PSIHOLOGIA de experimente distractive care te vor ajuta s&-i cunosti pe ceilalti JONNI KINCHER Editaté de Pamela EspelandLISTA PAGINILOR CARE POT Fl REPRODUSE . CUVANT INAINTE DE JIM MATIYA INTRODUCERE .. ; Esti indraznet sau prudent? ... = Obligatiile tale in calitate de experimentator Cititul printre randuri Creeaz-fi propriul semn de carte in calitate de experimentator NOTA SPECIALA PENTRU PARINTI SI PROFESORI .. LA CE FOLOSESC EXPERIMENTELE? Experiment #1: Primese oameni ceea ce ci asteapta? Experiment #2: Se schimbi oamenii atunei cand fac parte dintr-un experiment? Experiment #3: Oamer 10 14 ii sunt mai mult logici sau mai mult sentimentali? ..... 20 ATITUDINI S! CREDINTE .... Experiment #4: Cat de usor sunt picaliti oamenii Experiment #5: Oare oamenii de vi oe BB: 24 ste diferite au pareri diferite despre viafa? ... 28 Experiment #6: Cum percep copii lumea inconjuritoare? a 3l Experiment #7: Care sunt atitudinile coamenilor fafa de bani? 34 OPINII $! JUDECATI ....... 37 Experiment #/8: Poate un cuvant negativ sa schimbe o opinie? Experiment #9: Sunt influentate opiniile de primele impresii? cnn 44 38 Experiment #10: Cum fac oamenii judectfi? ...... 46 PERCEPTIE .. 49 Experiment #11: Cum organizeaa ereierul ceea ce Vedem? «renee 50 Experiment #12: Influenfeaza cofeina percepfiile oamenilor? Experiment #13: De cat ‘au nevoie oameni Experiment #14: Putem face diferenta intre atingerea masculin’ si cea feminina? .. . COMUNICARE ............... 63 Experiment //15: Cuvintele pe care Ie folosesc oamenii le dezvaluic personalitatile? Experiment #16: Putem s& primim sfaturile paringilor nostri ca si cum ar veni de la niste persoane oarecare? ... 69 Experiment #17: Este vreun mod de comunicare mai bun decat celelalte? ... 71 Experiment #18: De ce punem intrebari? .... 77 DIFERENTE DE GEN . 81 Experiment #19: Barbafii si femeile gandese diferit?” 82 Experiment #20: Cat de mult stiu oamenii despre propriul sex’ 84 Experiment #21: Vedem in mod diferit fotografiile fetelor si ale baicfilor? .... 87 Experiment #22: Vad barbafii lucrurile diferit de femei? ...ccneeernennn 90 OAMENI IN GRUPURI 95 Experiment #23: Competitia imbundtifeste 96 performanja’Experiment #24: Sunt unele persoane mai cooperante decat altele’ 98 Experiment #25: Copii si adulfii au moduri diferite de a grupa oamenii? ... 101 Experiment #26: Cum ajung indivizii sd formeze un grup? AUTOEXPRIMARE Experiment #27: Prin ce se dezvaluie oamenii mai mult: prin arta lor 103 105 sau prin scris? 106 Experiment #28: Ce dezvaluie scrisul de mana? 108 Experiment #29: Suntem mai mult asemanatori sau mai mult diferifi? ... 111 Experiment #30: Oamenii sunt mai mult subiectivi sau mai mult obiectivi? COMPORTAMENT Experiment #31; Putem modela comportamentul altor oameni 116 Experiment #32: Putem condifiona oamenii sa rispunda in anumite moduri? ......119 Experiment #33: Ce putem invafa de la larve? .. evel Experiment #34; Putem folosi recompense pentru a schimba comportamentul? ...124 Experiment #35: eee ee duce la disparitia sa? . 128 Experiment #36: Putem recompensa creativitatea? ... 133 Experiment #37: Recompensele gi succesul sunt unul si acelasi lucru? 136 MEMORIE SI INVATARE ... 19 Experiment #38: Invatim mai mult dacd ne odihnim intre activitafi practice? ...140 Experiment #39: Este mai ugor si iji amintesti ceva semnificativ?......142 Experiment #40: Este neputinta un comportament invafat? .. 145 LA FINAL, CE AM INVATAT? .. Cel mai important experiment 149 dintre toate ..... 250) BIBLIOGRAFIE . oo ES INDEX ... 155 DESPRE. ‘AUTOR . 