___Gana Dodun TEHNOLOGH NECONVENTIONALE PRELUCRARI NECONVENTIONALE CU SCULE MATERIALIZATE Editura TEHNICA-INFO CHISINAU - 2001-CZU 621.9.048 (075.8) D61 ee Referenti stintiic: Prof, dr. ing. Laurentiv Siitineanu Prof. dr. lag, Cazimir Bohasievi itatea Tet Gh, Asachi" Last BIBLIOTECA UNIVERSITATIE TEHNICE GHEORGHE ASACH" DIN IAS\ NT Tehnotogi! neconventionsls ~ Pretucriri meconventionale cu scule materializate 2001, Editura TEHNICA-INFO, Chisindu, Republica Moldova ‘Autor: Oana Dodun Nontraditional Machining ~ Processes with materialized tools 2001, TEHNICA-INFO Publishing t Kisinew, Republic of Moidova Author: Oana Dodun Aceasta carte a fost editata cu sprijinul financiar al BANCKY MONDIALE si al GUVERNULUI ROMANIET prin contract nr. 45183, cod CNFIS 70 © Editura TEHNICA-INFO, 2001 ISBN: 9975-63-046-4UN'V. TEHNICK 1ASI Bibl, MECANICA Imprumut WTEHNICE IN IAS: | | Schimbérite majore din uttimii ani au impus atét practicit industriale, cét si intreprinderilor mici $1 mijloci, rezolvarea unor probleme diffcte, precum fabricarea Merialzate cu eficientS economicd a pieselor din materiale nol, greu prelucrabile (aliaje superdure, ceramici, compozite etc.), obfinerea suprafetelor cu cerinte deasebite (precizie mare, forme complexe, rugoztate micé, strat superficial neafectat) sj, nu in ultima rénd, micsorarea costului total al fabricatiei Materialele noi, cu propretéti imbundtitite, si-au g&sit utiizare fn industria aviaticé, constructoare de masini, executia sculelor, a stantelor si matritelor etc. Proprietitile deosebite ale acestor materiale (rezistent mecanicd sporitd, rezistenté supericard la coroziune sau uzurd, proprietiti termice remarcabile) au fBcut ca procedeele traditionale de prelucrare s8 devin ineficiente din punct de vedere eoonomic sau chiar sé fie imposibil de aplcat: Fenomenu! se datoreazd faptutul cB prelucririte tradifionale se bazeaz’, in majoritatea cazwllor, pe indepértarea de material cv afutorul unor scule care au duritatea mai mare decit cea a materialului semifabricatului. O rezolvare clasicé 2 problemelor datorate duritéti materialelor este folosirea sculelor diamantate, Procesul devine neeconomic in mutte situapi, datorité wzurii sporite a acestor scule in prelucrare, volumul de material pierdut de scule find ao mai mare decét volumul de material indepSrtat in semitabricat. Principalete TROMANTEL dezavantaje ale implementérii materialelor compozite sf ceramice deriv astfel din od CNFIS 70 costurile ridicate, datorate cificukétilor apérute in preluerare. Pe Léngé materiatele noi, probleme deosebite in fabricare pot apare datonité formelor speciale ale reperetor (sectiani aerodinamice ale paletelor de turbind, cavitdti complexe ale stantelor si matritelor, gduri cu axe curbilinii sau cu sectiuni neciculare, microorifcd etc.), structurtor cu rigiditate scézutd, elementelor cu tolerante strinse, cerintelor de calitate ridicaté a supratetelor, In toate aceste cazurl NFO, 2001 metodele clasice de prelucrare pot fi aplcate cu greu, find necesare tebnici -G3-046-4 inovatoare sau modificéri ale metodelor existente, aparand astfel deaumirea de pretucrari neconventionale.tucrarea de faté trateaz3 in mod sistematic principalele metode de prelucrare neconventionalé cu scule materializate. Avantajele esentiale ale acestor metode sunt legate atét de posibilitétile mari de indepéirtare de material, duritatea acestuia neinfiuentind (Ja majoritates procedeelor prezentate) productivitatea procesului, de precizia deosebit de buné obtinut’ in general, in condittle prelucréri nor suprafete de complexitate ridicat’, de posibiltétile de prelucrare a unor piese cu rigiditate micé (dat find faptal ci fa unele metode nu exist’ contact fizic intre sculd si piesa) si de neaparitia bavurilor in urma preluctéri Manuatul este impértit in 12 capitole, ce acoperé un domeniu larg de ‘informati, plecind de Ja notiuni generale si definirea metodelor, continund cu aspecte legate de parametni de lucru si caracterizarea tehnologkcd a pretucréni, pind ‘a prezentares procedeelor cu valori uzuale ale parametrilor si scheme de lucru. Prin caracterul sé, lucrarea se adreseazé in special studentilor Facuitéii de Constructii de Masini din cadrul Universit3pi: Tehnice ,Gh, Asachi Iasi, cu menirea de 2 oferi elementele necesare unei abordiri avizate a problemelor tehnologilor neconventionale, in special a prelucrérilor neconventionale cu scule materializate, dar ‘poate fi utili $i specialistitor din industrie care activeazé in domeniu. Realizarea $i publicarea lucrérii de fafé a fost posibilé datorité ajutorului financiar oferit de Banca mondials $i Guvernal Roméniei. Exprim sincere considerati colegilor din Catedra de Tehnologia Constructitor de Masini cu care deseori m-am consultat $i care m-au ajutat prin publicarea ‘impreund a mai multor studi’ si cercet&rl in domenial tehnologillor neconventionale. Jn sperenta cé acest material v8 va ff de un reat folos si cu dorinta imbundtatiri prezentului material, voi r3méne indatoratd acelora care, prin sugesti $i observa pertinente, isi vor aduce contribupia la perfectionarea continutului lucréri, (a0 eventual edifie vitoare. Iasi, septembrie 2002slele metode de nbtele ale acestor taterial, duritatea ) productivitatea nditile pretucréri 2a unor plese cy fic intre sculé si tomeniu larg de + continudnd cu pretucréri, pind e de lucru, ‘ior Faculté de cu menirea de Cop, 1, INTRODUCERE 9 ‘or tehnologiitor 14, Aspecte generale 9 waterialzate, dar 1.2. Princioiul de lucru