Laurentiu Slitineanu
TEHNOLOGH NECONVENTIONALE
IN CONSTRUCTIA DE MASINI
Editura TEHNICA-INFO
CHISINAU 2000 BIBLIGTEGA LINIVERST AT TE
SHEORGHE ASACHI" DIN IAS]
IN
CZU 621.9.048 (075.8)
S63
Referenfi stiintifici: Prof. dr. ing. Vasile Braha
Prof. dr. ing. Dragos Paraschiv :
Universitatea Tehnicd ,Gh. Asachi” lagi
Tehnologii aeconventionale
in constructia de masini
Ed, TEMNICA-INFO, Chisindu, 2000
Autor: Laurentiu Siitineanu
ws
ess” w
oy HE 8
3 OP eo
Luerare editati cu sprijinul financiar
al Bancii Mondiale si al Guvernului Rominiei
Coperta: ing. Daniel Dumitru
ISBN: 9975-910-99-8 &
Loe L
my
wr
Se:
é? CUPRINS
Prefats 9
Cap. 1. INTRODUCERE iN STUDIUL TEHNOLOGIILOR NECONVENTIONALE 11
1.1. Conceptul de tehnologii neconventionale gi domeniile preferentiate de utilizare
a acestora 1
1.2, Evolutia tehnologiilor neconventionale 12
1.3, Domenii de utiizare a tehnologiilor neconventionale 14
Bag 1:4: Clasificarea: metodetor neconventionale de prelucrare 14
< 4 Coneluzii = 15
‘G6 Gem 2 TEHNOLOGH DE PRELUCRARE CE UTILIZEAZA DESCARCARILE
3 ¢ GELECTRICE SAU ALTE EFECTE FIZICE ALE CURENTULUI ELECTRIC 17
& o 1. Clasificarea generald a metodelor de prelucrare 17
= 5 (G2 Prelucrari prin electroeroziune cu amorsarea descdrcétilor prin str&pungerea rezistentei
. © EL mediuiui dielectric 17
2B B/22,1Fundamentele prelycrarii prin electroeroziune 17
x a zm Elemente de istoric 19
'® ©" 2.23 Obtinerea descarcérilor electrice prin strSpungerea rezistentel mediulul 19
2.2.4. Interactiunea cescarcatilor electrics cu materialul semifabricatului 21
< (2.25%Elemente de caracterizare tehnologica a prelucréi prin electroeroziune 26
2, “2.26. Procedee de prelucrare prin electroeraziune, cu amorsarea desc&reatilor electrice
3 >, prin strapungerea rezistentei mediuili dielectric 29
© A. 2.2.7" Elemente de proiactare a tehnologillor de prelucrare prin electroeroziune 31
3 2.2.8) Solutii constructive si tehnologice pertectionate pentru prelucrarea
1 & prin electroeroziune 36
° 8 23.P
vrelucrari electroerozive cu amorsarea descércaiiior electrice prin ruperea contactelor
intre electrozi 38
23.4 Obtinerea desotrcattor electrce gi Interactiunea acestora cu materialul
5 semifabricatului 38
2.3.2. Procedee de prelucrare prin electroeraziune, cu amorsarea descércatilor prin ruperea
contactukii dinte electrozi 40
24. Preiuorari cu adiiugare de material, bazate pe efecte fizice ale curentulul electric 43
2.4.1. Durificarea prin difuzie $i microalierea / depunerea de materiale prin soantei electrice 43
2.4.2. Acoperirea in cmp electrostatic 4S
2.5, Prelucrari clasice facilitate de efecte fizice ale curentului electric 46
25.1. Prelucrati cu Ineaizire prin rezistenté electrica 46
2.5.2. Prefucrari cu incalzire prin inductie 49
Concluzi 50
Cap. 3. TEHNOLOG!! ELECTROCHIMICE DE PRELUCRARE 51
3.1. Clasificare conventional’ St
32 Istoric 51
33, Prelucrari prin eroziune electrochimica 63
33.1. Fundamentele preiucrarii 53
3.3.2, Soluti constructive gi tehnologice pentru prelucrarea prin eroziune electrochimica 57
3.3.2.1. Clasificarea procedeeior 57 Cap.
Cap.
Cap.
L. Slatineanu — Teknologi necanventionale In constructia de masini
33.2.2. Prelucrari_ prin eroziune electrochimic’ ce folosesc depasivarea natural 59
3.3.2.3, Procadee de prelucrare prin eroziuine electrochimica ce folosese depesivarea fortaté
hidredinamics 63 7
3.3.2.4. Prelucrati_ prin eroziune electrochimicd ce folosesc depasivarea fortat& mecanic&
prin ebrazare 65
3.4, Prelucriiri electrochimice cu adaugare de material 70
3.44. Acoperisi electrochimice 70
34.2. Electroformarea 78
3.43. Depunerea prin electroforeza 79
35. Prelucréri electrochimice cu modificarea superficialé a compozitiei chimice 82
35.1. Fenomene fundamentale aferente oifuziei superficiale din cazul tratamentelor
electrotermochimice 82
35.2. Tratamentele termochimice in bai de s&ruri cu electrozi imersati 83.
Concluzi 84
4. TEHNOLOGIH DE PRELUCRARE PRIN EROZIUNE COMPLEXA, ELECTRICA
$1 ELECTROCHIMICA 85
44, Definire 85
42. Bazele fizice si chimice ale prelucréirii prin eroziune complexa, electric’ gi clectrochimica 85
4.2.1. Oblinerea agentului eroziv si interacfiunea tui cu materialul semifabricatulul 85
43. Istoric 88
4.4, Caracteristicl tehnologice 83
45, Solufi constructive $I tehnologice 89
45.1. Prelucrarea prin eroziune complexa cu depasivare electric& 89
45.2. Rectificares prin eroziune complexd, electric’ gi electrochimica 89.
45.3. Prelucrari prin eroziune complex’ cu depasivare mecano — electricd si folosind
un lichid de lucru de tip semidielectric (prelucrari anode ~-mecanice) 90
45.4, Preluctarea prin eroziune complexa a materialelor compozite sau olatoare 92
Concuzii 94
5. TEHNOLOGII CHIMICE DE PRELUCRARE 95
5.1, Clasificare conventionala 95
5.2, Elemente de istoric 95
3, Prelucrarea prin eroziune chimicd 96
53.1. Fundamentele prelucrarii 96
53,2. Solu tehnologice gi constructive 99
5.4, Preluordn chimice cu adgugare cle material 108
5.4.1. Fundamentele pretucrarilor 105
5.4.2, Solufi constructiv -tehnologice 106
Concluzii 103,
6. TEHNOLOGH DE PRELUCRARE PLASMOONICE 109
6.1. Definire 109
6.2. Bazele prelucririior plasmo-ionice 109,
62.1. Obtinerea plasmei in incinte 109
6.2.2, Obtinerea fascicululul ce jon! 12
6.2.3. Interac{iunza fn incinte a plasmei / ionilor acceleratj cu materialul semifabricatulul 112
62.4 Obtinerea plasmeltermice 113
6.25. Interactiunea plasmel termice cu enaterialul semifabricetulul 14
63.Istorio “114
6.4, Solufi tehnoiogice i constructive de prelucrare cu ajutorul plasmei
gi/sau jonilor accelerai = 115.
