Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 05.plante Si Produse Vegetale Cu Continut de Glucide

    Uploaded by

    mirela
    17 views22 pages

    Original Title

    05.Plante_si_produse_vegetale_cu_continut_de_glucide

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    17 views22 pages

    05.plante Si Produse Vegetale Cu Continut de Glucide

    Uploaded by

    mirela

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 22
    presiunii osmotice, in tratamentul hemoptiziilor gi a hemoragiilor. Se administreaza in solufiiinjectabile 1%. Actiunea pectinelor este favorizata de prezenfa de calciu (clorura). Mucilagiile prezinta o actiune emolienta. Dau rezultate bune in constipatii, marind bolul fecal. Sunt analeptice si reconstituante. isi gisesc intrebuintare sin bacteriologie. 1ro prezinta si gumele. Sunt emoliente, topice, modifica fenomenele osmotice lanivelul mucoaselor inflamate, menfindind apa la suprafata pielii. Sunt burie medii de cultura, din care cauzA se intrebuinfeazi in bacteriologie. PLANTE $I PRODUSE VEGETALE CU CONTINUT DE GLUCIDE ALGE BRUNE - PHAEOPHYTA Plante producitoare: Laminaria saccharina (L.); Laminaria digitata (Hudg,) Lam.; Laminaria japonica Aresch. fam. Laminariaceae Etimotogie Numele gerului Laminaria deriva de la latinescul lamina = frunzi, lamind, deoarece stipul consta din lamine foliale alungite, Denumirea specie’ saccharina (saccharum =zahar) este datoriti continutului de zahar (manitol); digitata caracterizeaz divizibilitatea laminei, iar japonica indict folosirea acestei alge in Japonia ca produs alimentar. Descriere Algele brune sunt plante talofite, pluricelulare, Talul, in functie de specie, este filamentos, simplu sau ramificat,lamelar cu marginea nedivizata sau cu manginea sectat. Launele specii, poate avea aspectul plantelor superioare, cu diferentieri rizoidale, cauloidale si filoidale, unde anatomic, se delimiteaza cortexul format din celule izodiametrice, mici, bogate in cloroplaste si corpul central, alciituit din celule alungite. Talul are mare capacitate de regenerare (fragmente de tal genereazi taluri noi). Unele specii se multiplica vegetativ prin propagule, Asexuat, se inmultesc prin zoospori biflagelati. Reproducerea sexuata se face prin gameti Raspandire Algele brune sunt raspandite mai ales in zonele acvatice reci si temperate. Majoritatea sunt autotrofe, foarte pufine heterotrofe parazite. Vegeteaza pe substrat solid (stanci, bolovani de care se fixeazai cu ajutorul unor crampoane), putine specii populeazA substratul reprezentat de nisip. 61 Organul utilizat, recoltare Ca produs se folosese stipii de laminaria - Laminariae stipites, colectafi manual sau ‘cugrebla in timpul refluxului, Se spal gi se indepdrteazA impuritiile. Se sued apoilasoare, Compozitia chimicé ‘Componenti principal sunt poliholozidele: acidul alginic (algina),laminarina gi fucoidina, Algina prezinti polimeri formati din doi acizi poliuronici: b-D-manuronic si a-gulonic, ‘ipici pentru plantele inferioare (inclusiv alge), Raportul acestor acizi in molecula acidului alginic variaz, si anume, sunt segmente ale polimerului care constau numai din rimasifi de acid beta-D-manuronic, ate - numai din rimasiti ale acidului L-gulonie sisegmente, in care ramasitile acestor doi acizi alterneazs Continutul acidului alginic constituie 30% din masa uscati a algelor. Laminarina este un glucozan, ale c&rui unitati de glucoza sunt legate 1-3 si 1-6-b- heterozidic, continand totodata la unul din capatul molecule resturi de manitol Fucoidina este constituiti din unitii de L-fco7, legate 1,2-a-heterozidic si esterificate cuacid