...] face bine UNDE poate si CLND crede de cuvtinga. Rebreanu” **. Nish i ny 2lfataris Chiar si in asemenea structuri, ins, dack unitatea. sintactic’ din dxeapta conectivului coordonator apare lipsit’ ;de uwnul-subordonator, va trebui si uzim de subintelegeren unnia din cele, precedente, si anume a celui situat imediaé in. stinga conjunctiei coordonatoare : ,sEu nw stri- vese corola de minuni a Tumii/ Sinn ucid/ cu mintea tainele, cele-ntilnese/ in calea mea/ IN flori, IN ochi, PE buze ori [PE] morminie” (Blaga) #. — conective coordoratoare : vu . a) Si conjunctiile coordonatoare proziitt unele abliteri de Ja sistem, fie prin aparitia lor numai in pozitie , initial”, in loc de ,,fintlt”? (cum am stabilit deja ci ¢ sistemic): ,,Denotafia SAU denotarea, desemnarea, derumirea, eventual insemnarea (cum s-at mai putea spune) este actul prin care [...]"®, fie numai in pozitiileextremey ,,initiald” si ,,finalA”” nl. --]ti-ai pus cereei SL mérgele,) spinitd cv sivemturele, cajareied in spi- nave/ SI papuci nalti in picioare ['. 1.]. Rezns? 4, fie numai in pozitie central” : ,,Nw vor gréi cu tine buind,| Le-or tnjuna cu tol pe rind! SE te vor bate-odorul meu] SI te-or prorta si anuit si greu,| Edsa-te-vor flaniénd. Cosbue” * aie 1 b) Nu lipsese, inst, nici-contextele in cite conectivele coordonatoare sint agezate aparent ,,la intimplare’, mecesititile prozodico, emfaza sau alte considerente extrasintacticé spunindw-si cuvintul: ,,Regele dé semn cu mina, sare-o poarid din 'titine| SE wn leu iose in fatd, cumpatat, cu pasuri line,| Mut. se uité imprejuru-si; cased lung SL a bu’ coama/ Scuturind-o, igi intinde mugehii SI s-agazd- jos” (Bminesca) 9. 2. Dinamica repetiirii rerepetiirii inconsecVente a conectivelor coor- donatoare duce alteori la éristalizarea unor grupuri de coinponente sintac: tice organizate simetric, in cate conectivul coordonator — uneori si cel subordonator, in structutilé ce prezint’ impactul — se preainti o dati pentru fiecare grup, care poate fi bimembru: ,,Sufletul tine ca buciitiria ta: toti i-au Lisat cite deva, halvaua SI stridiile, porcul $I fazanul, sarmalele SI patewl, Mavrocordat SI Paul Verlaine, mastica SI Sanpania «gout américain », tutwnul turcese SLi marylandul, papucit sultanei SI tocul Louis XV” (Arghezi) 4, sau plurimembru: ,,Toti morfii se duc/undeva, fiecare/ in urm’ lsind/ foc, vatré ST greer, prag, treapté SI nue” (Blaga) >. * 58 Ibidem, p. 2 Veri Po a a i, [f 1, 1967], p. 3, Veri Limba roménd confemparand,, coordontor I. Coteanu, vol. 11, Vocabularul, de I. Coteanu, Angela Bidu-Vrinceanu, [f.1.], 1975, p. 38, 1 Apud Dumitreseu, Coardonarea, p. 138. Ibidem, p. 241. 32 Vezi Poezii, {f.1.], 1958, p. 128. * % Veri S 18, p. 8. % Apud Dumitrescu, Coordonarea, p. 136.it VEHICULAREA INFORMATIEI SINTACTICE 109 Criteriul grupurilor organizate simetric fine cont si de ,,inrudirea semantics’? 