6.4.1. Clasificarea procedeelor de pretucrare 115,
6.4.2. Procecee ce folosesc plasma /ionll socelerati pentru indepartarea de material
din semifabricat 116
6.43. Procedee ce folosesc plasma / ionii accelerati pentru ad&ugarea de material 118
6.4.4 Procede de prelucrare cu ajutorui plasmei termice 124
Concluzi 428 ip
(oo TEHNOLOG!! DE PRELUCRARE CU AJUTORUL ULTRASUNETELOR 129
Cap.
Cap.
4. Definire 129 “
7.2. Obtineres vibratilor ultrasonice necesare diverselor categorii de prelucréri 129
73.Istoric 132
7.4. Clasificarea procedeelor de prelucrare cu ajutorul ultrasunetelor 133
75. Prelucrarea ultrasonica folosind granule abrazive libere (prelucrarea
abrazivo-cavitationala) 133
75. Efectete generate de prezenta vibratilor ultrasonice la nivelul zonel de preiucrare 133
75.2. Elemente de caracterizare tehnologica 136
75.3, Procedee de preluorare abrazivo-cavitationalé 137
7.8, Prelucrairi ultrasonica folosind fenomenul de cavitatie 138,
7.7. Prelucrari clasice prin abrazare asistate de ultrasunete 139
78, Prelucraii clesice prin agchiere cu scule metalice, asistate de ultrasunete 141
7.9. Prelucrari prin presare, asistate de ultrasunete | 142
7.10) imbinarea pieselor cu ajutorul ultrasunetelor 144
7.10.1, Sudarea cu ajutorul ultrasunetelor 144
7.10.2, Lipirea si cositorirea cu ajutorul utresunetelor 445
7.41. Acopenii elactrochimice asistate de ultresunete 146
7.42, Alte tratamente realizate cu ajutoru! ultrasunetelor 146
Concluzii 145
TEHNOLOGI DE PRELUCRARE CUFASCICULLASER — 147
4. Definire 147
8.2, Bazele prelucrariicu fascicul laser 147
8.2.1. Generarea fasciculului laser 147
8.2.2. Interactiunea radiatlel laser cu materialul semifabricetului 154
83 Istoric 154
8.4, Clasificarsa orocedeelor de prelucrare cu ajutorul fasciculului laser. 155
85. Elemente de caracterizare tehnologica = procedestor ce prelucrare cu fascicul laser 157
86. Solufi generale pentru cresterea eficientei prelucrérilor cu ajutorul fasciculului taser 157
8.7. Solutji constructive si tehnologice pentru prelucrarea cu fascicul faser 160
8.7.1. Prelucrati cu prelevare de material din semifabricat 160
8.7.2. Prelucriri 2rd modificari cantitative 167
6.7.3. Prelucriri cu addiugare de material 171
8.7.4. Prelucrari prin metode clasice asistate de taser 177
Concluzii 178
9, TEHNOLOGII DE PRELUCRARE CU FASCICUL DE ELECTRONI 179
94. Definire 179
92. Fundamentele prelucrarii cu fascicul de electroni_ 479
9.2.1. Obtinerea 5! ditlarea fasciculului de electroni 179
9.2.2. interactiunea fasciculutul de electroni cu materialut semifabricatului 182
93. Istorc 183
9.4. Elemente caracteristice ale procedeelor de prelucrare cu fascioul de electroni 184
95. Clasificarsa conventionala @ procedeelor de prelucrare cu fascicul de electroni 184
96. Procedee ce presupun prelevare de material din semifabricat 185
9.7. Procedee ce presupun addugare de material «187
98. Procedee ce nui presupun modificari cantitative semnificative ale materialului
semifabricatulil 191
Concluzii — 192
10. TEHNOLOGII DE PRELUCRARE CU FLUIDE IN MISCARE 193
10.1. Consideraili Initiale 193
102. Prelucrdri cu granule abrazive transportate de un mediu gazos (cujet abraziv) 193
10.3. Prelucrarea cu jet de api 195
10.3.1. Bazele prelucrarii cu jet de apa 195
10.3.2. Solutii constructive gi tehnologice de prelucrare cu jet de apa 197
10.4. Prelucrarea cu jet de apa abraziv 198 Cap.
Cap.
Cap.
4. Slatineanu ~ Tehnologii neconventionale In constructia de masini
10.4.1. Bazele prelucréri cu jet de apa abraziv 198
10.4.2. Procedee de prelucrare cu jet de apa abraziv 200
105, Eroziune elactrochimica’ cu jet de electrolit 202 ,
10.6. Depunerea de straturi din jet de vapori 202
Tog, Exscutares operativa a prototipurilar prin electrodepunere, utilizand jetul de electroft 202
108. Prelucrarea cu granule abrazive transportate de un mediu vascos 203
Concluzii 204
11, TEHNOLOGII DE PRELUCRARE CU AJUTORUL CAMPULUI MAGNETIC 205
14.1. Definire. Clasificarea procedeeior 205
11.2. Tehnologii de pretucrare cu granule magneto-abrazive 205
11.2.4. Bazele prelucrarii cu granule magneto ~ abrazive 208
11.2.2. Elemente de istoric 208
11.2.3. Procedee de prelucrare cu granule magneto-abrazive 208
11.3. Tehnologi de prelucrare fotosind cémpuri magnetice si corpuri abrazive 2n1
114. Tehnotogii de prelucrare prin deformare plastica, flosind cémpul magnetic 312
11.44. Durificarea superficiala cu bile accelerate electromagnetic 212
11.42, Deformarea plestica in volum cu ajutorul cdmpului electromagnetic 21.
