ANRHITEC TUNA [alex! Pi PARCUL DE CULTURA St ODIHNA $I ODIHNA I. V. STALIN — BUCURESTI Autor, arh. Constantin Mosinschi Colaboratori: arh. René Ghelman, arh. lon Stefan, arh. Lidia Andro- nescu, arh. Mas fan, arh. Justin Viddescu, proiec- fant Panait Gradinaru Institutul Proiect-Bucuresti Plat! de amtmbl al parcnnt ial xoelr limite ‘i amaia proprd prin prnetare wrt ad Comitetal executiy al Sata ai Capitalel in. februatie 1 tural Proiect-Bucurest 4p Cinarea de a labora temas sistematizarea. general et intrormuactareBurclel de odihna I. V. Stalin din Buc ‘Am fost buenos dp cadeal Instituut Prod Inedrcinarea de a studi waloros colectv de eolabort Probe intrest pi Compleitaten si specie! sides elaborn tema §i pr Pectiv sub forma uni stadia De lt lncepot a. aplrut imtocmini unt stadit cx Wiel existente, pomind de Borie. te pozitie, stil, cire rioare $i interioare, planta date statistice si ajungind I generale ale acestor conside Scopul acestui studiu eriti a fost acela de a descoperi si mina in mod sistematic pren sare intocmirii unei teme de susceptibile sk duct la scof In actuala delimitare parcul vechi de 65 ha si ‘nou (ateactile), de in prezent cel mai mare pa Fostul teren de golf si Mu ‘nu apartin acestui parc Condiyile naturale’ al 1. V. Stalin sint dintre cel rabile, datoriti lacului Her agit regivnii, care, in ansa condigit" minunate’ pentru tin foarte framos pati ven sindtoasl si Tinigtitaregiune Tn cadrul orasului, parc favorabil in. zonele vet al desi este situat excentric fi cartierelor construite. Ace nient este corectat prin bun$1 ODIHNA I. V. STALIN — BUCURESTI Autor, arh. Colaboratori arh. lon Stefan, arh. Andro- nescu, ark. Mario Stoppa, arh. Gheorghe Nadrag, arh. Aurel To- fan, arh. Justin Viddescu, proiec- fant Panait Gradinaru Institutul Proiect-Bucuresti in. Mosinschi helman, Plana} de omsambla al parcaai ial sel limitofe Plonal de stati al paren existent ‘nua propa prin protectant ‘i I a PuCUL oe ae Soe, Ca urmare a unci hotii Comitetul executiv al Sfatul al Capitalei in februatie tutul Proiect-Bucuresti apr cinarea de a elabora tema sp sistematizarea genevali, ext infrumusejarea Parcului_de 1. V. Stalin din Buc m fost bucuros si cadeul Instituut Prod finsircinarea de a studia, aj valoros colectiv de colaborat problemi interesanti prin Eomplexitate. i specif! side a elabora tema si pr pectiv sub forma unui studi De la inceput a apirut intocmirii unui studiu crit fiei existente, pornind de } istoric, trecind Ia delimita naturale, sistematizare, zoai pozitie, ca stil, cire rioare i interioare, planta date statistice si ajungind I generale ale acestor conside Scopul acestui studiu criti a fost acela de a descoperi si mina in mod sistematic pren sare intocmirié unei teme de susceptibile si duct la scof In actuala delimitare parcul vechi de 65 ha si par ‘nou (atzactille), de 55 ha, in prezent cel mai mare pa Fostul teren de golf si Mu ‘nu apartin acestui parc. Condiile naturale 1. V. Stalin sint dintre rabile, datoriti lacului Her fiilor de teren, calitayii solul janate” pentru mos spi ver sindtoasi si Tinigtitaregiune in cadrul orasului, parc favorabil in zonele vet al desi este situat excentric fi cartierelor construite. Ace nient este corectat prin bunSISTEMATIZAREA PARCULUI DE CULTURA $I ODIHNA |. V. STALIN — BUCURESTI Autor, arh. Constantin Mosinschi Colaboratori: arh. René Ghelman, arh. lon Stefan, arh. Lidia Andro- neseu, arh. Stoppa, arh. Gheorghe Nadrag, arh. Aurel To- fan, arh. Justin Viddescu, proiec- tant Panait Gradinaru Instifutul Proiect-Bucuresti Comitetul executiv. al Sfatului_popular al Capitalei in februarie 1957, Insti- tutul Proiect-Bucuresti_a_primit insic- ;ema si planal pentru ct ali, extinderea si infrumuseyareaParcului de culturl si odihaa I, V. Stalin din Bucuresti Am fost bucuros si primesc, in cadrul Institutului Proiect-Bucurest, insircinarea de a studia, ajutat de un valoros colectiv de colaboratori, aceasti problemi interesanti prin