Model de test -dar cu fragmente mai lungi, pe care le citim dinainte! | Realizati caracterizarea in 5 pagi a stréinului din fragmentul dat. (15 randuri) ._De-ce/Cum a ajuns strainul sA colectioneze ertile lui Julian Carax numai pentru a le arde? Redactati un text explicaliv in care 84 utlizali 2 fapte ingpirate din articolul urmator (referitoare la ce presupune un colectionar) si 3 opinii personale (referitoare ia posibilele motivatil ale personajului). (15 randuri) ,Imaginea cea mai des intilnita a colectionarilor, care apare i in presé, este cea a celor ce aduna .|ucruri trasnite", mai exact a unor oameni cu apucdturi ciudate, care au prea mult timp si bani la dispozitie si nu au o alté modalitate mai bund de a-gi petrece acest timp dectt stind prin tirguei de vechituri si adunind tot felul de nimicuri sau ciudajenii, Ins oamenii pe care kam cunascut in timpul cercetarii mele nu seaménd deloc nici cu cel prezenti la tirgurile specifice din centrul orasului, nici cu aceasta imagine stereotipa. Acestia s-au dovedit a fi cu totul altfel: niste cameni madesti, dar cu pasiune pentru obiecte frumoase si pentru istorille acestora, cu o atentie pentru detalii foarte dezvoltata si o putemica sensibilitate fat de trecut. ameni a fel ca toti ceilalti, doar c mai pasionati Dintre colectionarii cu care am vorbit, cei mai multi au neeput s8 adune cite ceva inca din copilarie, influentatj fie de ce aveau in jur, fie de ce vedeau la persoanele apropiate: 0 bunic& stringea servetele, un tata aduna timbre sau reconditjona aparate foto vechi (,tatal meu are 76 de ani si colectioneazé aparate de aproape 60 de_ani, ¢ ined un fan al aparatului clasie, ou film* a povestit domnul C., colectionar de jucaii). Incet-incet, sub supravegherea celor in virsta, au ajuns 8 se molipseasca si ei de pasiunea adunatului, copierea colectiilor vazute find transformata curind in colectia proprie, de sine statéteare. Astfel, au inceput sa adune lucruri care fi reprezinté pe ei, care apol i-au ajutat s8 se identifice si iu modelat in vial. Unul dintre colectionarii mai tineri povestea cum achizifjonarea de timbre la facut sa descopere istoria, sd afle lucruri interesante despre zone ale globului care-i erau necunoscute. Tot el susfine cu tarie c un hobby de acest fel te ajut foarte mult sA inveti si si te descoperi pe tine. De altfel aceasta a fost o idee Tntflnitd la mai tol cei cu care am discutat, fie mai tineri, fle mal in virstd. Colectionatul te ajuta sé te dezvolt atit intelectual (pentru ca inseamna capacitate de analizé si arhivare si crearea unui tip de logiea de clasificare), dar si spiritual gi social (mai tot colectionarii ajung s& cunoasea oameni cu preocupairi similare). ‘Colectionarii pot fi mai moderali sau chiar .extremisti* (cum s-a descris unul dintre ei). Un colectionar extremist este cel care, in numele pasiunii sale, este dispus $4 umble ani la rind prin poduri de case, tirguri sau chiar qunoaie, in cdutarea unor anumite piese rare, care Ti lipsesc din colectie. Acesta ajunge s4 dedice o mare parte din timp hobby-ului, sacrificindu-si alte aspecte importante din viala (unul dintre cei cu care am discutat mia marturisit c& a ajuns 88 divorteze din cauza timpului dedicat colectiel). Pe ling acestia, un colectionar obignuit, moderat, desi gi el, la rindul sau, impétimit, nu ar ajunge sé riste atit de multe pentru colectie, este vazut de cei din jur ca fiind ,doar inofensiv« (descriere folosita de un alt colectionar). Obiectele adunate pot fide foarte multe tipuri, pot fi banale, cotidiene sau rare, cu o istorie impresionanté, sau proaspat fabricate si aflate inca in tipla, ins asta