Conctuzii = 214
12. DEZVOLTAREA ACTUALA A TEHNOLOGIILOR NECONVENTIONALE = 215,
12.1. Dinamica dezvoitani tehnologillor neconventionale 215
12.2. Metode cornbinate de prelucrare 216.
12.33, Dotarea echipamentelor cu sistema de comand numeric’, automatizarea
91 robolizarea procesetor de fabricafis prin metode neconventionale 217
12-4 Monitorizarsa proceselor de prelucrare prin metode neconvenionale 218
126. Uitlizarea unor tehnologil neconventionale pentru oresterea preciziei de prelucrare 219
126. Tehnologille neconventionale si cerinjele ecologice 220
Conctuzii — 220
13, REALIZAREA UNE! CERCETARI IN DOMENIUL TEHNOLOGIILOR
NECONVENTIONALE DE PRELUCRARE 221
13.1. Informarea tehnico ~ stiinfiicd 224
132. Elaborarea unor contributi teoretice privind rnetodele neconventionale de prelucrare 227
133, Cervetarea experimentata a tehnologilor neconventionale de prelucrare 28
13.4. Valorificarea rezultatelor obfinute prin cercetari efectuate in domeniul
tehnoiogilor neconventionale 229 :
19.44. Formularea unor recomandiri pentru practica industrialé sau pentru efectuarea
activitilor de cercetare 229
13.4.2, Elaborarea unei lucrari destinate publican 220
13.43. Identificarea gi exploalerea unei solufi constructive sau tehnologice nol 234
135. Elaborarea unui proiect de cercetare 237
Concluzi — 242
BIBLIOGRAFIE 243
INDEX 253 Cuprins 7
NON - CONVENTIONAL MACHINING PROCESSES
IN MACHINES MANUFACTURING
Contents
Preface 9
‘Chapter 1. Introduction to the non - conventional machining processes 11
Chapter 2 Machining processes that use electrical discharge
and other physical effects of electric current 7
Chapter 3. Electrochemical machining processes 51
Chapter 4. Machining processes by electrical and electrochemical complex
erosion 85
Chapter 5. Chemical machining processes 95
Chapter 6. Plasma and ions bean machining processes 109
Chapter 7. Ultrasonic machining processes 129
Chapter 8. Laser beam machining processes 147
Chapter 9. Electron beam machining processes 179
Chapter 10. Machining processes that use fluids in movement 193
Chapter 11. Machining processes that use magnetic field 205
Chapter 12. Latest developments of non - conventional machining processes 215
Chapter 13. Research framework in the field of non - conventional
machining processes 221
References 243
PROCEDES NON CONVENTIONELS D’USINAGE
DANS LA CONSTRUCTION DES MACHINES
Sommaire
Préface 9
Introduction dans 'étude des procédés non conventionels d'usinage 11
Procédés d'usinage par étincelage ou par des autres effets physiques
du courant électrique 17
Procédés électrochimiques d'usinage 51
Procédés d’usinage par érosion complexe, électrique et électrochimique 85
Procédés chimiques d’'usinage 95
Procédés d'usinage au plasma ou faisceaux d'ions 109
Procédés d’usinage par uttre-sons
Procédés d'usinage au laser 147
Procédés d'usinage parfaisceaux d’éiectrons 179
10. Procédés d'usinage a l'aide de fluides en rnouvement 193
11. Procédés d'usinage a l'aide du charnp magnétique 205
12. Développement actwel des procédés non conventionels d'usinage 215
13. La réalisation d'une recherche dans le domain des procédés non conventionels
dusinage 221
Bibliographie 243
OOENOHEY Na 8 L. Slatinewnu— Tehnologit neconvenfionale in constructia de masini
NICHTKONVENTIONELLE TECHNOLOGIEN IM MASCHINENBAU
Inhaltverzeichnis
Einfahrung 9 :
Kap. 1 Einfahrung in das Studium nichtkcnventioneller Technologien 11
Kap. 2 Bearbeitungstechnologien unter Anwendung elektrischer Entladung oder anderer
physikalischer Effecte des elektrischen Stromes 7
Kap. 3 Elektrochemische Bearbeitungstechnologien 51
kap. 4. Bearbeitungstechologien mit omplexer, elektrischer und elektrochemischer
Erosion 85
Kap. 5 Chemische Bearbeitungstechnolgien 95
Kap. 6 Plasmoionische Bearbeitungstechnologien 109
Kap. 7 Bearbeitungstechnolgien mit Ultraschall 129
Kap. 8 Bearbeitungstechnoigien mit Laserstraht 147
Kap. 9 Bearbeitungstechnoigien mit Elektronenstrahl 179
Kap. 10 Bearbeitungstechnolgien mit stromenden Flussigkeiten 193
Kap. 11 Bearbeitungstechnolgien mit Magnetfeld 205
Kap. 12 Aktuelle Entwicklung der nichtkonventionellen Technologien 215
Kap. 13. Forschungsméglichkeiten im Bereich nichtkonventioneller
Berbeitungstechnologien 215
Literaturverzeichnis 243
SNEKTPO@V3UY4ECKME VW ENEKTPOXUMUYECKNE
METOMb! OBPABOTKM B MALLIMHOCTPOEHVE
Conepxanve
Mpeducnoaue 9
1. Baogelne & STioge srekTpocbianeckiX H aneKrpoxHMMVeCKUX MeTOAOB O6pAaGOTKH B
MailiMHocTpoennii 44
2. Meron! o6padore KoToptie Mcnonbsylor anexrpiveckme pasprgtl wn Apyrne
cnamueckue ecbexres anerrpieckoro ToKa 7
3. Snekrpoxnminueckte meToxtl O6paborKH 51
4, Komninexcibie snexrpoeposMoHHble ¥ arekTpOXHMiMeckHe MeTOAbI OSpaGorKH 85
5. Xummueckne merons opa6orkn 95
6. Voitio-nnasmeniisie meron oGpaGorm: 109
7. Yorpassykoubie meToaM o6paGoTKn 129
8, asepribie meronsi o6padorin 147
9. nekrponHo ~ nyyestie MeTontl OG pasorKn 179
10. Mevonbi oSpaGoren cKMAKOCTAIMH 8 ABIKeHKE 193,
11. Metogb oSpaGorKH ¢ NoMOUbIO MarHUTHOFO fons205
12, AktyarisHoe paasiTne aneKTPOpUsHUECKAX HM SfeKTPOXUMMYECKHX METO;OB
oBpadorkn 215
13, CoylecTaneHne nccrienoBaHMs 6 CiNaCTH oneKTPOPUSHYECKHX W SfeKTPOXMMMYECKHX
Merogos OGpa6orkn 221
Flumepamypa 243 Prefaté
Nu e dificil de probat faptul cei tehnologiile neconventionale constituie,
probabil, capitolul cel mai dinamic al tehnologiilor de prelucrare utilizate in
constructia de masini; de exemplu, prelucrérile cu ajutorul fasciculului laser au
inregistrat, in jéirile puternic industrializate, intre anii 1973-2000, 0 crestere de
50...80 de ori. Voi sublinia faptul cd aceasta crestere nu inseamnd exclusiv o
marire a volumului prelucrérilor, ci si o diversificare pronuntatd a tehnologiilor
de prelucrare ce impliceé exploatarea efectelor aferente miraculosului (cdndva)
fenomen laser.
in asemenea conditii, elaborarea structurii unei lucrari destinate sd trateze
tehnologiile neconvenjionale de pretucrare, pe un numdr limitat de pagini, este
departe de a constitui o problema simpld; a fost necesar ca, din larga diversitate a
unor asemenea tehnologii, autorul sci aleagd pe acelea considerate esentiale
pentru momentul de faje, dar si pe cele pentru care preconizeazi o extindere a
utilizdirii / diversificdrii intr-un vitor previzibil.
