Promise Not To Tal Amanda Quick Copyright © 2018 Jayne Ann Krentz Lia $i Cari romantize sunt mare Grupului Editorial Lite OP. 53; CP.212, sector 4, Bucuresti, Romania tel: O31 425 16 19; 0752 101 77 ‘email: comenzi@liters.0 Ne puteti visita pe worliterat0/lirabooks.10 Focal din anc ‘Amanda Quick Copyright © 2019 Grup Media Litera ‘pentru versunea in limbs romdn Toate drepeurile rezervate Editor: Vidrascu fi Redactor: Daniela Nae Corector: Maria Popa Coperta: Flori Zahiu ‘Tehnoredactare gi prepress: Ioana Cristea Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a Romaniei QUICK, AMANDA, Focul din adincuri/ Amanda Quick: trad Cristina Teche, Gabriel Draghici = Bucuresti: Litera, 2019 ISBN 9786063335709 1. Tache, Cristina (rad) 1 Deaghic, Tache 821 101(79)316135.1 AMANDA QUICK Focul din adancuri Traducere din limba engleza Cristina Tache Gabriel Draghicicapitolul 1 Hannah Brewster stropi interiorul micii cabane de jur imprejur cu substangé inflamabila, actionind cu migcari febrile pentru ci nu mai avea timp. Acum era sigura cd demonul va veni dupa ea in noaptea aceea. Sapeimani intregi ti tot diduse tarcoale. Isi petrecuse © mulfime de ore chinuitoare incer cand sa decida ce sa faca. In cele din urma se hotarase sfarsit si-si distruga creatia. Era singura ei speranya sisi tind promisiunea pe care o facuse cu multi ani in urma. Puse recipientul gol pe podea langi ug’ si lua cutia cu chibrituri, Fu surprinsi si constate ci era din now stipani pe mAinile ei, ca si cAnd ar fi inut o pensuli si sat fiaflae in fafa unei panze neatinse. In noaptea asta va picta un tablou cu foe. Mai tarziu lumea va spune c4 era nebuna, ci depasise in cele din urma granita nesigura care desparyea sand- tatea mintala de nebunie. Dar adevarul era ci mintea ei nu mai fusese de multi vreme atat de limpede. $tia cu exactitate ce avea de fiicut. Cu cdteva siptiméni in urma, cind monstrul isi facuse aparitia pentru prima data’ pe insula, incercase s se convinga singurl ci avea halucinagii. Din nou. In ultimele zile, trecutul aparea si disparea in moduri atat de verosimile incit o lisau adesea descumpanit. La urma urmei, trecuser’ douazeci si doi de ani, si toata lumea susfinea e& Quinton Zane era mort. Dar in urma cu doua siptimani il vazuse din nou. Incercase s se convinga singura ci nu se putea increde in ochii ei, Dar in noaptea aceea se simfise urmarita. Arunci igi daduse seama ci nu se mai putea amagicrezind6 Amanda Quick 8 avea halucinati torde limpede. ‘Cu o mana ferma si sigura pe ea, la miezul noptii luase o pensula si incepuse si picteze ultimul ei tablou, Continuase sa picteze in fiecare noapte pana cand igi terminase creatia. Tar apoi asteptase ca demonul si se intoarca. In ultimele cateva zile ficuse in fiecare dup’-amiaza lungul drum pe jos pana in micul sat, ca si suprave- gheze debarcaderul unde venea feribotul. Statea in ma- gazinul unde se vindeau ceaiuri din plante si fi studia pe cei cativa vizitatori care soseau. Era luna februarie gi era inca destul de rece in regiunea Pacificului de Nord-Vest. In aceasta perioada a anului nu erau niciodati mai mult deo mana de turisti. Il zarise imediat pe demon, chiar daca acesta incer- ‘case si se deghizeze purtind ochelari cu lentile inchi- se la culoare, caciulita si un hanorac negru. No putea pacali. Poate ci era ea chinuita de vedenii, dar pana si halucinaile ei erau limpezi si detaliare. La urma urmei, era artists. Quinton Zane era pe urmele secretului pe care ea il pistrase atit