YORITOMO TASHI PUTEREA CALMULUI (DOCTRINA JAPONEZA) 1994 Zalmoxis Cluj - Napoca Lector: HORIA MUNTENUS ISBN 973 - 96759 -0-5 EDITURA ZALMOXIS Cluj - Napoca 1994 1MAESTRUL TUTUROR, Infeleptul Yoritomo Tashi spune: ‘veemurile de demult, multimea zeilor incarna virtutile sau pasiunile omenesti. Fiecare zeu pretindea cA detine taina fericiri fiintelor a cdror viata se desfagoaré pe pamant, Fiecare era sigur c& puterea lui are intaietate. $i bolta azurie rAsuna deseor in zgomotul revendicérilor, pe cat de vehemente, pe atat de hotarate. Un singur punet, totusi, intrunea toate aprobarile; ROLUL ENERGIE! IN DOMINAREA PUTERI! Inir-o zi, cerestii rivali, decisera sa se supund hotararil Judecatorului Suprem care cntéreste sufletele color ce parasesc Viata pémanteasca pentru a intra Tntr-o viat& superioara Unul dintre Nemuritor zise - Este incontestabil ci suprematia imi apartine. Int-o clipa va aratforfa mea. Un fulger strélucitor brazda noaptea. O lumina sangeranda color azurul inconjurdtor. Un bubuil napraznic, nebanuit pana atunci, incremeni pe tofizeii.O prépastie addnca se deschise, gata sd inghitd prada, Fiintele ceresti se indoird de insasi invuinerabilitatea lor.And detinatorul fulgerului tsi opri mania inchipuita canna 2 igerului igi opri mania inchipuita, Zeul -Forta mea este gi mai de temut. Privi spre mar! Abia termind aceste cuvinte gi marea se ridie8 1h valur Taspumate, urlatoare, In mugetul urtuni, o cavaicadd erescu $i se fepezi la asaltul munilor, amenint&nd sd urce pind la cer Jal, in glas st8giat, din omenire, se Tnalla spre zeu. El f4cu tun gest. Valutle, potolte, se imprdstiard in largi ondulai,lenege, sspaland domot nisipul malurilor,int-o migcare legandtoare. ‘Alunci, in nistea apdsdtoare, se au: Puterea in manifestarea fori brutale distruge, nu creeaza Puterea consid in arta de a supune oamenii gi a-i mentine vot sub legea bidndeti si nu a violent. Un cintee de Maut incepu s8 sune placut. Notele jucard ca nigte tluturagi. Apoi melodia se réspandi, cuprinse spatial azuriu, cBnd trista gi obosita, cdnd wibranta gi putemicd, impletindu-se intr-un plans sfdgietor, pentru a culmina intro marotlo tnumfala. Extaz Oupa stingerea ultimului sunet, nemuritoarele fele exprimau ined farmecul a cétui pulere subjugase toll zeit Pe toti? Nu. Unul dintre acesti nemuritori pasirase o atitudine neschimbitoare, nepatrunsé. Fulgerela nul inmarmureau, Asaltul Valuriior nu aducea in dchii sai Knit nici cea mai mic& urma de ‘eliniste. Ineantatea sunetelor prea sf nu trezeasca in el emotia de care toi erau misc Judecatorul Suprem ise adres = Tu esti surd, orb, ca murtorul de rand? Nul Aud gi va - Netubbural?Inima fa nu bate maijute sub stapanirea groazei? Sufletl tu ne infioard sub infuenta vrai em stOaze inioara 2 deed Suprem, irima mea bate, sufetul meu so infioara Fata ta nu se intunecd de groaza? Nu radiazé nici o stratucire? - Nu! EU SUNT CALMUL! Acola care ste $3-si disciplineze impresille, Gloria celorial este conditionatd de emoli, pentru ca nule st€panesc, La co serveste comanda fortelor natu, daca o melod; prin extaz, face s cada fulgerul din mana molesita de admiratio? 