Am acordat credit, asadar, prezentéirii a numeroase procedee apartinand
domeniului definit prin titlil lucrarii; de aitdé parte, studentul si inginerul, céirora li
se adreseazé prezentul material, trebuie sd dispund de un volum suficient de
cunostinfe asupra fenomenelor aflate la baza fiecérei metode neconventionale de
prelucrare gi, totodaté, asupra diverselor modele teoretico-experimentale,
elaborate de céitre specialistii ce au acumulat 0 mai ampld experienta in domeniul
ce ne intereseazd aici. A fost necesar, ca atare, si introduc in lucrare atdt elemente
referitoare la aspectele teoretice principale aferente metodelor neconventionale de
prelucrare, cat gi unele dintre modelele matematice experimentale, propuse de
cdtre diversi cercetdtori.
Am pus ui accent mai redus pe prezentarea detaliatt a numeroase solutii
constructive concrete; experientti mea didacticd mi-a dovedit cé plecdnd de la
principii si fenomene cunoscute si apelénd la propriul bagaj de cunostinte
Practice, studenjii pot ajunge, nu rareori, la solutii caracterizate prin elemente
originale gi susceptibile de brevetare.
Jn cadral subcapitolelor consacrate fenomenelor specifice fieciirei metode
neconventionale de prelucrare, am plecat de la premiza posibilitdfii unei tratéri
separate a aspecielor privind constituirea agentului eroziv si, respectiv, a celor
referitoare la activnea exercitaté de agentul eroziv asupra semifabricatului. 10
Asa cum am arétat deja, mi-am indreptat atentia asupra diverselor
Procedee de prelucrare, Sard insé a intra in detalii numeroase asupra lor (aceasta,
desigur, si datorité limitérit volumului Iucrétrii); am considerat ec studiul unor
asemenea procedee poate constitui fundamentul pe care studentul sau inginerul
poate adéiuga, el insusi, noi solutit de perfectionare a respectivelor procedee sau
de creare a unor solufii constructive si tehnologice noi, pentru domeniul nostra de
interes.
Argumente legate de nivelul de culturd tehnicd si stiinpifieg al celor céirora
li se adreseazé, in Principiu, lucrarea de fate si, evident, posibilitatea de a initia $i
dezvolia 0 cercetare proprie asupra unora dintre interesantele metode
neconventionale de prelucrare m-au determinat sé introduc $i un suceint capitol
destinat familiarizarii cu aspectele specifice realizérii unor cercetéri in domeniul
anterior mentionai.
Nu voi iucheia aceasté succinté apropiere de confinutul prezentei lucréri
inainte de a adresa respectuoase mulfumiri domnului profesor doctor inginer
Octavian Pruteanu, ale cdrui eforturi $i inifiative au facut posibild, intre altele,
chiar aparitia lucrdrii de fas; mulfwmiri se cuvin, de asemence si acelor colegi de
al céiror spritin m-am bucurat in elaborarea si aparitia prezentei lucrari,
Jasi, 15 aprilie 2000
Profesor doctor Inginer Laurentiu Slatineanu Capitolui 1
: INTRODUCERE
IN STUDIUL TEHNOLOGIILOR NECONVENTIONALE
2
Ba) Cimul confine Jn el o contradictiune adanca. Flecare om are In sine ceea ce
2% numim noi o destinajtune intern’. Facultataa, putorea, voinfa chiar, do a dezvotta
Sag mereu, de a produce prin sine insusi o viafd nog, Nu e nici un om multumit de @
£0 5. — ramanea etern pe acelasi punct - omul ¢ oarecum nasterea eterna. Aceasté
a g & devenire eternd aff in om o putere numai m&rginitd.
4 Mihal Eminescu (1850-1889). Citat din .Economia nationala”. tagi:
Junimea, 1963
Bib:
41.1, Conceptul de tehnologii neconventionale gi domeniile preferentiale de
utilizare a acestara
Inainte de a defini conceptul de tehnologif neconvenfionale, s& ne oprim putin si
asupra altor termeni, aflafi intr-o anumita corelafie cu obiectivul principal al prezentului
material,
Vom constata, astfel, cd un concept cu o sferé de aplicatie foarte larga este cel de
proces de producfie; conform celor prevézute in unele normative, dar finand cont si de
opiniile divergilor specielisti, prin proces de productie von infelege totalitatea activitafilor
tehnico-productive interdependente si interconaifionate, desfagurate cu ajutorul mijloacelor
de munca, precum $i totalitetee proceselor naturale ce au loc in legaturé cu transformarea,
directa sau indirecté, a obiectivelor muncii, transformare conceputd, proiectat, organizata,
condusé si executata de oameni
Procesul tehnojogic, considerat drept 0 component esentialé a procesului de
productie, vizeazS nunral activitatile de transformare directé, cantitativé $i calitativa, @
objectului_muncii (esemenea activité pot afecta semifabricatul prin modificarea formei, a
dimensiunilor, a stArii suprafetelor, a compazitiei chimice, a structuri, a proprietatilor fizi -
co-mecanice, a amplaséiri in spafiu ete.
Daca ne referim strict la termenul de ‘proces, vom constata cd acesta vizeazé
succesiunea de stri prin care trece un fencmen, un obiect etc. Calificativul de ,tehnologic”
ce insofeste termenul de proces, este, evident, un derivat al substantivului ,tehnologie”. Se
pare cé cel dintai care 2 utilizat notiunea de tehnologie a fost fzicianul francez André — Ma-
rie Ampére, in anul 1838, atunci c&nd @ Imparfit sliinfele fizice in fizicd generalé si
tehnologie. La randul sau, termenul de tehnologie este legat, probabil, de cel de fehnicd
{termen provenit din lirnba gresca, in care ohne” Insemna mestesug sau arta
‘84 remarcéim faptul c@ fn limba romana exist& doud semnificafii ale conceptului de
tehnologie; pe de o parte, aceste poate reprezenta o stinta @ procedeelor si mijloacelor de
prelucrare a materialafor, iar pe de alté parte, tehnologia poate tnsemma ansamblul
metodelor, procedesior si operafilor utlizate pentru obfinerea unui anumit produs (in sens
mai general si, de fapt, in concordant cu acceptiunea actuald, eu as spune ,... pentru
atingerea unui anumit obiectiv’, existand astézi si o fehnologie didactic’, o tehnologis a
informari etc.).
