Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Strefanescu Ioana-O Istorie A Muzicii Universale Vol. I - Mihaela

    Uploaded by

    catalina
    86 views271 pages

    Original Title

    Strefanescu Ioana-O Istorie a Muzicii Universale Vol. I - Mihaela

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    86 views271 pages

    Strefanescu Ioana-O Istorie A Muzicii Universale Vol. I - Mihaela

    Uploaded by

    catalina

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 271
    Sse oferi de obicet scrittorilor aceasta primd pagind in care ei se pot adresa cititorilor lor. Ceea ce doresc eu sti le comunic pe aceasta cale Geschisd spre ei este de fapt rdspunsul mew la o nedumerire semnalaté in fegdturd cu cuprinsul acestui prim volum (din randul celor patra in care este conceputd lucrarea), anume- lipsa fenomenului muzical romdnesc din cursul istoric al muzicii culte europene, urmédirit pand Id jumdtatea ‘secolului al XVIL-lea, cand se sfarseste viata lui Bach. Datorita acestui traditional , Cuvdnt inainte“ am prilejul si-mi anunt cititorii cd muzica tarii noastre, cu izvoarele ei deo rard frumusete, $i are locul ei de seama in cuprinsul celui de al patrulea volum al ciclulut, aldturi de celelalte coli muzicale nationale europene, printre care ea straluceste ca un Sstru. Desigur cd la o lecturd atenta se pot observa nuantele subiective ale ‘apartenentei mele nationale siaceasta din primul alineat al carts, odaté ‘cu amintirea cuvintelor rostite de profesorul Zeno Vancen in deschiderea cursului séiu de Istoria stilurilor tinut la Conservatorul din Bucuresti in ‘anul universitar 1959-60. A fost unul dintre primit indrumdiori pe care a avut ucenicia mea de cadru didactic la aceasta institutie suprema de invajamant muzical, o ucenicie deosebit de norocoast, dacc ma poarté gandul la carturarul impatimit care a fost George Breazul — primul vintre cei dusi din generatia de aur a marilor profesori de la inaltul for de culturd muzicala bucuresteand. I-au urmat in nefiintd Tudor Cior- tea, Alexandru Pascanu, alti doi maestri ai invatdturit mele, treccitori prin viata cu 0 splendida discretie. Sentimentul de recunostinta ma ‘indeamna sa adaug la aceste nume de pedagogi ilustri si pe cele ale cdtorva personalitati alese sé conducé destinele unor compartimente din invdidimdntul muzical roménesc pentru merite ce tineau de orizontul lor antstic $i cultural $i nu de cel ideologic, care si-a purtat dictatura timp de aproape jumatate de veac in tara noastri. Joan D. Chirescu, Serafin een CUVANT INAINTE on oe ae lui Bach si Londra lui Handel — pusese de mult temelia unor infloritoare Antropov, George Manoliu, George Pascu, Adriana Sachelarie mund Toduta, Romeo Ghircoiasiu— ocrottori ai bineli nana aens ae ucicale, Mi sa parut nedrept sa cuprind acest decalaj artiste universal muzicit din Conservatoarel (rkt— sau Titus Siabeaiea cin prenentare ce urmarea procesulevolutv al create’ muxicale cle slujtor al cdi int-o vreme de ristdlméicire a ei, sunt nume ae ae ‘si am considerat ca istoricul are voie sd-si construiascd munca pe 0 urma luminoasé a stridanie lor de a se impotrivi curentului de a ed Srganizare care.sii nu creeze dorutd in interpretarea {fenomenelor de co Lor, $i atator altora care au inaintat anevoios pe demmrilaa oe culturd, determinate de cursul dictat de istorie. Cu toate acestea nu am nd Spus sau sors, pe atunci atdt de zigdzuite, le datore: ei ocolit prilejurile ce s-au ivit pentru a da informatit asupre inceputurilor cunoasten, O fericire care te face bogat $i stipdin in orice eee vot asupra mertelor unor creator din istoria muzicit romanest, ISOr as pe absurdé si de nedreapta ar aceasta. eee nee care porneste pe o cale unica, de neconfundat, vibrénd in inima munti- Sai i or putea imagina cu greu ce inseamnd