Professional Documents
Culture Documents
Obiectul de activitate
Cod CAEN 4523 Constructii de autostrazi, drumuri, aerodroame si baze sportive
Aceasta clasa include:
– constructia de autostrazi, sosele, strazi si alte drumuri pentru vehicule sau pietoni;
– constructia de cai ferate;
– constructia de aerodroame;
– lucrari de constructii, exclusiv cladiri, pentru stadioane, piscine, sali de gimnastica, terenuri de tenis, terenuri
de golf si alte instalatii sportive;
– marcarea drumurilor si a platformelor de parcare;
– lucrari de copertare pentru autostrazi, suprafete circulabile de pe poduri sau din tuneluri;
– lucrari de instalare a barierelor antisoc, a semnelor de circulatie si similare
Cod CAEN 4211 - Lucrari de constructii a drumurilor si autostrazilor
Capital social
La sfârşitul anului 2004, Comapa detine controlul asupra companiei COPISA CONSTRUCTORA PIRENAICA si
a filialelor sale CPI, EASA şi COPIMO achizitionand si actiunile companiei SORIQUE .Ajunge astfel sa detina 82
% din actinile COPISA.Restul de 18% a rămas în mâinile echipei de management.
Puncte de lucru
Copisa, ale căror sedii se află în Barcelona, are 3 filiale: Structuri de Aragón (EASA), Copisa Proiecte şi
întreţinere Industriale (C.P.I) şi dezvoltare imobiliara COPIMO.
Din anul 2009 SC COPISA CONSTRUCTORA PIRENAICA SA a deschis o sucursala si in Romania,in
BUCURESTI.
Pozitia pe piata
In ceea ce priveste pozitia pe piata a compaiei SC COPISA CONSTRUCTORA PIRENAICA SA aceasta se
situeaza intre primele 50 de companii din L'HOSPITALET DE LLOBREGAT ( BARCELONA ) si intre primele 300
companii din Spania.
Scurt istoric
Constructora Pirenaica S.A a fost creata în 1959 ca o filială a companiei Fecsa pentru construcţia de
hidrocentrale.A dobândit o reputaţie puternica ca si constructor de baraje şi tuneluri in munti inalti, cu
numeroase lucrări semnificative.
În 1987 s-a alăturat grupului francez Dumez, deţinut de Lyonnaise des Eaux. Datorita acestei fuziuni
,Copisa capătă o dimensiune mai mare si se extinde teritorial.
În 1989 s-a alăturat structurilor societăţii Aragon Group SA (EASA), a căror activitate este cea mai
importanta in domeniul construcţiilor, restaurarii şi reabilitarii clădirilor..
1
În 1991, a început activitatea filialei sale COPIMO S.L. responsabila cu activităţile de dezvoltare de
proprietate.
După 10 ani de rezultate negative, în anul 1997 compania ONCE (CEO) achiziţionează un pachet majoritar de
actiuni. Compania isi schimba numele in Copisa Constructora Pirenaica SA
Societatile Auró’97 S.L. si Finycar S.L. (Sorigué si Comapa) au achizitionat un pachet majoritar din
capital (80%), în perioada dintre 2000 şi 2003. Acţiunile rămase (20%) a rămas în mâinile echipei de
management.
În 2003 se desfiinteaza diviziunea industriala a Copisei si se creaza CPI Copisa Industrial..
La sfârşitul anului 2004, Comapa detine controlul asupra companiei COPISA CONSTRUCTORA PIRENAICA
si a filialelor sale IPC, AESA şi COPIMO achizitionand si actiunile companiei SORIQUE .Ajunge astfel sa detina 82
% din actinile COPISA.
În cele din urmă, în 2005, are loc fuziunea dintre Comapa si Copisa Constructii şi se marcheaza astfel
începutul procesului de integrare a afacerilor comune ale celor două grupuri. Copisa achiziţionează 33% din
actiunile companiei Cevalls ,principalul grup de construcţii în Andorra.
Axat pe lucrări de construcţii civile, este foarte activ în Catalonia şi Aragon, unde opereaza prin
intermediul structurilor filialei sale din Aragon (39 de milioane de euro in cifra de afaceri in 2003). Există, de
asemenea, o divizie de asamblare industriala, care oferă un sfert din cifra sa de afaceri.
În 2003 a ajuns la 345 milioane de euro in cifra de afaceri, cu o îmbunătăţire dramatică faţă de anul
anterior şi, în acelaşi timp, menţinând o rată de profit pe cifra de afaceri mai mare de 4%.
În cursul anului 2004, creşterea s-a consolidat în jurul cifrei de afaceri 370 milioane euro, cu o rată de
rentabilitate a capitalurilor proprii de 3,8%.