in cadrul prelucrinlor neconventionale cu scule materiaizate 2 — 1.3, Clasificarea preluerérilor neconventionale cu scule materiaizate 4 tia Constructilor Cap. 2. PRELUCRARI CU AJUTORUL DESCARCARILOR prin publicarea ELECTRICE SAU Ai, TOR EFECTE FIZICE ALE CURENTULUI onventionale, ELECTRIC 7 sf cu dorinta 2.1. Consideratil generale. Clasificare v7 rin sugesti $i 2.2, Prefucrarea prin eroziune electricd 18 inutulat leer, 2.2, Fenomene fizice de bazd la prelucrarea prin eroziune electricd 20 2.3, Polartzarea procesulii electroeroziv 2 2.4, Modele teoretico-experimentale $i echipamente pentru prelucrarea prin electrocraziune 5 2.4.1. Generalitati 25 2.4.2, Sistemul de generare a impulsurilor 26 2.4.3, Electrodul sculé 3 2.44, Sistemul de realizare si reglare automat a miscani de lucra a 24.5, Sistemul de recitculare, filtrare, termostatare si depozitare a aielectricului 32 2.46, Sistemnul mecanic 36 2.4.7, Sistemul de comand, conducere $i optimizare a procesului de prelucrare electroerozivS 36 2.5. Generarea suprafefelor la pretucrarea prin electroeraziune 38 2.6, Parametnii de luctu fa prelucrarea prin electroeroziune 42 2.7, Caractenzare telnologicd a preiucrarti prin electroeraziune “4 2 2.7.1. Aspecte generale 44 2.7.2, Productivitatea prefucréri prin electroeroziune 6 2.7.3. Precizia de prelucrare prin electroeroziune v7 2.7.4. Rugozitatea suprafetelor prelucrate prin electroeroziune 49 2.7.5. Modiicari superficiale ale suprafefel semitabricatutui la preiucrarea prin electroeroziune St 2.7.6, Uzura electrodului sculé fa prelucrarea prin electroeroziune 53 5Cap, 3. PROCEDEE DE PRELUCRARE PRIN ELECTROEROZIURE CU AMORSAREA DESCARCARILOR PRIN STRAPUNGEREA REZISTENTEI MEDIULUL DIELECTRIC 3,4, Aspecte generale 3.2, Debitarea si tdierea prin electroeroziune Debitare electroerozivi cu discuri Z Debitare electroerozvé cu electrozi famé 3.3. Prelucrarea prin electroeroziane a géurilor lucrarea prin electroeroziune a microortficlor Prelucrarea prin electroeroziune a suprafetelor cilindrice de re mati Prelucrarea prin electroeroztune a orificitor curbilinit 4, Prelucrarea prin electroeroziune a fantelor Rectificarea prin electroeroziune 3.6. Proflarea prin electroeroziune a suprafegelor active a sculelor agchietoar 7, Prelucrarea prin electroeroziune a elementelor active ale stantelor sf matritelor 8. Prelucrarea prin electroeroziune cu electrod filiform Cap. 4, PROCEDEE DE PRELUCRARE PRIN ELECTROEROZIUNE CU AMORSAREA DESCARCARILOR PRIN RUPEREA CONTACTULUI INTRE ELECTROZI 4.1. Consideratit generale 4.2. Debitarea prin contact electric 4.3. Ascuticea prin ruperea contactului electric 4.4. Curatirea si finisarea prin contact electric Cap. 5. PROCEDEE DE PRELUCRARE CU ADAUGARE DE MATERIAL BAZATE PE EFECTE FIZICE ALE CURENTULUT ELECTRIC 5.1, Durificarea supratetelor cu ajutorul descarcirilor electrice 5.2. Acoperitea in cmp electrostatic Cap. 6. PROCEDEE CLASICE DE PRELUCRARE CU PREANCALZIREA MATERIALULUI PIESEI PE BAZA UNOR EPECTE FIZICE ALE CURENTULUT ELECTRIC 6.2. Consideratit generale. Ciastficare 6.2, Procedee de prelucrare prin aschiere asistate de o predncilzire a jaterialului semifabricatulut 6.3. Procedee de prelucrare prin deformare plastic superficial asistate de 0 preincalzire a materiafulul semifabricatulel Cap. 7. PRELUCRARI ELECTROCHIMICE 7.1. Nofiuni de baz3. Clasificare 6 5 55 56 56 57 59 60 62 63 64 65 67 69 A 2B 7s Ww 7 78 81 82 82 84 8S a 86 a7 907.2, Prelucrarea prin eroziune electrochimicd. Fenomene fundamentale, Caasificare m1 5s 7.3. Parametrit de lucru fa prelucrarea prin eroziune electrochimicé 4 55 7.4, Caracterizare tehnologicé a prelucrdrti prin eraziune electrochimicd 95 56 7.5. Procedee de prelucrare prin eroziune electrochimicS 56 cu depasivare naturalé 99 7 7.5.4. Lustruirea electrochimicé 99 59 7.5.2. Decaparea electrochimicS 102 60 7.5.3, Degresarea electrochimicd 103 te 7.6. Procedee de prelucrare prin eroziune electrochimicd cu depasivare 62 fortaté hidrodinamicd 103 63 7.6.4. Gaurirea prin eroziune electrochimicé 105 64 7.6.2. Debitarea electrochimicd 107 65 7.6.3. Strunjirea prin eroziune electrochimicd 108 7.6.4. Frezarea prin eroziane electrochimics 109 7 7.6.5, Pretucrarea suprafetelor complexe prin eroziune 110 or electrochimicd 69 7.6.5, Debavurarea si rotunjirea muchillor prin eroziune tg a electrochimicaé 7.6.7. Marcarea electrochinics ig 7 7.7. Procedee de prelucrare prin eroziune electrochimicd cu depasivare oe fortaté mecanicé prin abrazare us ms 7.7.4, Rectificarea electrochimic3 H6 , 7.7.2. Ascutirea electrochimicd 17 . 7.7.3, Honuirea electrochimics 1 7.4, Finisarea electrochimica cu abraziv liberi 120 id 8. Procedee de prelucrare electrochimica cu addugare de material 421 7 7.8.1. Acoperir electrochimice 121 78 7.8.2, Electroformarea 126 . 