si , Tor ocrotiton, in dotnitul pastorilor din intinsul vdilor, in altarele biseri- aes tcl at carleré muzicali, Imi aduc aminte ca reusesti cilor, in chiliile si scolile méndistirilor ce au deschis— ca si in apus~ calea isa ui pies prin muzica din Mathius Passion bared a Scris-cititului muzical, dar evolutia ei nu s-a putut impleti in ritmul cele caret ‘mele didactice) trebuia si pun la usa salii de Re apusene. Prin muzicieni de geniu— ca George Enescu, ca Dinu Lipatti~ ie aa lent de sa petra anu surprinsi de autora (casa de aa doi prin generatia lui Constantin Silvesi: si Ia Sergi Celibidache, as (riley dene defect" de comportament profesional. Re slufitorit muzica romaneascd va reusi sd-i ajunga din urmé faima, dar pana de era Sau cl de Brabms ava aczeasisoartd, muzica ’ ‘equiemul fatunci viziunea unei prezentiri care sa ocolenscat pparalelismul istoric fle cult in tind, asa cum fn tind @ fost creat si eESAon eat ustficata. $1 nu poate fi trecut neobservat faptul cd aceasid eTATE oa i Consartinescu— poate cl mat dit di ratoriul de ‘apartine cu claritate unui autor romdn. Incepand cu imaginea muzicit ee > shu in tind canta i ec Comes, depe ,plaiurile Mioritei“ (pag. 44-46) si termindnd cu legenda Mesterului Eleferie ee de credinciosi adunati in jurul eer +Hristos Manole (pag. 396) se. face simtita vibratia unei corzi de culoare natio~ jucurestilor, in miezul noptii Sal bisericti Sféntul nal romdneascd, asa cum aceasta poate fi ‘surprinsé: la pagina 133 ‘mai man sérbatori (cand este semnalatd originalitatea cu care foloses limba romana 250 in care este mentionat poemul termenul ,a canta‘) sau la pagina Zlatna al cdldtorului silezian Martin Opitz (poem in care sunt elogiate frumusetile artei roménesti, tradus $i versificat de George Cosbhuc). Meri- tele lui Honterus (pag. 104) sau ale lui Valentin Bacfark (pag. 121) — vemandoi fi ai Brasovului — sau ale unor reprezentanti de seamé ai arinantt reucicale roméanesti (paginile 11, 46, 57, 163) sum inser in capitolele ce vorbesc despre »Ars antiqua “ sau ,Ars nova", despre perioa- cro nascentsta sau cea de dominatie a coli franco-flamande, atestand oidenttate ce nu poate fi detasatd ce valorile nationale. © mentiune special se cere a fi facutd im legdturd cx locul pe care nationale ilocupd Muzica bizantin’ in organizarea acestei lucrari. Avand in vedere compocitie, incepdnd shen ot Manifestant rolid seu in evolutia muzicii culte din estul european, am. considerat util pg ford create @ doua j spectaculoase in domeniul ca prezentarea acestei manifestiri muzicale specifice si fie plasaté ta pacatlche emaneipardt nd secolul ura inceputul celui de al patrulea volum, pentru a ‘pregati intelegerea trecu- tismului muzical, dag atisice ening rnto”. Desigur cit date aoe ond si culturd muzicald romaneasca, a calitatilor ei de ‘fond i, spiritual side structurd, asacum acesteas-au afirmat de-a lungul vremii, in intunecatul ev mediu al strabunilor nostri. COISTORIE A MUZICH UNIVERSALE Rod al unei munci de patra decenii, sprijinitdé mereu pe intentia de 4@ ofer iubitorilor de muzica o prezentare istoricd a contributiilor ce au ‘naripat secol de secol compozitia, Iucrarea de fata reprezinta un modest omagiu adus celor care ne-au daruit splendori muzicale prin barul lor creator sau interpretativ. TOANA’ $TEFANESCU Doctor in Muzicologie CAPITOLUL I O PREISTORIE A MUZICIL i, ec eno laa Bele ‘oj incepe cartea mea despre muzica i istoria ei cu un citat desprins dintr-o prelegere a profesorului Zeno Vancea din cadyul cursurilor de Istoria stilurilor pe care le-a predat la Conservatorul din Bucuresti in anul universitar 1959/60. ‘Procesul de evolutie a unui fenomen muzical ~ cuvanta el — este aseminitor cu formarea unui atol de corali. Se asociaz4 mii $1 mii de corali, cresc unii peste altii, fri ca nimeni s stie de ei, pana cand se iveste un varf in intinsul mari, Asa se jntimpla gi in istoria muzicii, Apare la un moment dat un Bach, un Handel - varfurile ~ dar ce este in adancime, care a fost contributia fiecArui «coral- in parte, este ‘mai putin cunoscut...