de mult timp. Era de neclintit. lar acum ind o gisise, nu se va opri pana cand n-o va determina si dezvaluie adevarul. lar dupa ce va fi obsinut ceea ce dorea de la ea, 0 va ucide. Nui era frict de moarte. De fapt, se gindise sa faci acest ultim pas decisiv inca de cand murise Abigail. Asta se intimplase chiar inainte de Craciun. Dar ficuse o promisiune in urma cu douazeci si doi de ani si se straduise din rasputeri sa nui incalce jurimantul. Adevarata problema era ci se temea ca nu era sufi cient de puternica si reciste in fata lui Quinton Zane. Ticalosul te putea face s& crezi orice isi dorea el sa crezi. Se lasase o data vrajita de el si platise un pret teribil. Nu putea risca si se lase prinsa din nou in pinza lui ca de paianjen, Era de datoria ei sii apere pe copii. Era singu- ra rimasd tn viagd care iar mai fi putut preveni. Noaptea, adevarul ii aparea zdrobi- Focul din adancuri 7 Mirosul vaporilor de substanta inflamabila devenise coplegitor. Sosise moment ‘Aprinse un chibrit. Cand flacara acestuia deveni stax bila, iesi afara si arunca chibritul pe usa cabanei. Timp de citeva secunde nu se intimpli nimic. Spe- riata de gindul ct va da gres, bajbai in cutie dupa un alt bag de chibrit. fn acea clipa focul exploda cu un vuiet. Flicarile salbatice invaluira interiorul cabanei si ultimul ei tablou intro lumina ca de iad. Privi prin usa cabanei infernul, studiind imaginea cu tun ochi critic. Fusese silitt st picteze tabloul pe perete pentru ci nu avusese o panza suficient de mare. Focul inghigi cabana si tabloul. Dogoarea era coplesi- toare. Instinctiv, se dadu cativa pasi in spate, binecuvan- tind ricoarea aerului nopfii care venea dinspre apele reci de la Puget Sound. Ramase nemigcata, incremeniti din pricina gestu- lui ei devastator. In minte i se amestecau scene din trecut si din prezent. I se paru ci aude strigate de co- pii, dar era sigura cd nu era decat o amintire, si nu realitatea prezent’i, Nu era nici un copil prin preajma. Alesese cabana tocmai pentru ci se afla intr-un loc izo- lat. Fusese constienta de faptul ca obignuintele ei noc- turne fi vor deranja pe vecini, chiar si aici, pe aceast insula unde excentricitatile erau nu numai tolerate, ci chiar de astepeat. Abigail fusese singura care intelesese si acceptase felul ei ciudat de a fi. ‘Asadar, nu era nici un copil care tipa. Dar inima fi batea cu putere si respiratia fi era impiedicata de 0 apa sare pe piept, exact ca in acea noapte ingrozitoare petre- cutA cu atifia ani in urma. Privi in foc si astepta. Era sigura c& el o si apara curind. Quinton Zane aparu din umbra intunecoasa a padu- ri dese care inconjura cabana. Era ca si cum ar fi iesit direct dintr-unul din tablourile ei, direct dintrunul din cosmarurile ei.8 Amanda Quick NuAL putea lisa so ating’. Era prea solid, prea puter- nic. Daci punea mana pe ea, ar fi scos adevarul de la |. O fi fost ea nebuna, aga cum spuneau tofi, dar stia sa pastreze un secret =Nu te apropia de mine, il avertiza, Era uimita de fermitatea calma din vocea ei. Nu ma atinge. Dar Zane o lua la fugi, indreptinduse spre ea. Silu- ta lui inalta si umerii largi se profilau pe fundalul fur tunii de flacari exact Ia fel ca in acea noapte petrecuta cu mule timp in urma, cind il urmarise alergind printre cladirile complexului care ardeau. Era puternic. Ar fi ajunso usor. Nar fi avut nici o sansa ‘Acum o striga, spundndu si vind la el, promitindw ca va fi in siguranga, aparata, si ca vedeniile ei vor lua sfarsit, exact