Noul proprietar, Comapa, a creat un holding pentru a integra Copisa într-un singur grup evitand astfel
dublarea şi crescand astfel capacitatea lor de gestionare.
De-a lungul existenţei Copisa Group a dezvoltat o dorinta de a progresa pe piaţa internă în domeniul în
care isi desfăşoara activitatea. Din 2008, s-a cufundat într-un proces de internaţionalizare, care să duca
angajamentul calitatii dincolo de frontierele Spaniei.
Prin infiintarea Copisa Constructii din România a fost facut primul pas al acestui proces, care în 2009 a
condus, de asemenea la prezenţa grupului Copisa în ţări precum Portugalia, Maroc şi Ţările de Jos.
Grupul Copisa isi concentreaza activitatile şi rolul său economic şi social pe valori cheie, cum ar fi un loc
de muncă stabil, coeziunea şi consolidarea forţei de muncă,pe un impuls continuu spre inovare şi respect
pentru mediul înconjurător.
Copisa group considera calitatea ca fiind motorul ce duce la o îmbunătăţire continuă a rezultatelor
proiectelor sale, modul esenţial pentru atingerea obiectivului sau de bază fiind satisfacerea clienţilor şi a
societăţii, utilizând în mod responsabil resursele şi garantand protecţiei mediului.
În prezent, Grupul Copisa cuprinde cinci arii de acţiune:
• Constructii-efectuarea lucrărilor de construcţii civile şi proiectele de consolidare.
• Concesiuni- de la construcţie la exploatare.
• Industriale- inclusiv proiectarea, construirea, asamblare şi de întreţinere tuturor tipurilor de plante şi
instalaţii.
• Imobiliare-evoluţiile din sectorul imobiliar.
• Materiale şi trotuar-activităţi de sprijin pentru construcţii.
Copisa este compania care dă numele său întregului Grup şi care are principala contribuţie la cifra de
afaceri . Complexitatea mediului economic a adus cu sine un efort în adaptare, care a fost asumat favorabil cu
sprijinul şi responsabilitatea intregii echipe.
Principalele aspecte ale acestui efort sunt atenţia la cerinţele pieţei, îmbunătăţirea continuă pentru a creşte
eficienţa în toate sarcinile şi domeniile, stimulul pentru inovaţie şi, mai presus de toate, accentul pus pe
calitatea totala.
Acest lucru înseamnă că firma poate continua să dezvolte politica sa de expansiune, care inseamna, în
acelaşi timp, o creştere durabilă. Copisa continuă să îşi îmbunătăţească poziţia în activităţile sale esenţiale,
inginerie civilă şi construcţii de clădiri. La rândul său, strategia de diversificare joacă un rol decisiv în această
expansiune, care se concretizeaza prin obtinerea de noi concesii şi impuls din segmentul de surse de energie
regenerabile.
În acelaşi timp, compania actioneaza ca un vârf de lance al unui proces de internaţionalizare dinamic. Una
dintre pietele pe care o prezenţă activă a fost consolidata este România prin intermediul companiei Copisa
Constructii, garantând capacitatea de a dezvolta toate tipurile de proiecte de inginerie civilă, construcţii,
reabilitare şi restaurare.
In ceea ce priveste lucrările de construcţii civile Copisa este astăzi, prezenta în construcţia tuturor tipurilor
de infrastructuri mari, cum ar fi drumuri, şosele, autostrăzi şi urbanizare; proiectele feroviare, atât pentru
distanţe lungi cat şi pentru reţelele metropolitane, lucrari de aeroport; lucrări hidraulice, cum ar fi instalaţiile de
desalinizare, canale şi rezervoare , baraje şi rezervoare, şi a operaţiunilor în sectoarele maritime şi fluviale,
printre care sunt notabile porturi şi porturi comerciale.
In ceea ce priveste domeniul constructiilor printre diferitele tipuri de proiecte realizate sunt construcţia de
clădiri rezidenţiale, facilităţi (şcoli, universităţi, centre sportive, etc), mall-uri şi centre turistice,birouri şi clădiri
2
industriale. Grupul are, de asemenea, un rol activ ceea ce priveste lucrarile de reabilitare, în general, şi în
special proiectele de restaurare a monumentelor istorice şi artistice.
Dupa 50 de ani de istorie, orizontul imediat pentru Copisa este se consolideze ca un partener esenţial în
concesii şi proiecte specifice şi să îşi asume noi provocări în mai multe zone, atât în Spania cat şi pe plan
internaţional.