6 Care este puterea efectiva a celui ce poseda taina farmecelor dar tremurd in fata maniel stihilor? Sitacu, ‘Atunci Judecatorul Sulfletelor spuse: = Lui Ti apartine toata puterea, In el salagluieste adevarata {forta. Stapanind pasiunie, el se ridica mai presus de dominatia Naturi Nu se ded la demonstrat inutile. Puterea lui nu govaie Tn fala unei forte potrivnice. El rezista tuturor sugestillor zadarnice, nedemne de spirit, Pentru ca va Incredeli in judlecata mea, va spun: intr-adevar, "GALMUL ESTE MAESTRUL TUTUROR'! Mileniile care s-au scurs de-a lungul timpurlor nu au micgorat integritatea aggstel sentinte. Da, sirévechea legenda nipona spune adevarul: CALMUL ESTE MAESTRUL! Dintre toate insusinie aminite in aceasta povestire simbolica, singura care se afirna, este Calmu. Calmul cumpaneste nenorociile cataclismelor atrase asupra noast’é de catre mania forjelor pe care adeseor le consideram ca neinteligente, pe cand, de fapt, ele nu sunt decat urmarile inevitable ale unor gregeli care le-au pregatit apariia Calmul inlaturd efectele fascinatiei molesitoare gi vatéimatoare. Calmul, spune Yoritomo Tashi, nu este numai micsorarea efervescentei fizice, ci gi regulatorul neastampérului pasional Pasiunea, in senstl cel mai larg, cuprinde entuziasmul exagerat pentru arta si admiratia excesiva pentru ceatie Sensibilitatea superioard este intarita prin vointa gi stapanice de sine. Efervescenta fizicd, manitestarile prea emfatice depasesc Intotdeauna scopul hotérator dint inceput. Sunt putini entuziagti care s4 nu se gaseasca, la un moment dat, ingelati de exaltarea lor. Ceitalti, dusi de un elan necalculat, se vid adeseori netransportai In regiuni in care n-au dorit s& le viiteze, sau aruncat) in aventuri a ror posibilitate nu au presupus-o In cea mai mare parte a timpulul sunt snjenti, Cc, spirtele nestapanite de calm nu se apr victorios Entuziasti sunt intotdeauna ingelati de ardoarea nestépanita pe care 0 last s8 flarba in ei si care, ca un vin prea generos, turnat ae ae beers sanaara masurd. fe fa clara viziune a lucrurilor, substituind-o cu logioa Inclinata spre fantasmagorileiluzie, Cine se mira dacé hotérdrie luate sub stapanirea acestei exaltari dau loc la 0 serie de gesturi in dezacord cu rafiunea pura? Sidvechiul Shogun afin = Muli oameni confunda activiatea cu agitatia! Activitatea este actiunea solutiei mintale, izvorata dintr-o deliberare judi Infaptuita in lnistea sufletelor pacificate de vointa Activitatea este intotdeauna fecund’; ea nu se produce niciodata zadarnic. Alte, si-ar pierde numele si ar deveni agitate Agitatia corespunde unei nevoi instictive, comund tuturor acelora care confunda voit actul de reflex cu actul g&ndit. Primul degradeaza vitalitatea functionalé. Al doilea este insdsi expresia vitaltati Tn serviciul inteligentel, Agitatia trezeste remwuscari si uneori este uimarea lenei Numerogi sunt cei care pleaca fard scop, se oprese fara motiv Merg cand la dreapta, cand la sténga, pnd ce, gataind, cad de oboseala si privesc cu spaimé cum noaptea acoperd cerulcul draperia sumbra care ascunde drumul de intoarcere. Din mijlocul durertor se ridic8 fantoma unci aprobéri bine cunoscult, Fragiltatea lor mpiedicd s-o analizeze ust. Ei suntintim Urmériji de z4darnicia eforturilor savarsite; totusi, sunt fericti de a se ingela_pe et ingigi, de a-si potoli murmurul constiintel lor prin acea indoielnicd activitate, careia Ti devin de multe or prizonieti si care, In realitate, nu este decat o concesie fScuta lipsei or de tarie moral Sunt cunoscut acestislabi discipoli ai eneraiei, care sfargesc dezamagitl. Activitatea lor negandité este neputincioasa. De fapt, ea este un furt sdvarsit in dauna fortelor vitale care, pentru 2 deveni efective, trebuie sd fie conduse de poruncile unei vointe calauzitoare, Irecute prin toate fazele delibersnit mentale, Conceptia “mai binelui” si dorinja profunda de a o dobandi sunt