159 vi EE LISTA PAGINILOR CARE POT Fl REPRODUSE ‘Semnul de carte al experimentatorului Certificatul de cereetare Foaia cu datele experimentului Idei pentru alte experimente Posibile utilizari in viata de z eamru Tas cu zi... Tmaginea unui om si cea a unei nave spatiale .... Test de personalitate La ce varsta? _ Imaginea fefelor, a stelelor si a ploii . Ce ai face cu 5.000 de dolari? Imagini de oameni ‘Test de perceptie vizuali Cum te evaluezi? ......... TRG ssn oer oe Imagine de cub Exercitiu cu propozifii . Chestionar Stiluri de comunicare Liste de cuvinte .. Un puzzle logic ... Diferentele de gen... 86 Care este barbat? Care este femeic? ...... 89 Ce este aceasta? 93 Ce dezvaluie scrisul de mana’ 110 Experiment privind invajarea — Pagina L127 Experiment privind invajarea — Pagina a [l-a Test de creativitate Formular de notare a jocului Carduri de neajutorareCuvant inainte rimul volum al Psihologiei pentru copii de Jonni Kincher reuseste si faed din autocu- noastere un proces amuzant si totodati o provocare. Psihologia pentru copii II se ba- zeazi pe curiozitatea ta naturala, ca si poti descoperi lucruri despre tine, despre prie- tenii t8i, colegii de clas, membri ai familiei gi alfii. In accasta carte vei gisi 40 de ‘experimente create pentru a te ajuta sA descoperi credinjele, atitudinile, perceptile, diferentele, stilurile de fnvajare ale altor oameni si mult mai mult decat atat. Deschide oriunde aceasta carte si vei vedea cat de plicuta gi de inspirata este, Ficcare experiment este creat ca si fie amuzant si educativ. Fiecare dintre acestea arati angajamentul personal si dragostea lui Jonni Kincher pentru psihologie si invatare. Te-ai intrcbat vreodata ce gandesc, ce percep sau ce cred ceilalyi cameni? Te-ai intrebat vreodatii de ce fac oamenii ceca ce fac? Psihologia pentru copit II nu iti di rispunsuri la ace te intrebari, ci te ajuti si le gasesti singur. Cu aceasta carte si cu simful tdu de aventur& vei g raspunsuri la intrebari despre unul dintre cele mai interesante subiccte din lume: psihologia Jim Matiya Profesor de psihologie, Carl Sandburg High School, Orland Park, IL, Editor, Psihologie: Grup special de interes al Consiliului National pentru Buletinul de Studii Sociale viiIntroducere iafa este ca un labirint gigantic de hijigur, cu nisipuri migcdtoare, scopuri schimbsitoare, obstacole surpinzitoare si fimdturi, Psihologia este o busoli care te poate ajuta si gisesti drumul bun prin labirint Daca nu ifi plac provocérile, atunci jocurile si puzzle-urile ji se vor parea o muncé grea, nu © joacd. Nu vei fi foarte incdntat cd ai reusit si rezolvi o problem’ esla este unul dintre motivele pentru care eitesti accas iti place s& invefi, Ca vrei si sti gi s& Tnfelegi multe Iueruri, Daca oamenii nu ar fi curiosi prin natura lor atunci nu am fi deseoperit niciodata pamanturi noi si nu am fi inventat nicio unealt. $i Dar eu cred c& iti plac provocitile, iar ‘nu am avea nevoie, Unul dintre subiectele esenfiale pe care vrem si le cunoastem suntem noi insine, Primul meu volum de Psihologie pentru copii i ajuta pe tineri si inveje ‘mai multe lucruri despre ei insigi cu ajutorul unui set de 40 de teste, denumite ,Jnventare de stiluri proptii Personal Style Inventories ~ PSI)”. Poate ai parcurs deja setul de teste. Dac nu ai ficut-o, poate fi-ar plicea s& incerci ‘Nu ajunge doar si ne cunoastem pe noi insine. Ne dorim gi si fi eunoastem pe ceilalfi. Volumul de fata, Psihologia pentru eopii I, te ajuti si Ti cunogti mai bine pe ceilalti, cu ajutorul unui set de 40 de experimente, Toate experimientele au fost create in conformitate cu date stiinfifice, ins au forma unor jocuri Aproape la fel de important ca lucrurile pe care le vei invita din aceasta carte este felul in care le vei invaa: prin experien{& propric. Vei incerca si te pui in niste situafii i si vezi singur ce se intampla Considera aceste