3
1.2 ANALIZA STRUCTURII ORGANIZATORICE
1.2.1 PREZENTAREA ORGANIGRAMEI
4
1.2.2. DESCRIEREA CRITICA A ORGANIGRAMEI
Analizand structura organizatorica a punctului de lucru din Caransebes a companiei SC COPISA
CONSTRUCTORA PIRENAICA SA,am observat,ca analist al acestui sistem informational ca din
organigrama acestei societati lipsesc doua departamente importante,si anume Departamentul de
Resurse Umane si Departamentul Personal-Salarizare.
Inexistenta primului departament,cel de Resurse Umane,duce la o slaba gestionare a fortei de
munca,ceea ce conduce la scaderea randamentului firmei.Aparitia unui astfel de departament ar
impune firmei sa acorde o atentie sporita selectionarii si pregatirii personalului imbunatatind astfel
activitatile de recrutare si evaluare a angajatiilor.
Cel de-al doilea departament,Departamentul Personal-Salarizare,nu se regaseste in structura
organizatorica a sucursalei el existand doar in structura organizatorica a centralei companiei. In
aceste conditii managementul sucursalei este nevoit sa trimita toate datele aferente monitorizarii
activitatii personalului catre sediul central al companiei unde are loc prelucrarea acestora.
Un alt aspect pe care l-am observat este inexistenta Departamentului financiar
contabil.Datorita fluxului ridicat de documente contabile existente consider ca un astfel de
departament ar fi extrem de necesar in cadrul companiei.
Pe de alta parte consider ca structurarea activitatii pe diferite departamente este facuta in
mod corect fara a supraincarca cu personal anumite ramuri ale activitatii desfasurate.
Un alt departament care are un loc important in schema organizatorica este departamentul
Calitate impartit in doua ramuri:Controlul Calitatii si Laborator.Acest departament ocupa 6 pozitii in
5
cadrul organigramei si are un rol vital in ceea ce priveste rezulatul final al lucrarii.Atributiile acestui
departament sunt urmatoarele:
Desfasurand o activitate cu un grad ridicat de risc se impune existenta unui departament care
sa asigure functionare activitatii in cel mai sigur mod posibil.Astfel se contureaza deja cea mai
importanta atributie a departamentului SSM (asigurarea unor conditii de munca sigure pentru
anajat).Pe langa aceasta atributie departamentul SSM mai are urmatoarele functii:
• Acordarea de consultanta privind siguranta in munca,situatii de urgenta si mediu atat
companiei cat si subcontractorilor.
• Implementarea,verificarea pe santier a procedurilor cuprinse in Manualul de siguranta in
munca si a politicilor companiei.
• Instruirea noilor angajati conform legislatiei si politicii companiei.
• Inspectarea zilnica a santierului si urmarirea executarii masurilor corective din punctul de
vedere al sigurantei in munca
• Sedinte saptamanale cu subcontractorii pe probleme sanatate si securitate in munca.
• Sprijin privind indeplinirea obiectivelor de siguranta in munca.
• Evaluarea Riscurilor de Accidentare si Imbolnavire Profesionala.
• Propuneri privind masuri pentru eliminarea riscurilor.
• Instalarea echipamentului de securitate a santierului
Un alt departament esential este Departamentul de Relatii cu Institutiile care are rolul de a
realiza legaturile dintre structurile guvernamentale, nonguvernamentale, judetene, nationale si
internationale.De asemena asigura relatia cu publicul si mass-media si transmite informatiile in
legatura cu desfasurarea lucrarii AND-ului prin corespondenta sau e-mail.
6
7
1.3.ANALIZA STRUCTURII FUNCTIONALE
1.3.1 DIAGRAMA RELATIILOR FUNCTIONALE
8
1.3.2.DESCRIEREA RELATIILOR FUNCTIONALE
SSM-DIRECTOR GENERAL
SSM-DEPARTAMENTUL ADMINISTRATIV
SSM-DEPARTAMENT TOPOGRAFI
Departamentul SSM ia legatura cu managerul Departamentului Structuri de la care solicita date exacte
despre activitatile pe care le desfasoara acest departament.In functie de activitatile desfasurate se
stabileste nivelul de risc la care sunt supusi lucratorii,se ia decizia achizitionarii celor mai optime
echipamente de protectie individuala.
SSM-DEPARTAMENT CALITATE
Departamentul SSM ia legatura cu managerul Departamentului Calitate de la care solicita date exacte
despre activitatile pe care le desfasoara acest departament.In functie de activitatile desfasurate se
stabileste nivelul de risc la care sunt supusi lucratorii,se ia decizia achizitionarii celor mai optime
echipamente de protectie individuala.