premisele rezolufior udabile, Insd, pentru a acorda aspiralia ‘mentala cu realitatea, este necesard ptrunderea cuvintelor: CALMUL ESTE REGULATORUL NEASTAMPARULUI PASIONAL. Intr-adevar, acest neastampér pasional este impulsul faptelor obisnuite Calmul trebuie insdi 58 tina jn fraul rationamentului admiratia sau ura; Astfel, ih decursul timpulu, ele au propor care Inspaiménta chiar pe acela care Je-a iscal in iuteala tinereli sau in enfuziasmul efemer al diferitelor imprejurari 8 se Yotemo Tah ; Zee Yee A pine blo vetneare, pein a cunoaste surésul norocului si s& invatém s@ plecam urechea la cchemarea gloriel ae ‘cei mai bun mijoc cunoscut e realizarea calmului tn tire Intauirarea caimulul in noi ingine permite s& auzim murmurul vieti interioare, viatd care actioneazé cu totul altmintert decal vea adit prin gesturile obignuite, Viata interioara e geneza pentru toate Inctele mari. Ea creeaza gandurile deme si mijloace nobile pentru. a Je tnfaptui La fel cu zeul din legendd, cel ce practica viata interioara poate auzi Tunetul Fulger al furtuniior care cauté s8 zdruncine Waite $2 gia popoarelor. El raméne dropt gi fine piept uraganui de7in tte cauze potrivnice. Poate rezistaispitirlor, care il pandese la cotituriie marilor drumuri ale vietii, cAci merge cu pas sigur catre un scop precizal, sub scutul calmuli. Flamura idealista, gaseste in tacore sprjinul spiiului, zestrea celor destinati victoriel 5Wl ACUMULATOR DE ENERGIE Oameni nesccotese arta Adevarat vrednic de dorit - ENERGIA. agen tare nla demitirstontfenruainwene sensitacess i esecoll cei ce se rosese In efor decorate, gost! zadamice al vitmatoare? Forta aetna treble 9 fo una in combinarea executara cea mai rodnica infaptuire. i eaagigritacceeiane Fiecare gest consuma energi, Fra wf ere. Fad suprimrea rip ina, nu ensue putera, cea ere evo seumaren de er Dec oimpinerepesia aoa pte: hd $4 9v mal relove emt intel 8 aie tale copes Control prsonalze cine pn separa afore tenes i ae ee ‘Shogunul, trebuie sa fie ca.un vas inchis Pe fund eva sso aclu energia su tat fel, sa aspect sl. nagral anu deren energa bu nastald Sti saa saan pnd nap cn vain store shacks Condi cele mal seroase aaron esate nari 2nd lic cumutor do energie ator {era saa ispozia olor in etme. rn el pte suber alia sit. Snares mater! ete pil eco ac @ jiei gi ‘cel mai dificil de obtin iti, Tr rT sre pn nu, Pen eof tn Sud 10 ; { { { [ Emotivitatea celorlipsit de voints exagereaza stare de fapt, prezentindurle sau sub un aspect surdzAtor, sau sub 0 Tnfa frist, plina de primejditimaginare. Yoritomo Tashi zice: ~ Sunt uni oameni pentru cate fil de nisip devine munte, tn timp ce pentru ali muntele insusi pare un atom. ei ce nu stil sf organizeze in ei calmul, acorda putind importanta legilor relativtai. Ignora studiul analogiei si deliberarea, de cele mai multe ori, o nesocotesc. Reprezentarea Ideii In mintea for, e aproximativa - nu sunt pregati pentru recunoasterea precisa a adevaruli ‘Spune Shogunul “Tnainte ca sugestia reald sa fie adapostité In spiritul impulsivilor, ei au trebuit 4 lupte neincetat cu hidra iluziei dintru inceput. Intr-o tara indepartata si putin cunoscuta de camer un munte cu nenumarato pardiage zglobii ca niste pangici migcatoare sipline de lumina. Cu toate ca astrul zlei nu impraistia deloc raze in Umbra eterna a muntelui, unele pardiase oglindeau scanteieri sclpitoare de soare, Aceasta ciudafenie atrase atenfia a doi drumeti, care se {ntSiniserd la poalele uriaguluimunte. Amando se minunardla vederea frigoarelor