You are on page 1of 18
LECTIA 4 — PARTEA iNTAI 4 incepem si acum noua lectie cu cateva cuvinte noi: Buon giomo! > [bYon giorno] ~ Buna ziua! la montagna > [la montafia — muntele, masivul muntos il teatro > [il teatrc ~ teatrul la Romania > [la romania] ~ Rominia Axrivedercit > [arrivederci] — Larevedere! Pitalia > [litalia] ~ Italia il centro I centro] ~ centrul orasului, zona centrala 1'Europa europa] ~ Europa la biblioteca piblioteca ~ biblioteca Repetati inca o data cuvintele intr-o alta ordine: Arrivederci! > [artiv ~ Larevedere! il centro > [il cen ~ centrul orasului, zona central Pitalia > [litalia ~ Malia la biblioteca > [la biblioteca] biblioteca la Romania > [la romania] — Romania il teatro > [il teatr — teatrul Buon giorno! > [b%on giomne — Buna ziual VEuropa > [leuropa ~ Europa la montagna > [la montaia] muntele, masivul muntos Jnainte de a forma propozitii cu cuvintele noi, sa facem cunostinta cu doua prepozitii noi: in gi a. Ambele apar in expresii care definesc locul actiunii si raspund la intrebarea unde?, de exemplu: in ufficio — in birou, in Italia — in Italia, a Bucarest — 1a Bucuresti, in Bucuresti, Acum cititi cu atentie propozitiile in limba italiana si traducerea lor: Siamo a casa, e tu? > — Suntem acasa, si tu? in ufficio] To sono in ufficio. > [iio sono ~ Eu sunt la birou. Lei @ in Francia? > [lere ~ Dumneavoastra sunteti in Franta? mania] No, sono in Romania. > [no son ‘Nu, sunt in Romania. Loro sono in Europa? >{loro sono in europal ~ Dumneavoastra sunteti in Europa? Si, siamo in Europa. {si siamo ine - Da, suntem in Europa. Sei in cucina? [sei in cucina] — Esti in bucatarie? No, sono in bagno. >[no sono in baiio] ~ Nu, sunt in baie. Siete in montagna? >{[siete in montaa ~ Sunteti in munti? No, siamo a Roma, pm - Nu, suntem la Roma. Lui é a scuola? >[lué ea sco — Eleste la scoala? No, lui @ in citta >{no lui e in citta ~ Nu, el este in oras. Cuvantul montagna este un substantiv colectiv care inseamna si ma: muntos, lant de munti, de aceea expresia in montagna se traduce in munti. Cuvantul are si forma de plural: le montagne (muriti). inaintea numelor de orase se foloseste prepozitia a, in schimb inaintea numelor de tari si continente folosim in. in ambele cazuri prepozitiile apar fara articol, de exemplu: in Romania, a Roma, in Italia, a Bucarest. in italiana, interogativului unde fi corespunde cuvantul dove? — [ove Sa vedem cateva exemple. Cititi cu voce tare, fiind atenti la pronuntie: Dove sono le ragazze? >[dove sono le ragatte] — Unde sunt fetele? Le ragazze sono in Italia. > [le ragatte sono in italia] ~~ Fetele sunt in Italia. Dove sei? > [dove se ~ Unde esti? Sono a scuola. > [son ~ Sunt la scoala, Dove é Lei, signora? >[dove e lei sifior — Unde sunteti dumneavoastra, doamna? Sono in montagna > [sono in montafia ~ Sunt in mung, Dove siete Voi, signori? > [dove siete — Unde sunteti dumneavoastra, domnilor’ Siamo a Bucarest. > [siamo a bucares ~ Suntem la Bucuresti Dove sono gli ingegneri? > [dave sono lii ingei ~ Unde sunt inginerii? Gli ingegneri sono in biblioteca. > [l/i ingeieri sono in biblioteca] — Inginerii sunt in biblioteca. Traduceti urmatoarele propozitii in limba italiana: Esti acasa? > Sei a casa > [seiacaza ‘Nu, sunt la birou, no in ufficio, > [no sono in