asa cum fi promisese cu toti anii aceia in uurma. Dar ea stia ci mintea. Se hotirise. Esti nebun ci teai intors, strigi ea. Cheia le apar- tine copiilor. Chiar ai crezut ¢4_ vor uita ce leai facut familiilor lor? Esti un om mort. Pur si simplu inc’ nuti dai seama de asta. Se intoarse si o rupse la fugit in noapte. In urma ei se auzeau pasi apisagi. Buza stincilor de pe falez8 era luminati de luna si de foc. In anii in care locuise pe insula mersese de multe ori acolo. In atat de multe nopti se oprise pe margine, privise in jos catre apa intunecoas’ si adnca aflata de: parte sub ea si se gindise cat de usor ar fi fost s& mai fact inca un pas. in trecut facuse intotdeauna cale intoarsi. Dar nu gi in noaptea aceasta. Fu invaluita de o senzafie intenst i {si dadu seama oarecum vag c& inca sinea in mana cutia cu chibrituri. Nu va mai avea nevoie de ele. Le arunca si continua si meargi pind cind sub picioarele ¢ ea mai fu decat aer, pana cand se indeparta in zbor je demon. Focul din adancuri 9 Ultimul lucru pe care il mai auzi fu urletul zadarnic de furie al lui Quinton Zane. Atunci stiu ca il invinse- se, cel putin pentru moment. Ramasese in seama celor laiti std opreasca. [gi sinuse promisiunea i fi avertizase. ‘Nu putea face mai mult. Trai o fractiune de secunda de impacare, Marea intunecati o inghiti. capitolul 2 —Miati salvat viata, domnule Salinas, spuse Virginia Troy, Ma simt jenata ca mia luat atat de mule timp sa va gisesc ca si va pot mulgumi, Jenata s4 va spun cd vam dat de urma acum, numai pentru ci. am nevoie de aju- torul dumneavoastri . Nu e nevoie si vi scuzati, spuse Anson. [n noaptea aceea nu miam facut decit datoria. Erati o fetitd prin- si in vartejul acelei nebunii Cand afi crescut mare nu aveati nici un motiy si va simfigi obligata si ma chutagi. Ultima dati cind o vizuse pe Virginia Troy, aceasta avea noua ani gi era unul dintre cei opt copii pringi in sopronul in flacari [gi folosise masina ca si sparga usile Inchise, ti aruncase pe cei opt copii in SUVaul sau si daduse cu spatele iesind din acel infern, iute ca gindul. La scurt timp dupa ce ii scosese pe toti in siguranti, sopronul se prabusise. "i salvase pe copii, dar el si pompierit locali nu seu- sisera sii salveze pe tofi adulyii. Mama Virginiei Troy pierise impreuna cu multi ali Quinton Zane le ginea noaptea pe femei departe de copiii lor. Fusesera incuiate in locuri diferite, Zane in- cendiase intregul complex de cladiri inainte de a dispa- rea. Fusese un miracol si meritul celor care raspunsesera primii apelului de ajutor ci totus cativa membri ai sec- tei reusisera sa scape cu viat’. In dimineafa urmatoare, cand cercetasera ruinele, fusese clar ci Quinton Zane10 Amanda Quick intenfionase ca toti membrii sectei si moara, La urma urmei, fiecare dintre ei era un potential martor. -Nu am uitat niciodata ce afi facut in acea noapte, spuse Virginia. Dupa aceea, bunicii mei au incercat din risputeri sA steargi acea perioada din trecutul meu. Stresul provocat de pierderea mamei mele si faptul c& lea cazut pe cap sarcina de a ma creste lea distrus in cele din urma cisnicia. Bunica mea nici acum nu vor: beste despre asta. Dar cat timp voi trai imi voi aminti ca dumneavoastri neati salvat pe tori cei care eram inchisi in gopron. ~Bunicii dumneavoastri nu pot fi invinuiti, spuse ‘Anson. Era constient de povara care incepuse si apese in clipa de faga. A fost multa durere atunci. In noaptea aceea dumneavoastri vafi pierdut mama, iar ei siau