duse $| oprte din cand in cand, cate o clip’ pe patul nisipos imangaiat alene de cursul neincetat al apei. Dorici s8 limureascd acest mister, igi adancird mainile in parau si constatara ci fiecare ppumn de nisip contine firimituri minuscule de materie stralucitoare. = Acestea sunt chiar... aul - zise unul Da, aur- afirma cetdlalt si incepu s8 reflecteze profund. insotitorul stu continua cateva clipe jocul ispititer, apoi se ridicd scuturandu-si mana uda, - Evident, zise el, este aur. Dar ne poate servi? Se gaseste in cantitate atat de mica, incat abia se distinge. La ce ar folosi aceste firigoare abia perceptibila? = Va trebui s4 adundim un mare numa si s8 fe unim Tntr-un bulgare, replica cel oa reflectase. "Primul izbueni tn rds. ~Multumese, ev nu tin stim petrec viata in ac i petrec viata in aceasta retragere, Eu vreau sé-mi fac avere mai repede. Am fost asigurat cd in aceste ascunzigur se aflé fare salbatice a c&ror bland este foarte pretuita Cum sunt un vanatoriscusit, toate sdgefie mele vor lovi in pin, Eu ‘ma vol indrepta spre locurile mai bogate in vanat. ~ $tiu ce vrei sa zici, relua grav celaialt. Ins mai stiu c& spre acele locuri se aventureaza vanatori imprudent care nu cunosc bine Pericolele, Tinutul despre care vorbesti este absolut desert; nu are nici un lever, nici 0 vegetatie, Admitand cd va fi posibil s4 stréngi ‘multe piel de mare valoare, inainte ca foamea si setea sé te fi rapus, ila fi cu neputinta $8 aduci prada, : Si eu sunt vanator. $i eu am fost ademenit de mirajul unei averi care se parea 8 se acumuleze sub forma de blénuri ugor Saitgale, Ma gdsest sci tard ole, Ins fericit de af scdpat de ragica /enlura in.care ag fic&zul daca nu as fi presimfit gi céntarit urma peue 9 fi presimtit gi cantarit urmarile + Esti fricos, rdspunse cu dispret primul calator. ~ Nut Sunt un adept al calmului gi stiu 58 reflectez Eline, eu sunt curajos. Nu stau s& ma gandesc prea mult «Je nsel. E9t doar un entuziast, un om grit ~ Atunci, nu ma insotesti? Vei regreta céind, la tnt a vei vedea incarcat de bogiti. 7 Oop I sigura, | M 198M4 G8 nu te voi mai vadea. Alera spre moarte Ramas singur, calétorul obignuit cu reflexia i : it ja Incepu asi asigura ‘Apoi aie rami, ig ficu site din ele si se puse lalucru: zinc strecura Hisipul rAulul Zlnic mil de frigoare se addugau milor de firigoare din aiun. Cand se forma un bulgar, a cérui greutate nu depaseau puterite sale de transportare, ud drumul tntoarceri Dupa tre zile de mers, cova deosebit fi at ; ebit i atrase privirea. Lang’ 9 ramasifS de blnur rare se alau nigte oase albe - ale pristenuiu sau. Yoritomo Tashi comenteaza istorioara asttel: - Acumulatorii de energie se aseaménd cu strangatorul de firigoare de aur. Ei stiucd eforturle rsipite nu au nici o valoare, findea dispar duse de valul vietiicare, la fel ca pardiagul din poveste, le duce Ja destinatii necunoscute s\ intamplatoare - cdnd nu le leapad, ca pe atitea gi atatea neinsemnate-nimicuri. Ei au Tnvatat s4 cunoasca PUTEREA CALMULUI care le ingaduie reculegerea necesara constuiri planurilor potrivite, Intocmai ca strangatorul de aur, ei mediteaza mai inti si dup’ aceea se aventureaza, pentru a imbina actele lor cu hotdrdrile izvorate din judicioase deliberari, Ei cunosc slabiciunle servitudinii mentale care vara omul in jugul antrenorilor lipsiti de inalt rationament. Oricat de seducaitor ar fi un proiect, trebuie intai cercetat pe toate fofele, facdnd abstracfie de inclinatile si dorintele personale. Numai in stare de calm perfect se pot