© prestigioas’’ personalitate @ domeniului tehnologiilor neconventionale din
Romania, si anume profesorul doctor docent Aurel Nanu, de ta Universitatea ,Politehnica”
era de pairere c3 un proces tehnologic se materializeaz’, din punct de vedere principial, prin
metode do prelucrare, iat din punct de vecere practic prin procedee de prelucrare. 12 L, Slitineanu ~ Tehnologii neconventionale in constructia de masini
In cadrsl unei anumite metode de prelucrare, putem Intéini unul sau mai multe
procedee de pralucrere. Astfel, In cadrul mefodei de prelucrare prin strunjire (metoda
caracterizata prin executarea, de catre semifabricat, a unei migc&ri principale: de rotatie, tn
timp ce scula~ de tip cutit — execut’ o migcare de avans, de regula intr-un plan ce cuprinde
axa de rotalie a semifabricatului), vory evea dea face cu procedes de strunjre
longitudinal, conicé, frontal etc.
Revenind la fehnologiile necenvenfionale, s& remarcam, In primul rand, acea
semnificatie a conceptului, conform c&ruia aici s-ar inscrie orice tehnologie ce se
deosebeste prin ceva de tehnologiile cunoscute pana atunci (tehnologii considerate, ca
atare, fehnologii convenfionale sau tehnologii clasice).
Pentru un grup mai restrans de specialisti, tehnologiile neconventionale au o alt
semnificajie si enume ele sunt acele tehnologi, bazate, in esenta, pe cresterea, pe cai
distincte, a energie! disponibile Ja nivelul zonei de preiucrare, in aga fel Incat fle ca se
faciliteaz& prelucrarea printr-o metodé clasic&, fie c& prelucrarea_are_loc pe_principil noi,
fundamental diferite de_cel_al_preluoréirilor aga-zise clasice (pentru acestea din-urm&
consideréndu-se, drépt principiu de baz, principiul deformani’ plastice). Vom constata cA
denumiri simitare-cetet din limber romana (,tehnologil neconventionale") sunt utilizate si in
uunele dintre limbile de circutatie international (de exemplu, .non conventional machining,
processes” sau ,non traditional machining processes”, in limba englez’, ,procédés non
Conventionnels’, (i~Tirmiba francez’, ,maquinado no tradicional’, in limba spanioké,
avorazioni non convenzionali”, in limba itéliand etc.
S& observéim ins& c& Tn fimba roman’, cu semnificatii identice sau cel putin in
parte apropiate de cea aferent conceptului de ,tehinologif neconventionale”, mai circula si
alle ‘senumir, cum sunt, de exemplu, cele de ,metode sau procedee electrofizics $i
electrochimice ds prelucrare’, ,efectrotehnologit’, ,fehnologil électrice” ne dowd
concepte circuldind Indeosebi In domeniul electrotehnicii si acoperind, de fapt, domenii ceva
mai largi decét cel corespunzator strict tehnologiilor de prelucrare). Conceptul de process
slectrofizice gi electrachimice de pralucrare it regisim, Intro anumité forma, tn limba
engleza (electro - physical and chemical processes = procese electrofizice si chimice), in
limba francez’ (usinages physico-chimiques = prelucrari fizico-chimice) sau In limba rusé
Gumunseckne 4 aneKpodbnamueckme weToqbI OGpaGoTKn — himiceskie i elektrofiziceskie
metoda obrabotki = metode chimice si electrofizice de prelucrare).
Pentru prelucrérile cu _prelevare de material din semifabricat, specialistii scoli
Politehnice timigorene au preferat sé foloseascd uneori denumirea de ,prelucrari prin
eroziune’, consideréind o& termenul de eroziune ar reflecta cel mai bine fenomenul ce are
loc la nivelul suprafelei semifabricatului. De altel, un termen cu semnificatie similara este
folosit in limba germans (,Abtragen’) pentru prelucratile neconventionale caracterizate prin
indepartare de material din semifabricat. -
1.2, Evalutia tehnologiilor neconventionale
Diversitatsa fenomenelor si a aplicatilor din domeniul tehnologilor neconventionale
hu permite 0 tratare unitara a evolufiel lor de-a lungul timpului; din acest motiv, in prezentul
subcapitol méi voi opri doar asupra unor momente considerate ca esentiale pentru ceea ce
se va contura ulterior ca o directie susceptibil’ de incadrare in categoria tehnologillor
neconventionale.
In 1780, chimistul 3i fizicianu! englez Joseph Priestley (1733-1804) a exprimat
opinia conform céireia a baza proceselor de coroziune se aflé un proces de dizolvare. Legile
electrolizei, formulate de catre Michael Faraday (1791-1867), In 1833, aveau s& constituie o
bord fundamentala pe traseu! dezvolt#rii procedeelor eloctrochimice de prelucrare. Ulterior,
galvanoplastia avea s& apera spre sfarsitul secolului al XD<-lea, indeosebi prin contributia
fizicianulul rus de origine germand B. S. fakobi, pentru ca tot un rus (E/. Spitalski) s& se Introducere In studiu tahnefogillor neconventionale 13
remarce prin cercetarea celui dintéi procedeu de prelucrare prin eroziune electrochimic’
(ustruirea electrochimica) 7
Boris si Natalia Lazarenko sunt primii care au propus (1941) utilizarea efectelor
distructive ale descircdrilor electrice in cadrul unui procedeu ce va sta la baza aparitiel
prelucrarilor prin electroeroziune.
Eroziunea complexd, electricé si electrochimicd, pare sai aparut, in mod carecum
surprinzator, Inaintea prelucr&rii exclusiv prin electroeroziune; in 1928, cercettorul rus V. N.
Gusev isi fcea cunoscute unele observatii intr-o asemenea directie.