uffictc ‘Unde sunt prietenele? > Dove sono le amiche > [dove sono le ami Ele sunt la biseric: > esa > [loro sono in chieza] Dumneavoastra sunteti ci @ in machin: > [lei e in macchii in masina? Da, sunt in masina. > Si, sc n macchina > [si sono in macchina] Voi siete in Europa? plvoi siete in europa] Dumneavoastra sunteti in > Europa? inks Si, siamo in Europa [si siamo in europa] Da, suntem in Europa. > > 1 Ea este acasa? Lei da casa p[lei ea caza] an No, lei @ in giardino. no le’ e in giardino} Nu, ea este in gradina, > in giardim pln } Vom invata un nou verb: abitare (a locui). Apartine grupului de verbe deja cunoscute: comprare, amare, visitare, guardare, avand aceeasi terminatie: -are. Traduceti urmatoarele propozitii, fiind atenti la conjugarea verbelor: [dove ab Dove abitate? atc] — Unde locuiti? abit >in romania a pl a ‘ ~ Locuim in Romania, la Bucuresti. Abitiamo in Romania a > Bucarest. a bucarest) [dove abita il professore] Dove abita il professore? ~ Unde locuieste profesorul? Lui abita in montagna. [lui abita in montafia] ~ El locuieste in munti. > [dove abiti] Dove abiti? — Unde locuiesti? > [abito a casa di maria] Abito a casa di Maria. ~ Locuiese in casa Mariei, [lei abita in cucina] Lei abita in cucina? >t — Dumneavoastra locuiti in bucatarie? [no non abito in cucina] No, non abito in cucina. > ~ Nu, nu locuiesc in bucataric. atte abitano a scYola] Le ragazze abitano a scuola? >|! ~ Fetele locuiese Ja scoala’ no le ragatte abitano a caza] No, le ragazze abitano acasa. >! — Nu, fetele locuiesc acasa. i abita a bucarest] Chi abita a Bucarest? > ~ Cine locuieste la Bucuresti? 5 Lito ¢ lui abitiamo a bucarest To e lui abitiamo a Bucarest. — Eu gi el locuim la Bucuresti. Acum incereati sa traduceti propozitiile urmatoare in limba italiana: Unde locuiti, doamna? > Dove abita, signora? > [dove abita siftora] Locuiese in oras. > Abito in citta > Labito in citta Unde sunteti? > Dove siete’ > [dove siete] Suntem in centru. > Siamo if centro. > [siamo in centro Ei locniese in Europa? > Loro abitano in Europa? [loro abitano in europa Nu, ei mu locuiese > No, loro non abitano > [no loro non abitano in Europa, n Europa in europa] hi abi r n: [ abita in montafia Cine locuieste in mung’? > Chi abita in m > [chi abita in montaia] ‘ i zt mic Anna abitano [iti amici di anna abi Prietenii Anei locuiese in i aauienaiem >! munti in montagna. in montaii 19 $i verbul andare (a merge) apartine grupului de verbe eu terminatia in -are, dar acesta se conjuga in mod neregulat: andare andare] - amerge, ase duce io yado > — eumerg tw vai > — tu mergi lui, Jei, Lei va. > — el, ca merge noi andiamo >[andiamo] — noi mergem voi, Voi andate >fa = voi, dumneavoastra mergeti loro, Loro—-vanno > [vann ei, ele merg Sa exersam noul verb in propozitii: Dove andate? > [dove andate] — Unde mergeti? Andiamo a scuola. >[andiamo a scala] — Mergem la scoala. Vai in centro? > [vai in centro. ~ Mergi in centru? No, vado a casa, > [no vado — Nu, merg acasa Dove va Lei, signora? >[dove va le - Unde mergeti dumneavoastra, doamna? ~ Merg in munti. Vado in montagna. Loro vanno in ufficio, nno in uffic'o ~ Dumneavoastra mergeti la birou, signori? domnilor? Si, andiamo in ufficio. > [si andiamo in uffic'o] ~ Da, mergem la birou. Andate in