percepe limpede primejdiile. Numai in linigtea unui suflet inchis sugestifor pasionale pot apare mijoacele cele mal juste de realizare $1 Yortoro Tashi conchide: “Adeptii calmului, acumuland energie, sunt siguric& tntr-o zi vor avea cu tof bulgarele de aur al Inféptuirilor demne, Pe cind centuziasti pripit gi las@ osemintele pe drumul pe care et ingigi s-au angojal, dint-o slabiciune a putenilor de judecata, impingi de exaltare, Aceste observa, desi dateaza din secolul xii, sunt pline de actuattate. Astazi, poate mai mult decat odinioard, acumularea energiilor risipite este un factor de reusita. Ins&, nu este daté tuturor puterea de ‘adescoperiaceste energi si, in plus, multora le lipseste dicernamadntul, absolut necesar pentru otraire esential stintifica. Acest privlegiu revine ‘numai adeptilor vointei de inalta potentialitate - detinator ai calmulul FARA CALM NU EXISTA EXAMINARE SINCERA $I CORECTA A MOTIVELOR DE ACTIUNE! ard calm nu se vor indepdta insinuarile perfide gi sperantele desarte FARA CALM NU E POSIBILA MEDITATIA! Fird calm nu se inlatura valurile de entuziasm factice Calmul singur cultiva taria sufleteasca de a fi inconjurat intotdeauna numai de influente favorabile. CALMUL SINGUR DA POSIBILITATEA GANDIRII SA FIE SERVITOAREA INTELIGENTEI!GALMUL SINGUR OISCIPLINEAZA EMOTILE! CALMUL SINGUR PRECIZEAZA RATIONAMENTUL $1 ISCA ARGUMENTELE CELE MAI CON zh Isc arcu TRADICTORI, FARA Calmul singur acumuleaz’ energia i tine bine in fr aciviatea fica. led plerde nulla defer, ee La fel cu omul din istorioas |. g8nditorl calm poate scoate din reflexile sale hotérérea cea mai prieinica. Poate ol capcanele promistunorusuratce, poate 2 clr ann memstinr unea pe care Webule 5-0 Provederoa rezuata din orice 1 : amen mental serosa a Inlature neprevazutul, sau si intotdeauna. 4 ML DISCIPLINA $! AUTOMATISM Sunt cameni fara voinfa exercitata care se gasesc deseor Intro stare de completa inferioritate felé de semenii lor. Despre el Yoritomo Tashi afirma ™ Mugchil unor oameni sunt destainuitori g&ndurilor fr. in felul acesta sunt impulsivii care nu sunt niciodata stapanit gesturior lor 51 nici nu se striduiesc sa le controleze. Fizionomia lor sie Intotdeauia 0 oglinda fidela pentru uimirea, blamul, aprobarea sau nerdbdarea lor. Ei se destainulesc prin mimica tot aga de bine gi Uneori poate si mai bine decat prin cele mai amanuntite marturisin. Eul lor este 0 fortareata atait de slaba Tncat poate patrunde foarte sor adancimile cele mai ascunse ale intentilor lor Mai este necesar sa se insiste asupra dezavantajului pe care il prezint& o asemenea slabiciune? ‘Shogunul spune: ~E bine sa se gtie -g/ se accentueazd acest lucru -c8 orice emotie, dupa un oarecare timp, sfargeste prin a se impune sufletului aceluia care o interpreteaza cu ajutorul gesturior. E cunoseut actorul care era in mare favoare la curtea Micadoulv Then-Ly. Juca intoldeauna rolurte mar gi stia s8 trezcosod(Tee In sufletul spectatorului spaima pe care o deziantuia prin aspectul gi vocea sa. (De nenumarate of rival sai cautaserd sa se intieze in taina artel sale, darel fiindeparte intotdeauna asigurandu-i cd era o Insusire proptie gi c& nu fcuse nici un studiu prealabil si 0 cdsige. Totusi, se observase ca ji plicea sa rimana departe de camarazi si se izola In tovSrdgia unui servitor pnd tn clipa tn care trebuia 5a intre pe scends Thtr-02i, o negijent& a unui valet permise unui indiscret s8 60 strecoare pana foarte aproape de tragedian, fara a fi observat, Mare Ji fu mirarea auzindu-| cum arunca