2 componentilor sintactici coordonati. Astfel, in’ ,,Secolul acesta a Viizut la lucru atitia oameni de geniu, cari s-au ilustrat in stiinfe, in arte gi litere, pe Humboldt, pe Cuvier SI pe Arago ; pe Gosthe, pe Byron SI pe Victor Hugo ; pe Beethoven, pe Meyerbeer, pe Rossini 81 pe Wagner ; pe Watt, pe Franklin SI pe Pasteur” (I. Ghica) %, aver grupuri organizate dup’ domeniul in care ,,s-au ilustrat” geniile enumerate. Mai mentionim e& in aceste simetrii conectivul coordonator poate fi unul si acelasi sau diferit, atit intre termenii wnui grup cristalizat, cit si intre grupuri, fie ilustrind aceeasi specie a coordonirii, fie speci diferit ;,Astfel cutare este modest SAU, dimpotrivil, preswmtios, prost O RI destept, moral SAU imoral [...] lenes ORI harnic, onest SAT necinstit, s.a.m.d.” (S. Cioculesen) °?; ,,Ei intre ei sitenii eran oameni felwiti unul de altul [....] frumosi SAU slufi, destepfi SAU nétingi (...] rai ST mindri ORL Dlinzi SI intelepti; se batjocoreau ORL se cinsteaw wnul pe cltul, igi aveau paringii ORL muierile lor DAR la curtea boierului craw tofi la fel” (Camil Petrescu) **. 3. Este neindoios faptul c& asemenca procedee ale mecanismulti sintactic sint investite si cu valoare stilisticZ, motiv pentru care ele ar putea constitui si obiectul de studiu al acestei stiinte a limbii. Intentia noastr’ aici a fost doar si examiniim fenomenul din punet de vedere sin- tactic, relational. Sintem de pirere ei e important sit adincim cercetarea conectivelor: care — alXturi de acord, mai studiat poate — constituie cel nai important mijloc de realizare 2 mecanismului sintactic al limbi Mai retinem, in concluzie, ideea de ordin practic cit prin Invederarea directiilor si senswrilor de vehiculare a informatici sintactice acest compat timent al gramaticii este prezentat mai adecvat, mai in spivitul specifi cului sim dinamic, aleatoriu »,Vehicularea informatiei sintactice” reprezinti — in acest capitol de sintaxi — un modest semnal, o prim’ aproximare a unor parametri ai problemei si doar a nora dintre aspectele ci. VEHICULATION OF THE SYNTACTICAL INFORMATION (Abstract ) “Vehiculation of the Syntactical Information” represenis a first approximation of a future syntax chapter. Using the arguments offered by the mathematical logic aswell as those offered by so-called traditional syntax, the author concludes that 98 Vezi Opere, vol. 1, [f.1.], 1956, p. 101. % Vezi ,,Romania literara”, X, 1977, nr. 21, p. 5/1. %8 Vezi Un om intre oameni, vol. I, [f.1.], 1967, p. 16. 3 Veri G. Gruita, Acordul in limba romana, Bucuresti, 1981.110 VIOREL HODIS 12 the syntactical function must be viewed as an aleatory and dynamic information vehicled among the partners of the syntactical relationships. Thus, the syntactical information “subordinate to...” (in subor- dination) is vehicled wnidirectionally, vertically and univocally (exclusively aseendently) from the determinant toward the main term, while the information “coordinated with...” (in coordination) is propagated horizontally, multidirectionally (from each coordinated member toward each) and biunivocally (in both ways of each direction). Aprilie 1988 Universitatea din Cluj-Napoca Facultatea. de Filologie Str. Horea, 31LEXICOLOGIE NUMERALUL UNU DIN PERSPECTIVA LEXICOGRAFICA ELENA COMSUL! A si FELICIA SERBAN sCel Mul{i. sint, insi, unul ceca ce este $1 altul; flecare este Unu sau, ined, unul din cei multi; ei sint deci unul si acelasi lueru", GW. F. Hegel, Logica 1. Prezentarea cuvintului unu(l), una (un, 0) in Dictionarul timbii vomdne (DLR) a ridicat dificultiti datoriti multiplelor lui valori gramaticale semantice, nemarcate distinct in plan formal, ceea ce a condus la o diversitate