GEORGIANA GALATEANU-FARNOAGA ECATERINA COMISEL Gramiatica limbii engleze pentte az sealar & OMEGAPRES & RAI Bucuresti 1993Coperta: Dana Cruceru Sanda Retinschi — sistent universitar Referenti: Alexandra Vasiliu — profesoaré Anea Tieseu — profesoara Contribufia autoarelor la elaborarea lucrarii a fost urmatoarea: G. Gaifeanu-Farnoagi: cap. 1.0. 34.—3.6.; 7-10; 11.0. 13; 18 19; 22; 2 24-26. E. Comisel: cap. 2.4.—2.5.; 3.7.~3.40.; 4-6; 44; 12: 44-17; 20; 24. Redactor: Simona Rosetti Tehnoredactor: Constantina Velcoviei ISBN 973-9143-01-6 — Omegapres ISBN 973-96189-5-2 — RA!COVINT INAINTE Lucrarea de fafa a fost conceputé ca un material de referinfé pentru elevi, profesori gi alte categorii de persoane interesate de studiul limbii engleze. In tratarea problemelor, s-a avut in vedere modul in care acestea sint prezentate in majoritatea manualelor §i gramaticilor de limba englezi din fara noastri. Au fost de asemenea in atentia autorilor progresele tnregistrate in analiza fenomenului lingvistic In general, nu numai in Romania, dar gi in Arile unde se vorbegte limba englezd, precum gi caracteristica limbii engleze contemporane de a aplica regulile flexibil gi nuantat, in functie de scopul comunicarii, de interlocutor (limbaj oficial sau familiar) si de aspectul limbii (scris_sau oral). Luind in considerafie toate aceste aspecte, Gramaticd limbii engleze pentru uz scolar -prezinta fenomenele gramaticale in mod descriptiv. 7 In cadral parti I, Morfologia, sint studiate regulile privitoare la forma euvintelor. Aceastd prima parte este considerata ca deosebit de importanta pentru cel cate studiazd limba englezi, deoarece primul Jucru care se invati in gramatica unei limbi straine este cum se formeazd categoriile gramaticale de Sark: timpurile verbului, pluralul substantivelor, comparatia adjective- lor ete. Partea a I-a gi partea a III-a, Sintaza propozifici si.Sintaxa frazei, cuprind regulile privitoare la tmbinarea cuvintelor in propozitii si a propozi- fillor in fraze. Aceasta parte este considerata de asemenea importanta, deoa- rece ea arati celui care studiazi limba englezi cum sd foloseascd formele icale pe care le-a invatat. In descrierea formei cuvintelor (In cadrul mor- fologiei) si a functionarii lor in comunicare (in eadrul sintaxei), lucrarea reia afirmajiile confinute in manualele gcolare in vigoare. Cova ce aduce in plus Gramatica limbii engleze pentre uz scolar este 0 ima- gine functionala, de ansamblu, asupra fenomenului gramatical contemporan, prin specificarea atit a unor posibile abateri de la reguli, cit gi a situatiilor in care se folosesc formele gramaticale: in vorbirea curent& sau in limba serisé, in stilul oficial sau in literatura, in varianta britanicé sau cea americana a limbii engleze. In elaborarea lucrarii, s-a pornit de la explicatiile gramaticale gi compen- diile de gramatic& cuprinse in manualele de limb englez& actualmente in uz in gcolile din fara noastré gi de 1a experienja personal gi a altor cadre didac- tice in predarea limbii engleze. In primul rind, autoarele s-au bazat pe traditia creaté de gramaticile elaborate de: Leon Levijchi, Ioan Preda —~ Gramatiea limbii engleze, Ed. Sti- infific 1967; Alice Badescu —Gramatica limbii engleze, Ed. Stiintifica, 1963; Catedra de limba gi literatur englezi. Universitatea din Bucuresti — Gramatica limbii engleze, Ed. Stiintificd, 1962; Ioana Stelanescu — Lectures in English Morphology, Univ. din Bue., 1978. Avind in vedere tendintele recente din limba englez& contemporana, au fost folosite gi lucriri publicate 3in Marea Britanie gin alte yari (vezi cap. Bibliografie); iar pentru a oferi cititorului un cadru de referinta familiar gi posibilitatea de a face compa- ratii cu structura limbii romane, definitiile generale, structura lucrarii si terminologia au fost elaborate pe baza unor gramatici ale limbii romfne: ‘Academia Romaniei—Gramatica limbii roméne, Ed. Academie: Romaniei, 1966; C. Dimitriu —Gramatica limbii roméne explicati. Morfologia, Junimea, 1979; I. Tordan, VI. Robu — Limba romani contemporand, E.D.P., 1978. Trimiterile ia sursele folosite —romAnegti sau straine —nu au fost de regula mentionate pe parcursul lucrarii pentru a nu {ngreuia Jectura, mate- rialele de referinta find specificate la sfirgitul lucrari. Datorit4 caracterului practic al lucrarii, faptele de teorie gramaticalé continute in Gramaticd au fost expuse succint gi insofite de numeroase exempli- ficati, Exemplele prezente in lucrare sint dintre cele mai simple, aga cum sint ele folosite’ in vorbirea curenta sau prezentate in alte gramatici ale limbii engleze, fiind construite pe baza unui vocabular redus gi accesibil, ugor de injeles ‘pentru elevi. Situafiile in care