Italia? >[andate in italia] — Mergeti in Italia? No, andiamo a Bucarest. >[noandiamo a bucarest]__ ~ Nu, mergem la Bucuresti. fncercati acum sa traduceti urmatoarele propozitil in limba italiana. Folositi fitrul rogu: Unde mergi? > [dove vai] > Dove vai? | Merg Ia baie. >[vado in bafio] > Vado in bagno Mergeti acasa? >a caza] > Andate a cas Nu, mergem la biserica. > [no andiamo in chieza > No, andiamo in Dumneavoastra domnule, > [e/ sifiore va in romani >Le v mergeti in Romania? Nu, merg in Italia, >[no val talia] >No, alia Mergeti la teatru? >[andate a teatro] > Andat t Nu, mergem la birow. > [no andiamo in uffic'o] > No, andiamo in uflicio. Mergi la biblioteca? > [vai in biblioteca] > Vai in biblioteca 20 do in biblioteca ‘Nu, nu merg la biblioteca, merg in centru, >[no non v vado in centro] Cititi cu atentie propozitiile urmatoare: Dove vai? > [dove vai] Vado a comprare >[vado a compare i pomodori i pomodori] Dove vanno Loro? > [dove vanno loro] Andiamo a comprare una machina > [andiamo a comprare una macchina] Dove va Maria? > [dove va maria] Lei va a visitare la zia. > [lei va a vizitare la dzifa] Dove vado io? > [dove vado io] To vado a comprare i libri ei quaderni, e tu? eict > [io vado a comprare i libri deri e tu] Andate a visitare > [andate a vizitare un musco? un muze! Si, e voi? > [sie voi] >No, non vado in bibliote vado in centro, ~ Unde mergi? — Merg sa cumpar ro: ~ Unde mergeti dumneavoastra? — Mergem sa. cumparam © masina. — Unde merge Maria? ~— Ea merge si 0 viziteze pe matusa. ~ Unde merg eu? — Eu merg sa cumpar cartile sicaietele, si tu? ~ Mergeti sa vizitati un muzeu? — Da, si voi? in italiana, structura a merge pentru a face ceva se exprima prin andare + verb la modul infinitiv, de exemplu: io vado a comprare (i pomodori).. in aceasta constructie dupa andare nu poate aparea decat prepozit Acum incercati sa traduceti in italiana urmatoarele propozitii: > Dov Unde mergeti? Andia Mergem sacumparamun = > un chilo di por kilogram de rosii Mergi in oras sa vizitezi > Vai in cittd a visitare bisericile? Nu, merg in centru, la birou. > No, vado in centro, in uffieio. Dumneavoastra mergeti > Voi andate in in muni? onta; 21 > [dove andate] > [andiamo a comprare » di pomodori] > [vai in citta a vizitare le chieze] > [no vado in centro in uffic'o] > [voi andate in montaiia] Da, mergem la munte ca sa vedem biserica Dumneavoastra mergeti la Roma, domnule? Nu, merg in Roménia ca sa vizitez familia. Daca vrem s Jo in Romania e la fan > [si andiamo in montafia > [no vado in romania sitare la familia] spunem cd cineva célatoreste cu un mijloc oarecare de transport, folosim prepozitia in, de exemplu: in autobus, in macchina. Aceastét regula este valabila si in cazul altor mijloace de transport. Come vai in citt&? > [come vai in citta ~ Cum mergi in oras? Vado in cittd in macchina, > [vado in citta in macchina]_— Merg in orag cu magina. Lei va a Bucarest > [lei vaa bucarest Dumneavoastra mergeti in macchina? in machina] la Bucuresti cu masina? No, vado in autobus. > [no vado in ~ Nu, merg cu autobuzul. Vai in autobus 0 > [vai in autobus 0 ~ Mergi cu autobuzul ori in macchina? in mac Conjunctia o inseamna ori, sau. cu magina? Come + essere conjugat la diferite persoane (de exemphu: come sei, come &, come