nu ajunge sa schimbe statutul colectionarului, cel putin nu in fata celor din jur. Poti sa stringi servefele sau insigne si timbre vechi, tot colectionar te numesti.” Fragmente din ,Colectionari, obiecte, povesti”, de Monica Grigore, articol online.argintiria gi lumandrile ce se topeat in there —Imi pare ru, Daniel, a spus tata. Am incuviinfat in tacere, ridicand din umeri —N-aide gind sd-ti deschizi cadoul? m-a Intrebat. Singural meu nispuns fi. uga pe care am trantit-o cand am iegit. Am coborat scirile furios, simtind cum din ochi imi fgneau lacrimi de ménie atunc! cand am iegit in strada pustie, soildata in frig si in lumina albastra. Aveam inima otrivits, iar privirea imi remura, M-am apueat efi umbha la voia intamplari, ignorandu-l pe strainul care mA observa nemigcat dinspre Puerta del Angel. Purta acelagi costum inchis a culoare si avea mana dreapti vrata in buminanul Jjachetei, Ochii sii oglindeau crampeie de lumind la strilucirea unui trabue. Schiopatand ugor, a inceput sé ma urmaseasca, ‘Am batut strizile fara nician el mal bine de o ona, pand cand am ajuns la monumental hii Columb. Am mers pana la chejuri si m-am agezat pe treptele care se scufundau in apele tenebroase, langa cheiul galupelor. Cineva organizase 0 excursie noctuma si se puteau auzi rasetele si muzica phutind dinspre procesiunea de Hotriri gi reflexe din port. Mi- fam adus amine de zille cand tata si cu mine faceam traversada in galupe pani Ja capdtul digului De acolo se puteau ziri coasta cimitirului de pe muntele Montjuic si oragul mortilor, infinit. Uneori eu salutam cu mana, crezand c& mama era acolo gi ne vedea trecind. Tata repeta salutul, Nu ne mai imbarcasem de cativa ani buni pe © salupa, desi stiam c&, uneori, el se ducea singur. 0 noapte nlumai buna pentru remuseare, Daniel, a spus un glas din intunerie. O tigarl? ‘Am sdrit in picioare cat ai clip, simfind un frig subit in trup. O mand imi oferea un chigtoc din beznd. ine sunteqi dumneavoastra? Suainul a inaintat pand in pragul beznei, lasandu-si chipul in umbri. O adiere de fum albastra iegea din tigard, ‘Am rectinoscut de indata costumul negra si mana accea ascunsa in buzinarul jachetei. Ochii fi straluceau ca nigte margele de sticlA. — Un pricten, a zis, Sau asta nddAjduiese 68 fu. O tigars? —Nu fumes, —Bine faci. Din nefericiwe, n-am nimic alteeva si-ti ofr, Daniel, Glasul ii era nisipos, init. Targaie cuvintele si suna stins ‘si indepartat, ca discurile de gaptezeci gi opt de turatii pe minut pe car le colectiona Barcelo. —De unde stiti cum ma cheama? — Stiu multe despre tine. Numele conteaz cel mai putin. Ce mai gti? —Ag putea 8f te surprind, ins n-am nici timp, nici chef E de-ajuns sh-fi spun cA ai ceva ce mA intereseazi. Si sunt dispus s4-ti platese bine pentru asta. — Mi se pare e& mii huati drept altcineva, =Nu, eu mu iau niciodata pe nimeni dept altcineva. Cu lucrurile mi se mai intampla, dar cu oamenii niciodata. Cat vrei pe ea? —Pe ce? — Pe Umbra vantului, — Ce va face si credeti cd am aga ceva? — Asta e in afari de orice discutie, Daniel. E numai o chestiune de pret. De mult stiu cd o ai. Oamenil vorbese. Bu ascult. — Pai, probabil c& ati auzit eresit. Bu nu am cartea asta, Jar daca ag avea-o, n-ag vinde-o. —Integritatea ta e admirabill, mai ales in epoca asta de ssicofanti si de pupincurigti, dar cu mine nu-i nevoie sd te dai in spectacol. Spune-mi cat. O mie de duros? Pe mine banii ‘ma lasa rece. Preul il stabilesti tu —V-am mai spus: nici nu e de vineare, nicl n-o am, am replicat eu. V-atiingelat, dupa cum vedet. Stdinul a rimas ticul, nemiscat, inviluit in fiunul albastru al acelei figiri ce parea si nu se sting niciodata. ‘Am observat c& mu mirosea a tutun, ci a harte ara. Harte ‘bund, de cart. ‘— Poate cA tu egti cel care se ingall acum, a sugerat el — MA amenintati? — Probabil.Am inghilit in see. In pofida bravadei mele, individul acela baigase in mine groam cea mai deplina. = Sias putea afla de ce sunteti atat de interesat? —Astae problema mea, — Boi a mea, daca dumneavoastré ma amenintati ca si vA vand o carte pe care 1-0 am. —Imi placi, Daniel. Nu te dai la 0 parte gi pari destept. 