deosebirile dintre cele dou& limbi prezint& dificultati pentru elevul roman au fost subliniate in lucrare gi practicate in exerciiile care urmeazi fiecSrui capitol. Rezolvarea unui mare numir de exercifii a fost inclus& la sfirsitul volumului. Autoarele dorese si-si exprime gratitudinea fa} de autorii gramaticilor limbii* engleze mentionafi anterior, care au pus bazele unei solide tradijii de anglistica In Romania; mulfumirile noastre se indreapta de asemenea catre asist. univ. Sanda Retinschi de la Universitatea din Bucuresti, prof. Alexandra Vasiliu, de Ja liceul de arta George Enescu" gi prof. Anca Iliescu, de la gcoala general nr. 50 din Bucuresti, pentru competenja gi rabdarea cu care au par- Gurs lucrarea in stadiul de elaborare, oferind binevenite sugestii critice. G. G. si B.C.Partea I MORFOLOGIA (Morphology 1.0. GENERALITAJ! 0.1, Morfologia si sintaxa Cele doua parti constitutive ale gramaticii tradifionale sint morfologia gi sintaxa. Morfologia cuprinde regulile privitoare la forma cuvintelor gi la modificarile formale ale cuvintelor studiate pe parti de vorbire; sintaxa cuprinde regulile privitoare la imbinarea cuvintelor tn propozifii gi fraze*. 0.2, Criterii utilizate in definirea pirtilor de yorbire ' Unitatea de analiza in gramatica traditionali este cuvintul. Gramatica traditionala grupeazd cuvintele in zece clase ‘mari, numite parfi de vorbire: substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, nume- ralul, verbul, adverbul, prepozifia, conjunetia si interjectia. Impartirea cuvintelor in zece parti de vorbire se bazeaza pe folosirea con- comitenta a trei crite rii: a) criteriul semantic —sensul lexical cel mai general al cla- selor de euvinte; b) criteriul morfologic =schimbarile ce au loc in forma cuvintelor pentru exprimarva calegoriilor gramatjcale de gen, numar, caz, persoana, comparatie, mod, timp, aspect si diatezd; c) criteriul sintactic = posibilitatea cuvintelor de a indeplini functii sintactice in cadrul propozifi Definirea partilor de vorbire se bazeaza pe toate cele trei criterii, un singur criteriu fiind insuficient. 6.2.4. Din punct de vedere semantic, parfile de vorbire se disting dupa ceea ce exprimi ele: ,numele unui obiect (substantivul, indirect gi Pronumele, care fine locul unui substantiv), o insugire a unui obiect (adjecti- * Gramatica limbii roméne, vol. 1, Ed. Acad. R.S.R., Bucuresti, 1966, p. 44.vul), un numér sau o determinare numeric& (numeralul), 0 actiune sau o stare (verbul), o caracteristics a unei actiuni, stari sau insugiri (adverbul), exterior zarea unui sentiment, a unei star fizice, a unui act de voinfa sau imitarea unui sunet (interjecfia)“*, Din punct de vedere al criteriului semantic, parfile de vorbire se impart in: a) parti de vorbire cu sens lexical de sine statator, gicare pot fi parti de proporifie: substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul, adverbul $i interjectia; b) parfi de vorbire care nu au intotdeauna sens lexical de sine statator, exprimind raporturi intre nofiuni, gi care nu pot fi parfi de propozitie: prepozifia, conjuncfia gi articolul. 0.2.2.1n funotie de criteriul morfologic, cuvintele din limba engleza Igi modifics forma pentru exprimarea categoriilor gramaticale de gen, numér, caz, persoand, comparafie, timp, mod, aspect gi diateza. Schimbarile in forma cuvintelor care exprim& categoriile gramaticale aledtuiesc’ flexiunea, In funcfie de prezenta’ sau absenta flexiunii, cuvintele se impart tn: a) cuvinte flexibile, care au cel putin o categorie gramaticali, pentru exprimarea careia {gi modificd forma; b)cuvinte neflexibile, care nu sint marcate pentru categorii gramaticale. 0.2.3, In functie de vriteriul sintacti ec, euvintele se impart in: a) cuvinte care indeplinesc o funcfie sintactic& in propozitie, putind fi o parte principala (subiect, predicat) sau secun. dara (atribut, complement, element predicativ suplimentar] de pro- pozitie; b)cuvinte care nu au o func}ie sintactica, dar care marcheaz& funcfii sintactice : I've bought this book tor Mary. She received the parcel after paying for it, VERBUL (The Verb) Li, Detinitie Verbul este partea de vorbire caro: a) exprima actiuni, procese sau stari; b) are categorii gramaticale de persoand gi numar comune cu alte parti de vorbire gi categoriile specifice de timp, mod, aspect gi diateza; c) indeplineste funcfia sintactica de predicat, * ibid, p. 121.2, Clasificare Verbele pot fi clasiticate din punct de vedere al structurii morfologice sau din punct de vedere al sensului lexical gi al functiei. 