cele mai ingrozitoare blesteme, facand gesturile cele mai amenintatoare fata de servitor care parea ‘cA nici nu-! aude. La un moment dat, totus, servitorul ridic& ochil, observind ca varful unui pumnal agezat in plin soare Tsi agezase umbra la un anumit semn, gi foarte tinistit gra Maestre, e vremeal Tndata marele acter se grabi spre focul spectacolulul, Alunse intro stare alal de furioasa, incat teroriza pe tot cei ce-! ascullau. Tn acest timp, valetul, amenintat !2 c&tre indiscret c-i va dezvalui negiijenta, marturisi secretul maesirului: el isca, printr-o serie do gesturi gi cuvinte potrivite st8ri pe care voia s-o creeze, ematia special a acestei stari. Mania pe care o ardta in fata publicului nu era prefacutd. Aspactul fioros pe care il dezvaluia era chiar suffetul real pe care il manifesta - din fericire efemer- in timpul cat aparea pe scena. Inziua aceea el reprezenta un razboinic teribil si rézbunator. Océra pe servitor acasa trvinuindu-| de gregeliimaginare, pentru a- sicreaiitarea care trebuia, sufin céte putin, s&- stipSneasca complet Avea gi zile in care rolul ji cerea sd reproduc starea ‘sufleteascd a omului bun. Atunci se induioga povestind servitorului sactificiiinchipuite, binefaceri numeroase pe care le-ar fi facut lumi. Yorbea despre proiectefilantropice, inventa ofense a caror victima se Pretindea gi insista mult asupra voiosiei, asupra bucuriei, inca, sistematic, iertarea crostea gi inflorea in sufletul su. Uneor igi striga durerea c& fzicul gi statura nu-l destinaserd pentru folurile de indragosti- el nu juca in piesele sentimentale decat ppersonaje ale cdror atenti sunt dispretuite, considerate ca inoportune. Se plingea de amardciuneacare-icuprindea sufletul, blestema soarta (C3 nu i-a dat darul de a afla infelegere la persoana pe care o iubea, 16 ‘Alteori, crestea in el o durere demna si calmd, izvorata dintr- un sentiment profund i Tnalt pe care Tl umplea cu o resemnare dureroasé gi patetica, ‘Sau se ldsa dus de amenintari infricosatoare Impotriva unui rival care-i inchidea drumul, ldséndu-se cuprins, incetul cu incetul, de proiectele sale de rézbunare, ‘Avea grid 88 exagereze gesturile care subliniau aceste star, sufletestisi, in felul acesta, ajungea nu numai sa le asimileze, fictiv, ci séile gi simt& cu adevarat. Influenta mutualé dintre fizic gi psihio, este adeseor! putin studiatd. Se face gi greseala de a nu vedea in aceasta reciprocitate decat semnifcatia unei tendinte ce nu ar afecta decat pe cei putin evoluati. Problema Ins e vasia gi foarte importanta. Merita sa fle considerat’ cu mult infelegere céci conditioneaza toate fintele in orice stadiu de evolutie s-ar gai Yoritomo Tashi afirma: - Nici un om, oricat de mare i-ar fi semetia, nu poate scdpa de pericolele automatismului care se produce si actioneaza tn afara disciplinel precizate gi menjinute de vointa calma, ‘Automatismul este rezultatul vizibil al unei operatiuni pstho- fiziologice care depinde aproape in intregime de instinct. CCucat mentalitatea unuiom este mai evoluatd, cu atét tendinja spre automatism pierde din preponderent&. Cei simpli, naivi icamenit pe care educatia nu i-a pulut ridica sunt cu tof inclinafi $8 facd, gi fac, gesturi férd rost, ‘Cu ct omul se Indeparteaza de starea animelica, cu atat devine mai stapan pe gesturile sale, Stie sa analizeze bine pe acelea care pot finetfolositoare, care pot cauza rezistente in afara, dar numai dupa ce devin Adepti Calmului au puterea s&-i areasca gesturile si 4 le suprime chiar, pentru a nu trada