pierdut fiica -Da. Ceva din tonul sumbru al vocii Virginie’ ti spuse ca nu era vorba doar de regretul pentru pierderea mamei ei cu atatia ani in urma. Avea sentimentul ca mai era impovarata si de altceva. Recunostea sentimentul de vi- novitie al supraviefuitorului arunci cand se afla fafa in faya cu el pentru ci era inrudit indeaproape cu senti- mentul de vind pe care tl simgea si el atunci cind amintea de acea noapte. Nu fusese capabil st salveze pe tofi cei care se aflasera in complexul lui Quinton Zane. El si Virginia rimasera ticuti o vreme, de o parte gi de alta a biroului. Nu incerci si reinvie conversatia. Fusese cindva politist. Cunostea valoarea ticerii. O ploaie de mijloc de februarie batea usor, dar sta tuitor in ferestre. Locuia de citeva luni in Seattle, dat era prima iarna intreagi pe care o petrecea in ora. Incepuse si se gindeasca la ea ca la Anotimpul Cenu- siului Profund. Cerul era acoperit cea mai mare parte din timp, iar atunci cand soarele igi ficea aparitia spo- radic, pentru scurt timp, se afla undeva jos la orizont. Lumina slaba si piezisa era adesea obturati de noile gi stralucitoarele blocuri turn de birouri. Avantul pe care Focul din adancuri n il luase construcia de cladiri inalte crease canioane in- ‘tunecoase in cea mai mare parte a centrului orasului. Ar fi trebuit sa fie deprimant, isi spuse el. In loc sa fie aga, orasul degaja o atmosfera de vitalitate. Fusese sur prins si descopere ci ceva din interiorul lui reactiona la aceasti atmosfert. $i nu era singurul. In regiune luasera nastere o multime de noi afaceri. O noua economie fle- aibila gi in continua migcare functiona din plin. Orayul se umpluse cu frenezie de tot soiul de afaceri aflate la inceput de drum. In fiecare saptimana se deschideau restaurante si cafenele noi, Oragul era patruns de un spirit al noilor frontiere. Acest lucru era la fel de adevairat in momentul actual ‘cum fusese si in perioada marii goane dupa aur sau a marilor exploatari forestiere. Dar in aceste zile se invar: teau al naibii de multi bani faga de acea epoca. Asta, igi spuse el, ar trebui si fie bine pentru detectivii particu- Jari - domeniu in care activau el si cei doi fii adoptivi ai lui, Cabot si Max. Sarcina lui era si asigure dezvoltarea companiei Cutler, Sutter & Salinas. Cu putin timp inainte, cind se deschisese usa, sperase cA in birou va intra reprezen- taneul vreunei corporatii sau poate un avocat care avea nevoie de servicii discrete pentru un client bogat. Jn loc de asta insd, in micul hol de la receptie in- trase Virginia Troy, aducind cu ea umbrele lungi ale rrecutului. Bineingeles c& nu o recunoscuse. Ea fusese unul din- tre cei mai mici copii pe care fi scosese din gopronul in flacari cu atagia ani in urma - o fetigi cu ochi mari, ata de traumatizata de evenimente incat timp de ciiteva ore nu fusese in stare sii spun cum o cheama. Cabot, care ramasese gi el orfan in acea noapte, fi spusese nu- mele Virginici Virginia avea acum treizeci si unu de ani, Nu purta verigheta, observa Anson. Acest lucru. nud surprinse. Avea un aer distant. Nu piirea tocmai o singuratics,R Amanda Quick ci mai degraba cineva obignuit si fie singur, conchise el. Stia care era deosebirea Era genul de femeie care atrigea privirile barbatilor, dar nu pentru cA era extrem de frumoasi. Atrigatoare, da, dar nu in ingelesul obignuit al cuvaneului, Nu era una dintre acele femei prea frumoase ca si fie adevarate, asa cum vedeai la televizor. Dar avea cumva un aer