SSM-DEPARTAMENT DRUMURI
Departamentul SSM ia legatura cu managerul Departamentului Drumuri de la care solicita date exacte
despre activitatile pe care le desfasoara acest departament.In functie de activitatile desfasurate se
stabileste nivelul de risc la care sunt supusi lucratorii,se ia decizia achizitionarii celor mai optime
echipamente de protectie individuala.De asemena se solicita de la managerul departamentului o lista
completa cu firmele subcontractoare ce lucreaza in cadrul departamentului.
9
Departamentul SSM ia legatura cu managerul Departamentului de relatii cu institutiile de la care
solicita date exacte despre activitatile pe care le desfasoara acest departament.In functie de
activitatile desfasurate se stabileste nivelul de risc la care sunt supusi lucratorii,se ia decizia
achizitionarii celor mai optime echipamente de protectie individuala
SSM-ANGAJATI
Departamentul SSM are datoria de a instruii periodic angajatii companiei.In urma instruirii se
completeaza si se semneaza Fisele de instruire atat de angajat cat si de responsabilii SSM.De
asemenea Departamentul SSM preda sub semnatura angajatilor Echipamentul de protectie individuala
urmand ca acestia sa-l inapoieze la sfarsitul activitatii.De asemenea Departamentul SSM numeste
responsabilii cu securitatea si sanatatea in munca din cadrul angajatilor pe baza unei Decizii de numire
a lucratorului desemnat.
SSM-ITM
SSM-FURNIZORI EIP
Departamentul SSM intocmeste un Tabel nominal de dotare cu EIP.Dupa ce acesta este verificat
si semnat de directorul general ,responsabilul SSM trimite acest tabel furnizorilor de EIP.
Pe baza Tabelului de dotare cu EIP furnizorii livreaza echipamentele in cel mai scurt timp posibil.
SSM-PROCURATURA
10
SSM-SUBCONTRACTORI
Nicio firma subcontractoare nu poate intra pe santier pana nu se prezinta la Departamentul SSM
pentru ca acesta sa stabileasca daca firma respective si-a luat toate masurile de prevenire a riscurilor
in munca.Astfel departamentul ssm verifica daca firmele subcontractoare au in cadrul lor un inspector
ssm.