sulfuric, Laminaria mai confine manitol (pana la 20%), L-fucoza (cca 4%), albumine (9%), carotenoide, vitaminele B,, B, ,C, D; din substanje minerale - iod (2,7-3%), Br, K, ‘Na, Ca, Mg, microelemente, Intrebuinyiri Alginatii de natriu, amoniu si potasiu sunt folositi la prepararea unguentelor, ca agenti de intdrire, de emulsionare sau de dezagregare pentru comprimate, drageuri si granu- late, ca adeziv sau la obfinerea unor solutii cu diferite grade de viscovitate, in concentrajii de 1-3%. Alginatul de calciu, administrat exter, poate servi ca hemostatic. Laminaria de asemenea este utilizata in tratamentul obezitatii in asociere cu ioduri, tiroidind. Ca laxativ se foloseste preparatul Laminarida in granule, care prezint amestec de polihotozide cu componentul albuminos si saruri ale acidutui alginic. Este uilizati iin industria alimentard IN - LINUM USITATISSIMUM L. fam, Linaceae Etimologie ‘Numele genului are urmatoarea etimologie: din cuvantul grecesc Iinon, respectiv din latinescul linea ~ fir, toate referitoare la folosirea fibrelor acestei plante. ins trebuie precizat cd grevescul linon deriva dintr-un cuvaint indo-european, care nu se poate inc preciza; usitatissimum, superlativul latinescului usitatus, -a, -um = foarte folosit. 62 1 Laminaria saccharina L. Alge brune 63 Descriere Planta erbacee, anual, cu ridicind pivotanta, subfire, nga, slab-ramificati. Tulpind cilindrica, groasa de 1-2 mm, inalta de 80-110 cm la inul pentru fibre, 30-60 cm la inul pentru ulei si cel intermediar. Frunze alterne, lanceolate, lungi de 2-3 cm, late de 2-4 mm, cu 3 nervuri paralele, glabre. Flori actinomorfe, albastre-azurii, lung-pedicelate, _grupate in dicazii terminale, Fructul este o capsuli globuloasi, cu 7-10:seminte ovoide, turtite, brune. Se cunose dou varietdti de in: Linum usitatissimum varietas crepitans —pentru obfinerea seminfelor si Linum usitatissimum varietas longus pentru fibre. Raspindire Inul este originar din regiunile Mediteranei, Crimeei, Caucazului si Asiei Mici. Pe largse cull multe tari, din subtropice pana in latitudinile nordice. Organul utilizat, recoltare Caprodus vegetal se folosese seminfele de in - Lini semina, recoltate la maturizare ¢galben’ deplina, cand capsulele incep a se brunifica, iar semintele devin brun-cafenii gi usoraluneca de la peretele despartitor al fructului, Se usued in snopi, apoi se treera. Compozitia chimict in seminte se contine 5-12% mucilagiu, 30-48% ulei gras, albumine-18-33%. La hidroliza mucilagiu formeaza galactozA (cca 12%), acid galacturonic, xilozA (cca 27%), arabinoza (cca 12%), ramnozi Mai contin o heterozida cianogenetic’ (linamarozida) in cantitate de 0,1-0,3%, care inurma une’ hidrolize acide sau sub actiunea linamarazei pune in libertate acetond, acid cianhidric si glucoza. Antrebuingari ‘Seminele dein inmuiate in apa suntutlizate ca laxativ, Formand un bloc mucilaginos siajungdind in intestin favorizeaz mecanic expulzarea bolului fecal. Reprezint& deci un emolient si laxativ mecanic. Paina de in inmuiatd cu api cald’, preparati sub form’ de cataplasma, este utilizatd drept emolient pentru umectarea tegumentelor i inmuierea crustelor. Din faina de in degresati se formeazi cataplasme care pistreaza, timp indelungat, temperatura apei cu care au fost preparate, Toxicitatea seminjelor de in nu este determinata suficient, deoarece cantitatea de acid cianhidric rezultatd din scindarea hidroliticd a heterozidei cianogenetice este de circa 0,25 mg%. Din seminfe se obtine Oleum Lini, pe baza caruia se obtine preparatul medicamentos Linetol, folositin profilaxia gi tratamentul aterosclerozei, iarextem - la combusti. Linetolul intrdin compozitia aerosolilor Vinizol, Levovinizol, Livianetc. 