Combaterea trafieului de droguri ~ sanse de reusita fn contextul actual Fighting against drug trafficking — chances of success in the current context Lutter contre le trafic de drogue — les chances de reussite dans le contexte actuel Barbu Ana-Maria Facultatea de Drept, Universitatea Bucuresti, Master de Stiinfe Penale REZUMAT Lucrarea de fafa isi propune s& analizeze in ce masura pot autoritafile s& cAstige lupta impotriva traficantilor de droguri, fcdnd o scurta prezentare a armelor si resurselor de care dispun ambele tabere. Se inceared aducerea in lumini a unor date statistice si situafii de fapt alarmante, de natura a demonstra c& tendinfele de crestere a cererii de droguri reprezinta rezultatul unei atmosfere sociale nesinatoase, motiv pentru care 0 astfel de lupta devine din ce in ce mai greu de céstigat pentru organele judiciar RESUME Ce travail veut analyser dans quelle mesure les autorités peuvent gagner la guerre contre les trafiquants de narcotiques, en faisant une courte présentation des armes et des ressources & la disposition des deux cotées. On essaye de mettre en avant les données statistiques et les situations alarmantes qui veulent démontrer que augmentation de la demande de drogues est le résultat d'un climat social malsain, Cela ne peut que rendre la bataille plus difficile a gagner pour les organismes judiciaires. ABSTRACT This paper aims to analyze in what extent the authorities can win the fight ageinst drug traffickers, making a brief presentation of the weapons and resources available to both sides. It tries to bring in the light some statistical data and alarming facts, proving that the increasing demand for Grugs is the result of an unhealthy social atmosphere, which is why such a struggle is becoming increasingly difficult for the judicial authorities to win, CUVINTE CHEIE / MOTS-CLES / KEYWORI Trafic de droguri, droguri de mare rise, drept comparat, tehnici de investigare si combatere Trafique de drogues, drogues a haut risque, droit comparé, techniques d'investigation et de contréle Drug trafficking, high-risk drugs, comparative law, investigation and control techniques utmpreund putem si irebuie s& oprin aceastit forma moderna de selavie mnie dependenta de droguri; imprenné putem opri violenele generate de aceasta; impreunds ne putem indeplini obligatia de a crea 0 societate firs droguri pentru generatile urmitoare; impreund putem face a forta vietli si a speranjet sit iavingdl for(a morttt $i a disperdvi Aceasta este responsabilitatea eu care ne-a insdrcinat conunitatea mondiald pe tot. (avier Pérez de Cuéllar, fost Secretar Generat al Natiunilor Unite)1. Luau simanfa de cdnepa pe care o aruncau pe pietre fierbinti, seoase din foc” Astfel isi incepe Herodot povestea despre folositea drogurilor de catre strmosii nostri, continudnd: “indatd ce ea atinge pietrele, raspandeste un fum $i niste aburi atat de densi, incét intrece cu mult efectele unei caldari elinesti. Excitati de acesté baie, ei strigd de bucurie Acest fenomen insd, ca si in alte parti ale lumii, a cunoscut o evolutie in timp, efectele hui fiind constientizate abia in prezent. Pe Langa folosirea drogurilor fn ritualul deseris mai sus, acestea mai erau utilizate si in medicind, asa cum rezulté din literatura de specialitate, Astfel, s-a constatat c& pe teritoriul carpato- danubiano-pontic se efectuau in mod frecvent trepanatii craniene, operatii deosebit de dificile si in zilele noastre. Cu ocazia efectuarii acestor operatii, medicul apela la proprietatile drogurilor pentru anestezie si ameliorarea durerilor, Schimburile comerciale usurate de deschiderea la Marea Neagrd, precum si prezenta r grecesti au flicut posibilé aducerea unor noi droguri, necunoscute in acest spatiu sau a