amploarea, complexita specificul ei atrigitor side a elabora tema si proiectul res. pectiv sub forma unui studiu preliminas. De la inceput a apirut necesitates intocmirii unui studiu critic al situ ici existente, pornind de la un scurt trecind Ia delimitare, conditii le, sistematizare, zonificare, com- atistice si ajungind la concluzile le ale acestor considera extice. ‘copul acestui studiu critic amanungit a fost acela de a descoperi si de a deter- mina in mod sistematic premisele nece- sare intocmirii unei teme de proicctare Susceptbile si duct ln scopul urmic. In actuala delimitare este cuprins parcul vechi de 65 ha si parcul denumit nou (atracfile), de 58 ha, consttuind in prezent cel mai mare pare al orasuli- Fostul teren de golf si Muzeul satului stu parc. ale ale —parcului junate’ pentru dezvoltacea ce frumos pajia verdin cea asi si linistita regiune Ta cadrul orasului, parcul‘4 unor principale artere de circulatic, schiga planulul general de sistematizare 4 oragului_pistrind aceasth situate Sistematizarea propric prezinti_ insi crie de deficiente provenite din faptul ci dezvoltarea in timp nu s-a Flcut dupa tun plan de ansamblu initial, bine si unitar inchegat, ci pe tronsoane, mai mult sau mai pufin coordonate, lipsind vizi- tinea unui mate ansamblu armonios con- ceput, desi anumite portiuni sine valoros imaginate si realizate Zonificarea actual a parcului este lari: 0 zon linistita, pentru culturi si odihn& (parcul vechi), si 0 zonk zgomotoasi pentru sport si atractii (Gareal nou). In schinb, zona de ser Viciu este gresit amplasati intr-o pozitie centeali, atractile sint impropriu grupate pe compozitia monumentala a parcului hou, iar zona principal de jocuri pentru Copii este neferittinghesuith inte lac si goseaua Nordului; de asemenea, Muzcul satului, casa de oaspeti si fostul teren de golf ereeazi zone de discon- tinuitate in parc, nefiind integrate act tuia, iar zonele de impiduriri de pro- tectie lipsesc. 5 E Circulatiile exterioare sint, in general, satisficitoare, cu excepfia bulevardului Stalin, arterk importanti a oragului, care se termina cu totul necorespunzitor in lac, legitura eu soseaua Nordului si soscaua Pipera ficindu-se defectuos, peste podul de la Bordei. Intririle principale nu sint puse in valoare si nu sint arhitectonic marcate Parcaje pentru autovehicule nu exis in pare, Circulagiile interioare ale parcului, pe useat si pe api, nu sine satisfacitoare Unele 'sint insuficiente (de la Arcul de Triumf), altele sint supradimensionate (parcul de atracyi), iar pentru multe s-a rae a ain domed vegetatiei In ceea ce priveste plantatile, in afark de cheva inasive din srbori mari se constati ci majoritatea sint-mici, Parole pnt pctonl (Propad a te contrat pute len! Hernia) b tare tinere si necomplete ca masi, grapare, densitate si speci Spatiile umbrite sint mule prea mici fagi de cele insorite. Acest parc de 120 ha primeste in petioadele frumoase, sitbitoarea cca 100 000 de persoane vilnic, iar in zilele de lueru cca, 5000 de persoane. Din 1951, numirul vizitatorilor a crescut considerabil, in special pentru onlting $1 limbs pentra acviatea culturala si expozitit. Sectorul spectacolelor este insuficient dotat, iar activitatea sportivi nu este cle éonturati ‘Acum, Ia orele de virf, sint cca, 16 600 de vizitatori concomitent pe ori, astfel incit la norma de 60 m? de vizi- tator si la norma de deservire de 1/10, renulth cl parcul deserveste normal 0 Populate de cea, 166 000 de’ Tocuitort ai orasului, adici foarte aproape de capacitatea ‘sa maximi. De aci_rezulti necesitatea extinderii ca previziune de viitor, fayi de eresterea continu a popu- latiei Capitalei. Schema de cvcuaie rated a regent arcu de exlard abn 1 V © restructurare a intregii organ si activititi sportive ar remedia 0 Tuagie care acum nu este mulfumite Lipsesc de asemenea, dotirile cu c ter popular: spatii pentru serbiri ci nesti, localuri de consum adecvate Coneluaiile generale ale conside