de opinii teoretice si de Solutii practice, pornind de la faptul c& nu exist’ nici mAcar un consens in interpretarea clasei lexico-gramaticale a numeralului?, Problemele delimitarii valovilor lui gramaticale — nume- ral, pronume nehotirit, adjectiv nehotirit, articol nehotiiit — au mai fost relevate 2; revenim asupra lor numai pentru a expune principiile dup’ care ne-am condus in efortul de a cuprinde intr-o viziune unitari, adecvaté lucrinii lexicografice, reultatele cercetiirilor anterioare, compl tate cu aspecte noi in wma lecturii unui mare numir de contexte (aprox mativ 5000 de citate din fisierul DLR, imbogitit substantial in cursul studierii). Vechea constatate cX valorile gramaticale nu se delimiteas net este confirmati de materialul coneret ; trecerile de la o clas gramati calit la alta, mai cles cind cuvintul are formele wn, 0, se pot observa prin unele sensuri de twanzifie, cumulatoare a dou valori. Tdeea de numir este pistrata, in masuri variabili, atit de pronume, cit si de articol; in cazul pronumelui gi al adjectivului pronominal, aceasta poate fi sesizatit chiar ca pregnanti in anumite contexte. Desi adesea dou dintre valo1 sint implicate concomitent in enunt, wna apare ca esentialii, dominanti, 1 Pe Unga principalele yramatici, vezi si Elena Carabulea, Despre categoria numeralulni, in SCL, XI, 1960, nr. 3, p. 417-421 ; Luiza Seche, In jurul categoriei numeralului, in LR, 1X, 1960, nr. 3, p. 63-70; Mircea Zdrenghea, In legdlurd cut numeralul si adverbele cantitative, in StUBB, Series Philologia, Fasciculus 3, 1964, p. 117-119; Sanda Golopentia-Eretescu, Delimitarea elasei numeralelor, in SCL, XVT, 1965, nr. 3, p. 383—390 ; Viorica Florea, Numeralul. ‘Analiza distributiod, in LR, XIV, 1965, nr. 3, p. 335—344: G. Gruila, Contribufti la studiul numeralului romanese, in CL, XXXII, 1987, nr. 1, p. 21—29. * Yezi Meana Cimpean, Un, 0; unt, ma; unnl, una. Probleme privind deltmitarca gra~ maticalé si lexicograficd, in CL, XXAU, 1978, nr. 2, p. 171-176, care se referd la tratarea in moduri diferite a cuvintului In gramaticile si dictionarele limbii romane. Adop! de vedere, cd In DLR cuvintul constituic un singur articol lexicogratic, mai multe valori yramatical acelasi punct “iruia i se subsumeaza CL, anul XXXII, nr. 2, p. 111-120, Cluj-Napoca, 1938112 ELENA COMSULEA 91 FELICIA SERBAN 2 si pe baza ei se decide clirei clase gramaticale fi apartine cuvintul. Pentru stabilirea dominantei semantic-functionale, hotiritoare este intentia emitiitorului, ceea ce in comunicarea oral se expriml adesea prin into- natie specifics, dar deosebit de importante pentru decodare sini anumite clemente ale contextului comuni»4rii sau ale contextului lingvistic (aumit si cotext) —cuvinte cu care wn(ul)® se coreleaz%, in concordant’ cu ipostazele lui gramaticale. Din schema lesicograficl a cuvintului desprindem, deocamdatii, numai sensul care pune probleme pentru insisi distingerea valorii de nume- zal in raport cu celelalte valori gramaticale : pronume, adjectiv, articol nehotirit. Ne referim la situatiile in care se exprim’ ‘cantitatea, un, 0 avind valoare adjectival in varianta-tip, fundamental, cind substan- tivul determinat este prezent, iar unu(1), una avind valoare substantival’ 4 in varianta elipticl, in care substantivul