acelora deja cunoscute, dar in alt forma. Aga, de exemplu, Ovidius, in lucrarea sa Ars Amandi” seria, exilat in cetatea Tomis, c& "nu sunt bune filtrele vestejiloare date fetelor, ele déuneazd sufletelor si au putert innebunitoare”” in timpul domniilor fanariote, se remared srisoarea domnului Tari Roménesti si ulterior al Moldovei, Nicolae Mavrocordat, citre Petriarhul Hrisant Notara la Constantinopol, prin care tl stiinta despre timiterea a “doua ‘enhuzuri (pastile) gatite cu mult penzehr (antidot)” si "wn magiun-de opiu-ales” Cum cra de asteptat, folosirea acestor substante a inceput sa creeze dependenti, find cunoscute eateva cazuri celebre, cum ar fi cel al lui Constantin Racovita Cehan, domn al Moldovei si al Tari Romanesti, care “de atdta era strasnic ed manca afion (opin) dimineata si la vreme de chindii bea pelin cu ulciorul” sau cel al Mariei Calimachi, care solicita *picdturi de liefor anodin (opiu preparat)”. in prezent, drogurile, considerate pana nu de mult un viciu al celor privilegiati sau al celor batuji de soarta, ameninfa astazi chiar esenja civizatiei, creierul uman. fn ierarhizarea problemelor care ingrijoreazd omenirea, sondajele de opinie plaseazé drogurile pe acelasi plan cu rizboiul, sirdcia si cancerul, insa inaintea SIDA, terorismului, poluarii sau eatastrofelor naturale, 2. Dimensiunea globala a fenomenului — amploarea traficului de droguri de mare rise Productia yi waficul ilicit de droguri reprezinta una din formele cele mai active de manifestare a crimei organizate transnationale, Profiturile objinute de aceasta activitate ilicit, depagese cu mult unele afaceri legale, au ficut ca, pe King’ organizatiile mafiote traditionale, apara zeci si sute de grup&ri si bande criminale care pun in prim planul preocuparilor lor produetia $i traficul de droguri. Ingrijorator este faptul c8, in unele fari, aceste activitaji se desfisoara sub privirile ingaduitoare ale autoritaqilor', context in care organizajiile criminale posed mii de hectare de pamént arabil pentru culturile de plante opiacee, angajaji pentru procesul de fabricare a drogurilor, grupuri de protectie, specialisti in domeniul chimiei, informaticii, economico-financiar gi intreaga logistica’. in Asia si America Latina, banii objinugi din vinzarea drogurilor ilicite sunt folositi la achizitionarea armelor gi la sprijinirea rizboiului Odata cu dezvoltarea societifii, productia si consumul de droguri au cunoscut 0 explozie nara: in primul rnd, intuind posibilitatea de cAslig fiir munca si exploatand slabiciunile umane, tot mai multe persoane se implicd in afacerea traficului. In al doilea rand, vechile locuri "in anul 2002, ministrul de interne afgan a fost acuzat cit ar avea legituri cu refelele de trafic de droguri 2 Raport de evaluare a fenomenulai drogurilor in Rominia, Agentia Nafionalé Antidrog, Bucuresti, 2004 * Raportul Organului International de Control al Stupeffantelor pentru anul 2005, Organizatia Nagiunilor Unitegeografice unde se cultivau plante din care se objineau drogurile, au atras atenfia traficantilor, care Je-au acaparat, transformandu-si activitagile in unele organizate, bine puse la punet. Ingrijoratoare este cresterea de la an la an a cererii de droguri de mare rise, eu precadere a heroinei si cocainei. Heroina a fost descoperita in anul 1897 de catre chimistul german H. Dreser, convins sa a gisit in sfarsit Jeacul impotriva tuberculozei, boal care fcea ravagii la acel final de secol. Dar heroina este, dintre toate drogurile cunoscute pana in prezent, cea care da nastere cu cea mai mare usurinj& toxicomaniei, euforia extrem de rapida gi intensa pe care o provoaca, facénd-o in ochii consumatorilor de pe toate continentele cel mai apreciat derivat al morfinei, Cu atat mai mult