64 NALBA MARE - ALTHAEA OFFICINALIS fam. Malvaceae Etimotogie ‘Numele genului deriva din grecescul althaia, intalnit in lucrarile lui Theophrastos si Dioscorides, iar ca althaea figureaza in “Naturalis Historie” a lui Plinius; cuvantul grecesc althaia, la rindul sau, rezulta de la grecescul althainein (sinu althein) = a vindeca, actiunea terapeuticd a speciilor acestui gen fiind cunoscutd de antici; officinalis (lat.) = farmaceutic, Descriere Nalba mare este o planta ierboasi, vivace. Are in pamént un rizom scurt din care pomese numeroase ridicini groase de 2-3 cm, ramificate si cimoase, de culoare cenusie- deschis la suprafaja, alba pind la slab gilbui la interior, cu gust dulceag, mucilaginos. ‘Tulpinile sunt drepte gi inalte de 100-150 cm, acoperite cu frunze agezate altem, avind ‘un petiol lung, Frunzele inferioare prezinta 5 lobi dinfati pe margine, iar cele superioare- 3. Din cauza perilor desi cu care sunt acoperite, frunzele par catifelate i de culoare verde-albicioasa. Spre varful tulpinii se gasesc florile de culoare alb-roz, care impreuna cu coditele lor nu depagesc lungimea frunzelor. O floare este format din dou rainduri de sepale: primul are 6-9 sepale (caliciul), iar al doilea 5 sepale (caliciul). Petalele sunt in numir de 5 cu marginea aproape intreaga. Staminele sunt numeroase, unite int-un ‘tub ce inconjoara pistilul. Fructul este turtit, compus din numeroase achene, fiecare confindnd o simanyi. Réaspandire Originara din regiunea de esta Marii Mediterane nalba este rispandita in Europa, Asia, Africa de Nord; adventiva in America de Nord. Creste prin Jocuri umede, pe ‘malurile rduritor si pe marginea sanfurilor. Apare mai rar prin tufiguri. in prezent se cultiva in multe tari, inclusiv Moldova. Organul utilizat, recoltare Dela nalba mare ca produs vegetal se folosesc partile aeriene - Aithaeae herba si radacinile - Althaeae radices Partile aeriene se recolteaza inainte de inflorire, incepdnd de la varful plantei. in cazul cnd frunzele sunt sindtoase, neingalbenite si neatacate de boli, recoltarea poate continua gi in timpul infloriri, Orice fntarziere in recoltare duce la pierderea produsului, deoarece frunzele sunt usor atacate de purici care le perforeaza. Se adund in cosuri de Tachitd, fd a se indesa. Daca de la aceeasi planta vom recolta si radicina, culesul partilor aeriene nu e permis in momentul cAind bobocii incep si se deschida, Radicinile se scot din pamant in momentul cand planta s-a uscat si inainte ca pamantul silinghete, ceea ce coincide cu lunile octombrie-noiembrie. Plantele batrane, incepand dinanul al treilea de vegetatie, au ridacinile lemnoase si un continut stab in principii active, 66 3. Althaea officinalis L, Nalbé mare or Dupa scoaterea ridacinii din pamant se indeparteaza coletul care se ingroapa cu scopul dea contribui la inmulfirea plantei, Apoi se inkatura resturile de pamant (cu ajutorul unei perii), partle cioturoase, seci si maneate de insecte si se las 2-3 ore la soare pentru zvntare. Spalarea nu este permisa, deoarece apa dizolva cu usuring ‘mucilagiile, Radacinile scoase dintr-un pmént lutos pot fi spalate, dar nu trebuie finute ‘mult vreme in api. Radacinile se curd de coaja pan’ la aparitia stratului alb, dupa care se taie in bucafi lungi de 10-20 cm, iar cele mai groase se despicd. Curatirea si uscarea imediti dupiirecoltare di un produs de bun calitate mumit Althaeae mundatae races Uscarea se face pe cale natural sau artificial la o temperatura nu mai mare de 35-40°C. Compozitia chimicit Radacinile contin mucilagii (10-35%), din a cdror structura