este absent, dar subinteles. Numeralul cardinal uu, una are mai multe sensuri (numerotate aici cu cifre arabe) subordonate sensului general: A. I. Num. card. (§i in componenta unor numerale cardinale compuse; ca numeral simpla, cu valoare adjectival in formele wn, o, cind precedit substantivul ; eu va- loare substantivali la m. adesea in forma wnul, cu exceptia cazurilor cind se foloseste la numirare, la exprimarea wnor calcule sau in componenja unor numerale cardinale compuse) Primul numa din sirul numerelor naturale, care reprezint’ unitatea. 1. (Exprimi cantitatea*; cu valoare adjectival; caracteristica de numeral poate fi subliniati in vorbire prin accent). 2. Recunoasterea valorii de numeral este facilitati de anumite elemente contextuale, mai ales de prezenta altor numerale : 0 2i rdmase vremea senind, apoi, trei zile gi tret nopfi tm sir, cdzurdé netntrerupt fulgi. Agarbiceanu, A. 407 ; Tret ramuri verzi de Wimtijé Si-un ram useat d-euca~ lipt. Minulescu, Vers. 83; Un nebun aruncé 0 piatré-n balté gi cece cuminti 8d nécijese s-o scoatd. Sez. I, 218; (cu elipsa substantivului) 3 mendiri : unal umplut cw pir di capris gi dot cw ling (a. 1821). Torga, S. D. XXT, 428; Mai am dowd mosti ... pe Bariigan gi wna pe lingé Bréila. Stancu, D. 468; la f., cu valoare subatantival’ neutris (Bu zie wna, ol zice dowd, Zane, P. II, 542) — gi in expresii: una gi cu una fae doud = fini multi vorbi, seurt si limpede (Zanne, P. V, 646); una-i wna gi doud-s mai multe = fri multi vorb’, pe scurt (Matugd, stii ce? Una-i una gi doud-8 mai multe ; lasit-mii-n pace. Creangi, P. 190); din doud una san una din doud =ori..., ori... (Din doud una: ori tu ma iubesti gi ew irdiese, 1. ort Ru, gi atuncea mor. Caragiale, O. VI, 113); una ca o mie, se spune pentru a exprima hotirirea cu care se face 0 afirmatie (Popa nu vrea sé-L boteze, cdci zicea el... ct Incoaci, oli incolo, adecd ura ca o mie: popa nu vrea si-l boteze! Frincu — Candrea, M. 272). ® Nu ne vom opriin detaliu asupra formelor euvintului, care variazii dupa sensul si valoarea lui gramaticald ; dupa cum rezultd si din exemple, uzul nu respecti delimitari riguroase (cf. Gramatica limbii romdne, editia a II-a Tevaizuta si adiugita, vol. I, Bucuresti, Editura Academie: Republicii Populare Romane, 1963, p. 183—184). 4 Terminologia respectiva este combatuti de G. G. Neamju (Numeralul. Trei note morfosintactice, in CL, XXV, 1980, nr. 2, p. 201-202). Vezi si solutille propuse de A. Lombard, €. Gadei, Dictionnaire morphologique de la langue roumaine, Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1981, p. IT 74. 5G, Gruita, art, cit3 NUMERALUL UNU DIN PERSPECTIVA LEXICOGRAFICA 11 in enumeriri mai apare fie acelagi numeral wnu (Si peste caput hoard un. alb s-un negru corb. Eminescu, O. I, 98), fie (si) alte numerale (De nu-fi pasa, Ajungi acasé O-un ochi, ¢-o mind gi ou tret roti! Alecsandri, , 398; Voi doud-pi numdra Frunzele de pe doi nuci, Penele de pe doi cuct ; Prunzle dintr-o gradind Si fulgii de pe-o gdind! Jarnik—Biseanu, D. 270). Valoarea predominant’ rimine de numeral, dar apropiatt, in unele contexte, de valoarea articolului nehotirit: Pe malul lacului, Un bow, O vacti, Un vitel Si-un tawr. Minuleseu, Vers. 192. Se pot folosi cu elipsa substantivului determinat ambele