ilor critice asupra situatiei existen Parcului de cultuei si odihna I. V. S sint urmatoarele: Realizirile de pind acum din pare valoroase sub umeroase aspectes area lacului Heristeiw a ajutat in r misuri la frumoascle rezultate obit Chiar asa cum este, acest pare frumos. Analiza aprofundata a situ cexistente duce totusi la concluzia foarte multe aspecte sint inci defc si cl o serie intreaga de amelioriti bile pot duce la desivirsirea caliti acestui pare, ficindu-l cel mai fru si mai reprezentativ din Bucuresti 4 nu uitim cl pe vremuri i se sp Capitalei noastre oras-geidint, ct a traditie romineasci s-a_ pierdut_ in fuesul anor gi ed sctuaa situai Stalin din Baa intocmiti pentru sistematizarea parculuiurmireste, in general, reme- Gicrea deficienyslor semnalate “in stu- diul critic In proiectare, valorile parcului exis tent au fost folosite in cea mai mare misuri posibili, iar ansamblul proble- melor a fost privie larg si_in_perspec- tivi, atit pentru a se inscrie in durata de ‘rezolvare a spatiilor verzi, cit si pentru se armoniza cu previiunile de dezvoltare si de necesititi ale orasului Ca delimitare, viitorul pare v inde suprafate actual gt va include faecal satulal si zona fostlul teren de golf, iar cXtre est se va extinde peste goscaua Nordului pind la linia ferati Proiectul nou se inscrie in previ- oni de locuinfe gi organizarea de spay seri intre comund. 51 lacul Floreasea i prevede integraren focntd si revolva- spre nord. Zonificarea interioari se restructurea 2A. In sud si vest se menfine zona de Cultura $i odihna, integrindu-se Muzeul Satului, “Actuala "zon de servieiu se deplaseaza, in timp, lingk comuna He- tlstetu, inlocuinda-se eu o zonk pentra Serbiri’ popalare. In centru se creeazi © zond mist de sport, odihn’ si culturt, ca excluderca —in. timp —a_actualel zone de atraci. In nord, parcul se Plaal zon ni prope ca extindere, entra preal de atraci, ard joponed i parca! pntra sopit soselei Nordului, parcul se Ereindu-se 0 now zoni pent unpre special pent opi gridini. japonezi, cu folosis tunor oglinzi de api in fost de nisip si pletrig. Aceste intregese cu nova zoni de cuprinzind administratia, se tutile calde, 0 pepiniert a Tocuinge si 0 cantin’-club pen torii permanenti, remize ct Pentru pare se va desivir origenese reprezentativ, pst pint acum, dar in diferite por compoziti sau intenfii de cor vor ameliora si se Vor co tinzind la contraste sau_arr cexprimate. Accleasi_ consider: prima si referitor Ia stilul mix Jui existent. Pentru, parcul adoptat compozifii libere, in perimetre puternie planta, ¢ generali de a face ca p domine compozitia libert le de teren, Prin solutionatea_prelung Stalin, prin pistrarea functiu Nordului, prin. punerea in val tritilor principale ale parcului rea de parcaje suficiente sip: carca mijloacelor de transport circulatiile exterioare vor fi ‘© pasereli peste soseaua giun trenut electric vor asigu: direct pentru pietoni intre p tent si cel nou creat: legitu nou este asigurath si cu vii de locuinte Heristei, prin vite. De asemenea, 0 paser pietoni, treat usor sig facilita 'legitura direct peste zonele de vest si de centru, de defectuoasi astizi "Ameliorarea _transportuli ameliorree allot, tenuful aserelele vor imbunitig sim aiile interioare. S-a urmiri a aleilor, crearea int si de linist Yor fi inverzite. Pentru pla fagut stud deosebie i ja general, se va urmir sirea ca specii de arbori maz ‘mirirea sensibild a spail $i a masivelor plantate mar Solurile pajistllor si gazon’ ameliora pentru sensibila ealitigi covoarelor verzi. Se duce colectii de plante viv japoneze si pajisti smiltuite imp, se vor folosi si masiv de flori pentru a se obti rate de masi ia ansamb Plantatiile noi si restruc fi astfel dispuse incit sk favo traste, si sublinieze clar inten pozitic, si asigure vederi | dinspre exteriorul parcului s orul acestuia, in functie dl de interes deosebit ete. In ace al plantajilor este foarte mul Tn general, se vor dezvo cu caracter