7.8.3. Acoperitea prin electroforezé 126 Cap. & PRELUCRARI CHIMICE 127 8.1, Introducere. Clasificarea procedeelor 127 8.2, Prelucrént prin eroziune chimicé. Fenomene 128 oe 8.3. Caracterizare tehnologicd si parametri de lucru fa eroziunea 82 chimicé 130 a 8.4. Procedee de prelucrare prin eroziune chimicé 132 8.4.1. Frezarea chimicd 132 8.4.2, Prelucrarea chimicd in trepte 133 8.4.3, Prelucrarea suprafetelor cu variatie unisens a dimenstunilor 85 prin eroziune chimicd 134 oS 8.4.4, Taierea cu fir prin eroziune chimicé 135 8.4.5. Gravarea chimich 136 86 8.4.6, Decaparea si lustruirea chimicé 139 8.4,7, Debavurarea termochimicd 140 7 8.5, Procedee de prekicrare chimicé cu adéugare de material 1492 90 Cap. 9. PRELUCRART CU AJUTORUL Ui TRASUNETELOR 143 90 9.4, Introducere. Clasificare 143 ca9.2. Prelucrarea prin eroziune cu ajutorul ultrasunetelor, Fenomene. Echipament 9.3. Parametrii de iucru si caracterizare tehnologics 9.4, Procedee de prelucrare prin eroziune cu ajutorul ultrasunetelor 9.4.1. Copierea prin eroziune cu ajutorul ultrasunetelor 9.4.2, Talerea cu ajutorul ultrasunetelor 9.4.3. Marcarea, imprimarea $i gravarea prin eroziune cu ajutorul ultrasunetelor 9.4.4. Curdtirea, debavurarea sf rotunjirea muchiilor ascuite cu ajutorut ultrasunetelor 9.4.5, Curatirea, decaparea si spélarea cu ajutorul ultrasunetelor 9.5. Procedee clasice de pretucrare prin aschiere cu scule metalice, asistate de ultrasunete 9.6. Procedee clasice de prelucrare prin abrazare, asistate de ultrasunete 9.7. Procedee clasice de prelucrare prin presare, asistate de ultrasunete 9.8. fmbinarea pieselor cu ajutorul ultrasunetelor 9.8.1, Sudarea cu ajutoru! ultrasunetelor 9.8.2. Lipirea cu ajutorul uftrasunetelor Cap, 10, PRELUCRARI MAGNETO - ABRAZIVE Cap, 14, PRELUCRARI HIBRIDE 11.1, Introducere. Clasificare 44.2, Prelucrari prin eroziune complexd, electricd $i electrochimicd 11.2.1. Aspecte generale. Clasificare 11.2.2. Parametrii de lacru $i caracterizare tehnologicd 11.2.3. Debitarea anodo-mecanicé cu electrod sculé de tip band continu’ 11.2.4. Debitarea anodo-mecanics cu electrod sculé disc Ascultirea si rectificarea anodo-mecanicé 14.2.6, Strunjires anodo-mecanicd 11.2.7. Profiiarea prin eroziune complexé, electricd $f electrochimicd 41.2.8, Prelucrarea prin eroziune complex a materialelor compozite sau ieolatoare 11.3, Pretucrarea hibrid’ prin eroziune electricd asistatd de ultrasunete 11.4. Prelucréti hibride cu 0 component abraziva 11.4.1. Prelucrarea hibridd prin eraziune cu ultrasunete asistatS electrachimic 11.4.2. Pretucrarea hibrid’, prin eroziune magneto-abraziv’ si eraziune electrachimicd BIBLIOGRAFTE 146 199 152 152 154 154 155 155 157 159 161 162 162 164 165 169 169 tt it 172 173 174 175 176 176 17 178 178 179 179 180ates Ps 146 1499 Z 4152 152 ‘154 wl oe Capitotul 1 155 155 INTRODUCERE 157 159 nete L61 162 a 1,1, Aspecte generale nid Denumirea de “tehnologif neconventionale™ se. aplic3 unor numeroase 169 procese de prelucrafe mecanic$, eleciricd, termica si/sau chimic’ dezvoltate in ultima 169 jumatate de secol. Dezvoltarea acestor procese s-a produs ca raspuns la cerintele in wt crestere ale industriei, pentru o mai bun’ calitate si eficient’ la prelucrar Wt materialelor dure si foarte dure, la finisarea diferitelor repere cu forme complexe, 172 cesinge care nu puteau ft indeplinite cu-eficient sau chiar imposibil de-realizat prin procedecle clasice de prelucrare. 173 La inceput, tehnologille neconventionaie defineau metodele si procedeele de 174 prelucrare putin sau foarte putin utilizate pin’ atunci. Astizi, aceast& definitie este e depisitd. Mute dintre metoxiele de prelucrare neconventjonale concepute si 3 se dezvoltate pentru rezolvarea unor probleme punctuale in industria aeronautics fh ani te 1960 si-au sit, in prezent, largi eplicati in nurmeroase ramuri industriale si procese Ww de fabricatie a diferitelor repere pentru domenil distincte de utilizare. 18 Tehnologille neconventionale includ numeroase metode si procedee de 178 prelucrare, unele dintre ele aplicate pe scaré larg’ in industrie, altele nefiind altceva decat curioritati de faborator. 5 2 de a prezenta cele mai 179 folosite procedee neconventionale de prelucrare folosite in prezent, precum gi acele rgeasc’ sfera de utilizare. Volum de fat procese care, la ore la, tind $3 isi aed se refers la prelucrérile neconventionaie cu scule neconventionale de prelucrare care utilizeaza o souls de prelucrare care se constituie materializate, procese 180 : ; inte-un corp soli, in general, prelucririle neconventionale sunt caracterizate de un consum mat mare de energie pentru 0 aceeasi cantitate dé material prelucratd, In comparatie provedesie.clasice de prelucrare. Desi exist exceptii notabile, productivitatea prelucrarii neconventionale este, .de..obicei, mai mic’ decat cea obtinuté prin metodele clasice de prelucrare. De cele mei multe orf, cresterea de’ productivitate 9este cel de al doilea obiectiv urmérit la prelucrarea prin metode neconventjonale. Se tirmBreste, In special, depiisitea dificultatilor existente in cazul unor prelucréri prin metade clasice ale acelorasi piese. Mai mult decat att, se obsin caracteristici NJeosebite privind calitatea suprafetelor prelucrate, si anume: rugozitatea, adancimea tratului superficial influentat, microduntatea, microfisuri, tensiuni reziduale, zona jfectat’ termic etc, Prelucrarile neconventjonale sunt utilizate cu precidere in accle azur in care metodele clasice sunt imposibil de aplicat, sau neeconomice, datorité proprietatilor speciale ale materialului semifabricatelor, complextati deosebkte 9 pieselor de prelucrat, rigidt’tii mecanice insuficiente sau cerintelor de preciie. Este de necontestat faptul ci tehnologiile sau prejucrdrile neconventionale posed’ unit dintre cele mai dinamice ritmuri de dezvoltare, Mal este departe de a fi exploatat in mult, domeniul tehnologilor_neconventional intregime, existind numeroase rezerve de evolu in conceptul de tehnologii econventionaie ii av locul acele tehnologit care prezintd elemente de noutate in report cu tehnolagiie cunoscute pan’ tn acel moment, asa numtele tefnologit \dlasice sau conventionale. Se poate spune astfel c3 la baza tehnologilior