sono) inseamna cum. in cazul nostru: cum mergi in oras. Exercitiul anterior nu a fost greu, nu-i asa? Speram ca traducerea acestor propozitii in limba romana nu va va cauza nici o dificultate. Fiti atenti la intonatia corecta! Cum merg elevii la scoala? Merg cu autobuzul. Noi mergem in Italia cu autobuzul, si voi? Noi mergem cu autobuzul, cu profesor 22 > Come vanno gli studenti a scuola? > [come vanno Ii studenti a sc“ola] > Vanno in autobus. > [vanno in autobus] > Noi andiamo in Italia in mach e voi? > [noi andiamo in italia in macchina voi] > Noi andiamo in autobus con i professor > [nof andiamo in autobus con i professori] Cu acest ultim exercitiu puteti verifica daca ati reugit sa va insusiti conginutul lectiei. Traduceti propozitiile urmatoare in limba italian: Unde merg barbatii si femeile? Ei mu merg acasa, merg la birou. Unde este Ana? Este in biblioteca. Mergi la Roma cu masina sau cu autobuzul? Unde locuiesc familiile? Merg sa cumpere cartile sau vinul? Eu sunt la scoala, tu esti la teatru gi el este in gradina. Mergem sa vizitam familia in Italia. (Dumneavoastra) Locui i in Europa? Din ce este masa Mariei? Merg sa cumpar o sticla de apa siun kilogram de rogii. ‘Dumneavoastra sunteti amabila, doamna Eoti in bucatarie? Nu, sunt in baie. 23 >Dove vanno gli uomini e le donne >[dove nno lii “omini e le donne] > Loro non v >[loro non vanno a caza vanno in uffic'o) anno a casa, vanno in ufficio. > Dove é (dov’é) Anna? >[dove e (dove) anna] >E in biblioteca. >[e in biblioteca] > Vai a Roma in machi >[vai aroma in macchina o in autobus (pulman)] nao in autobus (Pullman)? >Dove abitano le famiglie? >[dove a pitano le fami ie] > Vanno a comprare i libri o il vino? >[vanno a comprare i libri o il vino] >To sono a scuola, tu sei a teatro e lui é in giardino, > [iio sono a sc¥ola tu sei > Andiamo a visitare la famiglia in Italia. >[andiamo a vizitare la familia in italia] > (Loro) Abitano in Europa? >[abitano in europa] > Di che cosa é la tavola di Maria >[di che coza e la tavola di maria] > Vado € un chilo di pomodori >[vado a comprare una bottilia dace“a omprare una bottiglia d’acqu e un chilo di pomodori] > Lei é gentile, signora > [lei e gentile sifiora] > Sei in cucina? > [set in cucina] > No, sono in bagno. > [no sono in baiio) LECTIA 4 — PARTEA A DOUA Sa invatam un nou verb: avere (cineva are ceva, cineva poseda ceva). Forma acestui verb difera de a termina in -ere si se incadreaza in categoria verbelor neregulate. Cititi c celor invatate pina acum, atentie propozitiile urmatoare: Noi abbiamo una macchina, e voi? > [nof abbiamo una ev ~ Noi avem o masina, Io ho un figlio e una figlia > [iio o un filic i ~ Eu am un fiu gio fiica. Maria e Sofia hanno un albergo. > [maria e sofia anno un albergo ~ Maria si Sofia au un hotel. Tu hai una giovane amica. > [tuai una glovane amica ~— Tu ai o prietena tanara, Voi avete una casa con giardino. > [voi avete una caza con giardinc — Voi aveli o casi cu gradina. La zia ha un vestito di lana. > [la dzifa a un vestito di lana] ~ Matusa are o rochie de lana. Lei ha un amico gentile. ~ Dumneavoastra aveti un prieten amabil. invatati conjugarea verbului avere. Ati observat cu siguranta ca h este ‘mut, nu-l pronuntam: io ho > [iio 0 ~euam tu hai > [tai] ~tuai lui, lei, Lei