eu eat se si obfine cu eforturi relativ mici, prin acetilarea morfinei. Un alt producator natural de droguri este cocaierul, un arbust cu frunze perene ce creste in vestul Americii de Sud, frunzele sale fiind masticate, de multe secole, in anumite regiuni ale Americii Latine, in special de locuitorii muntilor si ai platourilor inalte. Cocaina cunoaste astizi, punct de vedere al abuzului, o rispandire extraordinara, depisind cu. mult aria geograficd traditionala, fn afara Americii de Sud ea este utilizaté dupai rafinare prealabila sub forma de praf, crack (cocaina de baz, gasitt pe strizi), care are efecte mai puternice. Este adevirat ci si aceste efecte depind in mare masura de persoana i doza utilizati. Cand acestea scad, cocaina este prizata tot mai mult, generdnd astfel dependenta. 2.2. Produefia si traficul ilicit de droguri de mare rise in prezent, exista trei centre distincte de productic a opiaccelor care aprovizioneaza trei piete principale, si anume: ‘© Afghanistanul, care aprovizioneaza farile invecinate, Orientul Mijlociu, Africa si, in mod deosebit, Europa; * MyanmarLaos, care fuurnizeazi opiacee {arilor invecinate (in special Chinei) si continentului Oceania (in principal Australiei) * America Latina (Columbia, Mexic, Guatemala si Peru) care aprovizioneaz’ America de Nord, iar in mod deosebit, SUA. Produetia gi traficul ilicit de heroin’ provin din Asia de SV: drumal incepe de la frontiera dintre Afganistan si Pakistan unde in luna martic 1994 autoritajile au desfiinjat nu mai pujin de 15 laboratoare clandestine si au confiscat, concomitent 6,3 tone de heroina si 3,7 tone de anhidridei acetica, Traseul se continua prin Iran, Turcia, ajungénd apoi in Istanbul, o veritabila si important placa tumanta de distribuire a heroin, Se apreciazd c& peste 80% din acest drog confiscat in Europa a fost transportat pe ruta balcanicéi via Tureia — cele 7 {ari europene ce constituie destinatia principal’ intr-un comunicat de presi din data de 2 septembrie 2006, Directoral Executiv al Biroului Nafiunilor Unite privind Drogurile si Criminalitatea, Antonio Maria Costa, preciza c& recolta de mac opiaceu objinuta in anul 2006 in Afganistan reprezint& aproape 92% din producjia la nivel mondial si depaseste cererea global cu 30%: .Opinia publicd: este din ce in ce mai frustrati de faptul eé in Afganistan culturile de mac opiaceu mu pot fi finute sub control. Investitiile politice, militare si economice flicute de érrile coalitie’ nu aw un impact vizibil asupra acesior culturi. Prin urmare, opiul din Afganistan finanteaza insurgentii, mafia international si duce la decesul a peste o-sutd de mi de persoane in fiecare an.” Instabilitatea politica si militard, precum si sirlicia in care se afl populatia @ permis traficantilor de drogui si stapaneasca si zona cunoscuta sub denumirea de Semiluna de aur Afganistan, Pakistan si Iran. Aici, populajia seminomada, care se bucuri de objinerea unor venituti sigure din traficul ilicit de droguri, cultiva pe suprafefe mari mac opiaceu si cannabis, transformate ‘mai apoi in renumita heroind persand. * Germania, Nala, Olanda, Belgie, Spania, Franfa si Angliain Pakistan’ se gitsese peste 800 de laboratoare clandestine care produc o heroina de calitate superior, exportati mai apoi in SUA, Europa si Orientul Mijlociu. Mafia drogurilor din acest stat a profitat de instabilitatea politica a (ari gi de lipsa de reactie a autoritajilor Mafia drogurilor din Afganistan si restul republicilor din Asia Centrald se identifica printr un caracter exclusiv familial sau etnic al refelelor criminale: = Refelele nafionale, al caror rol pe pia{d consti in cumpararea opiaceelor de la fermieri si vnzarea lor cumpératorilor internationali; = Organizatiile criminale