voconventionale se afl fenomene fizice diferite sau aplicate diferit fats de cele din cazul tehnologillor clasice. bceasta permite exploatarea cunostingelor ceumalate sau in curs de acumulare din diferite domenii ale stingelor, existand astfel wanent proces de inavare “3 exist numeroase pireri in ceea ce priveste definirea $f continutul tehnolagillor neconventionate. Opinile formulate de catre divers, Specialist se refer8 la faptul c4 unele metode de prelucrare neconventionalé se pot considera ca find “clasice”, avand in vedere indelunga cunoastere @ acestora in timp, tar 51 buna stapanire a proceselor de prelucrare care sunt aplicate deja, pe larg, in practica Industrial. Un bun exemplu ar putea fi prelucrarea prin erozne creetrochimics, legile elecrolizel, care stau ta baza acestul tip de prelucrare, find formulate de cBtra Faraday inca din anul 1833. Gatvanoplastia s-@ dezvoltat incepand cca sfirgiul secolulul al X0X-lea, prin contributja fizicianului Takobi, De asemenes, sazele prelverarilor prin eroziune electrics au fost enunjate de sobi Lazarenko in Sti, Gusev a prezentat observatii privind pralucraree prin eroziune. complex, Clectricd si electrochimnic8, inc din 1928. Un brevet de inventie privind ublizarea Sttasunetelor la prelucrarea materialelor dure si fragile a fost obtinut de Farrer in 948, Definitie: Vom considera c prefucririle neconventionale sunt ite pe crestered, pe diferite c3i, a eneraiei disponibile la ‘velo! zonel de projucrare, astfel incat fie ci se faciiteazd prelucrarea printr-o "ed avind la baz’ principal deformériiplastice, fle cB preiucrarea are ioc pit noi; fundamental diferita de principiu! menticnat anterior. ‘Au fost © astfel in cadrul tehnologitor neconventionale prelucrarile prin eroziune tlectre’, metadele de pralucrare cu adSugare de material cu ajutorul descSrcirilor tlectrice, procedeele clasice asistale de o preincalzire a materialulul semifabricatullt folosind curentul electric, prelucrarile prin eroziune electrochimicd, prelucrarile electrochimice cu adéugare de material, eroziune chimic’, prelucrari chimice cu 10 rai up dee,Se adaugare de material, eroziune coiplex’ electric’ si electrochimic’, eroziune prin abrazivo-cavitationala in c2mp ultrasonic, eroziune cu fascicule’ de radiatii, eroziune ‘istici cu ajutoru! campului magnetic, eroziune prin impuls, eroziune cu plasm’, eroziune cu imea faseri etc. Desigur c& este de asteptat ca, in vitor, grupul de tehnologii zona neconventionale s& creasc&, prin cuprinderea si altor metode de prelucrare, acele necunoscute in momentul de fat. Luénd in considerare toate aceste metode ‘oritd neconventjonale de prefucrare, cursul de fatS se axeazi doar pe prima parte a tea grupului mentionat de prelucréri, si anume pe metodele de prelucrare neconventionall la care scula de prelucrare este constituiti dintr-un corp solid, arile denumit scwld materializats. intro 2 doua grup’ de prelucrari sunt incluse Mai imetodele de prelucrare cu energii concentrate, metode care nu fac obiectul cursului at fn de Fat’ Alte denumiri utiizate in literatura de specialitate pentru prelucrarile neconventionale sunt prelucrar’ electrofizice si electrochimice, electrotehnologii, tehnologii electrice. in limba englezi sunt folositi termenii de Aonconventional Machining Processes, Electro-physical and Chemical Processes sau Nontraditional 30e Machining Processes, in limba francez3 se utillzeaz’ proaédés non conventionnels sau felor usinages physico-chimiques, in limba german’ Nichtkonventionelle Technologien, in istfel limba rusd himiceskie i elektrofiziceskie metodd obrabotki, in limba spaniola maguinade no tradicional, in limba italian’ favarazioni non convenzionall, Aparitia si utilizarea tehnologillor de prelucrare neconventional& tn practica industrial se datoreaz4 in principal dezvolt2rii impetuoase a industritlor, cuceriilor stiingei si tehnicit din toate domeniile de activitate. Metodele de prelucrare conventionale sunt deficitare din punct de vedere economic sau chiar imposibil de aplicat in unele cazuri, cum ar fiz ~ prelucrarea unor materiale cu proprietéti specifice exceptionale (de exemplu, materiale cu duritate mare sau fragile), a cSror prelucrablltate prin procedee clasice este foarte redusd; - prelucrarea unor piese de dimensiuni variate gi / sau cu rigiditate insuficient’8 (ae exemplu, prelucrérite microdimensionale), - suprafetele de obtinut au configuratii complexe, aplicarea unui procedeu de prelucrare clasica flind ineficient sau chiar neexistand un astfel de procedeu utilizabil in scopul propus. Analizind dezavantajele prezentate mai sus, vom constata c& limitarite sunt procedector “conventionaie” de prelucrare, in special pentiy cazul prelucréritor ela prin aschiere, ar putea fi tro ~ necesitatea ca duritatea sculei de prelucrare trebuie s8 depageascd, cu ce! putin foc teva unitati de duritate Rockwell C, durtatea materialului semifabricatului, fost ~ necesitatea ca suprafata piesei de prelucrat $8 fie parcursa in intregime de muchia une aschietoare a sculei; lor necesitatea existentel unel rigidit3ti corespunzitoare, atat a dispozitivulul de fixare ula cat si a semifabricatului insusi, nigiditate in concordant’ cu fortele mari de aschiere; rile ~ necesitatea ca materialul semifabricatului sé nu posede o rupere exclusiv fraqila, ou are nu ar permite objinerea unor precizi si rugozit&ti acceptabile, aLPRELUCRARI MECONVENTIOMALE CU SCULE MATERIALIZATE Avand in vedere aceste inconveniente ale prelucrarilor