* ‘Acest prim volum al ciclului istoric pe care nazuim sil urmarim pani in actualitatea secolului nostru este o incercare de a patrunde in bdancuri sia cunoaste — ,din coral in coral" ~ formarea atolului care se inal pind la Bach, piscul ce infrunti cu unicd semetie departarea tot mai mare adusi de scurgerea veacurilor. Este o stribatere anevoioasa, pentru ci se face in adancurile celei mai imateriale dintre arte. Aparent Imateriali, pentru ci suflul ei ajunge Ia noi prin nenumirate liante materiale, perfectionate lent, foarte lent, de-a lungul timpului. De la Vechiul papirus la partitura zilelor noastre, de la ritualurile magice la Universul orchestral de azi sila aparatura care ne aduce muzica in casi, este un drum lung, un drum de secole. Cel mai greu este de pornit pe el, pentru ci primi pasi sunt de facut prin neantul care-i intinde ceata peste trecutele milenii. Poate ci la inceput a fost muzica. Poate a fnainte de a fi articulat rudimente de cuvinte, coamenii au comunicat prin inkintuiri de sunete. Dar nu in acest stadiu de infiripare a nevoii §e comunicare intre oameni trebuie ciutat inceputul istoric al muzicii, 2 OISTORE A MUZICH UNIVERS: 0 i ig Pere Pee penile si modelat de om pentru a-si putea ‘Guan cilia . Eee a nuantelor lor. Exista, fari doiali, o ind ii ,premuzicali*, perioada i aa ae en » Perioada in care omul , tele naturii, cucereste i eed laturii, cucereste insusirea de a | Seas ae ale folosi in indeletnicirile lui de toate zilele eee tes amare menite si atrag’ vanatul, nici eis - ew trib si nici ritmatele impul- Sen ae ~ Ia vaslit, la doborarea copacilor — nu Semnele de muzicalitate ale manifestirilor omenesti Asemenea aspect. ‘istoriei seooa rane e Bron nei muzicale isi pierd. inceputurile in mii, fie ei naturalisti (ca Darwin), filosofi (ca 3 i Scher) si atitia altiiau cdutat si-si explice uprindere, ee tind Ficut in momentul in Pop acid, la cercetir ficute Pulatii neinfluentate inca de tmografi si geografi, Se inroleaza in aceasti rica si Europa. Pe Pe miile si miile de + interpretarea prime- Pe care o prezinti si i pitrunzind ve: lor manifestint int - pri ao Nos $i Invecinindy-se ok actori, ane inesgae) mendacosgatde pn (elegerea si urmi; ‘urmay Act congtient de cree, eelOr mug creatie, muzica AC it 2 pia stad de comun sat inainte dea fi apgrut pany onsteNta rime de trib, viata Sentilicy Prin sunete $j ee nu pox ‘a ate fi iathala (can, 4 in comun, viata id conducerea era (OPREISTORIE A MUZICII? B pe eee awe eS incredintati femeii, de la care porneste insisi viata), apoi patriarchal (cand incepe si conduca barbatul, cel inzestrat cu putere). Din acest moment, de la capatul unui indelung drum de evolutie, se poate vorbi de o practic muzicali, atat in procesul muncii ~ al agonisirii hranei si bunurilor comune, al aprarii lor— dar mai ales in tendinta de a inrauri misterioasele forte ce imprejmuiesc viata. Credinta c& anumite gesturi si intonatii pot imblinzi puterile potrivinice nevizute - care aduc vanturile niprasnice si torentele, seceta si foamea, boala si moartea — sau pot atrage pe cele binevoitoare care le daruiesc ploaia, belsugul, sinitatea, duce la aparitia unei mari varietati de ritualuri magice. Sunt primele forme de manifestare a credintei omului, unele simple (ca vrijile, descintecele), altele sincretice (cu mimici, dans, cuvinte) in care cantecul - de fapt un joc de doui-trei sunete pe trepte aldturate — a avut rolul principal. $i daca din acest prim stadiu de muzicalitate din evolutia omului poate fi semnalati si o diferentiere