nicicand prin mijloace exterioare preocupatile lor intime. ‘Adeptii Calmului stiu de unde izvordgte puterea de a voi si nu Lita $8 apeleze acolo ori de cate ori e nevoie de 0 disciplinare a instinotului 7Yoritomo Tashi spune’ - Superioritatea unui om se recunoaste dupa usurinta cu care Ii schimba intentia actului spontan in act voluntar. ‘Si fim atenti: nu vorbeste de actul spontan, ci doar de intentie. Aceasta Inseamna a afirma pulerea disciplinei asupra automatismiiul Disciptina mentala nu permite ealizarea actului spontan, cli moditic’, dacd e cazul, indata ce a fost concoput Cel care s-a deprins 8 doreasca sincer, poate deveni foarte repede st8panul impresitloriniiale. Fixindu-si gandirea siintesificand dorinta superioara, creeaza o impresie noua, destul de puternica pentru a le nimici pe toate celelaite. Trebuie sa dea, si da intaietate, Intotdeauna, efortului intelgentei sale, micgordnd continu fnclinatia spre o Sensibiitate de obiect negliabil, nedemn. Crefile intelectuale momentane sunt elemente de informatie, de desavargire, de holdrdre care actioneaza sub controlul direct al voinlei bere. Spune Shogunul = Disciplina pe care vointa o impune tuturor exuberanjelor esie una dintre cucerirle cele mai de dorit - pentru ca inteligenta superioard trebuie sA radieze constient asupra instinctelor obscure. A stipani gesture, a poseda disciplina abtineri, a impune tacere vorbelor gala s8 scape - este o calitate: calitatea sufletelor ‘mati, serioase, care nu se expun primului verit si nu se destainuiese decat celor sacotiti demni sd aprecieze nobletea adevarata, Viala este 0 neincotata lupta, Pentru unii ea se reprezinta sub forma unui cAmp de bitale nde trebuie s8 se masoare cu dugmanul fafa In fata. Pentru alti, este un drum lung, pandit de cete gata si prade fra mild pe tof) cedlitori fard aparare, Pentru cei ce pe nedrept sunt uneori considerati privilegial viata este 0 carare inflorta, care pare lipsité de primejai - insd, in boschetele inflorte, sunt ascunziguri pentru invidia chinuitoare, pontrs venitatea becisnicd, pentru ldcomia tentaculara, Omul cu trdire ideala trebuie sa fie intotdeauna in stare de apérare. Mijlocul cel mai potrivit pentru o rezistenta victorioasa este 18 celmul. Generator de hotarar aparatoare. Cnd omul calm e constrans 58 pareze atacul fatig al unui dugman viawbil, va invinge cu atat mai gor cu cat ii va putea prevede loviturie, cu cat va putea organiza 0 ‘aciiune polrivnicd mai neasteptata, care Tl va surprinde gil va buimaci ‘Pe marile drumuti ale vieli, omul calm va intampina mai putine ‘ocazii de a deveni prada talharilor, cdci In Calmmul pe care a stiut sd! creeze in el, zgomotele dinafara au 0 reperoursiune nebanuité de exatatii dezorientali, ale c8ror strigate acoperd toate goaptele bineveitoare. ‘Omul calm va presimti apropierea bandijior si va putea evita Intaiirea cu ei. Chiar gipe cardinie imbietoare $i inflonite is va mentine treazd atentia in linigtea care domneste acolo, Oricare ar fi aparitia care s-ar ivi din tufigutle Impestritate, asupra sufletulul stu nu are nicio putere vizibila 19IV. LUCIDITATEA PERCEPTIILOR Au trecut ani mult, ne m&rturiseste Yoritomo Tashi, de cdnd era ce! mai serios discipol al lui Long-Ho, renumitul flosof, admirabil piistrator de suflete, Sunt multi ani de céind se plimba incet cu el de- € lungul cérérilor intortocheate din finuturie invecinate, ascultandusi cu respect cuvintele §i cdulénd sa patrunda Infelesul lor pentru ca, Intotdeauna, exprimau injelesuri