numerale aflate in corelatie : Cruce cu trei rdscruci (una mai mare, la mijloc, si alte dowd mai mici, sus gi jos ). Odobescu, S. I, 414; Una mie, una tie. Zane, P. V, 646 ; sau, mai freevent, numai al doilea : Find craiului atunci incalecd calul souturindu-se, apot face o sdriturd tnapoi st una tnainte. Creangi, P. 199. De remareat c% in corelatie cu numeralul dot indic’ un numér aproxi- matiy, nedefinit, de obicei mic ; cind substantivul determinat este plasat intre cele dou numerale, se utilizeazit forma un (0) (Bi, gi stii, un copil, doi, ai pentru ce tréi. Delavrancea, H. ‘T'. 19) ; mai rar, cind substantivul se afkt la sfirsit, forma numeralului este www (una) (La lecfiile wi raspund unu, doi copit) ; la f., cu valoare neutrs, (Tu stit una, doud, Bu stiu pind la nowd. Zanne, P. V, 647). In locufiuni adverbiale : wna-doud = vepede (Si wna-doud la pupdzt, de nu gtiaw cei din casi ce tot caut prin pod asa de des. Creang’, A. 55); nici una, nici dowd = firi multi vorb’, fark intirziere, imediat, repede; pe neasteptate, bruse (Nici wna, nici doud, hat! pe ied de git, % releazd capul pe loc. Creangs, P. 23); cu wna, eu doud = fi dificultate, ugor ; repede (De! asa numai cu wna, cu doud nu se cis- tiga inimile oamenilor. Slavici, O. I, 73). ‘Anumite cuvinte, apartinind altor clase morfologice, care, prin con- tinutul lor, exprimi sau sugereazi ideea de numir, de cantitate, indeplinind in plan semantic functia numeralului-tip, pot fi considerate, cind se afli in corelatie cu un(ul), indicii pentru interpretarea acestuia ca numeral : adjective ca mulfi, pufini, tofi, care expriniA un numiu neprecizat, unele grupate pind nu’ de mult in clasa numeralclor nehotarite*: oft ts slujitori @ unui staptn. Budai-Deleanu, T. 361 ; (cu elipsa substantivului, situatie mai freevent’s) Ww poate pre toft sd-i cearte pentru wnul. Prav.270; Unul macind la moar ; mitini suie, mulji coboaré. Creangit, P. 248; Cind te anini de toate femeile, nu poli iubi pe una, dar si fie iubire. Popa, T. 32; substantive la plural servind ca termeni de opozitie: Dorea inst o iubire mare... gi, deoarece nu-t iegise in cale..., s¢ muljumea chiar cu iubiri mai marunte. Rebreanu I. 104. In expresii: @ fi un pi jumditate sau a fi wrul gi jumdtate, red’ ideea de superlativ (Sa-/i trdiased pirintele, cai un om gi jumatate. Rebreanu, R. I, 15); (la £., cu valoare neutrii) tw stii una, ew stiu mai multe, se spune de ciitre cineva care cunoaste situatia imai bine decit interlocutorul sau, care are motive temeinice ca si proce- deze intr-un anumit fel (TDRG, CADB) ; (regional) a da toate pe una = a) afi dominat de o singuré preocupare, de un singur sentiment ete. (Impa- © HL Tiktin, Gramatica romand, ed. a IiI-a, Bucuresti, 1945, p. 91; Al. Rosetti, J. Byck, Gramatica limbii roméne, ed. a -a, Bucuresti, 1945, p. 68; Gramatica limbié joméne, vol. I, Bucuresti, Editura Academiel Republicli Populare Roméne, 1954, p. 234; Torgu fordan, ‘Limba romdnd conlemporand, Bucuresti, 1956, p. 356; vezi si comentariul din Gramatica limbii romane, vol. I, 1963, p. 33, 181.a4 ELENA COMSULEA gi FELICIA SERBAN 4 vatul, cit era de impdrat, le déduse acum toate pe una, gi nici macar accea nw era bund : frica! Creangi, P. 86), b) a egua intr-o actiune (com. din Piatra-Neamt). Caracteristica