transnafionale, care pe ling’ faptul cd stocheazi drogurile in Afganistan, le depoziteazd in centre regionale diferite (preeum Osh, Shymkent gi Samarkand), unde se implementeazi din ce in ce mai multe laboratoare clandestine; - Gruparile armate nestatale si grupirile teroriste (t Al-Qaeda si Miscarea islamica din Uzbekistan). Acestea sunt comandate de ,,lorzi ai rizboiului”, persoane cu experienfai in derularea unor razboaie civile. Ei domin& comertul cu droguri in doua modalitaji: prin colectarea taxelor de Ja cultivatorii locali sau de la taficanfii care tranziteaz& teritoriul lor si prin controlul procesului de fabricare a drogurilor in laboratoarele clandestine. Relieful Asiei nu este un obstacol pentru traficanfi: muntii din nord-estul Afganistanului inti trecatori dificile, dar foarte putin supravegheate, Iranul a adoptat 0 legislajie severa in domeniu, determindnd traficantii sf caute noi rute de transport. Astfel, legea din 12 ianuarie 1989 prevede pedeapsa capitala fn cazul detinerii a cel putin 5 kg de opiu brut sau 30 de grame de heroind. Prin urmare, Tadjikistanul reprezinta in acest moment principala cale de acces a opiaceelor ce provin din zona ,Semilunei de aur”. Aproximativ 3% din familiile agricultorilor din Tadjikistan se ocupii de cultivarea opiului si intre 10 000 si 40 000 de tadjikistanezi (0,4% din populatia totala) ‘se ocupa cu comerful de opiu, find folositi de traficanti ca transportatori sau intermediari. in prezent, in Afganistan, numai in 6 din cele 34 de provincii nu se cultiva mac opiaceu, aproximativ 12,6% din totalul populatiei fiind implicata in cultivarea opiului, in cea ce priveste cocaina, Columbia este statul cu cea mai mare suprafayé cultivata cu coca, in cinda scdderii cu 9%, de la 86 000 ha la 78 000 ha a suprafetei de cultura. La nivel statal, 72% din numérul global de capturi de cocaind se concentreaza pe teritoriul a 5 state: Columbia, SUA, Venezuela, Spania si Ecuador. Traficanjii de cocainé incearca sa utilizeze noi rute de transport a drogului, alegand cu preclidere tranzitarea Africii. Primul motiv provine din imbundtajirea sistemelor de supraveghere desfisurate de autoritajile locale si de autoritatile americane in regiunea Caraibe si America Centrala, ruta traditional folosita de traficanyi® Cu toate acestea, este remarcabild prezenja masiva in Marea Caraibilor a navelor special construite pentru a evita reperarea lor de ciitre autoritati gi serviciile antidrog din zona prin mijloace fizice, vizuale, mecanice, electronice sau acustice. Ele transport pan la jumatate de ton’ de cocaina si sunt practic invizibile pentru ochiul liber gi indetectabile pentru radarele de suprafafa la peste un km distanja, producdnd un semnal radar imperceptibil chiar pentru radarele aeriene situate Jao altitudine mai mare de 300 m. Ai doilea motiy este legat de diminuarea consumului de cocaina inregistrata in SUA, faya de © cresiere a cererii in Europa, Africa este deci o rut comoda si sigur pentru a ajunge o piafé in crestere. pre; 2.3. Mijloacele de traficare cel mai frecvent utilizate Traficul de droguri, in sensul celor aratate mai sus, imbraca doua aspecte diferite: * Pakistanul este considerat un narcostat (far in care statu sau un sector de activitate din societate este implicat tn uraficul de éroguri,realizénd profituri in urma acest actvitai "Tn ultimii ani s-au ridicat baze de supraveghere americane din Anzi in Insulele Caraibe, iar autoritatile olandeze au intensificat supravegherea cu patrule aeriene pozitionate in insulele Curaqao si Saint Martin,© Waficul dorulat de amatori_ cu cantititi minime (céteva grame) ce sunt destinate uzul personal sau al apropiatilor , in prezent constatindu-se o crestere constant a acestei metode; * traficul