a genurilor (cante- ce de munca, de ritual magic, de jale, de lupti, de dragoste), nu poate fi trecut cu vederea faptul c& puternica credinti in magie a omului primitiv patrunde in fiecare dintre celelalte genuri, prin invocarea de Bjutor intro actiune sau alta, putindu-se astfel trasa o prima tristiturd a celei mai vechi gandiri artistice. Cu acest moment (moment care inseamni secole) in care cantecul ~oricat de rudimentar ar fi fost—este 0 creatie, ‘incepe $i istoria muzicii, istoria sensibilititii omenesti, 0 istorie care va surprinde si va reflecta universul sufletesc al omului, aga cum acesta se va imbogati mereu si mereu de-a lungul secolelor. CAPITOLUL IL PE URMELE MUZICH iN ANTICHITATE PE VALEA FLUVIULUI GALBEN (CHINA) ‘PE VALEA RAULUL INDUS (INDIA) PE PAMANTUL DINTRE FLUVII (MESOPOTAMIA) ‘PE MALURILE NILULUI (EGIPTUL) BN .TARA FAGADUINTEI* (CANAANUL EBRAIC) [PE MALURILE MEDITERANEI (FENICIENI) LA POALELE OLIMPULUI (ELADA) PE PLAIUL MIORITEI (TRACI) ‘TINUTUL CELOR §APTE COLINE $1 RAZELE LUI (ROMANDD) | ee Pe valea Fluviului Galben arele Dao diruieste oamenilor pacea, linistea, muzica $i hrana* scria filosoful chinez Lao Tzi catre sfarsitul secolului TV inainte de Hristos, fixind deci muzica printre cele mai de pret bunurt ale omulyi Ginaintea hranei). . intradevar, pentru China anticd - China ultimelor dows milenii inainte de Hristos — muzica insemna cea mai de seam arta, o arti care putea si influenteze migcarea astrelor sau si fie influentata de i acestea, Teoria cosmogonici a invitatilor chinezi — care va fi transmis Yechilor greci si prin acestia gandiril europene medievale — este depar- te de aavea insemnitatea pe care o prezinti conceptia acestora despre rolul educativ al muzicii, conceptie desprinsa din scrisul a numerosi filosofi, dintre care cel mai celebru rimane Confucius (551-479). __.Cartea cdntecelor, spunea el, ne ajutd si atragem oamenti pe dru- Taal dorit... s& intelegem sentimentele si frimAntirile lor". Cartea cantecelor mentionaté de Confucius este cel mai vechi document de Greatie populari chinez4, cuprinzind 305 povestiriin versuri, marcare unele din ele cu semne indicatoare de itm, de pauze, de unduiri expresive. Din aceasta culegere se desprinde sensibilitatea, gingasia si bogitia sentimentelor inspiratoare, varietatea poetico-muzicali a ex- ; Jor. Dar, in acelasi timp, in China antica se cultiva si o muzica ~ muzica de templu, de cult ~ precum si o muzicd de slavire a impiratului, de crescind’ amploare, Sunt semnalate la curte, pe la mijlocul secolului Ill inainte de Hristos, orchestre cu peste opt sute de muzicant si formatii de peste o suti de dansatori, in aga-numita carte Ii Tei, care stabilea ocaziile la care acestia participau, programul specific diferitelor ceremonii si intreaga etichetd a solemnititilor. Va= Tuite instrumente de coarde, cu strune putine sau numeroase (de la 8 ISTORIE A MUZICHI UNIVERSAI dowd la peste douizeci), ciupite sau cu arcus; 0 mare familie d inrumente de suit (in bambus, cin lemn, éin metal "sau fir inert din me scl) ma ales de percutie (toba, gonguri, tam-tamuri, clopotei) combi ht desfurarea ceremonial de templu sa d ne Tredoninau regsele nae eu jase, aterant lor creind ane sPeciculoase de sonoriat. Mai irce, mai specifice muzical naz era insumentele de obrse popular, ca acel 1 1 uri metalice (0 variant’ il numeau ,paisiao" ria te ag pusHo seu pita (aseminitoare lute sau citar’) 5 dine Bent niga ain’ —n fel de vcard cu numa va ijeleptul Confuchig, ae Ceea ce caracteri: A icterizeaza muzix i cee er ca ; Se. izeazi cu pregnanti si in prezent a epee: despre a carui Vil insinte osibile au ramas cons A modun nsemniri geass Sunt semnalate in vechile ehnice (printre care si form ideratii estetice Ce si-au dovedit Pana-n zilele noastre. De altfel cu sau fara trimos