Tot 1928 evea sa fie anul in care chimistul si fizicianul american Irving Langmuir
(1881-1957) a folosit pentru prima oara conceptul de plasma, s& remarcdm ins c& primele
utilizari industriale ale plasmei fusesera inregistrate ine& din 1909, cand Schonherr fabricase
oxigen cu ajutorul plasmei,
Albert Einstein, prestigioas& personalitate a fizicii moderne, Intrevaizuse
posibilitatea existentei fanomenului faser ine’ din 1917, dar cele dintai aplicatii susceptibile
de utiizare industriel aveau s8 apara abia dup anul 1960, an in care fizicianul american
Theodore Maiman 2 pus in functiune primul echipament laser.
Utiizarea ultrasunetelor in vederea prelucrarii materialelor dure $i fragile pare sé fi
fost propusd in 1948, de c&tre J. Farrer, specialist ce a obfinut un brevet in directia
mentionata
Fasciculul de efectroni a fost utilizat, pentru prima oar, in vederea executérii unei
prelucrari, de c&tre firma germana Zeiss, in anul 1950.
in Romania, cea dintai cercetare de amploare in domeniul tehnologiilor
necenventionale a fost efectuatd de c&tre M. Singer, autorul unei teze de doctorat (sustinute
Th 1954) tn care erau abordate probleme ale prelucr&rii anodo-mecanice.
jn ani 1956-1967, sunt initiate cercetari de c&tre cei care vor constitui, ulterior,
prestigioasa scoala timigoreana din domeniul tehnologillor neconventionale; un prim.grup de
cercetatori s-a format in jurul profesorului dr. doc. ing. Aure! anu, remarcabila personalitate
nu numai pentru domeniul care ne preocupam aici, dar si pentru cel al ingineriei mecanice in
general, Un al doilea grup timigorean avea s& se formeze, putin mai trziu, sub indrumarea
profesorului emerit dr. ing. Gheorghe Savi, ia Catedra de Tehnologia Constructiei de
Magini, Scoala timigoreana, prin specialistii care s-au implicat in domeniu, a jucat si continu&
s& aiba un rol esential in coordonarea si impulsionarea cercetarilor romanesti din domeniul
tehnologiilor neconventionale.
O prima monografie consacraté metodelor neconvenfionale (,prelucrarilor
electrice’) a fost publicaté in 1968, de catre un colectiv de specialisti condus de prof. dr. ing.
Jone! Gavrilas, de ta Institulul Politehnic Bucuresti (actuala Universitate Politehnica
Bucuresti); la aceeasi universitate, o serie de cercetri in domeniul tehnologiilor
neconventionale aveau s& fie coordonate de c&tre prof. dr. ing. Dolphi Drimer, dup& cum
activitatea profesorulul |. Gavtilag avea sii fie continuat in primul rand de catre prof. dr. ing.
Nicuiae lon Marinescu.
Un alt centru: universitar cu realizari importante in domeniul tehnologiilor
neconventionale este Bragovul, aici inifiindy-se si dezvoltandu-se mai intai cercetari de
amploare privind prelucrarea prin electroeroziune (prof. dr. ing. Gheorghe Obaciu - tez&
sustinut in anul 1969) gi respectiv prelucrarea prin eroziune electrochimicd (prof. dr. ing.
Mircea Ivan —tez& sustinuta in 1970)
La Galati, responsabilititi pe linia susfinerii discipline) de tehnologii
neconventionale au revenit mai inti profesorului dr. ing. Stefan Mitu, pentru ca, ulterior,
asemenea activititi sé fie preluate tn primul rnd de catre prof. dr. ing. Valentin Tabacaru. O
intensa activitate In domeniul de care ne ccupam a fost desfagurata de cétre un grup de
specialisti ai Universitafii ,Stefan cs! Mare” din Suceava, cel dintai coordonator al acestei
activitati fiind prof. dr. ing. Gheorghe Gutt.
in cadrul institutului de Cercetéri Tehnologice pentru Constructia de Masini
Bucuresti, a fost creat Lin compartiment de tehnologii nieconventionale, condus, la tnceput, we 1. Slétineanu — Tehnotogi neconventionale in constructia de masini
of Manity: LC.T OM. avea si contribu Intro masura important fa
Bet a croaucorea, une! game, verete. ie echipamente destinate tehnologilor
econventionale, la implementarea industrial a unor asemones tefinologi,
ba Universitatea Tehnied .Gh. Asach asi, cercetan extinge In domonii apartindnd
tehnologilor naconventionale aveai a fle realizate indeosebi de catre prot dr, ing Necing
Gherghel (reticare electrachimca) si st. ing. Toader Broa (mateare. 5 prelucrore
slectrochimica a inelelor de ruimenf), cutori ai unor teze de doctorat susfinute In 1078 4
respectiv in 1986 (conducatori de doctorat find prof dr. ing. Gheorghe Casler si respectiy
prof. dr. ing. Constantin Picos)
1.3. Domenii de utilizare a tehnologiilor neconventionale
exigentelor legate de precizia si rugozitatea suprafetelor, 4. Extinderea necesitatiior de a
Gbline fie plese or configurafii de foarte mici dimensiuni — miniaturizare, ‘fe piese de
dimensiuni foarte mari ~ gigantizare) continua s& actioneze si astazi, Chiay In asemenea
Condit, consider c& exista douai situafi realmente importante ond tehnologul va tebu sa
recurgs fa analiza posibiitafior de utiizere a unor tehnologii neconventionale:
~—— @) Atunci Grid prelucrabilitatea prin procedee clasice a tmaterialului semifabricatului
fete foarte redusd, féc&nd dificil, neeficient sau realmente imposibia aplicarea unei
tehnologii clasice;
rue) Atunel cénd suprafata (supratetele) de obfinut are (au) asemenea forme,
dimensiuni sau empiaséri, incat fie cd aplicarea unui procedeu clasic este neconvenabik’, fie
4 nu exist, de ‘api, un procedeu utilizabil in sensul propus.
1.4. Clasificarea metodelor neconventionale de prelucrare
1. Larg cunoscuta este clasificarea metodelor neconventionale de prelucrare ce ta
in considerare principalele fenomenc aflate fa baza jor. Exist& asttel:
@) Metede da prelucrare ce folosesc descarcéirile electrice sau alte céteva efécte
fizice ale curentului electric;
+) Metode elactrochimice de pralucrare;
6) Metode complexe de prelucrare cu indepairtare de material, ce utlizeaz’, In
cazul considerat ici, atat descirctrile electrice, cat si dizoNvarea ‘electrochimica (a
materialulul semifabricatului,
4) Metode chimice de prelucrare;
8) Metode de prelucrare cu ajutoru! ultrasunetelor,
3 Metode de pretucrare cu ajutorul plasmei sau al fasciculului de ion
9) Metade de pretucrare cu ajutorul fascicululul laser.
h) Metode de prelucrare cu fluide in migcare:
4) Metode de pretucrare cu ajutorul campului magnetic.