1.2.1. Din puact de vedere ai structurii morfologice, verbele pot fi clasi- ficate In: a) verbo simple: go; b) verbe compuse: spotlight ; c} verbe cu particula adverbial’: put on’, put off, put away; d) verbe ou prepozitic obligatorie: look at, listen to, wait for, succeed in; e) looufinni verbale: take care of, make use of. Grupele a), b) gio} nu prezinta particularitaji deosebite. Pentru c) vezi § 8.7, iar pentru d) veri § 8.2.5 1.2.2, Sensul lexical al verbelor., Verbele in limba englez’ se impart in: a} verbe cu sens lexical plin, numite de obicei verbe nofionale; b} verbe cu sens lexical redus, care sint folosite mai mult cu funofii gramati- ie. Ip clasa verbelor cu sens lexical redus intra verbele co pulative, verbele auxiliare gi verbele modale. 1.2.3, Funefia sintactici a verbelor, Pe plan sintactic, verbele cu sens mnsint predicative, adic& pot forma singure predicatul unei pe elnd verbole cu sens lexical redus sint nepredicative, au nevoie de 0 complinire (verh notional, nume predicativ) pentra a deveni predicate: The child is clever. In schimb ele marcheaz& anumite categorii gramaticale. In: The film was seen by millions of people. Fimul a tost vazut de milioane de oameni. was are functia de marci a diatezei pasive, timpul Past Tense, persoana a [-e singular pentru verbul see, 1.2.4, Verbele cu sens lexioal redus se impart f 2) verbe copulative (be, si, coaform gramaticii tradifionale: appear, sesm, look, iw, become, get, gr remain, stay, etc.): He seems ill, * Pare bolnay. b)verbe auxiliare fle, have, shalljshould, will/would, mayjmight, canjcould, do) care indeplinesc funchia de marci a categorilior gramaticale de diatezi, mod, timp, aspect, persoand gi numar, a formei interogative si negative la verbele pe care Je insofesc: He was told a lis, i s-a spus o minciund. — Diateza pasiva. He was trying to catch the ball when he fell. Incerca s& prind& mingea ctnd a cazut, —Aspectul continuu, ete. o)verbe semiauxiliare sau modale fcanjeould, must, have to, may|might, shail|should, will|would, oughi to, etc.) care arata etitudinea vorbitorului fafa de enunt: — po Zt might rain-ta —necesitate: You must fini de pring, ete. S-ar putea s& ploud mai tirziu, before noon. Trebuie 38 termini tnainte1.3. Categoriile gramaticale ale verbului | tn limba englezi, verbul are forme gramaticale determinate de categoriile specifice de timp, aspect, diateza gi mod gi de categoriile nespecifice de per- soana gi numar. In functie de prezenta sau absenfa categoriilor de timp, persoana gi numar, formele verbale in limba engleza se tmpart in forme per- sonale gi nepersonale. Formele personale ale verbului (Finite Forms of the Verb) sint modurile indicativ gi subjonctiv. La aceste forme, verbul este. marcat pentru a exprima categoriile de timp, mod, diatez&, aspect, persoana si numar, iar din punct de vedere sintactic, ele pot forma singure predicatul gi se acordé in numar gi persoang cu subiectul. Formele nepersonale ale verbului (Non-Finite Forms of the Verb) sint infinitivul, Gerund-ul (Gerunziul), participiul prezent gi participiul trecut. Aceste forme nu au categoriile de timp, persoand si numar gi nu pot forma singure predicatul propozitiei. : 1.4, Timpul (Tense) Categoria gramaticali a timpului (Tense), categorie specifics verbelor, se referé la ordinea evenimontelor in timp, aga cum este perceputd aceasta de vorbitor in momentul vorbirii. Momentul in care are loc actul de vorbire este momentul prezent (now). Fata de acest moment, care constituie axa de referinta a prezentului, unele evenimente sint: a) anterioare, cind ele au loc inainte de momentul vorb' tele sint amintite de vorbitor): Present Perfect; b) posterioare fata de momentul vorbirii (evenimentele fiind anticipate de vorbitor, deoarece vor avea loc dup& momentul vorbirii): Future; ce) simultane cu momentul vorbirii (avind loc in acelagi timp) Present. Considerind momentul vorbirii punctul prezent, vorbitorul ‘si poate aminti un eveniment care a avut Joc la un moment anterior momentuluj vorbirii (then). In raport cu acest moment amintit then, care di nagtere axei de referinf& a trecutului, alte evenimente pot fi: (evenimen- a) anterioare momentului trecut then: Past Perfect; b) simultane cu then: Past Tense; c) posterioare: Future in the Past. De asemenea, !n momentul vorbirii (now), vorbitorul poate anticipa anumite evenimente (posterioare momentului vorbirii). in raport cu un anume eveniment posterior momentului prezent (axa de referinfi a viitorului), alte evenimente pot fi: a) anterioare: Future Perfect ; b) simultane: Puture; c) posterioare: engleza nu are marca formala pentru aceste evenimente.i, trebuie astfel luate in consideratie trei elemente: b) momentul (sivirgirii) actiunii; c) axa sau momentul de referinfa. a) Momentul vorbirii este momentul In care enunful este pronuntat de vorbitor: now, b) Momentul acfiunii este momentul in care a avut loc actiunea sau starea: now, then, tomorrow, ete. c)Momentul de referinta reprezinté axa pe care se plaseazd vorbitorul in perceperea evenimentului: axa prezentului, axa trecutului, axa viitorului. In functie de cele trei eleniente — momentul vorbirii, momentul acfiunii gi momentul de referinfi — limba englez& cunoaste urmatorul sistem de timpuri: —pe axa prezentului: Present, Present Perfect, Future; —pe exa trecutului: Past Tense, Past Perfect, Future in the Past; —pe axa viitorului: Future, Future Perfect.