clasice, putem deosebi urmatoarele avantaje generale ale prelucrarilor neconventionale cu scule materializate: =. posibilitatea copierii forme! sculei (electrodutui scula) simultan pe cele trei coordonate ale semifabricatulu, fiind foarte productive prelucrarile pieselor de forma complex’ $i din materiale dure sau refractare; forjele de prelucrare care apar in sistemul tehnologic sunt mici sau chiar neghijabile (in principal, datoritl faptului cS nu exist’ contact direct intre sculé si pies8), ceea ce istenta unor deformatii reduse, precizie mare de prelucrare, posibilt’ti elor putin rigide; slelor este mult mai mare decdt cea din cazul prelucritilor clasice; e ‘le prelucrare sunt practic independente de duritatea si tenacitatea materialului semifabricatulul (cu exceptia prefucrarii prin eroziune abrazivo- cavitationala in cSmp ultrasonic $i a prelucrarii in camp magnetic abraziv); posibilitatea mecanizari si automatizarii complete a operatillor, ~ lipsa necesarului de scule speciale din materiale dure; precizie ridicat® de prelucrare 1.2. Principiul de lucru in cadrul prelucrérilor neconventionale cu scule materializate in cazul prelucrarilor aga zis “clasice’, principiul de bazd prin care se rtarea de material este prindpiul deformari plastice (fig. 1.1). Spre prelucrarilor neconventionale, principiaal de lucru ind realize deosebire de acesta, in cazul pentru obtinerea preleviril de material este existenta unui fenomen de eroziune care are la baz’ mai multe tipuri de mecanisme, cum ar fi: - mecanismul da natura termicd, concretizat prin ridicarea temperaturii intr-o porfiune a suprafetei sernifabricatului peste temperatura de topire, materialul indepartandu-se sub forma de pic mecanismut de naturé chimicé, care se realizeaz’ in prezenta uy nt chimic ce se gaseste in contact cu suprafata semifabricatului, reactia chimi dintre acestia formand ua compu: ic usor d mecanismul de naturd hidraulicd, ce implica existenta pe supratata semifabricatului a unul mediu fichid, precum si dezvoltarea in acea zond @ unei curgeri turbulente si / sou a unui fenomen de cavitatie care contribue fa absorbtja si indepartarea unor microparticule de material din piesa prelucrata; mecanismul de naturdé mecanicd, ce se manifesté prin actiunea unel granule, de duritate mare, aflat3 in migcare si care lovind suprafata semifabricatului, produce astfel fisurarea me inderea de microparticule din acesta; 42Seem rece vem + mecanismul de naturd electricd, care ms este de obicei implicat tn ea prelevarea de material, dar constituie 0 cauzé ‘a maniféstiri- unuia dintre mecanismele prezentate mai sus. tral Definitie: Fenomenul eroziv este constitu dintr-un grup de orm’ procese de cistrugere a integrititi straturilor de suprofatd ale semifebricatului supus erozlunis, prin transformarea energiel primare in energie de lucru, aducerea acestei abile energil in zona de prelucrare si transferul cétre semifabricat, toate aceste actin find nace determinate de citre un agent eroziv (fig. i Definitie: Prin agent eroziv se intelege un sistem fizico-chimic complex capabil sf cedeze energie (de natur8 electrio8, termicd, electromagnetics e electrochinic’, chimieS, hidraulic’, mecanic’) sistemelor ambjante, prin interactiunt tatea cu semntatrkatul, hh scopul prelev8ril de material de la supratafa acestula zivo- ‘Transformarea energetic are foc in spatiul de lucru elementar in care se afld un mediu de lucru. Efcacitatea actiunii de prelevare de material, de distrugere a stratulul superficial al semifabricatului, este dependenta de paramnetni caracteristic ai agentului erozl, de dinamica procesului de interactiune dintre agentul eroziv si semifabricat, de arsambiul proprietatilor materialulul semifabricabulul etc. Energie 1 x ) — fee P ere ‘Spre Fig. 1.1. Princiove deforméni plastice Fig. 1.2. Principiul prelucréni very ‘neconventionale ood Definitie: in pretucréri neconventionsle cu scule io materializate se inpelege un grup de prelucrdri neconventionale fa care aducerea faa energiel de lucru In zona de prelucrare se face prin intermediul unui corp solid denurnt sculd materializatd; interactiunea cu agentul eroziv realizeaz’ transterul un energetic citre semifabrical, abjinandu-se asttel 0 crestere a energiei interne a aa materialuiul semifabricatelul $i, #1 final, ruperea lecSturilor intermoleculare. Conditiite necesare pent obxinerea unei preleviri de material printr-un procedeu de prefucrare neconventionalé cu scus materializaté sunt urmnatoarele: uel ~ generarea unui proces elementar de eroziune, prin transformarea energie os primare in energie de lucru, aducerea acestel energli in zona de prelucrare si 3 interactiunea cu agentul de tucru; = evecuaren contin «produelar de eratune setts etl» conier inigale; tului, - deplasarea spatial 2 procesului elementar de eroziune, in concordant c forma si dimensiunile suprafejei de prelucrat. 