chimica fac parte galactoza 43%, ramnoza 17,7%, arabinoza 10,4% si acidul galacturonic 27,8%. Mai confin amidon (20-37%), glucide simple libere, ulei gras (1,5-2%),taninur, flavonozide, siruri mineral. Frunzele contin mucilagii (9-15%), care prin hidroliza dau galactozi 49%, ramnozi 5%, glucozi 18%, arabinoza 22%, acid galacturonic 17,9%, xiloza 5,4%. Au mai fost identificate glucide simple libere, ulei volatil, siruri minerale cu elementele K, Ca, P, Mg, Na, Fe, Mn, Zn, B, Cu, Mo. Intrebuingari Actiunea farmacodinamicé principal este determinati de mucilagii, datoriti cSrora este utilizati ca emolient sub forma de macerat la rece, denumit impropriu Decoctum Althaeae, Intra in compozitia speciilor pectorale iar sub forma de gargarisme este utilizata pentru acfiunea antiinflamatoare in tratamentulinflamafiilor gingivale, Se mai foloseste sub forma de gargarisme si colutori, in alte inflamafii de la nivelul cavitatii bucale, ca protectorin forme catarale intestinale si chiar sub forma de clisma, uneori. fn tehnica farmaceuticd serveste drept excipient pilular, Maceratul in alcool diluat al ridacinii constituie Extractum pro sirupus Althaeae. Din parfi aeriene se obtine preparatul Mucaltina cu actiune expectoranta, NALBA, NALBA DE PADURE - MALVA SILVESTRIS L. (syn. Malva hirsuta U., syn. M. vulgaris .) NALBA DE CULTURA - MALVA GLABRA DESV. NALBA MICA - MALVA NEGLECTA WALL. (syn. M. rotundifolia L., syn. M. vulgaris Fries.) fam, Malvaceae Etimologie ‘Numele Malva deriva de la grecescul malake, provenit din cuvintele malekos = moale, deoarece sucul mucilaginos al nalbelor are proprietate emolienti, iar frunzele 68 4. Malva silvestris L. Nalbit de pitdure 69 sunt moi la pipait; initial aceasté etimologie a fost stabilitd de Wittstein, Dupi alti ar deriva dintr-un nume de origine necunoscutii, probabil din cuvantul ebraic Malluach = Descriere Malva silvestris este o plant erbacee, bianuala cu radacind pivotanta, cdmoasd, putin ramificata. Tulpina erect sau ascendentd, piroasd, ramificatd, inaltd intre 25-120 em, Frunze lung-petiolate, cu limb rotund pind la reniform, pros, cu 3-7 lobi (foarte des cu 5 lobi) semicirculari sau triunghiulari, pe margine neregulat-serati; stipele triunghiulare, mici, Flori rosii-violacee, cu vinisoare mai inchise la culoare, lung-pedun- culate, dispuse cate 2-6 (14) la subsuoara frunzelor, Fructul disciform se desface la maturitate in nucule. LaM. neglecta lobii sunt mai rotunjii si florile albe-roz. Raspandire Speciile de Malva spontane sunt ispndite mai ales in Europa centrala si Asia occidental, Malva glabra este cultivati in tarile balcanice si in Europa occidentald. Organul utilizat, recoltare Ca produs vegetal se folosese frunzele de nalba - Malvae folia si florile de nalba - Malvae flores, recoltate fara petiol pana in perioada infl oriri. Dacd frunzele sunt sinitoase, neatacate de rugind, ele se pot recolta in continuare. Culegetea se face eu ‘mana, prin ciupire de la locul de unde se prinde limbul de pe fiol. Recoltarea se face ‘numai pe timp frumos, dupa ce s-a ridicat roua. Florile de nalba se recolteaza de asemeni manual, complete sau fara caliciu, in ‘momentul deplinei maturatii Frunzele si florile se usucd in straturi subtiri, in poduri sau soproane, iar in cazul folosirii cAldurii artificiale temperatura se tidic’ treptat de la 25 pana la 35°C. Compocitia chimiea Frunzele de nalba contin cirea 8% mucilagii, care prin hidrolizk pun in libertate 464% galactozii, 24% arabinoz, 15% acid galacturonic. Mai confin acizi organici (cumaric, cafeic, clorogenic),taninuti, urme de ulei volatil, vitaminele A iC. Florile contin circa 