* 1.5. Timpul prezent simplu (Present Tense Simple) 1.5.1. Definitie. Prozentul simplu desemneazi un eveniment (0 actiune sau stare) care se intiinpl4 simultan cu momentul vorbirii (prezentul instan- taneu) sau care include momentul vorbirii (prezentul generic gi habitual). 1.5.2. Formit. Din punct de vedere al formei, prezentul simplu este identic eu infinitivul, la toate persoanele singular gi plural, cu excepfia persoaniei a Ill-a singular, care adauga -(¢)s: - I ? Eu inot. El You im. 1w{Voi | inoti, tnotati. Ea We | swim. voi |i She } swims. Typ (moat. They Eijle J inoata. (neutra) 1.5.3, Pronuntarea si ortogratierea ferminafiei -(¢)s la persoana a Hla smguia: preznta aceleagi caracteristic: ca gi terminafia de plural -(e)s a sub- ° stantivelor: (0) se pronunti: [5] dupa consoare surde: He thinks [Oinks]; [2] dupa consoane sonore gi vocale: He studies [ stadiz]. He runs [ranz]; [ig] dupa consoane sibilante: She washes [ wafiz]. Verbole say gi do au la persoana a IIl-a singular o pronunfare deosebita fafa de celelalte persoane: I say [sei] — he says [sez]; J do [du:] — he does [daz]. * Vezi; Ioana Stefinescu, Lectures in. Baglish Morphology, T.U.B., Bucuresti, 1978, pp: 201-208.Din punct de vedere al ortografiei, mejoritatea verbelor adaugi -# la persoana a III-a singular: He walks. She sees. Desinenfa devine -e8 cind verbul se termina tn 8, x, % oh, ch, toh sau o: She watches. It buzzes. He goes. 7 ; Verbele terminate in -y precedat de consoani, schimba y in { gi adaugé -es: I try —he tries. 1.5.4. Intrebuintare. Prezentul simplu are mai multe intrebuingari: 1) Prezentul generic (Generic Simple Present) exprima actiuni genoraic care au loc intr-un interval de timp nespecificat, dar care include momentul vorbirii: ‘The Earth moves round the Sun, Birds fly. Three and three make siz. ‘Adverbele de freeventa tipice pentru propozifiile generice stat: always, never, regularly, ever: Wood always floais on water. 2) Prezentul simplu este folosit pentru acfiuni obignuite, repotate (Habi- tual Simple Present ), care au loc intr-o perioada de timp generalii sau speci- fick, mentionaté prin adverbe sau locufiuni adverbiale de timp ca: on Mondays, in summer, every day sau adverbe sau lecufiuni adverbiale de freevenf& ca: often, frequently, seldom, rarely, occasionally, sometimes, once a week|month{ year: I go to school every Asy. I usually watch TV in the evening. . Nota: Prezentul simplu desemnind achiuni repetate este aproplat de prezentat _goneric deoarece nici el nu individualizeaz4 evenimentele sau specitic’ momentul actiunii. Deosebirea intre cele dowd. folesiri ale presentuiui simplu este urmatoarsa: ‘care contin acfiuni repetate subiectel este individualizat, pe cind in cole yenerice subiectul este goneral: ¥ go skiing in winter. Water boils at 100° Centi- grade. 4 doctor works hard. 3) Prezentul instantaneu (Instantaneous Simple Present) ve referk acfiuni care sint vamate ca avind Joe in intregime in momentul vosbie Aceasta intrebuinfare a prezentului simplu se intilneste fn: a) comentarii: , The goal-keeper misnes the ball and one mare goal is seored. Portarul nu prinde mingea gi se marcbeaz’ thei un gol. I now mix the bn with the cord. Acuin b) demonstra} untul cu cacao. mestec c) exclamafii: Here comes our teacher ! fata (08) vine profesorel nestes! 4) Folosiros prézentului simpin eu atte yalori temporale A) Prezentul cu valoare de viitor este intrebuinjat in proporifii principale: a) pentru exprimarea datei: Tomorrow is December 21°!. Miine este 21 de- combrie. Tomorrow is Saturday. Miine este simbata. b) pentru redarea unor acfitni planificate, unér aranjamente conform unui orer sau program stabilit (de etemplu in excurs: mai ales cu verbe de migcare ca: go, come, leave, return, start, end, finish: We leave Bucharest at sight. We arrive in Predeak at tele. i Ja ora 8, Sosim in Predeal la ora 10, coam din Bucuresti 10B) Prezentul ew valoare de viitor este tntrebuintat gi in propozitii subordo- nate: a) de timp, introduse de when, after, before, as soon as: We'll get home before it gots dark. Vom ajunge acasi inainte si se intunece. b) condifionale, introduse de if, unless, provided, in case: If it rains on Sunday, I’ repair my bieyele. Dack o sk plonk duminick, am si-mi repar bicicleta. C) Prezentul cu valoare de treeut se foloseste: a) in naratiuni, pentru inviorarea povestirii (prezentul istoric): One day, the little boy goes to the woods. There he finds a buried-treasure. b) cu vorbe ca tell, hear, learn, write, pentru a sublinia efectul prezent al unei comunicari trecute: He tells me that you have won the competition. Imi spune ci ai cigtigat concursul. 