0 mie de duros? Cu dstia ti-ai putea cumpara 0 multime de arti. CArti bune, mu gunoaiele alea pe care Je pastrezi cu alala zel, Hai, 0 mie de duros si ramanem pristeni bun. — Dumneavoastra gi cu mine nu suntem prieteni —Ba suntem, insa tu inea nu fi-ai dat seama de asta, Nu te invinuiese, cu atdtea lucruri pe cap. Ca prietena ta, Clara, Pentru o astfel de femeie, oricine isi poate pierde mintile Pomenirea Clarei imi ingheta sangele-n vine. —Ce stiti dumneavoasira despre Clara? Ag indrazni sA spun cA gti mai multe decat tine $i c& s- ar cédea s-o uili, desi stiu ¢ n-ai s-o faci, Am avut si eu salsprezece ani... ( teribila cerlitudine ma lovi dintr-o data, Barbatul acela era strdinul care 0 aborda pe Clara pe stradl, incognito, Fra real. Clara nu mintise. Individul a facut un pas in fata. M-am retras, Nu-mi fusese aga de fricd in viata mea, — Clara n-are cartea,e bine 8-0 stit, Sd nu mai indrdaniji AVA atingrti de ca. —Pritena ta ma lasd rece, Daniel, gi intr-o ai imi vei impéirtiigi acest sentiment. Ceea ce vreau eu cartea. Prefer 5-0 obtin cu binisorul, pentru ca nimeni sa mu iasa pagubit, Am fost limpede? In lipsa unor idei mai bune, m-am apucat si mint ca un nememic. —O are unul pe mume Adrian Neri, Musician, Poate ei ‘asta va spune cova, —Nu-mi spune nimic, $i astaci hierul cel mai rau care se poate zice despre un muzician, Esti sigur cd nu tu l-ai soomnit pe Adrian Neri asta? Ce nag dal —Atunci, finded se pare e4 sunte{i atdt de buni prieteni, poate c& reuse ti sd-l conving! tu 4 fi-e inapoieze. Avemenea lucruri se rezolva fird nicio problema intre prieteni. Sau prefri sa io cer prietenei tale Clara? ‘Am tigéduit Am s& vorbese cu Neri, ins nu cred c-0 si mio inapoiex sau cd o mai am, am improvizat eu. Dar dumneavoastrd de ce vreti carted asta? S4 nu-mi spuneti ed refi s-0 cititi. = Nu. O st pe de rost. — Sunteti coketionar? Cam aga ceva, — Mai aveti si alte carti de Carax? —Le-am avut candva, Julian Carax e specialitatea mea, Daniel. Cutreier himea céutanduci edrtle. "— Dar ce faceti cu ele, daca nu le eititi? Strainul a emis un sunet surd, agonic. Au trecut cateva secunde pana si-mi datt seama cA radea = Singurul lucru care trebuie facut cu ele, Daniel, replica el. ‘Scoase atunci o cutie de chibritusi din buzunar. Lua unul si-l aprinse. Flacira ii lumind pentra prima oar chipul Sufletl imi inghe a. Personajul acela nu avea nas, nici buze, nici pleoape. Fata lui era doar o masca din pice neagra, ccicatrizatd, devoratd de foc, Acela era tesutul mort pe care il atinsese Clara. '—SA le and, murmurd el, cu glasul si priviea otravite de © adiere a brizei ii stinse chibritul dintre degete si chipul sau rimase din nou ascuns in bezna. — 0 ai ne mai vedem, Daniel. Eu mu uit niciodata o fat gi cored cd, incepand de azi, nici tu, zise el incet. Spre binele tats si al pristenei tale Clara, am incredere ci vei lua decizia corecti gi of vei limuri acest subject cu domnul Neri, care in mod sigur are un nume de filizon. Eu nu m-ag increde in el nici cat negru sub unghie. Dintr-o dati, strdimul se intoarse gi o porni spre cheiuri, 0 siluetA evaporandu-se in beznd, invaluita in rasul ‘ei ‘contraficut.