ha > [lu ~ el, ca are, dumneavoastra aveti noi abbiamo > I" amo] — noi avem voi, Voi —_avete > [voi avel — voi, dumneavoastra aveti loro, Loro hanno > [h 10] ei au, dumneavoastra aveti -va de 3 sul cuvintelor 0 (sau) si ho Cu toate c@ h nu se pronunta, nu uitati s4-1 mareati in seris. Amintit (cu am) care se pronunta identic, dar au semnificatii diferite. Ca si essere, avere este un verb de baza in limba italiana. Aceste verbe, in afara semnificatiei lor originale, ne vor fi de ajutor in aleatuirea timpurilor eompuse si a diferitelor expresii.. 24 Sa invatam cateva expresii compuse cu ajutorul verbului avere, atat de importante in viata de toate zilele: avere fame >[avere fame] ~ a-i fi foame avere sete >[avere sete] ~ ai fisete avere paura >[avere paura] ~ a-ififrica avere caldo >[avere caldo] —aificald avere freddo >[avere freddo] ~a-ifi frig avere fetta >[avere frett ase grabi avere ragione >[avere ragione] ~ a avea dreptate avere sonno >[avere sonno] — ai fisomn avere torto > [avere torto’ — anu avea dreptate, a gresi avere tempo > [avere tempo] —aavea timp in aceste expresii nu folosim niciodata articolul Sa mai repetam inca o data expresiile anterioare. fncercati sa va amintiti cat mai multe dintre acestea. Citit, find atenti sa pronuntati clar gi deslusit: avere paura > ara] ~ aififtica avere fretta > [avere fretta — ase grabi avere caldo > [avere caldo, a-ificald avere ragione > [avere rag'one} — a avea dreptate avere fame > [avere fame} ~ a-i fi foame avere torto > [avere torto] — anuavea dreptate, a gresi avere sonno > [av ino} ~ a-i fisomn avere sete > [avere sete] — ai fi sete avere freddo ere freddo] ~ aififig . avere tempo > ~ a avea timp 25 in aceste expresii conjugam numai verbul avere, al doilea termen al expresiei ramane invariabil indiferent de numar si persoana. lata aceste expresii in propozitii: Buon giomo, ha tempo? No, non ho tempo, ho fretta. Arrivederci, abbiamo sono. Tu non hai ragione. Hai torto. Chi ha fame? Gli uomini non hanno paura. Voi avete freddo? No, non abbiamo freddo, abbiamo caldo. Chi ha sonno? Le piccole ragazze hanno sonno. Lei ha freddo? ‘on giomo a tei — Buna ziua! Avet mp? > [no non 0 tempo o fret — Nu, nu am timp, ma grabesc. > [arrivederci abbiamo sonno] — La revedere, ne este somn. > [tu non af ragione ~ Tu nu ai dreptate. > [ai torto] ~ Gresesti. > [chia fame] ~ Cui ii este foame? > [lii ¥o ~ Barbatilor nu le este fried. — Voua va este frig? > [no non abbiamo freddo = Nu, nu ne este frig, abbiamo ca ne este cald, > [chia sonno] ~ Cui fi este somn? > [le piccole ragatte — Fetitelor le este somn. anno sonno} > [lef a freddc Dumneavoastra va este frig? Exersafi acum conjugarea verbului avere cand are semnificatia de a poseda ceva Incercati sa traduceti acum in romana urmatoarele propozitii. Subiectul apare in fiecare propozitie, fapt care reduce dificultatea exercitiului: Maria ha un libri Che cosa hanno gli studenti? Tu hai figli? Si, io ho un figlio ¢ una figlia E Lei, signora, ha figli? No, io non ho figli (Voi) Avete una machina? Si, noi abbiamo una vecchia macchina. E Loro hanno una casa? No, noi non abbiamo una casa, abitiamo in un appartamento, > [maria aun libro] ~ Maria are o carte. coza anno lii studenti] — Ce au studentii? > ~ Tu ai copii? > — Da, eu am un fiu gio fiica. > sinora a fil ~ Si dumneavoastra doamna, aveti copii (fii)? > on o filii} ~ Nu, eu nu am copii. > [avete una macchina] Aveti masina? > abbiamo una vecchia ~ Da, noi avem o masina hina] veche > [¢ loro anno una caza] Si dumneavoastra aveti o casa? > [no nof non abbiam ~ Nu, noi mu avem una caza abitiamo casa, locuim partamento] intr-un apartament. 