1.6. Timpul treeut simplu (Past Tense Simple)* 1.6.1. Definitie. Past Tense, aspectul simplu, desemneaza un eveniment definit care a avut loc pe axa trecutului (évenimentul este amintit In momentul prezent). 1.62. Formi. Marca timpului Past Tense simplu este, ia verbele regulate, -ed: We listened to the concert last night. Am ascultat concertul aseara. 1.6.2. Pronunfarea si ortogratieren terminafiei -ed este tn functie de ter- minafia infinitivului. -ed se pronun{a: a) [d] cind verbele se termina tn vocala sau consoana sonora [b, g, 1, m,n, v, 2, dz, 3]: play — played (pleid]; arrive — arrived [2 raiva]; b) {t] cind verbele se terming tn consoana surda [f, k, p, s, f, tf] like —liked [laikt], cross —crossed {krost]; c) {id} cind verbele se termind in - sau -d: want — wanted ['wontid]; nod — nodded { modid]. Particularitafi ortogratice ale terminatiei -ed: a) consoana finali a formei de infinitiv se dubieazd cind vocala care o precede este scurta gi accentuataé: stop — stopped; prefer — preferred, Neti, 1. Consoana final se dubleaz 1a citeva verbe, desi silaba final au este accen- tuatd: kidnap — kidnapped; handicap — handicapped; worthip — worshipped; iar la verbe terminate in -fe, «0 se dubleaz& in -ck: picnic ~ picnicked. 2. fn engleza britanica, verbele terminate tn -1 dubleaz§ aceast& consoan&, indi- ferent de’ agcont: control — controlled; travel — travelled. : * tn aceast lucrare se utilizeaz termenul englezese de Past Tense (timp trecut) pentru a denumi echivalentul din limba englezd al timpului romanese Perfectul compus, cu scopul de a nu se crea confuzii. Timpul verbal din limba romAnd este un timp compus, asemanator ca forma cu Present Perfect din limba englezd, pe cind Past Tense ongiezesc oste o formA verbal’ simpla, asemén&toare cu perfectul simplu din limba roménd: He finished classes at 1 o'clock. El a terminat cursurile la ora unu. i$ fn varianta american’ a limbii engloze, -1 se dubleazi numai dack ultima silab’ este accentuat&: controlled, dar: traveled. b) verbele terminate tn -y precedat de consoand tl schimb§ tn -i: study — studied; : c) verbele terminate in -e adaugi doar -d: move — moved. 1.6.4. In ceea ce privegte verbele neregulate, acestea au fost {mpartite in gapte grupe, in functie de pronuntarea infinitivului, a formei de Past Tense i a_participiului trecut: 4. verbe de tipul: bum — burnt — burnt 2. creep —crept —crept learn — learnt — learnt leave — left — left lend —lent —lent spend — spent — spent 3, cast —cast — cast hit —hit — hit shut — shut — shut wet — wet — wet 5. mow — mowed — mown|mowed sow — sowed — sown|sowed buy — bought — bought catch — caught — caught 4, meet — met — met hang —hung — hung win —won —won sit —sat —sat 6. wear — wore — worn grow —grew — grown swell — swelled —swollen|swelled give —gave —given write — wrote — written © 1. begin —began —begun sing — sang —sung come — came — come go —went ~gone ‘Not: In funcfie de formele pe care le au verbele la Past Tense si la participiul trecut, ele se impart in verbe regulate si verbe neregulate. Verbele regulate formeazd Past Tense si participiul trecut prin ad&ugarea terminajiei -(e)d la forma de infinitiv: listen (a asculta)— listened (a ascultat) — listened (ascultat). : Verbele neregulate sint cele care au forme deosebite pentru infinitiv, Past Tense si participiul trecut, care trebuie invatate pe dinafard. Urmeaza o lista a principalelor verbe neregulate din limba engleza, cu traducerea fn limba romani ‘a sensului lor de baz&. Notafia R indica existenfa si a unor forme regulate. Verbe neregulate Partiipia arivo arose arisen a se ridica (a)wake(n) | (a )woke, (a)woken, (a)wak(en jed | (a)wak(en Jed | a se treai rogulat: awakened been swas)soere borne be tear bore She has horme three children. Ea a ndscut troi copii, Dar: He was bom i 1970. S-a nascut tn 1970, 12Infiniti beat a bend bid bind bite bleed Pow ‘real breed bring breil burn burst buy cast catch choose cling cone cost creep deat dig draw dream. drink drive dell eat fait feed. feel fight fine flee fling forbid forget freeze get give { 90 grind grow become forgive i | I | | | | si: bid, bade, bidden| Uneori, partieipinl tre, eee Eee sereste, a educa R. burned tn engleza| navali, a