11
1.4. ANALIZA SISTEMULUI INFORMATIC
1.4.1. CONFIGURAȚIA STAȚIILOR DE LUCRU
12
Diviziunea Staţi Conect Intern Configurație Sistem Antivi Progra Alte aplicatii
Organizator a de are et calculator de rus m
ică lucr reţea operar Progr contabil
u e am itate
DIRECTOR 1 HP 7100E Window Nod32 Ms Office
MT,procesor Intel s7 2007
Core i3,2 G
DDR3,320HDD
2 Laptop Toshiba Window Nod 32 Ms Office
Qosmio F60 10Q s7 2007
PROCESOR Intel
Model Core i3
2,13Ghz, 4 GB DDR2,
320 HDD
MANAGER 1 Laptop Toshiba Window Nod32 Ms Office
PROIECT Qosmio F60 10Q s7 2007
PROCESOR Intel
Model Core i3
2,13Ghz, 4 GB DDR2,
320 HDD
2 HP 7100E Window Nod32 Ms Office
MT,procesor Intel s7 2007
Core i3,2 G
DDR3,320HDD
DEPARTAME 1 HP 7100E Window Nod32 Ms Office
NT SSM MT,procesor Intel s7 2007
Core i3,2 G
DDR3,320HDD
2 Laptop Toshiba Window Nod32 Ms Office
Qosmio F60 10Q s7 2007
PROCESOR Intel
Model Core i3
2,13Ghz, 4 GB DDR2,
320 HDD
DEPARTAME 1 HP 7100E Window Nod32 Ms Office
NT MT,procesor Intel s7 2007
ADMINISTRAT Core i3,2 G
DDR3,320HDD
IV
2 HP 7100E Window Nod32 Ms Office
MT,procesor Intel s7 2007
Core i3,2 G
DDR3,320HDD
3 HP 7100E Window Nod32 Ms Office
MT,procesor Intel s7 2007
Core i3,2 G
DDR3,320HDD
4 HP 7100E Window Nod32 Ms Office
MT,procesor Intel s7 2007
Core i3,2 G
DDR3,320HDD
DEPARTAME 1 HP 7100E Window Nod32 Ms Office
NT DRUMURI MT,procesor Intel s7 2007
Core i3,2 G
DDR3,320HDD
2 HP 7100E Window Nod32 Ms Office
MT,procesor Intel s7 2007
Core i3,2 G
DDR3,320HDD
3 HP 7100E Window Nod32 Ms Office
MT,procesor Intel s7 2007
Core i3,2 G
DDR3,320HDD
4 Laptop Toshiba Window Nod32 Ms Office
Qosmio F60 10Q s7 2007
PROCESOR Intel
Model Core i3
2,13Ghz, 4 GB DDR2,
320 HDD
5 Laptop Toshiba Window Nod32 Ms Office
Qosmio F60 10Q s7 2007
PROCESOR Intel
Model Core i3
2,13Ghz, 4 GB DDR2,
320 HDD
DEPARTAME 1 Laptop Toshiba Window Nod32 Ms Office
NT Qosmio F60 10Q s7 2007
STRUCTURI PROCESOR Intel
13
Model Core i3
2,13Ghz, 4 GB DDR2,
320 HDD
2 Laptop Toshiba Window Nod32 Ms Office
Qosmio F60 10Q s7 2007
PROCESOR Intel
14
1.4.2. ARHITECTURA REȚELEI
15
1.5. ANALIZA LEGISLAȚIEI
16
1. Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii,
republicata Monitorul Oficial nr. 740/10.10.2002
2. Legea nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca. Monitorul Oficial nr.
646/26.07.2006
11. Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli
profesionale. Monitorul Oficial nr. 454/27.06.2002
12. Norme metodologice din 22 decembrie 2004 de aplicare a Legii nr. 346/2002
privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu
modificarile si completarile ulterioare
13. Ordonanta Guvernului 107/2003 pentru modificarea si completarea Lg.346/202
15. Hotararea de guvern nr. 115 din 5 februarie 2004 privind stabilirea cerintelor
esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a
conditiilor pentru introducerea lor pe piata modificata prin Hotararea Guvernului
nr.809/14.07.2005
16. Hotararea de guvern nr. 119 din 5 februarie 2004 privind stabilirea conditiilor
pentru introducerea pe piata a masinilor industriale
17. Hotararea de guvern nr. 457 din 18 aprilie 2003 privind asigurarea securitatii
utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune
18. Ordonanta de Urgenta nr. 27/2003 privind procedura aprobarii tacite. Monitorul
Oficial nr. 291/25.04.2003
21. Hotararea de guvern nr. 124 din 30 ianuarie 2003 privind prevenirea, reducerea
1.6.1. INVENTARUL DOCUMENTELOR
NR.
INTRARE
NR. DE
SIMBOL FORMA (I) OBSERVATII
CR DENUMIRE DOCUMENT EXEM
DOCUMENT T IESIRE(E
T PLAR
)
E
1 DNCSSM DECIZIE NUMIRE A4 2 I
CONDUCATOR SSM
2 D PI DECIZIE PRIVIND A4 2 I
PERIODIOCITATEA
INSTRUIRII SSM
3 DRIA DECIZIE FORMARE A4 2 I
ECHIPA DE CERCETARE
A ACCIDENTULUI
4 PV-DS PROCES VERBAL A4 2 E
DELIMITARE SPATIU
5 PV-I PROCES VERBAL A4 2 E
INSTRUIRE REALIZATA
DE ITM
6 PV-P/P PS PROCES VERBAL A4 2 E
PREDARE/PRIMIRE PLAN
SSM
7 PV-P/P IP PROCES VERBAL A4 2 E
PREDARE/PRIMIRE
INSTRUCTIUNI PROPRII
8 FCA EIP FACTURA DE ACHIZITIE A4 1 I
EIP
9 GEIP CERTIFICAT DE A5 1 I
GARANTIE EIP
10 FCA ECP FACTURA DE ACHIZITIE A4 1 I
ECHIP COLECTIV DE
PROTECTIE
11 CAPSS CERERE ACCES A4 1 I
PERSONAL
SUBCONTRACTANT IN
SANTIER
12 FCI FISA COLECTIVA DE A4 2 E
INSTRUCTAJ
13 FII FISA INDIVIDUALA DE A5 1 I
INSTRUCTAJ
14 FERP FISA EXPUNERE RISCURI A4 1 I
PROFESIONALE
15 FEEA FISA DE EVIDENTA A A4 1 I
ECHIPAMENTULUI
NECESAR SI ALOCAT
16 FP FISA POSTULUI A4 1 E
17 NCFL NOTA DE CONSTATARE A4 2 E
LA FATA LOCULUI
18 TEIP TABEL ECHIPAMENTE A4 1 I
ACHIZITIONATE
19 CIM CONTRACT INDIVIDUAL A4 3 E
DE MUNCA
20 PlanT-IP PLAN TEMATIC A3 7 I SE INTOCMESTE CATE UN
INSTRUIRE PERIODICA EXEMPLAR PENTRU FIECARE
18
DEPARTAMENT
19
1.7. FLOWCHART‐UL
1.7.1. PREZENTAREA FLOW‐CHARTULUI
20
1.7.2. DESCRIEREA FLOW‐CHARTULUI
Pe baza contratului individual de munca intocmit in trei exemplare, unul pentru ITM,unul pentru
angajat si unul pentru departamentul administrativ,se intocmeste fisa postului.Pe baza fisei postului se
realizeaza fisa de expunere la risc pe baza careia se intocmeste un table cu necesarul de echipament
de protectie.