6% mucilagii cu structura chimicd incomplet cunoscutd. Constituengiirezultafi din hidroliza sunt galactane 37%, ramnoz 23%, arabinoz 20%, glucoza 16,8%, xilozi 2,5% si acid galacturonic 23%. A mai fost identificat un antocian malvina,careprinhidrolizi punein liberate agliconul malvidina, eter dimetilical delfinidolului 10 Intrebuingiri Prezenta mucilagiilor confera celor doua produse vegetale proprietati demulcente. Sub forma de infuzii 10% se recomanda in afectiuni ale bronhiilor, in ‘gargarisme, iar sub forma de bai in tratamentul furunculozei. Florile si frunzele intra de asemenea in compozitia speciilor pectorale. TEL TEI - MARE, TE] CU FRUNZA MARE - TILIA PLATYPHYLLOS SCOP. (syn. Tilia grandifolia Ehr.) TEI - ROSU, TEI - PUCIOS, TEI - PADURET - TILIA CORDATA Mill. (yn. Tilia parvifolia Ehr., syn. ja curopea L., syn. Tilia silvestris Scop.) TEI - ARGINTIU, TEI - ALB - TILIA TOMENTOSA Moench. (syn. Tilia alba Wet K., syn. Tilia argentea Desf. fam, Tiliaceae Etimologie Numele genului de Tilia seintélneste in scrierile lui Virgiius slucriile i Columella. Wittstein a sustinut ca denumirea acestui gen are la origine grecescul ptilon=arip3, referitorla bracteile aflate pe pedunculul floral, asemindtoare unor aripi Ziegler consideri eronati aceasti etimologie si opineazi cd, probabil, ar deriva de Ja grecescul pielea. Originea numelor speciilor este usor de infeles in sensul ci: argentea deriva din latinescul adjectiv argenteus = argintiu, aluzie la faptul c& frunzele sunt albe si dens tomentoase pe suprafata inferioar’; cordata, adjectiv derivat din substantivul latin cor, -cordis aluzie a forma frunzelor; platyphylos, cuvant grecese rezultat din unirea lui platys = larg, lat, cu phyllon = frunza, adica cu frunze late. Descriere Teiul este un arbore inalt pand la 25 m, cu o coroand deasd, Frunzele sunt lung- petiolate, rotunde, ascufite la varf, iar pe fafa inferioara se observa: nervuri proeminente. Florile, in numar de 2-10, uneori si mai multe, suntalb-gilbui, plicut mirositoare, asezate pe un peduncul comun, conerescut aproape pe jumatatea lungimii lui, cu o bractee Jungd in forma de limba, de culoare verde-galbuie. Fiecare floare este formata din 5 sepale ce cad in momentul infloririi, 5 petale, numeroase stamine si un ovar globulos. Fructul este o nuculd de forma sfericd sau ovala. u Caractere diferentiale la speciile medicinale: Caractere Tei - mare Tei rogu Tei —argintiu Mugurii sunt Feolzi parosi | 2 solzi neparogi a acoperiti cu: __| ffird luciu luciosi Frunzele sunt pe fata inferioara de | verde-deschis verde-albastrui alb-conusiu culoare: La subsuoara ‘smocuride peri | smocuride peri | nu se aflé nervurilor, pe fata | albi ruginii smocuri de peri, inferioara a intreaga frunzei se gisesc: suprafata este 7 des paroasa Perioda de infloreste primul | dupa 10-15 zile | infloreste inflorire ultimul Tnflorescenfa este | 2-3 flori 5-10 flori 5-10 flori compusi din: Bracteea este: | glabra ‘glabrit ‘acoperiti cu peri stelati Floarea are: 5 petale 5 petale 5 petale + (10) petale mai mici (staminodiiy staminele sunt staminele sunt staminele sunt mai lungi decat | mai lungidecat | mai scurte decat | petalele sau petalele sau egale | petalele egale cu ele cule | Raspandire Teiul cu frunza mare si tejul argintiu sunt rspinditi in sud-estul Europe, iar teiul pucios are un area! larg, incepand din zonele mediteraniene pind in Marea Britanie si Scandinavia, iarin directia est-vest, de la tirmurile Atlanticului pana in Siberia. Toate cele trei specii crese yi prin padurile noastre sau sunt cultivate ca arbori omamentali, Organul utilizat, recoltare Ca produs vegetal se