erapa BeBeBeE EES se tirl, a se furisa a trage, a desena R. dreamed — in spe- cial in engieza ameri- drunken — adj. a mina, a sofs dwelled (rar) in| engloza americana engl. britanied: ate (et); ate 4 fed primi, obsine | ongl. americani: get, |feel Observes | | saiivaist Infinitie Past Tense a ianged = a sph 2 hung avea 7 i i) hung had & cual Participiul ézocut | hang had heard j £2) sseande | Pericps dave heard hidden | i hear hid a lovi | hide hit a tine 7 | a a held a lovi, a rini, i 7 hel int I urea 4, 1 hola art 7 Uo tes pistes Rett cng | hurt kept | 2 ingenunchia | american tal kept | be de obicei B, jeer, knelt a tricota | dnsel | nit a sti, a cunoaste, c Rnit | nowon [a pune, 8 ages | 7 nit new | tava | 8 Eondace Bs teamed in pectin Jnow oid | led | arse aploca, gpelena sunericnal jay led | Teane i B. leaped — in special] lead | leant | | in ¢ i a | eat i | Xe | teap a | tearnt | iearnt | Lila a | | a peca,« tse | | ja feven tmpro- | deft | mat ite | a lent | | 2'dsa, 2 perite | ee ite |e apeinde ne! j : ie a | & sheen. s ao af | a ui { 1s piords | 4a hay | ioet | a face I lie ine | | a t lose | made 1 Fa (eo) intit } a smeani met wed | 3 cost i meas mee | mown, mowed Soh | meet | motwed | mow tates nl | men iP | 8 pus oagee i Pai } Fa citi 3 |B. vidd Bay [re j | a sede do, 2 reas | | descotores read. he t | iter nid | ed | ridden | 8 sane , | rade | eng | 8 risari, 2 se vide | rang | edge | ridiea ring | oe | tigen | ridica, rie ron i | ran sain, saved | ran | sawed } saw | said i said | 2 veden sey | sien | 3 caote save sought i ee sought 304 id sold sent send iP Seton, seed act | sewed shaken se shook dja tunds oi shake | horn, shearsil | a tund: Gaertn, sheared shear | shed su t shone one shine | shanInfinitiv Partieipia treat ‘Tradueerca sntiniiveda Observatit shoe shoot show shrink shut sing sink sit slay sleep sling slit smell spit split spoil spread spring atand Heal sick sting stink strew stride string strive sweat swear swing take shod shot showed shrank, shrunk shut sang sank sat slew slept slung slit smelt sowed spoke sped” spelt apent spilt spun | seat split spoilt | spread sprang stood stole stuck stun stusl strewed strode struck strung strove sweat swore ce swam swung 4} took shod shot shown shrunk, shut sung sunk sal slain slept stun aur! smelt sown, sowed spoken sped spelt spent spilt spun spat split spoilt spread sprang | stood stolen | stuck | stung stunk strode | struck strung striven sweat sworn swept swollen, swelled swum swung | taken | strewn, strewed 15 a a a BREE BEPE RB Beee a a petrere a varsa (lapte, ete) a a a a a a a a a a a a a mari a a a a a a a a a a poteovi impagea arta se stringe, 88 scoroji inchide cinta, se) senfunda sedea neido dormi arunea (se) eraipa mitosi semana vorbi srabi, accelera ortografia cheltui; a toarce seuips despica réstita (s0) tntinde invori; a sari sta (in picioare) fata, a se furisa pi intepa, mirosi urit prosira merge cu pagi lovi ingira (pe 0 afa) néizui transpira jura; a injure matura se umfla inota logiina Ina Uneoti _ortogratiat shew, shewed, shewn| shrunken — adj. sunken — adj, R. smelled —engleza americand si Ru: speeded R. spelled — englezal ameticand R. spilled — englen american’ Past Tense: span arhaic R. spoiled — engle: american ul trectit stricken — doar I pasiv si oa adjectiv eu sens tmetaforie: pa. nic-stricken; stricken by gout si R. strived si RL sweated @ swollen head (He i ily a helled head (He is conceited)~ tie | Past Tense | Patcp | Tiadusrey | tues teach taught taught, a invita (pe i tea Rha tear tore torn a rupe, a sfigia tell told told & spune, | 2 povesti think thought thought a (se) gindi Brive trove riven 2 prospera $i R.: thrived, in special in engleza americanil throw threw thrown @ arunca thrust thrust thrust, infige tread trod trodden ® cilea understand | understood understood a intelege wear tore teorn 2 parta leave | ove teonen 2 fese wed wed wed 3 (se) cununa, gi R. wedded weep ivept rept 2 plinge ‘wet wet wet a ada i R. wetted ‘ain ton won 2 cigtiga wind, wound weound a rasuci tring orang orang 3 stoaree torte turote writin 2 serie 1.6.5. Intrebuintare. Past Tense simplu este folosit pentru a exprima: 4) 0 acfiune s&virgita si incheiaté intr-un moment trecut: a) Momentul in care a avut loc acfiunea este de obicei menfionat prin adverbe de timp ca: two hours ago (acum doua ore), yesterday (ieri), last week (saptdmina trecuta), in 1970 (in 1970) eto.: J went to the opera last night. Am fost la opera aseari. Despre acest moment se pot cere informafii prin intrebéri incepind cu when, what time, how long ago: ‘When Cind What time : La ce ord ai trecut pe How long ago } 44 you call on him? Cy cits vreme ) la