Directorul general emite decizia privind peridiocitatea si durata instruiriii SSM pe care o trimite
la departamentul SSM.Pe baza acestei decizii departamentul SSM realizeaza fisa de instruire colectiva
si planul thematic de instruire periodica.
Directorul general emite decizia privind formarea echipei de cercetare a accidentelor.Pe baza
acestei decizii se intocmeste nota de constatare a accidentelor in doua exemplare,unul pentru ITM si
unul pentru Departamentul SSM.
21
1.8. MODELAREA PRELUCRĂRILOR
1.8.1.DIAGRAMA DE DECOMPOZITIE
22
1.8.2 CONȚINUTUL DIAGRAMEI FLUXULUI DE DATE
23
24
1.8.3. DIAGRAMA DE CONTEXT
25
1.8.4. DIAGRAMA FLUXULUI DE DATE
26
1.9. MODELAREA DATELOR
1.9.1. MATRICEA DEPENDENȚELOR FUNCȚIONALE
27
1.9.3. DIAGRAMA ENTITATE‐RELAȚIE
28
1.10. EVALUAREA CRITICĂ A SISTEMULUI INFORMAȚIONAL
S.C COPISA CONSTRUCTORA PIRENAICA S.A are un sistem bine dezvoltat în ceea ce
priveşte transferul datelor, având calculatoare în general performante, fiind la înălţimea
sistemelor informatice existente pe piaţa..
Sistemul are o reţea de tip stea care leagă, prin intermediul unui server calculatoarele
de la Departamentul Administrativ,cu Departamentul Drumuri,cu Departamentul Topografi,cu
Departamentul Calitate,cu Departamentul Structuri,Cu Departamentul SSM cât şi cu cel al
Conducerii. Acest lucru face mai uşoară monitorizarea întregii activităţi desfăşurate de
această societate.
Societatea nu are un program specializat pentru fiecare tip de operaţie acest lucru fiind
deficitar din mai multe puncte de vedere.
Dacă nu se vor lua masuri din privind problemele enumerate mai sus, societatea va
avea mult de pierdut din punct de vedere al eficienţei şi chiar al corectitudinii, acestea
conducând către grave erori de contabilitate si prelucrare a informatiilor.
29
CAPITOLUL 2. PROIECTAREA SISTEMULUI INFORMATIC
2.1. OBIECTIVELE PROIECTĂRII SISTEMULUI
Prin realizarea acestui proiect se doreşte să se atingă mai multe obiective principale, cât şi mai
multe subobiective. Prin intermediul acestora se doreşte realizarea unui sistem cât mai eficient, din
punct de vedere al transmiterii de informaţii, într-un timp cât mai scurt şi cu o precizie căt mai mare, şi
care să asigure o bază eficienta in evidentierea situatiei in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in
munca.
Astfel printre aserţiunile de bază se enumeră:
30
2.2. PROIECTAREA IEȘIRILOR
31
E1: PROCES VERBAL INSTRUIRE REALIZATA DE ITM
-FUNCTIUNEA: INFORMARE
-NR DE EXEMPLARE:-2
-DISPOZITIVUL DE OBTINERE:
-DESTINATIA: SUBCONTRACTORI;ITM
32
E2: PROCES VERBAL PREDARE/PRIMIRE PLAN SSM
-NR DE EXEMPLARE:-2
-DISPOZITIVUL DE OBTINERE:
33
E3: PROCES VERBAL DELIMITARE SPATIU
-FUNCTIUNEA: INFORMARE
-NR DE EXEMPLARE:-2
-DISPOZITIVUL DE OBTINERE:
34
E4: PROCES VERBAL PREDARE/PRIMIRE INSTRUCTIUNI PROPRII
-FUNCTIUNEA: INFORMARE
-NR DE EXEMPLARE:-2
-DISPOZITIVUL DE OBTINERE:
35
E5: FISA COLECTIVA DE INSTRUCTAJ
-FUNCTIUNEA: INSTRUIRE
-NR DE EXEMPLARE:-1
-DISPOZITIVUL DE OBTINERE:
-DESTINATIA:SUBCONTRACTORI
36
E6: FISA POSTULUI
-FUNCTIUNEA: INFORMARE
-NR DE EXEMPLARE:-2
-DISPOZITIVUL DE OBTINERE:
-DESTINATIA:ANGAJATI,DEP SSM