experimente ca pe un joc amuzant. Fai cdteva experimente, mai multe sau mai putine, Siri peste unele sau altele gi repett-le pe cele care ffi plac cel mai mult. Este posibil chiar si ajungi si vrei si if ereezi singur propriile tale experimente. Aproape orice experiment poate fi ficut cu un creion si 0 foaie de hartie, Pentru uncle dintre cexperimente vei avea nevoie Insd de mici obiecte, cum ar fi o minge, care nu sunt greu de gasit. De asemenea, se poate sa faci mai multe drumuri la xerox. Insi, acel ceva de care vei avea cea mai mare nevoie este reprezentat de ceilalfi oameni. Cu cat reugesti si convingi mai mulfi oameni si faci experimentele cu tine, cu atat vor fi mai relevante reaultatele. Oricum, inainte de orice, nu uita si incerei aceste experimente tu insufi, singur. Cu cdi vei face mai multe experimente, cu atat va creste ordine in haos, rte. Cred au si faci de psihologie ‘numarul cclor din jurul tu care vor ineepe sf vor- beasca, si asculte gi si analizeze diferite puncte de vedere. Nu vei fi singurul sau singura care va aven de invajat de aici. Esti indraznet sau prudent? Din moment ce tu, in calitate de experimenta- tor, prticipi In. ficeare experiment, trebuie si ij vorifici unele dintre propriile tale atitudini si convin- geri inainte de a incepe, Acestea se vor modela pe misuri ce faci experimentul gin funcfie de eum interpreteri rezulatele acestuia, Verifici-ti ,PSY-Q”- ul, rispunzdind Ia urmatoa rele intrebari. La fiecare dintre aceste intrebi alege rispunsul pe care il consideri cel mai apropiat de ceca ce ai face in situafia respectiva. Ai un nou program de calculator, Cum invefi si il folosesti? A. Te agezi si citesti cartea cu instrucfiuni? B. Instalezi programul pe calculator si, folosind ceea ce stii deja, folosesti cartea cu instruejiuni ca ultimul ncolac de salvare"? Cum ai prefera si inveti si inoji? A. Lund lecfii speciale in acest scop? B. Jucdndu-te in apa pana cdnd ineepe sa ii placa? niciodata? ‘A. O poezie pe care ai invitat-o? B. Cum si mergi pe bicicleti?PSIHOLOGIA PENTRU COPII II 4. Este mai probabil cd vei continua s lucrezi a.un proiect in care: ‘A. Rolul tiu este de a gisi informarii si de a face o prezentare formal? B. Luctezi ca si ifi satisfaci propria curiozitate, deoarece vrei cu adevarat si inveti ceva? Daca traverse7i o strad necirculats, ce vei face? A. Vei merge jumatate de kilometru, ca si traverse7i pe trecerea de pictoni, pentru ci aga spune legea? B. Te vei uita in stnga si in dreapta gi vei traversa direct? 6. Atunci cdnd invei un joc care are reguli lungi si complicate, ce faci A. Citeyti toate instrucfiunile inainte de a incepe? B. Joci cu cineva si inveti regulile pe parcurs? Ce semnificatie au rispunsurile tale? = Dacé ai ales mai multe rispunsuri ,.B” decdt A” inseamné & esti indriznet. Esti genul de Ccercetitor cdruia fi place si invefe din incercari si egecuri, prin implicare directa gi activa. s Daci ai ales mai multe ritspunsuri A” decdt »B” esti prudent, Preferi si stii foarte exact ceca ce vei face inainte de a incepe. ‘Niciumul dintre aceste feluri de a actiona nu este neapiirat mai bun deat celilalt, desi exist tuafii in care ar putea fi indicat ca un om s& actione~ ze mai degraba cu indrizneala dec&t cu prudent, gi viceversa. Prin ambele modalititi de acjiune ai nu- mai de invafat Fie cA ifi place si te arunci fnainte tn necunos- cut, fie eX proferi si studiezi atent terenul inainte de a face pasul decisiv, vei descoperi c& Psihologia pentru copii II se potriveste stilului tiu de a cerceta. In ce fel crezi cd diferd experimentele unei persoane ‘mai degraba indrazmefe de ale uneia mai degraba prudente? La ce anume ar trebui si acorde 0 atentie deosebitd fiecare dintre aceste