26 Cu ajutorul cuvintelor asezate intre paranteze raspundeti cu propozitii intregi la intrebari. Folositi filtral rogu Chi ha fretta? (il professore) > [chia fretta] Cine se grabeste? > Iprofessore ha fretia > [il professore a fretta] ~ Profesorul se grabeste. Hanno fame i ragazi? (si) > [anno fame i ragatti] ~ Baietilor le este foame? > Siviragazzihanno fame. > [siiragattianno fame] ~ Da, baietilor le este foame. ‘Avete libri c quaderni? (no) > [avelelibriec*aderni) ~ Aveti carti si caiete? > No, non abbiamo libri > [nonon abbiamo libri — Nu, muavem earti demi ecaderni] si caiete. {chi a sonno] ~ Cui fi este somn? Chi ha sonno? (loro) > .> Loro hanno son > [loro anno sonno] Lor le este somn. Lei ha acquao vino? (vino) > [lef a ace’s 0 vino] ~ Dumneavoastra aveti apa sau vin? > Hovino > [0 vino} ~ Amvin. Voi avete lezione? (no) > [voi avete letione] — Dumneavoasira aveti lectie? > No, non abbiamo lezione. > [no non abbiamo letione] — Nu, nu ave lectie. Formulati intrebari la propozitiile urmatoare. Folositi filteul rosu: L’ingegnere ha ragione. > [lingefiere a ragione] ~ Inginerul are dreptate. > L’ingegnere ha ragione? > [lingefiere a ragione ~Inginerul are dreptate? Ho una penna, > [ouna penna] ~ Am un stilou > Hai una penna? > [ai una penna] ~ Aiun stilou? Loro non hanno tempo. > [loro non anno tempoj nu au timp > (Loro) Hanno tempo? > [anno tempo! ~ Autimp? Abbiamo un piccolo > [abbiamo un piccolo ~ Avem un mic autobuz. autobus. autobus] > Che cosa avete? > [che coza avete] ~ Ce aveti? Le donne hanno paura. > [le donne anno paura] - Femeilor le este frica. > Chi ha paura? > [chia paura] ~ Cui fi este frica? Ho fame. J ~ Mi-e foame > Chiha fame > [chia fame] ~ Cui fi este foame? Avete torto, io non ho freddo. > [avete torto iio non o freddo|- Nu aveti dreptate, nu-mi este frig. > Chi ha torto > [chia torto] ~ Cine nu are dreptate? 27 Am ajuns la ullimul exercitiu cu ajutorul caruia puteti sa va verificati cunostintele. Traduceti in limba italiana urmatoarele propozitii; folositi filtrul rosu: Ce sunt? Sunt cartile gi stilourile Cine esti? Sunt student. Cum este oragul? Oragul este mie si vechi, Mergeti sa cumparati o sticla de apa? Nu, mergem sa cumparam vinul. Unde sunt functionaril Ei sunt in birou, Voi locuiti in Italia? Nu, locuim la Bucuresti Tice sete? ‘Nu, dar imi este foame. Cui ii este cald? Domnului si doamnei le este cald. Din ce este casa? Casa este din lemn. Sunteti in bucatarie ori in baic? Suntem in gradina, Barbatii se grabese, nu au timp. Mergi cu masina in centru? Nu, merg cu autobuzul. > Che cosa sono? > Sono i libri e le penne > Chi sei? > Sono studente. > Com’é la citta? > La citta 2 piccola e vecchia > Andate a comprare una bottiglia d’ equi > No, andiamo a comprare il vino > Dove sono gli impie: st oro sono in ufficio. > Voi abitate in Italia? > No, abitiamo a Bucarest > Hai sete? > No, ma ho fame > Chi ha