international vizind, in general, mari cantititi de opium, heroin’, cocaini, cannabis ori droguri de sinteza sau precursori. In acest caz, marfa este transportaté sub supraveghere de catre veritabili profesionisti in domeniul traficului de droguri, fae parte din organizafii criminale, adesea la nivel internafional. In ambele situafi, ingeniozitatea in a gsi locuri si modalitati de ascundere este nelimitata, Traficanfii analizeaz& totul, de la conditiile economice, politice, sociale din zonele de traficare pana 1a automatisme ale organelor de control, influenja unor lideri de opinie, obiceiuri, persoane aflate in risc social, etc., de cele mai multe ori anticipand posibilitijile de reactie a organelor abilitate th prevenirea si combaterea acestui fenomen. Lupta impotriva traficului ilicit de droguri, din punct de vedere al activitaqii de constatare in flagrant, trebuie sf se bazeze in primul rand pe profesionalismul si motivatia celor ce fac parte din echipa destinata pentru efectuarea acestei activitéfi, in funotie de indicii de suspiciune si de cunoasterea mijloacelor de traficare cel mai freevent utilizate, 2.3.1, Traficul feroviar Constatarea in flagrant fn traficul feroviar de mérfuri si de persoane prezinté dificultagi deosebite si anum * timpul scurt destinat controlului uzual ‘© numeroasele posibilitati de ascundere © dificultaqi cauzate de obligativitatea efectuarii de controale itinerante Aceste criterii demonstreaza cA rezultatcle activitijii vor depinde, in mod deosebit, de inifiativa personalé a membrilor echipei, de atenfia permanent si de observarea continua a pasagerilor pe toata durata efectuarii constatiri Miljloacele de ascundere utilizate mai frecvent se impart in doua categorii a) Locuri care nu au fost special amenajate pentru ascunderea de marfuri si bunuri in compartimentele vagoanelor b) Locuri amenajate special? 23.2. Expedi postale Expet Mijlocul cel mai raspandit consta in as sau doua earfi postale Urmatorii indici pot conduce la depistarea unui astfel de trafic: ~ plic eu o grosime sau o greutate neobisnuiti ~ plic lipit cu banda adeziva; ~ lipsa adresei expeditoruluis - diverse mengiuni pe plic ca: urgent, film nedevelopat, expediere dintr-o regiune consideratd zond de rise din punet de vedere al traficulut ilicit de droguri; - plicul nu confine menjiunea ~ valoare declaratd — sau are declarati o valoare inferioara in raport cu confinutul sau; rea drogurilor pe cale posta constituie 0 metoda de traficare deloc neglijabila. underea drogurilor intr-un plie obisnuit, lipit intre dowd foi ” sub banchete, sub masa rabatabila, lacasul corpurilor de iluminat, sub saltelele paturilor, in lenjeria de pat, in dulapuri, in plasa de bagaje, oglinda, tablourile de pe pereti, sistemul de alarma, plafon, jaluzele, conducta de aer de sub fereastr, humérul focului difuzorul montat in plafon, strapontind, cutia comutatorului, tapetul plaforului;toaletele vagoanetor ~ sub chiuveta, distribuitorul servejelefor de hértie, coy de gunoi, ruloul de hartie igienica, robinetul de apa, dulapuri, cglinda, distibuitorul de sipun, rezervorul we-ului i capacul acestuia, conducta de sub chiuwveta “desurubarea peretilor din spatele toaletei, desfacerea spatarelor scaunelor (canapelelor) prin simpla desurubare a ibului de fixare, desfacerea radiatoarelor, desfacerea tetierelor, cutia de fana, sistemul siguranfelor, conducta de alimentare cu apa, aer, cbldur’, zonele sub tensiune, eompartimentul de merfur- utilizarea unei adrese false. Subliniem ca o ultima tendinfa de traficare a drogurilor pe cale postala aplicarea unei marci postale sau abjibilduri pe spatele cfrora se afld o doz de LSD. 2.3.3. Traficul aerian Ca locuri de ascundere a drogurilor, freevent intalnite in traficul