popula, cele «jee pastreazs dotarile valoroase, cele corespunzitoare se restrueturcazi sau desfiingeazd, iar cele care lipsese vor create conform necesititilor. Pe ansamblu se previd adaposturi tru soare si ploaie, chioscuri, posturi L pari si ajutor sanitar, w.c-usi si lefoane ‘publice etc. Ansamblul se imbogiteste cu piese hitecturale specifice parcurilor: oglin- de api, fintini, sciri, balustrade, per- le, colonade, pavaje decorative, banci mse fixe de piatri, lampadare ete Piese sculpturale si picturale cu earac- r artistic vor innobila anumite cle- ente de parc si de arhitecturi. Gru- iri de asemenca elemente vor desi- rpi uncle dintre compozitiile propuse. Se propune revizuirea intregulul sis m de iluminat artificial, astfel incit ementele naturale —masivele de ar- i si flori, pajistile, lncul, dotarile pportante, ppiescle de arta’ si fie ssc in valoare in mod deosebit Mecanizarea muncilor de intretinere, nstruirea unor stati de pompare 2 ci calde din lac pentru udatul parcu- i, extinderea si perfectionarea tele- municasilor, vor moderniza intre- neret arcu si deserviren vizita- In zona existent’ din sud si vest entru odihnd si culturl) se prevede structurarea radical a intririi din aja Stalin sia aleii centrale, ameli- Ari masive la teatrul mare’ inact ef, un cinematograf si un teatru de tradi in ser liber, ficcare cu. cite 0 de locuri, un ‘centru de jocuri ntru copii, un ansamblu pentru ser- ii populate ete In zona centralé (pentru sport, odih- | si cultura) se mentin cluburile ortive, se epureazt zonele de depo- fe, se execaz un helvedere-buveri pe ui marit paserele, se creeaza in local mefilor o «cael de culturl-muzeu», realizeazi o insula a dansului cu un wilion pentru dans (ling restaurantul ae) 50 insu muzici, eu un mic mpl pentru auditii muzicale in plin nce fesructurea comporita zone, ‘deschid perspective noi etc. fn zona pentru odihnd din nord- st se propune un ansamblu de patru idiri pentra odihni de 7 zile, gru- te in jurul clidirii existente, care vine club-restaurant. Ansamblul va fi atat in stil rustic, prins in splendidele jisti si masivele de arbori seculari istente, care se desfisoari in pant’, re sud-est, spre lac. In zona nou creati’ in nord-est, pe suprafatt de 30 ha, se crecazi 0 lind de api si un ansamblu. modern = attactii mecanizate rispindite in ijlocal unor pileusi de plantayii mari alist, pe diferite niveluri, exclu- ndu-se caracterul de ile. Parcul pentru copii se. situcazi in local unor masive de plantatii mari, Poieni insorite, pe platou si in depre~ une, in jurul unei oglinzi de api. Gata de'sosire a trenuqului electric, n centru de ingrijire, adjposturi, un atractive si instructive grupate pe virstc, mici ambarcatiuni fanteziste, “machete de animale exotice si alte dotiei tratate cu fantezie si culoare vor intregi un ansamblu dema de importanta care se acorda educisii copiilor. In sfirsit, gridina japoneri, situa inte pozit dinspre nord « aiscilor si pajisteadinspre sud a copiilor, va forma o teedturh de unize intre acsten si va eea ua punct de atractie in plus, conducind eitre zona limitrofi de’ vile 2 comunei Heristriu. In linii mari, acestea sint propunerile temei si ale proiectului, propuneri care au fost apreciate favorabil in. cadrul Institutului Proiect-Bucuresti si in cadrul intre lucririle anului 195; Ar urma ca realizirile si se faci pe etape concret delimitate, in timp, in functie de urgente si posibilityi,’ dar exclusiv in conformitate cu decizille pe care Comitetul executiv al Sfatului popular al Capitalei le va lua in legiturt eu tema, cu proiectul si cu propunerile colectivului instituit special pentru ana- lizarea acestor probleme. Acest colectiv, constituit din oameni de arti si de culturi si din tehnicieni, a analizat proiectul, s-a declarat de acord cu prevederile lui si l-a recomandat pentru adoptare. Ash. CONSTANTIN MOSINSCHL Anand cone casa de adibn eituat in ral fst tron de ga inre Stina ipa g hae iL DE» CULTURA SHO)