131.3. Clasificarea prelucrarilor neconventionale cu scule materializate Metodele si procedecle de prefucrare neconventionalé cu scule materializate se pot clasifica dup’ mai multe ariterii. Cel mai cunoscut criteriu de lasificare este cel care ia in considerare principalele fenomene aflate la baza lor. Se pot deosebi astfel: Prelucrarea prin eroziune cu ajutorul descércirilor electrice (eiectroen ine) sau altor efecte fizice ale curentului electric; A.2. Prelucrarea prin eroziune electrochimicd, A.3. Prelucrarea prin eroziune chimicd, Aa. Prelucrarea prin eroziune abrazivo-cavitationals in cémp ultrasonic. A doua modalitate de clasificare se refer’ la suprapunerea procesului de pretucrare neconventional pe unul clasic sau pe un alt proces neconventional. B.1, Prelucrarea neconventionald propriu-zisé; 8.2. Prelucrarea cu suprapunerea unor efecte specifice prelucrérilor neconventionale cu un proces aga-zis clasic, in scopul cresteri performantelor acestuia (de exemplu utilzarea vibratiior de frecventé inatta la aschierea metalelor, [a deformarea plastic3 sau strunjirea cu preincdlzirea semifabricatulu prin inductie sau pe baza efectului Joule-Lenz); B.3. Prelucrarea hibridd (eroaunea complexd electric3 $i electrochimica, vbrid3 prin eroziune cui ultrasunete asistatd electroohimic etc.) Un alt mod de clasificare ia in considerare modhificirile cantitative ale materialuiui semnifabricetuiul, Se deosebesc astfe!: Ci, Prelucréri cu indepartare de material (prelucrare prin eroziune electric’, electrochimicl etc ©.2. Prejucrari cu adéugare de material (durificare superficial prin microaliere, écoperiri metalice, sudare cu ajutorul ultrasunetelor, nichelare, zincare 0 atta modalitate de clasificare ia in considerare forma de energie folosité preferential pentru prelevarea de material. Se pot. deosebi deci: D.1. Prefucréri care utilizeszé energia termicd (protucrarea prin electroeraziune); 1.2. Prefucrari care au ta bazé in special efecte mecanice (prelucrerea in cmp ultrasonic); 1,3. Prelucrdri care folosesc energia electrochimicé (prelucrarea prin eroziune electrochimici, pretucrarea prin eroziune chimicd). 4imp uti de rarilor reste raltd a ilzirea himicé, ve ale voziune & prin helare, folosité a. prin varea in 2a prin Capital’ -_pvTRODUCERE in functie de pu! mediului dé lucru, se poate vorbi despr £.1, Prelucrarea prin eroziune in mediu umed; E.2. Prefucrarea prin eroziune in mediu uscat. oe =~ > modificiet c ou cantitative indepiirtare - — - sudare | - presare de preci > “te | Stirmare de pr _— metalizare | ~ sintenzare ~ acoperiri | -tratamente termice ae - = “_ METODE a (C secotveone CO wero0e cssice — | \ a“ — Prelucriti cu scule ap ‘i Pretucréri cu materializate ricu ‘ener oo concentrate “ered tn : ctawauics | Sapna | cmorerre | “fears | Senne “SR her = | eae Shutrennete | “catsca deco | Stoner | Sincampmagrete | “einen gre “ | peoceninee | rete (eroriune complexd electric 5 etectrochimicd) Fig. 1.3. Locuf prelucrétilor neconventionale cu scule materializate jn cadrul metodelor de prelucrare Gcupa pretucrérilor ptin eroziune cu ajutorul descircérilor electrice are ja bazd trarsformarea energici electrice in energie caloricd, prin microdescarciri care au loc in interstitiul de lucru si/sau prin formarea unor arce electrice care topesc materialul semnifabricatului gi al electrodului sculd, existénd si po: i materialulut semifabricatulu’ prin alte efecte fizice ale curentului electric, in scopul cresterii prelucrabilit&tii acestula prin metodele clasice de prelucrare. Grupa prelucrévilor prin eroziune electrochimicé are ta bazi fenomenul de dizolvare anodic, ce este insotit de reactile chimice dintre semifabricat si electrodul scul8, avand in. vedere, in primul rind, indepértarea adaosului de prelucrere prin dizolvare anodic si apot acoperiile metalice. Un caz 15VAR NECONVENTIONALE CU SCULE MATERIALIZATE particular %} seprezints grupa prelucravilor prin eroziune chimicd, ia cate anumite zone ale semifabricatului sunt atacate de diverse solutit chimice. Grupa prelucrarilor prin eroziune abraziv - cavitationalé cu ajutorul ultrasunetelor are ta baz& transformarea energiel electrice in energie mecanicé de coscilatie a sculei, efectul eraziv fiind datorat atat oscilatilor ultrasonice ale suspensiel xistente intre suprafata activi a sculei si semifabricat, ct si scurgerit elul suprafetei de preiu ive abr = Prejucrare | 1 protucrare | Prelucrsre | hibrid | Pretucrare | | ; ean | prin | prin | Preucrare | | eroune | eroziune | eroziune | cuajutorut | Glectron | clacericd sf | chimics | ultrasunetelor | | Ghimicd | “electro- | abrazive si/sau lichid_—_ dielectric _| 2 0,005__Capitolul 2 PRELUCRARI CU AJUTORUL DESCARCARILOR ELECTRICE SAU ALTOR EFECTE FIZICE ALE CURENTULUI ELECTRIC 2.1, Consideratii generale. Clasificare Aplicarea metodelor de prelucrare ou ajutorul desclrcarilor electrice sau altor efecte fizice ale curentului electric se limiteaz’ fa prelucrarea materialelor care posed conductivitate electric3. Procedeele utilizeazS energia electric ca sursa primar’ de energie pentru indepSrtarea de material sau pentru obtinerea altor feniomene care contribuie fa usurarea prelucrarii semifabricatului. Procedeele de prelucrare incadrate in acest capitol nu au drept fundament acelagi principiu fizic, flind dasificate dupa acest criteriu in modul urmtor: A. prelucréri cu prefevare de material din semifabricat, denumite $i preiucréti prin eraziune electricd; trebuie precizat faptul ch exist’ diferite metode de amorsare a descarcirilor electrice, in functie de care putem clasifica metodele de prelucrare in modul urmator: A.1. prelucrdti electroerozive cu amorsarea descércatilor electrice prin strjpungerea medial dielectric. A.2. prelucrari electroerazive cu amorsarea descéircéinilor electrice (rin ruperea contactuivi intve electrozi. 