folosesc florile de tei cu bracteea insofitoare de la cele trei specii descrise mai sus. Florile de tei-mare gi de tei-rosu se amestec& dup’ uscare, constituind un singur produs denumit “flori de te oficinal cu bractee -Tiliae officinalis flores cum bracteis”. Florile de tei-argintiu se recolteaza cu sau fir bractee, diind dou produse: “flori de tei-argintiu cu bractee - Tiliae argenteae flores cum bracteis” sau “Tiliae argenteae flores sine bracteis”. fn timpul recoltari si uscarii nu se vor amesteca florile de tei-argintiu cu cele de tei oficinal. Florile de tei se recolteaza in momentul cind majoritatea lor sunt complet inflorite, iar un numa mic de bobosi se afl in curs de deschidere. Prezenta bobocilor precum si aflorilor trecute, cu petale ofilite sau cdzute, constituie un produs necorespunziitor. Revoltarea se face pe un timp uscat, dupa ce roua s-a ridicat gi la 2-3 zile dupa 2 ultima ploaie. Florile umede sau cu un procent ridicat de umiditate se vor innegri in timpul transportului sial uscarii, Culegerea florilor se face eu mina, direct de pe copac. Pentru objine un produs fra bractee de la teiul-argintiu, separarea florilorse face imediat, nici intr-un caz dupa uscare. Florile de tei se adund in cosuri de nuiele cu care se transport’ la locul de uscare. Folosirea sacilor nu este permisi, deoarece florile se incing, ceea ce duce la brunificarea produsului Uscarea florilor de tei se face in straturi subtiri in camere bine aerisite sau artificial la o temperatura de 35°C. Compozitia chimied (O parte din proprietitie terapeutice ale florilor de tei sunt date de confinutul lorin mucilag, mai abundent in bractee decat in flori; prin hidroliza, conduce la acid D-galac- turonic 40%, metilpentoza 12% si o cantitate insemnata de hexoze. ‘Mirosul placut al florilor de tei proaspete se datoreste prezentei famnesolului, alcool seseviterpenic acielic. SS CHO , RA Farnesol inflorile de tei au fost puse in evident o serie de flavonozide derivand de la evercetol sikampferol. intre acestea, tilirozida este 3-(p-cumaroil)-heterozida kampferolului. ‘Aumai fost identificate zaharoza, taninuri galice si catehice (acid protocatehic si clagic), cantitii reduse de fraxozida si esculozida, o saponozidi nehemoliticd, care este un compus triterpenic identic cu taraxerolul, denumit tiliadina si alituri de avesta acetatul de beta-amirenol. _ Antrebuingari fnafari de actiunea emolienti, datorati mucilagului, pentru care florile de tei sunt folosite ca medicament cu proprietitbehice, la aceasta se mai adaugii actiunea diaforetica siusor sedativata famesolului, actiunea spasmolitica si diuretica determinate de flavone sicea usor antiinflamatoare a substanfelor triterpenice. fapt ce le recomandé in tratamentul afecfiunilor reumatice, ale gripei gi ricelii, ca antipietice si sedative, dar si ca antivirale, hipotensive. ‘Se administreazi sub forma de infuzie sau ca apd aromatica. Floriledetei fac parte din comporitiaspeciilorcalmante, pectoral, sedatives sudorifice. 74 LUMANARICA - VERBASCUM PHLOMOIDES L.; VERBASCUM THAPSIFORME Schrad. fam. Serophulariaceae Etimologie in privinta etimologiei denumirii genului Verbaseum se consider ca cea mai bunk ipoteza lui Wittstein, in sensul cf ca a derivat “din alterarea cuvantului Barbascum, reaultat din latinescul barba barbi, desigur din cauza perozititii acestui gen de plante”. Dupa A. Walde si J.B. Hofmann (Lateinisches etymologisches Worterbuch, 1965) prezenta in formarea lui a elementului - asco - duce la conctuzia ed numele Verbascum este deorigine liguricd, planta fiind menfionata side Plinius. Numele specie’ phlomoides

    You might also like