aiului, pe care chinezii povestest , dar mai ales consi Si still pentatonic — se numird py z se 1 rintre spirituald de Saas ‘ id prinre poare care ni ngul vremi, evohutia lui din antichitate si ditii de morala, ¢ ulturé a si arta. de rise si jumitate (ahi siete din Bre ale planuly, Ome: Pe valea raului Indus espre India si vestita ei civilizatie, aga cum aceasta @ fost de-a lungul a doua milenii inainte de Hristos, vorbesc vvestigille atheologice si cu deosebire miile de frunze de palmier pe care s-au notat in vechea limba sanscriti) miturile, legendele si obiceiurile pamantului. Sunt asa-nu- mitele ,vede* care constituie cel mai vechi document al culturii indie- ne, cultura in care muzica juca un rol deosebit. Mai intai in legaturd cu magia, cu credinta in forta ei miraculoasa de a influenta fenomenele haturii si vointa oamenilor, de a imblanzi animalele (serpii, elefanti. O forta care era de ‘natura divina, daruita de Brahma - zeul suprem — side sotia lui, Sarasvati — zeita artelor. Caracteristica pentru practica muzicald indian’ este, fird indotala, indisolubila legituri dintre cnt, cuvant si gest. Miscarile capulul, ale mainilor, se alitur’d muzicii — asa cum se pot admira si astizi in filmele indiene — tilmacind sensurile cuvintelor. Se poate urmari astfel o impresionanti dezvoltare a muzicii de dans, inspiraté de © mare diversitate de subiecte culese din viata de toate zilele (scene de pes- cuit, de seceris, de balci, scene desprinse din viata pidurii, a animale- fon), care conduce la arta pantomime (cu masti si costumatie simbo- lied, la teatrul popular de p&pusi, la ,teatrul de umbre* cu o atat de larga rispandire in practica popular de-a lungul vremii. In poemul epic Ramayana (despre aventurile eroului Rama) se Jisesc pitoresti descrieri de asemenea inceputuri ale artei sincretice indiene, precum gi ale fastului artistic de la curtea monarhului. Exist, desigur, ca sila thinezi, 0 mare deosebire intre muzica vietuitorilor de pe intinsul indian i cea a solemnititilor de curte sau a procesiunilor din templu, procesiuni in care vocile intonau silabic textele sacre doar in limitele COISTORIE A MUZICII UNIVERSALE unui varta. Cata i ei cre soctce cl tenontens planichata spec: n t ep insmiteau plasticitatea speci- fic adansl fit de unui mui in care eam annecaiface Be : a ees a melodiei. Acompaniamentul cana eaatbties 0 ae in urmarirea unui text declamat sau OE ttcoice an ita maiestrie, Se cinta la ,vina*, instru- mente coud pte tend incite considera print cele mal de pre ant fate de ze, se cinta la ravanasvon si rabab a hits coarde cu arcus); la o mare varietate de isromente de fa (ete vaste ale Haale eboahuitale cimatu cy dessa un mae nuns de insrumente de fable oe pail aie care cel mai important imi timpan lov cu podul pale si cu degetee). Se “ sir en sable scordate crespunzitor sang fer pica mural coreg reine ee Ree a eae manuirea Gidants Gauithe a ritmica dansului, cea ce ‘insemna ~ avand i “ineel in vedere vai virtozitate antstick. rietatea agogici ~ 0 deosebit de ma re Vocal sau ie ‘i instrumentala, sis " muzica indie ance se dessa cats watt de poezie si d ans, 2 Desire mead verona eae s"hutmaditgaer aed inte difertele meses eeite® in care sus dive ders od find cea de ce o= nite nce eon ihavanda baad sca } | Pe , pamantul dintre fluvii* JA. nfinutul dintre cursurile fluviilor Tigra $ Eufrat s-a dezvol- mitiea mai veche civilizatie cunoscuta in lumea antic’, civilizatia sumeriand, cu inceputunt datand de prin mile- tjulalcincilea inainte de Hristos, si cu 0 istorie deosebit de Famantati, Pentru cf, dup’ secole de viati pasnic, in care gumerienti ajung sé lase urme de cultura — pantte care si prima forma Sie seriere cunoseuté pand azi, care va sta la baza scrierii cuneiforme-, ‘urmea7a cotropire dupa cotropire, Primii