cap- tivant, ceva greu de definit. Probabil ci era ceva legat de ochelarii indrazneyi cu rame negre si de cizmele cu toc inalt, hota el Majoritatea birbatilor rar fi stiut cum si se poarte cu o femeie ca Virginia Troy. Sigur, unii ar fi fost al naibii de interesati la inceput, poate ar fi vizuto chiar ca pe 0 provocare. Dar isi imagina ci, pana la urma, un tip obisnuit ar fi luaco la sinatoasa. Cu putin timp in urma, cand intrase in incapere, isi ingiduise o clipa si masoare totul din priviri, inclusiv pe el. Se simpise usurat cind atat el, cit nou si scump parusera si treact cu bine inspectia. Desi pe usa era scris si numele lui, practic era admi- nistrator, receprioner, lucra si pe teren gi ficea si pe cu- rierul. Max si Cabot erau detectivii autorisayi in firma. Amandoi se plinseseri de chiria usturitoare pentru noul spatiu de birou, ca si de banii cheltuigi pentru mobi- larea lui, dar Anson refuzase si scada standardele de design interior pe care le descoperise de curind. Inainte de se apuca de noua lui cariera in administea- tie, nu acordase niciodata vreo atentie acestei arte - de- coratiuni interioare. Dar dupa ce angajase un decorator si se cufundase gi el in subtiliagile domeniului, se con- vinsese c& ideea cilauzitoare a firmei era si trimita mesa- jul potrivie citre potensialiiclienti. Acest lucru insemna Inchirierea unui spatiu intro cladire de lux si investitia in mobili de calitate. (Oricum, urmarea era ci in prezent Cutler, Sutter & Sa- linas trebuia sa inceapa s& produc bani serios Focul din adéncuri 13 Virginia se ageza picior peste picior gi stranse tare bra- tele fotoliului. Anson igi dau seama c& era pregatita sii spuna pentru ce venise si vada. = Am o galerie de arti in Pioneer Square, fi spuse ea. Una dintre artistele care isi expune uneori lucrarile la mine a murit acum cateva zile. Autoritagile au decretat ci moartea a fost o sinucidere. ~Dar dumneavoastri nu credeti, spuse Anson, =Nu sti ce sa cred, De aceea as vrea si vil angajez si investigati imprejuririle in care sa produs moartea. Usa se deschise inainte ca Anson si mai poati pune yreo intrebare, Cabot intra in incipere cu dows cafe- le = una inuti in echilibru peste cealalta - si o pungt mica de hartie cu logoul unei patiserii din vecinatate. Era putin intors cu fafa de la birou pentru ci se folosea de vrful unei ghete pentru a inchide usa. N-o observa imediat pe Virginia. ~Zeita Cafelei mia spus sii transmit cd sia facut un tatuaj nou pe care ar putea fi dispusi si fil arate daca o lagi sa te surprinda cu una dintre cafelele ei tradigionale cu lapte, spuse el. Evident ci sa plictisit si tot comanzi cafea simpla in locul uneia dintre specialitagile ei. Spu- ne c& ar trebui si fi mai aventuros. Anson simgi ci roseste. [si drese glasul, dar inainte sil poata avertiza pe Cabot cf era o clienta in incipere, clienta vorb ~Unele lucruri sunt apreciate cel mai bine in formele lor cele mai pure, esentiale, spuse Virginia. Cabot se intoarse foarte repede pentru ase confrunta cu ea, Anson fi inabusi un oftat. Confruntare era cuvan- tul cheie in cazul lui Cabot. Nu era vorba ci fi placea sa se confrunte cu cineva in sensul c& ar fi cAutat tot timpul 6 disputa. Din contra, de obicei lisa impresia c& era ne- obisnuit de distant si impasibil. Era greu sil scoti din fire si in rarele ocaaii cand se intampla acest lucru, nui oreai s8 te afli prin preajma. Problema era ca el privea orice Iucru sau persoa A nous, necunoscuti sau cu care nu era obignuit