37
-FUNCTIUNEA: INFORMARE
-NR DE EXEMPLARE:-1
-DISPOZITIVUL DE OBTINERE:
-DESTINATIA:ITM
-NR DE EXEMPLARE:-3
-DISPOZITIVUL DE OBTINERE:
-DESTINATIA:ITM,ANGAJAT,DEP ADMINISTRATIV
E9:NOTA DE CONTROL
39
-FUNCTIUNEA: INFORMARE
-NR DE EXEMPLARE:-1
-FRECVENTA DE INTOCMIRE:PERIODIC
-DISPOZITIVUL DE OBTINERE:
-DESTINATIA:SUBCONTRACTORI
40
-FUNCTIUNEA: COMERCIALA
-DENUMIRE:CONVENTIE SSM
-NR DE EXEMPLARE:-2
-FRECVENTA DE INTOCMIRE:PERIODIC
-DISPOZITIVUL DE OBTINERE:
-DESTINATIA:SUBCONTRACTORI,DEP SSM
41
• Tabelul ANGAJATI cu urmatoarea structura:
42
• Creare tabel ANGAJATI conform comenzii SQL:
43
• Creare tabel ACTIVITATI conform comenzii SQL:
44
• Creare tabel RISCURI conform comenzii SQL:
45
• Creare table MASURI conform comenzii SQL:
CREATE TABLE MASURI (
NIVEL_SSM SINGLE PRIMARY KEY,
NIVEL_DE_RISC SINGLE,
EIP TEXT(4),
ECP TEXT(4),
DATA_ULTIMEI_INSTRUIRI DateTime,
REZULTAT_TESTE INTEGER,
CONSTRAINT fk_NIVEL_DE_RISC FOREIGN KEY (NIVEL_DE_RISC )REFERENCES RISCURI
(NIVEL_DE_RISC));
46
• Relatiile care se stabilesc intre tabelele bazei de date sunt urmatoarele:
47
2.4. PROIECTAREA INTRĂRILOR
48
TEST DE VALIDARE PENTRU I1
NrCrt Denumire camp Tip(lungime) Test de validare
1 Nr 9(3) -Verificarea tipului de
date
2 Nume accidentat X(45) -Verificarea introducerii
complete a caracterelor
unui camp
3 Nume angajati X(75) -Verificarea introducerii
desemnati complete a caracterelor
unui camp
49
TEST DE VALIDARE I2:
NrCrt Denumire camp Tip(lungime) Test de validare
1 NR DECIZIE 9(3) -Verificarea introducerii
complete a caracterelor unui
camp
-Verificarea tipului de date
2 PUNCT DE LUCRU X(75) -Verificarea introducerii
complete a caracterelor unui
camp
50
TEST VALIDARE I3
ND T Te
e i st
n p de
u ( va
m l lid
i u ar
r n e
e g
c i
a m
m e
p )
1N 9 -
R ( V
3 er
D ) ifi
E ca
C re
I a
Z in
I tr
E o
d
uc
er
ii
co
m
pl
et
e
a
ca
ra
ct
er
el
or
u
n
ui
ca
m
p
-
V
er
ifi
ca
re
a
ti
51
pului de date
2 PERIDIOCITATE X(20) -Verificarea introducerii
complete a caracterelor unui
camp
TEST DE VALIDARE I 4
NrCrt Denumire camp Tip(lungime) Test de validare
1 NR FACTURA 9(10) -Verificarea introducerii
complete a caracterelor unui
camp
52
-Verificarea tipului de date
2 DENUMIRE X(50) -Verificarea introducerii
PRODUSE complete a caracterelor unui
camp
53
NrCrt Denumire camp Tip(lungime) Test de validare
1 COD PRODUS 9(7) -Verificarea introducerii
complete a datelor
2 DENUMIRE X(150) -Verificarea introducerii
PRODUS complete a datelor
-Verificarea tipului de date
3 GARANTIE IN 9(2) -Verificarea tipului de date
DEPOZITARE
TEST DE VALIDARE I6
54
NrCrt Denumire camp Tip(lungime) Test de validare
1 CANTITATE 9(4) -Verificarea introducerii
complete a caracterelor unui
camp
-Verificarea tipului de date
2 DENUMIRE X(35) -Verificarea introducerii
PRODUSE complete a caracterelor unui
camp
55
56
TEST VALIDARE I7:
57
TEST DE VALIDARE I8:
58
59
TEST VALIDARE I9
60
TEST DE VALIDARE I10:
61
TEST VALIDARE I 11:
62
2.5. PROIECTAREA CODURILOR
ACT_ID reprezinta codul atribuit de catre societatea S.C. COPISA CONSTRUCTORA PIRENAICA
S.A. diverselor categorii de activitati desfasurate in cadrul ei.