invadatori (mileniul Hl inain- we de Hiristos) au fost akkadienti, popor de origine semiti. Meritul lor teste de a fi fondat orasul Babilon, oras ce Va ‘cunoaste o bimilenara faima si va da numele unor ‘noi civilizatii: cea ‘sumero-babiloniana Gezultati din asimilarea treptata a civilizatiei vechi sumeriene de catre skkadieni) si cea asiro-babiloniana (ce va rezulta din coexistenta acesteia cu cea a asirienilor). Pentru ca fertilitatea ,pamantului dintre fluvii® (pmdnt pe care grecii il vor num), Prin traducere, Mesopota- mia) nu a incetat si atraga invazia Popo arelor vecine, asa cum a fost rey asisienilor, popor stabilitde prin milentl 1 nainte de Hristos in cea dul Mesopotamiei, Ocupatia asirienilor (Sec. XII inainte de Hris- tos) aduce distrugerea Babilonului si o epoci de sngeroase lupte de expansiune. Umele dominatjei lor 24 gisit cu deosebire in oragul Ninive, noua capitali a imperiului, unde ests inregistrat — in secolele VII si VIL-apogeu! manifestarilor lor cultural artistice, aga cum rman marturie monumentalele palate si temple, pasoreliefuri deo frumu- sete artisticd impresionanta (arti in care ‘asirienii au excelat). La aceste st aur se adauga o vestith bibliotecd alcanuiti din mts) mii de tiblite mraeriere cuneiform’, organizati in palatul lui sardanapal. Sfarsitul secolului Vil inseamn’ si sfarsitul puserii asiriene, deoa: rece ,pamantul (ISTORIE A MUZICI UNIVERSALE ! PE URMELE MUZICII IN ANTICHITATE dlintre vii ‘ savage ei eiuioa ¢ unei alte puteri, cea a mezilor, Asirienii si muzici si din unele poeme epice, aga cum este vechea legend babi- nn“ (sau ,al doilea Babilon* cum La ae eri despre Tammuz, zeul primaveri, cel care — ucis in fiecare an an mal Senu- de arsita soarelui — era jelit de cfntirete in acompaniament de flaute fnvatatul grec Plutarh - primul istoric al muzicii — ne va transmite in lui Orient, Ay , atingand stra ie ‘e bucodonosor Il, aire Paes irea su- primal secol al erei noastre st informayi despre Jegitura pe care mii istoricii) renaste si ajunge unul mm ori renage jung unl dine cele ma imporante cenre prema sub conducerea lui Ne Bul _ (605-562 ne 539 aa ce stat babilonian se va sfarsi cura ae Pra cnil o ficeau intre muzica si migcarle cosmice, dups crt T ‘Am sultant eal ‘Iva supune. si curaind, in anul transite sidate supra teoriei muziciilor, Ceea ce nu s-a purut clarifica isonet Sb in seu ctceva nd pat mien wand acum este problema notatel muzicale. Se ate C8 & existat un repentn a inoase fel tn care sa zimis le striveche care ade fixare cuneiform’ a desfiguririi unui cntec, 9 rezultat al nantele d le ei de mare diversita islit specificul unei profesionalismului intens ce solicita marilor ansambluri sa cante omo- i prolsdar urmele lisate de aceste incepurur ale nowt muzicale (asa oom s-au gisitla Tel Harmal) prezinta inca dificultati de descifrare, Un fericit rezultat al cercetarilor in acest domeniu este datorat muzicolo- teint german Curt Sachs, care areusit s identifice pe 0 placi de argili sul Berm acompaniament de harpa la o melodie vocal, Gocumct™ noe ie la inceputul primului mileniu inainte de Hrisos Ser « constituie una din cele mai vechi marturii de notatie muzicalé desco- perite pana acum. es venerati a coe i, muzicantii pe pura en stun cind et teste ci regele Hiskia de dist strugere, diryi; 4 , dinatet ne intirete, Datorita preva ienilor un mare 2 alee Plu de la ente au re - Cainele si ins it la veal’ gi Spe Upice perioa- informatii despre grec: Cum a fost cu putin -Patintele istoriei*, in fata piramidelor Hristos, intrebare pe rignea diving a farzonih Tare $i mai af ale trudei de toate isi ed Svptinds nou volume oye one BE dn 5 Homer-cel mai daa runs ‘cel mai mare poet gree, ays ot ae Poem ada Gage hat Mtn le cultului Pent asa cum atesti a les piramidele,

    You might also like