de numeral este pusi in eviden}i si de prezenta unor adverbe restrictive ca mdcar, cel putin (Ea se witd, se tot witd,un cuvint mdcar nu spune, Eminescu, O. I, 84; Nu au mat remas nici batér unul. Tichindeal, F. 60/3), a unor adverbe de exclusivitate ca nwmai, doar (Numai cu o sluga a lui rétdcit, pedestru, 1-aw gdsit. M. Costin, O. 75; Peand mindri de paunu, Iubeste numai pe ww. Jarnik ~ Birseanu, D. 249), dectt in propozitii negative (Dar tu, vai! ... Nu-mi vei citi dectt 0 fild. Minulescu, Vers. 278) sau a unor adverbe de cantitate care exprimi ideca de cumulare, precum inca, si (Nu-i voinic stréin ca eu ; Ba mai e ined uw, S-ala-i cucu, sdracu. Jarnik — Birseanu, D: 149; Dé-i ined o felie de ptine) ; adverbul mai se leagi de verbul cu care numeralul wit (wna) sau substantivul determinat prin wn (0) este construit (Sé-l edd venind, ag mai trai o viafd. Cogbuc, P. I, 193), dar, in vorbirea neingr' jit, mai se utilizeazd si pe ling’ substantiv sau numeral, in locul Ini inca (Mai c-wn om. Com. din Marginea — Radiuti, in DLE s. v. mai+). Un enwnf poate si insumeze mai multe asemenea indicii (Imparate prealuminate, din eite noroace-ai avut, unul a fost mai mare decit toate : ‘accla cé Pat-Frumos fi-i frate de crwce. Eminescu, P. L. 11), adesea unul dintre indiciile acumulate fiind alt numeral (Trei garoafe-n poart-am pus : trele mi s-au prins, ... Numai una s-a uscat. Teodorescu, P. P. 279). 3. Studiind corelatia cu pronumele nehotirit altul sau, mai putin frecvent&, cu adjectivul nchotirit alt, cu anumite pronume si adjective demonsirative, am constatat ci aceasta reprezint& intotdeauna un argu- ment pentru acordarea statutului de pronume cuvintului wnul (una) : Care dincotro tl ruga : unul sé-i deie bindrit cit a cere el, altul sd-~i deie fata. Creangi, P. 228; Ce nadejdi da wnul acelalali le ia. Alexandrescu, O. I, 85; Cind sd va timpla barbat cu fiimeaie st fie amindoi eretici, gi wnul de dingi sé va tntoarce spre pravoslavie ... st celalalt obraz sd rémtic tot [elretic ..., nunta cea denttt sa sa dezlege. Prav. 150. In aceleasi conditii, un (o) cave preced’ substantivul are valoarea de adjectiv nehotiri una dintre putinele situafii in care apreciem cA la singular se poate face distinctie intre valoarea de adjectiv si cea de articol: Mama se purta intr-wn fel si tata intr-altul. Blaga, H. 40; Un cuvint evocd alt cuvint sau alte cuvinte. LL 1972, 304; Si odatd mi f-o ingfacd ei, ...de-o mind s +a de cealatié. Creangi, P. 269. Corelatia pronumelor si adjectivelor amintite mai sus general, opozitia, distributia, enumerarea, insolirea, dar prezinti diverse aspecte semantice si gramaticale, pe care nu le detaliem aici. Doar in pri- vinta adjectivului un (o ), notiim citeva tipuri de contexte in care lam ana- lizat ca atare, cu precizarea faptului ci nu numai formal coincide cu arti- colul nehotirit, ci si continutul se apropie sensibil de al acestuia, fiind, in consecint’, susceptibil de interpretiiri diferite. Termenii corelativi pot fi: exprims, in — legati intre ei prin prepozitii si adverbe de comparatie (Tn tdéirm de aliul, legind vas de vas, se leagé. Eminescu, O. I, 144; Pune o buze peste alla $i iatd, uritw-i gata. Jarnik — Birseanu, D. 80; 0 stea mai luminoasé dectt alaltd. 2. 1569. GOR T, *14/6) ;