2. O alta clasificare a tehnologillor neconventionale de prelucrare, relevate deja in
Gefiniia acestora, are in vedere existenja unor tofnologii neconvenfionale Propriu-zise
$1 respectiv a unor tehnoloyil aga ~ zis clasice, ale carer sunt Imbundtifite
prin uilizarea unor efecte altfel specifice tehnologillor neconventionale mentionate
anterior (am putea Ineattra in cea de-a doua categorie, de exemplu, metoda de prelucrare
prin strunjre, asistata de ultresunete, de preincalzirea Semifabricatuiul prin inductie sau pe
baza efectului Joule-Lenz ete.)
|
i Introducere in studiul fehnotogillor neconvenfionsle 15
3) O atreia posibilitatea de clasificare a tehnologillor neconventionale de prelucrare
poate pleca dela existenfa sau inexistenfa unor modificdri cantitative ale materialulul
semifabricatului, Poate fi vorba aici despre:
@) Tehnologii de prelucrare cu ndepértare de material sau prin eroziune
(electrosroziune, prelucrare prin eroziune electrochimicé, prelucrare prin eroziune cu
ajutorul fasciculului de ioni, al fasciculului de electroni ete);
b) Tehnologii de prelucrare cu addugare de material (durificare prin microaliere
superficiala, metalizare, acopetiri metalice etc.)
©) Tehnologii de prolucrare fér& modificéri cantitative semnificative ale materialului
semifabricatuiul (tratamente termice sau termochimice, cu fascicul de joni, cu fascicul de
fotoni, cu fascicul de electroni ete. );
d) Tehnologii de prelucrare in cazul c&rora nu exist un corp solid propriu-
c&ruia 3 i se poaté atribui denumirea de semifabricat, piesa rezultand, in mod efectiv, in
timpul prelucrari; este cazul, de exemplu, al stereolitogrefierii cu laser sau al altor procedee
de executare operativa a prototipurilor. In principiu, aceste tehnologii ar putea fi incadrate si
in grupa mentionata la punctul A);
0 alta modalitate de grupare a tehnologiilor neconventionale de prelucrare are In
vedere forma de energie utilizata preferential in cursul prelucrarii. Vorn avea aici:
a) Tehnologii ce folosesc energia termica (prelucrarea prin electroeroziune, cea cu
ajutorul piasmei, al fesciculelor de electroni, ‘otoni, ioni ete.)
b) Tehnologii ce apeleazé la efecte mecanice (prelucrari cu ajutorul ultrasunetelor,
al jeturilor de fluice etc. );
¢) Tehnologii ce utilizeaz& energia electrochimic’ (prelucrarile electrochimice si
cele chimice). * “
5. Dac se ia drept criteriu de clasificare a tehnologiilor neconventionale de
prelucrare modalitatea de concretizare a sculei, vom putea vorbi despre:
a) Tehnologii de prelucrare cu scula materiafizate (prelucrarea prin electroeroziune,
prelucrarea prin eroziune electrochimica, prelucrarea prin eroziune cu ajutorul ultrasunetelor
etc.);
b) Tehnologii de prelucrare aga -- zise cu energil concentrate, in cazul c&rora, de
fapt, scula ia forma unor fascicule de purt&tori de tnait energie;
6, Oarecum in corelatie cu criteriul anterior de clasificare (modul de constituire a
sculei), se va putea vorbi incd despre tehnologii ce folosesc particule subatomice {ioni,
electroni, fotoni) de inalté energie si, respectiv, despre fennologi ce utilizeazé o sculd sau 0
pseudo-sculé de tip corp solid;
7. In sfargit, extinzéind o clasificare altfe! valabilé doar pentru o anumité metod’ de
prelucrare (chimic3), se poate vorbi despre eroziune in mediu umed, atunci cand avem de-a
face cu un mediu de lucru de tip lichid 51 eroziune uscatd, in celelalte cazuri.
Valorile unor parametri ce catacterizeazi situafia actualé a tehnologillor
neconventionale sunt prezentate in tabelul 4.1
Concluzii
Conceptul de fehnologii neconventionale vizeaz’ un grup de tehnologii
bazate pe un transfer de energie spre zona de prelucrare, in alte moduri decat cele
presupuse de aya - numitele tehnologii clasice. In principiu, se apeleazé la tehnologii
neconventionale stunci cénd utilizarea unei tehnologii clasice este neeficienté
realmente. imposibil, Nu se poate varbi despre 0 delimitare absolut’ clara a
domeniului tehnologiiior neconventionale, semnalaindu-se deosebiri intre opiniile
specialistilor implicati in cercetarea sau utilizarea diferitelor metode neconvenfionale
de prelucrare. Pau] ae
ares | “ypow | “ypour sou | roueya: | ome | ao - weoup
smog | ‘ows | ‘aves youuex | -1yo'go | -eoypow | moa | -uuos you, sowie) ow ns
sng _| nog suey | ‘onesinog
too | 00 ‘ wo | oz | mse
“B00 | “ZO | poe yesoo'a | soto | soe | “co | “so | tN
wor jag | ese | woo | ever | zoz | vox | woe | exe | soe
0000 woo | tooo | soo’ | soo | szoo' | sooo | seo | szov'o
o ei | ot | ob oh oj) | o | o | o |
1 Pau
mu) me | gw | re | awe, | smu) feo | sow | eo | eo
woo | toon | sow | eo “1 _| wun | tem | ates | "eo
| t
| ae zo | ci
' T 1 ee} wa}
joa | mem | ee | aed | aes
oy) oy ay jong} opin | wey | aazeige | wigegy | zen | Sag
\ srvee_| wee | ey
o
. oir | omor | “ot | ome | = |e
= os ie | os | rate eee st | oe Tee
fos | even ~ | oom
I | _
I i 5 |
: | consis oo |
I +o | et = see} ——
j Reaooe” | ase | ojo [agg] aa
oy | ep | poe | cneegn | onze | frome | go
ox snow | pops | sero | juonie | eeu | no | xno
smou | ome | ot | uy | maa | amo | moan | eB | em | cue
sesdng_ | wig _| essa | -edooy | nist | reid | veld | conesy | rig | cova | sunzory
ate a
olse2 ereionoie greuosuewwooeu exeionjaig
‘SieSiUy Op Spoyeul 2OUN sje ojessua® loys ps}eIED || EGE] Capitolul 2
TEHNOLOGII DE PRELUCRARE
CE UTILIZEAZA DESCARCARILE ELECTRICE
SAU ALTE EFECTE FIZICE
ALE CURENTULUI ELECTRIC
Ceca ce a iipsit omului nu a fost idealu, ci grandoarea acestuia. Este
preferabil un om cu 0 iluzie grandioasé, unui om Incadrat Intr-o certitudine comods.