el? in urma yesterday. ieri. Poca chia at five o'clock. Am trecut | la ora 5. called on him a few days ago. pe la el acum citeva zile. b) Actiunea este sivirgita si incheiata intr-un anume moment trecut, chiar dacé acesta nu este mentionat, el putind fi dedus-din context. (In schimb se poate specifica locul acfiunii): He shook his head and said no. Dadu din cap dezaprobator gi spuse nu. I met him outside the museum. M-am intilnit cu el tn fafa muzeului. ¢) Actiunea este savirgita si incheiat& tntr-un moment trecut care este precizat ca rezultat al unei introbari gi unui rispuns la Present Perfect. A: Have you seen this film? B. Yes, I have. I saw it last week. A: Ai vazut acest film? B: Da, l-am vazut. L-am vazut siptimina trecuta. Not: tn acest context(c), Past Tense are 6 funcfie anaforic’, referindu-se la un eveniment deja introdus in vorbire si deci cunoscut: 1 have been to Constanta. J visited the Aquarium and watked down the pier. 162) o acfiune repetatd in treeut, care se traduce de obicei prin imperfect tn limba roman&: J often visited him. 1l vizitam adesea. Not: 1. O actiune repetata tn trecut se mai poate exprima gi cu ajutorul verbului modal would {cu valoare ,,frecventativa") + infinitiv, aceast& construcfie fiind caracteristicd limbit literare: He would sit for hours in front of his house, looking at the stars. Stitea/obignuia s& stea ore in sir in fata casei privind stelele. In vorbirea curent& se foloseste used to + infinitio: He used to slt for hours in frond of his house. Obignuia s& stea ore fn sir in fafa casei. 2. Past Tense simplu nu se folosegte niciodat& cu valoare genericd sau instantanee, ca Present Tense simplu. 3) Past Tense simplu poate fi folosit gi cu alte valori temporale: a) cu valoare de mai-mult-ca-perfect (Past Perfect), pentru redarea unor actiuni suegesive in trecut, in special in propozifii circumstantiale de timp introduse de when, after, etc.: He went out to play after he tinished his homework. T saw him before he saw me. Aceasté folosire a lui Past Tense este caracteristicd verbelor care exprima acfiuni (activity verbs): He addressed and sealed the envelopes. b) cu valoare de prezent, pentru a exprima « rugiminte politicoasd prin verbe ca wish, want, wonder, like, intend: I wondered if you could lend me this book. Ma tntrebam daci ati putea si-mi tmprumutati cartea. ©) cu. valoare de prezent, in vorbirea indirecta, dac& verbul din propozitia principala este la un timp trecut: He told me he was ill. 4) cu valoare de vitor, in propozifii circumstantiale de timp, daca verbul din propozitia principala este la un timp trecut: He told me he would show me the photos when he eame. Mi-a spus c&-mni va arata fotografiile cind va yeni. 1.6.6. Traducerea Ini Past Tense In limba romana, Past Tense se traduce: 4) in propozifiile principale sau independente, prin: a) perfectul compus (de obicei la persoana I gia II-a) gi per- fectul simplu (aproape exclusiv la persoana a IlI-a), ctnd Past Tense exprimé o actiune trecuta incheiata, insotita sau nu de perioada de timp: yesterday. Poe ieri, J lost my umbreliad a few days ago. Mi-am pierdut acum clteva zile, last week. s siptamina trecuté, He sald goodbye and lett, Spuse la revedere gi plecé. b) im pe rfect, cind Past Tense exprim& o actiune repetata in trecut, de obicei insofita de adverbe de frecventa: She often leit her English textbook at home. + Deseori {gi uita manualul de englez& acasa. 2) in propozifiile subordonate, prin: 4) prezent, in vorbirea indirect (dup un verb trecut): He told me he was ill. Mi-a spus c& este bolnav. b) viitor, tn proppzifiile temporale, end verbul din principala esto Ja un timp trecut: He said he would bring me the book when he came to my place. Mi-a spus ci-mi va aduce cartea-cind ma va vizita. 17 @ — Gramatica limbu englezePertectul present (Present Perfect) i. Befinijie. Present Perfect desemneazi un eveniment vazut din perspectiva axe prezentului, anterior momentului vorbirii, dar a cirui ante- Tioritate nu este fixatd, avind un caracter nedefinit: DPve painted a picture. 1.7.2. Forma. tn structura formei Present Perfect intré verbul auxiliar have la prezent gi participiul trecut al verbului de conjugat: - I PL |= } nara « noise, Am/Ai/Au auzit un rgomot, They He She | _ } heard a noise. A auzit un zgomot. It Eatred injare. 1) Present Perfect este folosit, la fel ca gi Past Tense, pentru a desemna un eveniment anterior momentului vorbirii, Deosebirea intre cele doud timpuri este tn axa pe care se plaseazd vorbitorul: axa prezentului (Present Perfect) sau axa trecutului (Past Tense); si in natura evenimentului descris: a) nedefinit (Present Perfect) gi b) definit, unic (Past Tense): a) I’ve seen Mary. b) 1. saw her at the conference. 