8. prefucrari cu addugare de material pe semifabricat; © prelucréri prin metode clasice asistate de preincilzires materiahului semifabricatutui; CAL. prelucrdi prin metode diasice cu preincéteirea materiabului Semitabricatulul prin rezistents electricé; a7C.2. prelucrdiri prin metode clasice cu preinciteirea materiatulul semifabricatulut prin inductie. Trebuie remarcat faptul c& in literatura de specialitate prima grupd de metode de prelucrare denumiti prelucrare prin eroziune electricd, mai este ‘conoscutd $i sub numele de prelucrare prin electroeroviune sau prelucrare Clectroerorivs. Unele dintre conceptele utilzate in cBteva dintre limbile de circulatie international pentru prelucrarea prin eroziune electrici sunt: Electrical Discharge Machining (EDM), spark-erosion machining, usinage par électroérosion, ‘Funkenbearbertung sau Funkenerosion, elektrocrazionnaia obrabotka, lavorazioni per ‘eletroerosione, maguinado por descarga eléctrica ett. 2.4. Prelucrarea prin eroziune electricd Pretucrarea prin eroziune electrics este 0 metod’ tehnologics de prelucrare dimensionalS prin eroziune bazaté pe distrugerea integrititil si prelevarea vr aterialulul semifabricatului cb ajutorul unor descarcart electrice. Obiectivul principal 1 constituie Generarea suprafetelor unei piese ca 0 consecinté a dezvottarii si intretineri in zonele supuse prelucrérii a unor procese termice, chimice } mecanice. Procasele fizico-chimice caracteristice procedeuiui de prelucrare prin electroeroziune Sunt modificri structurale in stare solid’ (de naturi termicd si chimicd), transformain ale stiri de agregare (topire si vaporizare), ruperi ale legaturlor interatomice. in functje de indeplinirea conditillor disruptive din diferite zone ale interstiiulu, descBrcSrile electrice in impuis se dezvolta succesiv in lchidul dielectric, intre electrodul soulé si semifabricat. itie: Prelucrares prin eroziune electricd se bazeazd pe ipolarizat al unor descarcéri electrice sub form de imputsur, descarcivi » in mod succesiv inte un electrod sculS (pentru localizarea macroscopics a pretucrani) si semifabricat, in anumite canditil indeptinite de un echipament ce permite destésurarea adecvata @ pretucrart. Se cuncaste faptul C3 preiucrarea prin electroeroziune este din ce in ce mat 5, datorits avantajelor pe care aceasta le prezinta, spre deosebire de ~ este posibité prelucrarea unor piese cu pereti subtin si profilur! fine (cigtttate mics), stort faptulus ci rus existd contact intre electraduy seul $i semifabricat; ~ se pot prolucre supratefe cu geometrie de complextate ridicaté; prelevarea de material prin electroeroziune nu depinde de duntatea pieselos pretucrate; ~ in urtna prekucrérii nu se obtin bavurt 18Ccapleatal 2. ~ PRELUCRARI CU AILTORU DESCHRCARILOR ELECTRICE SAU ALTOR BFECTE FIZICE valle Aplicarea metodei de prelucrare prin eroziune electricé este limitata la prelucrarea materialelor electric conductive si nu depinde de duritatea acestora ‘Astfel, prin electroeroziune se pot prelucra toate materialele conduciitoare de wpa de ess electrictate, dar $I unele materiale semiconductoare, in functle de conductibiliatea jucrare lor electricd (figura 2.1). in general, se prelucreaz’ ofeluri aliate, refractare, de scule, ‘oulatie anticorozive, inoxidabile, fonte alate, fonte albe, carburi metalice sinterizate, cermeti charge dar si materiale neferoase, precum grafitul, diamantul natural sau artificial, aluminiut, ‘rosion, cuprul sau alama. Posbilitatea prelucrarii prin electroeroziune a oteluriior calite ‘oni per eliminé necesitatea tratarii termice utterioare, cu posibilitatea aparitiei unor posibile distorsiuni, Forme complexe pot fi obtinute fn ofeluri cdlite sau carburi metalice, f&r& necesitatea nor constructii suplimentare speciale. Obtinerea unei productivitti mari, precizie $i calitate ridicat ale suprafetei, fa orice duritatj de material, a impus chiar modificarea comnpozitiel unor materiale pentru ca acestea $8 poatd suporta prelucrarl prin electrocroziune, De exemplu, au fost create ceramici electroconductoare, destinate prelucréri prin electroeroziune, ceramicile fiind materiale greu prelucrabile ic de ‘evarea ws rincipal digz Bri si . 3/36 canice. & al ec] roviune oF |= sinc’), 3 Sturitor 2 me ale 3 aa Yectric, 4g a2 pe . scdrcat wpicd a | jent ce ce mai bire de Fig. 2.1, Domeniul materialelor prelucrabile prin electroerosiune ui fine in funchie de conduuctibilitates efectricS cud sf Prelucrarea prin electroeraziune este utilizatd pe larg ih realizarea de scule si dispozitive dar si in productia de serie mic si prototipuri, in special pentru unitatea industria aeronautic’ si electronic’. O aplicatie majora a procesului este executia elementelor stantelor pentru decupari-perforéri, datorité avantajelor economice obtinute prin posibifitatea imbinaril ugoare intre elementele astfel prelucrate si cele a9prelucrate prin procedee casioe. De asemenea, pracedeele de prelucrare prin electroeraziune se folosesc in exeoutia de elemente ale matritelor de forjat, extrudat, reliefat, matrite pentru presele de sinterizare, elemente ale sculelor pentru turnare sculelor pentru prese de extrudare si tragere, filiere pentru calibrare gi tragere, came pentru diverse utilaje, butuci si coroane pentru arbori (canelati, triunghiulari etc.), sratii de profilare, reconditionare si reprofilare a sculelor aschietoare, infiturare a turilor de scule rupte rémase in piese de valoare Prelucrarea electroeroziva este foarte potriv din materiale c1 prelucrabilitate sc&zuta prin metod: profilate, simetrice, de dimensiuni mii, piese cu numir mare de gauri, piese avand gduri neperpendiculare pe suprafatS, cavitéti de forme complexe sau contururi complexe. Sunt prelucrate elemente miniaturale si/sau subtiri, din matenate fragile, care ni au rigiditatea mecanicd neoesar’ pentru a nu se deforma sub actiunea fortelor dezvottate intr-o prelucrare dlasic’. Se pot prelucra cu usurints g&uri de diferite secfuni, cu diametrul de pnd la @.05 mm si ca un raport intre lungime si diametry de 20 ; 1. € in mod obignuit se exeout’ taieturi cu ltimi de 0,05... 