aerian’ mentioném: a) locuri legate de constructia tehnick a aeronavei: cabina echipajului, bucatirie, toaleta, scaunele pasagerilor, plafon, perefii lateral b) marfi transportaté si efectele personale ale calétorilor: florile si plantele naturale si artificiale, sticlele de bauturi, materialele sportive, alimentele pentru aprovizionarea aeronavei, 2.3.4, Traficul rutier fn cadrul taficului rutier, controlul efectuat in cadrul constatirii in flagrant a traficului de droguri poate avea ca obiect dow categorii de vehicule: autoturisme si automarfare. La controlul autovehiculului se vor scoate si se vor asigura cheile masini dupa care se va examina autovehiculul intr-o ordine logied. Se recomadéi a trata vehiculul ca find aleatuit din cinei parti componente exteriorul, interiorul, portbagajul, compartimentul motorului si dedesubtul masinii 2.3.5, Traficul maritim inainte de toate, este bine sA se analizeze: nafionalitatea vasului si a membrilor echipajului, istoricul voigjului, tipul vasului, daca vasul, agentul sau companiile comerciale implicate figureaza pe liste sau consemne internationale, fiind de natura sii genereze suspiciuni vase sub pavilionul unor state recunoscute ca avand legaturi cu traficul diferitelor categorii de bunuri speciale, personal ce provine din astfel de state, escale in porturi cu mare rise, ete. 2.3.6. Folosirea corpului uman pentru a transporta drogurile Desi nu poate fi vorba de un volum important, contrabandistii folosese adesea si corpul tuman pentru transportul de bunuri speciale, indeosebi droguri, Tehnicile de ascundere folosite difera de la caz la caz, metoda aleas depinzind, bundoara in cazul traficului de droguri, de cantitatea de droguri ce se voieste a fi traficati, de destinatia acestora si, foarte important, de perceptia contrabandistilor despre sistemul de control pe parcursul rutei $i aici practica a relevat, printr-o anumita freevenga, existenfa unor indici precum: de suspiciune ~ costul cailitoriei mu corespunde cu funetia si venitul pasagerului care se prezinté la controlul vamal; = aspectul exterior nu concorda cu bagajul si cu statutul declarat; = nervozitate erescuti si nejustificatd; un numir nefirese de bagaje ~ prea multe ori prea putine; = tenlativa de contrabanda cu obiecte de valoare nu foarte mare pentru a focaliza atenfia functionaritor asupra unor aspecte lipsite de importanyi; = incereairi de a distrage atenfia funcionarilor vamali folosind diferite tertipuri, = schimbarea tonalitaqii, volumului sau debitului verbal; ° valizele, mapele si gentile cu fund dublu, pereti dubli, capace duble rman mijloace curent folosite pentru traficarea drogurilor; pachetele mici de toate felutile, con{indnd amintsi sau eadouri, transportate sau trimise in mod separat sunt, de asemenea, folosite in traficul ilict de drogur= date eronate in cuprinsul declarajiilor vamale din cauza emoiilor ori neinvagirii corespunzitoare a istoriei ce trebuie servitd autoritatilor vamale; - imposibilitatea de a raspunde la intrebari privitoare la costul biletului, cine si cum I-a cumparat; ~ lipsa unei motivatii de c&latorie in statul de destinatie, lipsa unei rezervari de cazare, lipsa banilor. © atentie marita trebuie acordata analizei aspectului exterior al persoanelor suspectate, funefionarii cu atribufii in domeniu puténd constata semne care si duedi la concluzia c& persoana se drogheaza’”, Persoanele implicate in contrabanda si in traficul de droguri pot ascunde bunuri speciale fn: a) Interiorul corpului — sunt inghitite, introduse in cavititile corporale (anus, vagin, etc.), mascate intre picioare (praful este ambalat intr-o punga de plastic iar apoi totul este invelit intr-o panza), puse in pachete fixate in jurul corpului, induntrul pleoapelor, creafi