De aceea, trebuie s3 accentudm ci suntem in lume atat cat Inseamna
idealul nostru.
Constantin Picos (1913-1998), profesor dr. ing. la Universitatea
Tehnica ,Gh. Asachi’, marcanta personalitate din domeniul tehnologiel de
febricalie @ echipamentelor mecanice din Romania
2.4. Clasificarea generalai a metodelor de preiucrare
¥
Asa cum se poate deduce si din titlu! capitotului, despre procedeele ce vor fi tratate
in continuare nu se poate spune c& au drept fundament un acelasi principiu fizic. Vom
constata, astfel, c existé:
a) Metode de prelucrare cu prelevare de material din semifabricat, ca urmare, in
primul rand, @ prezenfai unar descércari electrice. Vorn Imparti inc& aceste metode de
prelucrare in melode pentru care amorsarea descaredrii se produce ca urmare a
strépungeni rezistentei mediuiui dielectric dintre electrozi si metode ce au la bazd
amorsarea descércérilor prin ruperea contactutui intre electrozi,
b) Metade de prelucrare cu adéugare de material pe semifabricat, metode ce
placa, adeseori, tot de fa 0 expioatare a fenomenelor ce insotesc descarcétile electrice;
) Metode ciasice de pralucrare, asistate de o preincdlzire a materialului
semifabricatului pe baza utiiz’ni unor efecte fizice ale curentului electric; vom incadra aici,
de exemplu, prelucrarile prin strunjire sau prin deformare plastica superficialé, a c&ror
utilizare este insotita de vezultate mai favorabile atunci cand stratul de material afectat de
preiuorare se plastifiaza intr-o anumité masur’i, ca urmare a preinealzirii generate de efectu!
de rezistenfé electrica sau de inductis.
Sa subliniemn faptul ca, in mod frecvent, in literatura de specialitate, primelor doud
grupe de _metode (cu prelevare, respectiv cu addugare de material din / pe semifabricat) li
s-2 atribuit denurnirea generalé de metode de prelucrare prin eroziune electric sau prin
electroeroziune.
2.2. Prelucriri prin electroeroziune cu amorsarea descircirilor prin
strapungerea rezistentel mediului dielectric
() 2.2.1. Fundanientele prelucrarii prin electroeroziune
(o
Prolucrarea prin eroziune electric# (sau prin electroeroziune ) se bazeazé pe
efectul eroziv al unor desc sofrice sub forma de impulsuri, descarcari amorsate intre
un electrod sculé pontru localizarea macroscopicé a prelucranii si semifabricat, in condifile
existentei unui echipamant care parmite desfégurarea adocvata a prelucraiil.
In cateva dintra limbile de circulatie internationala, prelucrétii prin electroeroziune i
s-au atribuit denuriri cum sunt cele de electrical - discharge machining” EDM’),
,lectrodischarge machining’, ,spark ~ erosion machining’, in limba englez&, ,usinage par
6lectroeresion’, in limba franceza, ,Funkenerosion” sau ,Funkenbearbeiutung’, in limba 8 L. Slitineanu — Tehnologii neconvenionale in constructia de masini
german’, .maquinedo por descarga eléctrica’, in limba spaniok’, Javorazioni per
elettroerosione”, in limba italiana, ,elektraerozionnaia obrabotka’, in limba rusa etc.
in ‘principiu, pretucrarea este
inifjaté si decurge aga cum vom aréta
plecdnd de fa informatie confinute in
figura 2.1. Pentru varianta cea mai
simpli de prelucrare, electrodul-scul&
ES executa 0 singur& migcare de ucru,
spre semifabricatul EP (acestei migcari
i se atribuie, uneori, denumirea de
migcare de avans, datoritvalorii
scdzute a vitezei migc&rii, valoare
apropiaté de valorile vitezelor aferente
migcarilor de avans de fa prelucririle
clasice; in realitate, in cazul nostru,
asemenea migcare este mai degraba o
migcare principal). Atunci cand
distanfa dintre vasfurlle cele mai
apropiate ale asperitatilor de pe
suprafetele —electrodului-scula si
semifabricatului sunt mai mici decat o
anumité valoare, se produc descércéti
electrice. Condifia expresé in faza
antericaré poate fi_—_exprimati
matematic cu ajutorul relatiei:
u
s
You might also like
- The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionFrom EverandThe 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionRating: 4 out of 5 stars4/5 (2475)
- Habit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationFrom EverandHabit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationRating: 4 out of 5 stars4/5 (2499)
- Pride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksFrom EverandPride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (20479)
- Wuthering Heights Complete Text with ExtrasFrom EverandWuthering Heights Complete Text with ExtrasRating: 4 out of 5 stars4/5 (9955)
- The Iliad: The Fitzgerald TranslationFrom EverandThe Iliad: The Fitzgerald TranslationRating: 4 out of 5 stars4/5 (5646)
- The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)From EverandThe Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (7771)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeFrom EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeRating: 4 out of 5 stars4/5 (5806)
- The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)From EverandThe Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (9054)
- Anna Karenina: Bestsellers and famous BooksFrom EverandAnna Karenina: Bestsellers and famous BooksRating: 4 out of 5 stars4/5 (7503)
- Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)From EverandWuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (9486)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleFrom EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleRating: 4 out of 5 stars4/5 (353)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleFrom EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleRating: 4 out of 5 stars4/5 (2568)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeFrom EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (20043)
- Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionFrom EverandHabit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionRating: 4 out of 5 stars4/5 (2507)
- American Gods: The Tenth Anniversary EditionFrom EverandAmerican Gods: The Tenth Anniversary EditionRating: 4 out of 5 stars4/5 (12949)
- How To Win Friends And Influence PeopleFrom EverandHow To Win Friends And Influence PeopleRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (6526)
- Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyFrom EverandArt of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyRating: 4 out of 5 stars4/5 (3321)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItFrom EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (3282)
- The Picture of Dorian Gray: Classic Tales EditionFrom EverandThe Picture of Dorian Gray: Classic Tales EditionRating: 4 out of 5 stars4/5 (9758)
- The Iliad: A New Translation by Caroline AlexanderFrom EverandThe Iliad: A New Translation by Caroline AlexanderRating: 4 out of 5 stars4/5 (5719)
- Habit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceFrom EverandHabit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceRating: 4 out of 5 stars4/5 (2556)