2) Folosirea lui Present Perfect este asociaté cu adverbe care exprimi o perioad’ de timp deschiss, neterminata! today, this waok, this month, etc. I’ve been to the theatre this week. pe cind folosirea lui Past Tense este asociat’ cu adverbe care exprimi o peri- oadé de timp Inchisd, terminata: J went to the theatre last week. 3) Present Perfect este uncori folosit cu valoare de Past Tense, pentru a exprima o actiune savirgita in trecut gi terminaté recent sau chiar inaintea momentului vorbirii: He has come. A sosit. ‘Aceast& intrebuintare a lui Present Perfect este adescori marcat& de adverbe de timp ca just (tocmai), already (deja), up to now, so far (pind acum), lately, recently (in witima vreme): He has just phoned. Tocmai a telefonat. "Cu adverbe ca today, this morning, this month, this year, recently, 82 poate foiosi fie Past Tense, fie Present Perfect, in iunctie de: a} caracterul actiunii (definit/nedetinit} gi b) ol perioade: de timp (Incheiat3/ fneincheiata): a) Did you hear Ion Voien play recently ? (on a certain occasion). Have you heard Ion Voicu play recendly? (in the near past, not a long time ego). b) Did you see him this morning? (Now it’s five o’clock p.m.). Have you seen him ‘this morning? (Now it’s 11 a.m.). 4) Past Tense este folosit pentru evenimente care au avut loc in trecut si ai cdror autori nu mai exist in prezent, pe cind la Present Perfect, evenimen- tele au avut loc In trecut, dar autorii sau efectele evenimentelor mai exista gi tn prezent: Past Tonse Present Perfect : Marin Preda wrote several novels Eugen Barbu has written several novels and short stories. and short stories. (Marin Preda is dead.) (Eugen -Berbu is alive.) 18Did you see: the exhibition? Have you seen the exhibition? (The exhibition is closed now.) (The exhibition is still open.) John injured his arm. John has injured his arm. (It doec not hurt. him any longer.) (It still hurts him.) 5) Present Perfect este folosit. gi pentru a exprima o acfiune inceputa in trecut gi care continua gi in momentul vorbirii, Coraplinirile adverbiale de timp caracteristive pentru aceasta intrebuinfare sint cele indicind: a) lungimea perioadei de timp: for a long time (de mult& vreme), for ten minuies (de 10 minute), for jwo days (de doua nile), etc. He has been here for half an hour. Nott Prepozifia for poate ti omisé In vorbive: He has lived in Bucharest ten years. b) inceputul perioadei de timp: since yesterday (de ieri), since December (din Decembrie), since you came {de cind ai venit), ote, He has studied English since the beginning of the school year, Studiazi engleza de la inceputul anului colar. i Serioada de timp redata printr-o propozitie temporal introdusi de siaco poate fi exprimata: a) printr-un verb la Past Tense, ctnd’se specific& momentul initial al perioadei: { 2 was born, I've lived in Bucharest since | my parents came to live here. J last met you. b) printr-un verb la Present Perfect, otnd cele doug actiuni sint paralele: It hasn't stopped raining since Y’ve boen in this town. I have never come across iny friends since V've stayed in this hotel. " Atentic! Doterminaros for...jsince ... este obligatorie pentra aceastié intebuinjare a perfeotului prezent. Folosirea lui Present Perfect Simple irk determinare temporalii cu for/since ... se referé la o acfiune incheiata (vezi intrebuintarile 4, 2, 4, 8) gi nwia una care continua gi in momentul vorbirii: He has lived in Bucharest (some time in his life: he may live there again, but he is not living there nom }. A loouit tn Bucuresti (ctndva tn viefa luis poate va mai locat seolo, dar nu locuieste in Bucuresti in momontul de faa), He has studied English (some time in the past, 30 bi but he is not studying it now}. A studiat engleza (cindva in tre z um). Nota: Diferenta intre cele dont ti i reiese si din moduli In care se traduc in Hmba romana: actiunea care coutinud gi tn momentul vorbirii — prin prezent, jar cea Incheiata, petreouta im trecut inty-un moment de timp nedefinit, deci nospo- cifieat - prin perfectul compus: He has stayed in this hotel. A stat in acest hotel. He has stayed in thie hotel for week. St& in acest hotel de o siptamtad. 6) Present Perfect poate exprima o actiune caracteristicd, repetat& ta trecut, prezent gi poate gi ta viltor: He has performed in public. A interpretat in public, Aceasti intrebuinjare este maroata de adve: {adesea), always (totdeauna), never (niciodata), has alten performed in public. 7) In propozifii subordonate temporal este folosit pontra q reda o achiune anter c& o gtie, dar nu studiazi be de freevenfi ca: often ymetimes (uneori), ete. He difionale, Present Perfect ii din propozitia princi igs ae