sani falgi, ete. b) fn imbrciminte sau inedlpiminte ~ imbibate in obiectele de uz personal, in mangeta pantalonilor, in buzunare, in centura, corset sau portjartier, in ciorapi (eventual murdari pentru a crea un disconfort edt mai mare pentru cei ce controleaz’), in brauri sau alte mijloace ce pot fi invelite in jurul corpului, in vest, anexe de design ale hainelor, eaiptuseli false, in manugi, imbibate in prosoape, ascunzatori create ori spafii apte pentru aceasta existente din fabricatie in talpa pantofilor sau a altor tipuri de inedlfaminte, in talpa falsd ta incalyimintea cu talpa groasa, in obiecte de incalfiminte uzate. ©) in bagajele de mani, valize, saci, alimente — in perei falsi, buzunare mascate, fund fal minere, cutii de carton, jucdrii, alimente ori alte obiecte pentru nou-nascuti, saci de dormit, Giferite alimente cu volum adecvat (paine, mezeluri, cascaval, ete.) d) in cosmetice — in trusa de toaleti, portfard, cutii cu diverse lofiuni, flacoane de sampon, pasta de din{i, cutii de spun, de parfum, ceara pentru epilat, ete, e) Recipiente de sticld ori de alta natura — sticle cu bauturi aleoolice, termos, borcane cu clulcea{a, bauturi ricoritoare, cutii de bere, ete. f) Cutii, zi ~ cutii special amenajate cu fund ori perefi dublafi, cutii confinand diferite marfuri (ciocolati, zahir, legume deosebite, fructe, lapte praf, ceai, cafea clasic’ o: solubila, servejele, masline, covoare, {igari, medicamente, etc.), cutii ce contin documente de afaceri, mostre, anvelope, etc. 2) Cirfi, albume, obiecte de arti ~ impregnati in copertile sau paginile cArtilor mai vechi sau mai noi indiferent de valoarea lor culturala sau istoried, in cavitafi create in interioral cirfilor, in albumele de fotografi, in coletele cu publicatii diverse (ziare, reviste, anale ale universitajilor de prestigiu, etc.), plicuri de corespondenta, Kimpi, veioze, masti, figurine, tablouri, ornamente diverse, statuete, etc. h) Aparatura electronica, foto, de misura si control ~ in interiorul carcaselor, in interiorul tuburilor sau altor recipiente ce contin consumabile ori anexe, in interiorul ambalajelor pentru acestea, etc. Cele arttate sunt, desigur, doar cu caracter exemplificativ, atat posibilitagile cét si imaginaria infractorilor sunt geu de limitat, practic, orice, in anumite condifii, poate fi folosit pentru a ascunde, depinde doar de profesionalismul funetionarilor competenti si identifice orice este sau poate parea *° pupile matite, ochi injectati, paloare nefireasc’, transpirajie abundenta pe frunte si palme, tremuréturi, ticuri nervoase, stare de tensiune a buzelor si umezirea lor deosebit de frecventa, pulsul mérit al caratidei, grimase, zdmbete sau suspine la momante nepotrvite; migc3ri ale corpului ce denotd tensiune deosebits ~ balansarea de pe un picior pe alt balansarea corpului inainte si inapoi, aranjarea ffizurii, sedrpinarea nasului, urechii, nesigurania tn migcare: 0 expresivitate deosebitd a fefei ~ evitarea presiunil ereate de privirea in ochi in timpul conversafiei, sprincenc ridicate, agitajie, nervozitae vizibila prin miscarea marului lui Adam; semne suspecte de ascundere in interiorul corpului a drogurilor ~ fafa palida, persoana se roseste bruse, are aspect obosit, ochii sAi au pupile dilatate, pretinde ca este bolnava de stomac (nu se poate apleca, elimin’ gaze, merge leganat, preferd sa stea in picioate).suspect, si efectueze controlul cu profesionalism si si valorifice in plan procesual penal constatatile. 