0,3 mm. In prezent A numeroase echipamente de pretucrare cu scule combinate, cu generare cinematic’ a suprafetelor sau comand’ numeric’, ceea ce poate lirgi posibiltatile de aplicare a procesulul, executia diferitelor repere 2 si/sau repere cu Gauri 2.2, Fenomene fizice de bazé la prelucrarea prin eroziune electricé Fenomenul electroeroziv este un proces complex, cu un numr mare de parametri, cu variofi aieatoare, ce se desfigoard intr-un spatiu restrans si au viteze Tidicate. Aceste motive au determinat efectuarea de numeroase cercetiri teoretice si experimentale, elabordndu-se numeroase teoril dar care nu elucideaz’ in totalitate fenomenul. Eroziunea matertalulul semvifabricatulul si a electrodului scula este 0 consecini a tansportului energiei electrice, a dozirii sale temporale si a transforméiii acesteia in energie de natura caloric’, luminoas3, sonord, mecanicd. In patiul de fucru elementar, iau nastere o multitudine de fenomene fizico-mecanice, fizico-chimice, termics, hidrodinamice etc. Din punctul de vedere ai succesiunti temporale a fenomenelor, procesui electroeroziv este format din dous faz 1. faza formarit canslului conductor intre electrozi (amorsarea descircérii electrice, dezvoltarea spatial-temporalé a canaiului de plasmé sia "bulel" de gaz};— Ccapitolul 2 PRELLUORARY AY AXITORLE DESCARCARILOR ELECTRICE SAU ALTOR EFECTE FIZICE VALE CURENTULUT ELBCTRICE Fe prin 2. Faza stabilizarii curentulei de descircare (transmiterea energiel, rudat, descorcarea electric propriv-2is8, prelevarea de material, transfer! de masa intre turnare electrozi prin intermedi lichidului dielectric); inte ale 3. Faza de final a descércarii electrice (evacuarea materialului prefevat 3, come din craterul de eroziune, transferul de masd Intre electrozi prin lichidul dielectric). fn etc.), Energia este trimis’ semifabricatului in mod discontinuu, sub form’ de ee impuisuri electrice. Descrcarea electric’ dintre electrozi reprezint’ o form specific’ ‘a conductiei electrice in gaze, fiind 0 descircare in arc electric nestationar. Aplicarea —— diferentei de potential U, celor doi electrozi, determina aparitia unor campurt u giun eectrice intense in zonele catodicd si anodic’. Energia termicd datoraté incdlzirit avand metalulul peste o anumit’ temperatur’s, energia cinetic’ rezultatd din bombardares ontururi metalului cu particule incércate electric si energia cAmpului electric determin’ fragile, acumuldri de energie suplimentar’ pentru electron din zona periferici a catodului. ‘lunes in momentul cand aceasta dep3seste suma energillor cinetic3 maximé @ electronitor Buri de liberi si cea necesar’d parcurgerii barierei de potential de la suprafata metalului, gine $i electronit parasesc zona catodic’, iar cdmpul electric le imprimé viteze suplimentare imi de spre anod, Aceste fenomene conduc ta o activare energetica progresiva a mediutui de lucru, eiberand succesiv avalanse de purtitori de sarcina si forménd, in final, un seule canal ingust, denumit strimer, caracterizat prin cresterea temperaturii, a presiunil si veea ce printr-un anumit grad de ionizare, care neste Gxt-aot electrozi. Din aceste motive, fiuidul din canal se poate considera ca fiind in stare de plasma. Strépungerea este faciitata de prezenta temporar’ in interstitjul de lucru a produselor de eroziune de la descarcirile anterioare. in figura 2.2 se prezints dezvoltarea spatial-temporalé a canalului de plasm’ sia bulei de gaz in interstitiul tehnologic. Reprezentaiile schematice din figura 2.2. a, b, ¢ evidentiaa faze formérit canalului conductor intze electrozi. Se observa cresterea in timp a densititit curentului (numérului de electroni gi ioni) din coloana de descSrcare, numérul purtatorilor de sarcind multiplicindu-se prin ionizare. Zonele electrozilor unde ajung aceste sarcini, cele pozitive (ionii pozitivi) la catod si cele negative (electroni si ionii negativi) fa anod formeazi petele electronics care es ituie surse termice de temperatura ridicat ce declangeaz’ procesul eroziv, in tice § jurul canatului de plasm’ se formeaz’ o zon’ tubular’ de gaz provenit din lichidul taikate dielectric incilzt. in interiorul bulei au loc varia de temperatur’, vaporizan, ionizri, ats recombinari, variatii de presiune. in dilatare, bula expulzeazé in intersttiul de lucns ia materialul topit sau in stare de vapori de la suprafetele electrozilor, material care se ic in solidificS sub form’ de sferule. in momentul strpungeni, presiunea din coloana ence’ descarcéri creste brusc, dnd nastere unel unde de soc mecanic, care se propagl sesiunit radial, Frontul undei de goc coincide initial cu marginile canatului gazos al coloanet ionizate, dar avanseadii rapid, separandu-se de peretele bulei care se dilat8 mai — incet, urmat find de peretele coloanei de plasm’ 8 descarcSri, La tnoeputut *buler" descarciri (fig. 2.2.c), cand se produce o crestere putemic# a curentalui coloanel de descircare, asupra finillor de curent actioneaz’ fortele electromagnetice divergente, datorate campulvi magnetic propriu (efect Skin) miirind diametrul coloanei de plasm’ ce urmareste indeaproape dilatarea bulei de gaz 3 cérei presiune tinde s& creascd. 24