caldo? > Il signore e la signora hanno caldo. > Diche cosa é la casa? > Lacasaé dil ete in cucina 0 in bagno? > Siamo in giardino. > Gli u non hanno tempo inno fretta, ini b > Vai in centro in macchina? > No, vado in autobus 28 > [che coza sono] > [sono i libri e le penne] > [chi sei] > [sono studente] > [come la citta] > [la citta e piccola ¢ ve > [andate a comprare una bottilia dace"a] > [no andiamo a comprare il vino] > [dove sono lii impifega > [loro sono in uffic'o} > [voi abitate in italia} > [no abitiamo a bucarest] > [aisete] > [noma fame] > [chi a caldo] > [il sifiore e la sifiora anno caldo] > [di che coza e la caza] > [la caza e di leno} > [siete in cucina o in baiio] > [siamo in giard 0] > [Iii Yomini anno fretta non anno tempo] > [vai in centro in machina] > [no vado in autobus) acum un exercitiu de pronuntie. Cititi fiecare cuvant, fiind atenti la intonatie: i ~ bagno, ingegnere, montagna, signore, legno gi giorno, giovane, ingegnere, gentile [ci] — cucina, arrivederci, ufficio, ciao {u) ~— Europa, uomo, uomini, acqua — ragazza, lezione, negozio, ragazz0 Consoanele duble le pronuntam prelungit. Cititi urmatoarele cuvinte: fretta, hanno, piccolo, abbiamo, bottiglia, professore, ufficio, pena, sono, vecchio, macchina, arrivederci, essere, mamma, babbo, ragazzo 29 RECAPITULAREA LECTIEI 4 4. 42 43 Pronuntia Consoanele duble trebuie pronuntate intr-adevar prelungit pentru a putea fi deosebite de perechea lor simpla. Si in vorbire, si in scris omiterea consoanei duble produce modificarea semnificatiei cuvantului, de exemplu: sono (cu sunt) — sonno (vis). ‘Asemanator locutiunilor che cosa 2, come 22, si expresia dove &? poate suferi o cliziune: dov’e [dove]. Schimbarea pozitici accentului indica eliziunea: dove & [dove e] — dov’é [dove] Reguli gramaticale In aceasta lectie am facut cunostinta cu doua prepozitii. 1, a~care, printre altele, arata — locul unde ce gaseste ceva, cineva; Raspunde la intrebarea unde? sono a scuola — locul spre care se indreapta cineva sau ceva; Raspunde la intrebarea unde? vado a casa — prepozitia a leaga si verbul andare (conjugat) de un alt verb, intotdeauna la infinitiv; vado a comprare un libro. 2. in —care, printre altele, arata: — locul unde se gaseste ceva sau cineva; Raspunde la intrebarea unde? sono in ufficio — locul spre care se indreapta cineva sau ceva; Raspunde la intrebarea unde? vado in Italia ~ cu ajutoral lui in putem exprima cu ce mijloc de transport calatorim: vado in macchina fn multe cazuri nu exista o regula care ar stabili care prepozitie (a sau in) trebuie folosita. Dara se foloseste totdeauna inaintea numelor de orase si in fafa anumitor expresii infinitivale: Vado a Roma. ‘Vado a visitare un museo. In se foloseste inaintea numelor de tari, strazi gi continente: Vado in Italia. 30 44, 45 46. Am invafat si doua verbe neregulate. avere aavea, a poseda ceva ho abbiamo hai avete ha hanno andare (a, in) ~ a merge undeva vado andiamo vai andate va vanno In limba italiana exista multe expresii formate cu verbul avere. De exemplu: avere fame, avere torto. In aceste expresii nu am folosit articolul si am conjugat verbul avere: ho fame, avete torto. Al doilea element al expresiilor are si inteles de sine statator. la fame — foamea (substantiv) il freddo ~ frigul (substantiv) freddo ~ rece (adjectiv) Aceste cuvinte le veti gasi la sfargitul caietului, in vocabular. TEMA PENTRU ACASA 4 A. Traduceti urmatoarele propozitii in limba romana: Andiamo in centro con Maria, a comprare un libro per un amico 2. Arrivederci, non ho tempo, vado in Italia con gli amici. 