[CS][XXX][C]
[CS]=codul sucursalei
[XXX]=numar de ordine
[C]=cifra de control
S/AA/LL/ZZ/JJ/NNN/C
S=reprezinta sexul si secolul in care s-a nascut persoana care poseda acest CNP.Persoanelor de sex
masculin le sunt atribuite numerele impare,iar persoanelor de sex feminine le sunt atribuite numerele
pare.
ZZ=ziua nasterii
JJ=numar format din 2 cifre si reprezinta codul judetului sau sectorului in care s-a nascut persoana
respectiva ,ori in care avea domiciliul in momentul acordarii CNP-ului.
NNN=numar format din 3 cifre din intervalul 001-999.Numerele din acest interval se impart pe judete
birourilor de evidenta a populatiei ,astfel incat un anumit numar din acest interval sa fie alocat unei
singure personae intr-o anumita zi.
C=cifra de control aflata in relatie cu cealalalte 12 cifre ale CNP-ului si este calculata astfel: fiecare
cifra din CNP este inmultita cu cifra de pe aceeasi pozitie din numarul 279146358279. Rezultatele
sunt insumate iar rezultatul final este impartit cu rest la 11.Daca restul este 10 ,atunci cifra de control
este 1,astfel cifra de control este egala cu restul.
63
2.6. PROIECTAREA INTERFEȚEI CU UTILIZATORUL
64
65
CAPITOLUL 3. IMPLEMENTAREA SISTEMULUI INFORMATIC
66
67
3.2. PREZENTAREA IEȘIRILOR
68
69
70
71
72
73
CUPRINS
CAPITOLUL 1. Analiza și modelarea sistemului informațional existent.....................................................1
1.1 Prezentarea generală a organizației...............................................................................................1
1.2 Analiza structurii organizatorice.....................................................................................................4
1.2.1 PREZENTAREA ORGANIGRAMEI.................................................................................................4
.............................................................................................................................................................. 4
1.2.2. DESCRIEREA CRITICA A ORGANIGRAMEI..................................................................................5
1.3.ANALIZA STRUCTURII FUNCTIONALE...............................................................................................8
1.3.1 DIAGRAMA RELATIILOR FUNCTIONALE......................................................................................8
................................................................................................................................................................. 8
1.3.2.DESCRIEREA RELATIILOR FUNCTIONALE...................................................................................9
1.4. Analiza sistemului informatic....................................................................................................... 12
1.4.1. Configurația stațiilor de lucru.................................................................................................12
1.4.2. Arhitectura rețelei..................................................................................................................15
1.5. Analiza legislației......................................................................................................................... 16
1.6. ANALIZA DOCUMENTELOR SI A ALTOR SURSE INFORMATIONALE................................................17
1.6.1. INVENTARUL DOCUMENTELOR...............................................................................................18
1.7. Flowchart‐ul.................................................................................................................................20
1.7.1. Prezentarea Flow‐chartului.................................................................................................... 20
1.7.2. Descrierea Flow‐chartului......................................................................................................21
1.8. Modelarea prelucrărilor................................................................................................................22
1.8.1.DIAGRAMA DE DECOMPOZITIE................................................................................................22
1.8.2 Conținutul Diagramei Fluxului DE DATE
......................................................................................................................................................... 23
1.8.3. Diagrama de context............................................................................................................. 25
1.8.4. Diagrama Fluxului de Date....................................................................................................26
1.9. Modelarea datelor........................................................................................................................27
1.9.1. Matricea dependențelor funcționale......................................................................................27
1.9.2. Conținutul entităților..............................................................................................................27
1.9.3. Diagrama Entitate‐Relație......................................................................................................28
1.10. Evaluarea critică a sistemului informațional..............................................................................29
CAPITOLUL 2. Proiectarea sistemului informatic....................................................................................30
2.1. Obiectivele proiectării sistemului.................................................................................................30
2.2. Proiectarea ieșirilor...................................................................................................................... 31
2.3. Proiectarea bazei de date............................................................................................................41
2.4. Proiectarea intrărilor.................................................................................................................... 48
74
2.5. Proiectarea codurilor.................................................................................................................... 63
2.6. Proiectarea interfeței cu utilizatorul.............................................................................................64
CAPITOLUL 3. Implementarea sistemului informatic..............................................................................66
3.1. Prezentarea intefeței sistemului...............................................................................................66
3.2. Prezentarea ieșirilor.....................................................................................................................68
CUPRINS.................................................................................................................................................74
75