subtile, profunde, care, de cele ma multe of, erau noi Din cand fn cdind se tncumeta i indraznoa s puna intrebari lacare elréspundea grabnic, ferict s8 vada téndirul spirit deschizandu- se cao floare ce igi desface petalele la adierea caldé a zefirului Inviorator. ~ Maesire --a spus intr-0 2i- ullima datd mi-ali vorbit despre influenta Calmului asupra Luciditati. Credeji cd aceasta ultima stare depinde intr-adevar de cea dintai? Long-Ho nu raispunse nimic, Insé grabi pasul pana la cotitura cardi ta marginea cércia se aflau cateva tufe de laur. Acola fn spatele Uunul bru de bambusi, un lac ogiindea albastrul cerului si zborul psdrlor care sirdbateau vizduhul urmarindu-se, Mereu tAcut, 1 lua de mana si, Indepartand tulpinie rigide cu ajutorul sabiei, fi duse la ‘marginea lacului, Tn limpezimea tacuta chipurile li se reflectau desavarsit, impresionant. Apleacd-e - spuise Maestrul- si privagte atent Long-Ho fi ardta cu degetul intins un nor cenusiu care era ‘gata $4 acopere discul strdlucitor. 20 Un freamat strabatu print trestile care se aplecard peste fata stedvezie a apet. Valul nemigcat al lacului se incre in unde. Vaturile legénau chipurile obiectelor biciuite de mania ce crestea. Imaginea lor, a cerului gi a pasarilor grAbite in zbor din cauza furtunii apropiate, paireau confundate int-un amestec haotic. = Ce vezi? - intreba filosoful - sau mai bine ce distingi? Ce fel de pasdire trece in clipa aceasta pe deasupra capetelor noastre? - Nu 0 recunosc decat dupa tipatul sau, raspunse, deoarece jn tulburarea undelor nici o imagine nu poate fi perceputa, - Bine, zise el, ridicd-te, Cunosti acum influenta Calmului asupra Luciditafi Intémplarea, resimtita din starea timpului, a ajutat demonstratiei mele. La inceput, ai putut zari rasfrangerea fideld a lucrurilor sau, mai bine zis, caea ce fis-a parut a firdsfrangerea fideld a lor, Pe urma, ai fost tulburat de ruperea imaginil. Chemand rafionamentul in ajutor, ai restabilt adevarul, Dar ai fi putut face asta ‘dacé nu ai fi cunoscut vreodata cauza aparentei neregulate? Cum ai flinlaturat eroarea datorat’ minciuniirasfrangerii daca nu i-a fi surprins candva cauzele? Daca alte experiente nu ti-ar fidemonstrat aparenta cum ai fi recunoscut fn tulburarea valurilor c& imaginea era totusi a ta? La sfatul meu te-ai aplecat si ingelarea reflexiei tia fost revelata, Aceastate-a facut $8 apreciezireflexia abiectelor nemigcate, si, In acelagi timp, s& restabilesti realitatea aspectelor. Lamurit asupra iluziei aparentelor, ti-a fost dat sa le contempli ‘dupa plac alata timp cat calmul atmosferei nu a alterat contururle $i ‘nu a modificat formele. Dar, ele au incetat repede s& mai fie sclavele undel gi, la suflarea Zoului Furtunil, parura c& volesc 88 evadeze, Pornind intr-o goana care le amesteca gi le facea de nerecunoscut. $i cum uraganul se deziantui cu toata furia, Long-Ho se indrepta spre casé cu pas viu, facdndu-i semn sé-l urmeze. Al inteles lectia? : + Nadajduiesc Maestre, itelept intre invatatl, Insa.. + -ulinsd ai fi bucuros s&-i auzi comentariul? Asculta! Lacul, ‘aga cum il vazurdm, este simbolul impeziri de spirit necesara stabil Calmuluiluciditati. M-ai tntrebat care ar fi dependentele mutuale dintre aceste doua stari, Faptele au réspuns in locul meu. Calmul, te-ai putut convingo, este Unicul Agent al Ciaritati, tard de care e cu neputinta s se perceapa lucrurile sub adevaratul lor aspect. O examinare superficial nu este intotdeauna suficienta. Ea poate, aga cum ai Fecunoscut, 88 ajunga la constatai inexacte. 21