3. Didove @ Lei, signora? Io sono di Bucarest. 4, Loro non hanno fame, ma hanno sono: ‘Vai a visitare una chiesa 0 un museo? B. Traduceti urmatoarele propozitii in limba italiana: 1. Twai camera, bucatarie si baie? 2. Fetei fi este foame, ji este somn gi fi este frig. Locuiti la munte sau la mare? 4. Nuam casa, Locuiese la hotel. 5. Tata este la birou, mama la teat. C. — Formulati intrebari pentru urmatoarele propozitii: 1. Lamamma vaa visitare una citta con i figli. 2. Loro hanno fame e sete. 3. Noi abitiamo in Romania, a Bucarest. 4. Vado a teatro in machina. Maria non é in cucina, @ in camera. Rescrieti corect propozitiile urmatoare: Io sono fame. Loro sono vechi ma hanno un amici giovane. Tu non hai i libri, ma hai un penna. Voi siate in montagna Lei a un albergo € un negozio. 32 VOCABULARUL LECTIILOR 3 S14 genul masculin (m.), genul feminin (f.), adjectiv (adj.) a > [a] ~in, la abbiamo > [abbiam: ~avem avete > [avete] ~ aveti abitare > [abitare] ~ a locui andare > [andare] ene arrivederei > [arrivederci] ~ Ia revedere avere > [avere] —aavea bagno (m.) > [bafio] ~ baie biblioteca (f.) > [biblioteca] ~ biblioteca bottiglia (f) > [bottilia] ~ sticla Bucarest > [bucarest] ~ Bucuresti buon giorno > [bYon g'orno} — buna ziua caldo (m.) > [caldo] — caldura caldo (adj.) > [ealdo] ~ cald, -a camera (£.) > [camera] — camera centro (m.) > [centro] — centry che cosa? > [che coza?] -ce? chi? > [chi] — cine? chilo (m.) > [chilo} ~ kilogram come > [come] —cum come + essere = com’é > [come] — cum este? cotone (m.) > [cotone] — bumbac cucina (£.) > [cucina] ~ bucatarie dove > [dove] unde essere > [essere] -afi e — este Europa (£.) ~ Europa fame (f.) ~ foame Francia (f.) > [Gancia] ~ Franta freddo (m.) > [freddo] ~ frig freddo (adj.) > [freddo] — rece fretta (£) > [fretta] — graba e ha > Lal —am hai > [ai] ai hanno > [ann au impiegato (m.) in ingegnere (m.) Italia (£.) lana (£) Lei legno (m.) Loro ma mercato (m.) montagna (f.) + negozio (m.) no ° paura (f.) pena (f.) pomodoro (m.) professore (m.) ragione (f.) Roma(f) Romania (f.) sei sete (£) si siamo siete sonno sono (1m.) tavola (f.) teatro (m.) tempo (m) torto (m.) ufficio (m.) vestito (m.) vino (m.) Voi > [mpi > [in] > [ingefiere] > [italia] > [lana] > [lei] > [lefio] > [loro] > [ma] > [mercato] a] > [mor > [negotio] > [no] > [o] > [paura] > [penna] > [pomodoro] > [professore] > [rag‘one] > [roma] > [romania] > [sei] > [sete] > [si] > [siamo] ] > [sono] > [siete > [sonno] > [tavola] > [teatro] > [tempo] > [tort] 34 ~ functionar ~in, la ~ inginer ~ Italia ~ lana ~— Dumneavoastra (sg.) Jemn ~ Dumneavoastra (pl.) ~ dar — piata — munte, masiv muntos ~ magazin, pravalie — nu ~ sau, ori ~ frica, teama ~ stilou, penita ~ rosie — profesor ~ ratiune, argument, dreptate ~ Roma ~ Roménia = esti ~ sete —da ~ suntem sunteti ~ sunt ~ somn — masa ~ teatru ~ timp ~ greseala, nedreptate, jignire ~ birou ~ imbracaminte, haina, rochie vin dumneavoastra (pl.)

You might also like