3. Aspeete de drept comparat in Spania, legea nu considera drept infractiune prevazuta de legea penala objinerea unui drog interzis atta timp cét nu este realizati in vederea aprovizionarii altora. Desi objinerea drogurilor ca urmare a producetii, fabricarii, cultivarii sunt incluse in scopul actelor considerate infractiuni, din anumite motive jurisprudenfa spaniola consider cd aceste acte nu ar trebui pedepsite. Totusi, posesia in public, despre care ar fi vorba dac& objinitorul nu ar trebui sf mearga pana la punctul de aprovizionare, ar atrage 0 serioas& sanctiune administrativa. Se considera ea, objinand un drog, nu savarseste o infractiune si nici nu va suporta sancfiuni administrative, aceasta persoana care consumi drogul impreuna cu prietenii sau alfi consumatori obisnuifi dact mu exist pericolul unei raspandiri largi sau dact distribuirea nu este ficuta in public. Politica olandez& in materia drogurilor a fost cu fermitate ancorata principiului limitarii spagubelor”. Se impune a se face distinejie inte derivatele cannabisului si droguri cum sunt heroina, cocaina si substanjele psihotrope ce prezinti un rise mare. Obiectul unei asemenea distinc{ii il reprezinté separarea pie{ii drogurilor dure de cea a drogurilor usoare. Comeryul cu droguri este prohibit, iar cei care fac trafic sunt pasibili de pedepse grele cu inchisoarea, Vénzarea si cumpérarea de cantitifi de cannabis sau de derivatia ai acestei culturi poate ajunge la 30 de grame nefiind sanctionata penal si chiar tolerata in anumite locuri ~ cafenele, de exemplu. Cresterea consumului local si teama ca nu cumva comerful si serveased ca un ecran grupurilor de crima organizata care fac trafic cu substanfe foarte periculoase a impus guvernulu Olandei s& aplice un control strict. Numérul de cafenele si de alte locuri unde se vindea cannabis a fost redus la jumatate. Cele care functioncazA s-au obligat si respecte uncle condifii, cum ar fiz interdictia de a face publicitate si de a vinde droguri dure iar cantitatea vanduté si nu fie mai mare de 5 grame. Cultivarea de cannabis acasi pe scar mic& este toleraté atta timp cat vecinii nu se plang de mirosul injepator ~ in acest caz, plantele pot fi ridicate de politic, ca obiecte interzise. Politica germani confine elemente imprumutate atét din sistemul olandez edt gi din cel elvetian. © decizie a tribunalului constituyional stipuleaz4 c& posesia, cumpararea si vanzarea micilor cantitiju de cannabis sau derivafi ai sti, pentru consum propriu, rimén ilegale, dar nu antreneazd incepera urmatirii penale. in Suedia, simpla detinere de droguri este un delict penal care expune contravenientul la o pedeapsi cu inchisoarea de maxim 6 luni, Legea autorizeazi ins& tribunalele si inlocuieascd detenfia cu un tratament, daca infracfiunea nu e pasibila de o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de nan. Procedee si tehnici speciale de investigare si combatere Curtea European a Drepturilor Omului a statuat faptul c& mijloacele speciale de investigatit sunt necesare in cazul investigGrii traficului ilicit de droguri de eatre organele judiciare. Totusi, ea cere ca amestecul in viaja privata si gradul acestui amestec s& fie necesar si proportionat. $i, probabil, cea ce este mai important, ea cere ca acest amestee si fie insofit de garantii procedurale suficiente in ceea ce fine de efectuarea gi autorizarea lor, pentru a asigura ca ele nu sunt utilizate in mod arbitrar, imprevizibil si necontrolat. Principalele tehnici speciale de investigare folosite in combaterea traficului de droguri au fost enunfate in cuprinsul art. 20 din Convenfia Najiunilor Unite privind combaterea crimei organizate transnajionale, recomandandu-se statelor implementarea mecanismelor de acfiune acestora si legislafia aferenta, Aceste tehnici sunt urmitoarele: inregistrarile audio-video, supravegherea si controlul comunicatiilor si transmisiilor electronice, folosirea martorilor sub protectie si acordarea de imunitifi pentru acestia, livririle supravegheate,