tipuri de personalita- te? Este posibil ca cineva mai degraba indriizney si piarda detalii importante? Se poate fast, pe de alt parte, ca cineva mai degrabii prudent si piarda timp prefios? (Pentru mai multe detalii despre acest su- biect, mergeti la pagina 16, la capitolul Crezi ed oa- ‘meni au un comportament controlabil si logic sau nu?) Obligatiile tale in calitate de experimentator faints. do aifcents sto Joel acaste-oxpert- mente, citeste si semnea7 Certificatul de Cercetare de la pagina 6, In acest certificat sunt prevazute obligajile tale in calitate de experimentator. O obli- galie este o datorie pe care trebuie si fi-o asumi cu responsabilitate. Atunci cénd faci un experiment cu ‘oameni sau cu animale, care reprezinta subiccfii ex- perimentului tu, esti de acord sa iji asumi aceste obligatii in calitate de experimentator grijuliu, trebuic st ai gio evidenf& a gandurilor, asteptarilor, experien- {elor, rezultatelor gi concluziilor tale. Pofi pistra evi- dena cu creionul pe hartie sau pofi copia si folosi Foaia cu datele experimentului, de la pagina 7. ‘Trebuie sa pastrezi o evidenta clara pentru fiecare experiment pe care il faci. & Este oficial... Lace te gandesti atunci cdnd iji imaginezi un experimentator? La un om care lucreaza in halat alb si poarta ochelari intr-un laborator? La cineva in- conjurat de tot felul de echipamente speciale? Dac aga cre7i, inseamni ci te gindesti c& nu ai putea fi tun experimentator, ceca ec este gregit. ‘Nu iji face griji dac& experimentele tale nu sunt organizate in felul celor ,oficiale”. Daca esti un cer cetitor imperfect, nu te ingrijora, nu esti singurul = Fizicianul Neils Bobr a primit Premiul Nobel pentru descoperirea atomului, in anul 1920. Intre timp, fizicienii au hotarat c& deserierea ficuta de Bohr este gregitd. Cu toate acestea, modelul su a fost acceptat mai mult de 50 de ani gi a reprezentat baza multor descoperiri $i invenfii, inclusiv a plasticului. Este foarte important sa infelegi c& valoarea unui experi- ment mu este dat doar de faptul ed e corect sau eresit, ci si de invajimintele pe care le tragem dine © Arthur Fleming s-a intors dintr-o vacant si a constatat c& uitase SA arunce niste probe de la borator contaminate inainte de a pleca in cAlitorie. Tocmai ficea curat, ednd a observat cl mucegaiul care se ficuse pe probe omora bacterile. Astfel, el a descoperit penicilina, careINTRODUCERE e atunci a salvat multe viel. Fleming fi spunea Penicilinei ,suc de mucepai Acesteaccidentefercite cum este celal li Fleming le voi numi ,,serendipitaji”. Cuvantul .screndipitate” provine dintr-o poveste persana despre doi prin din jara Serendip, din anul 420 Repel fri a hotact cf fii fui aveau nevoie de mai mult educate sie invajasera deja tot ce se putea inva din eA, Aga 8 a trimis s& exploreze restul lumii intr-un fel asemanator celui fn eare vei face tu 8 carte, Cei doi prini au avut multe peripeii si au Ricut multe dlescoperii din intimplare.Intotdeauna au gist ceva ce nu oda ‘cand faci experimentele din aces Cititul printre randuri Pe miisurii ce inaintezi cu experimentele din aceasta carte, vei observa c& pofi si ajungi sii te glindest la altceva ce ji-ar plicea s& cercetezi sau si incerci, Copiaza tabelul de la pagina 8 si scrie-fi ideile, Aga nu le vei uita. in cele din urma, cu aceste idei vei face o list de noi experimente posibile. Pe misura ce aduni informajii din experimente te pofi gindi la modalitati de folosire a lor in viaja voastrd cotidiand. Copiaza tabelul de la pagina 9 gi compleara formularul cu propriile tale idei Comunica prietenilor ideile tale. Ori de cate ori adaugi o idee now’ intr-unul din tabele, ai grijai sf notezi data la care ai avut ideca respectiva si numiirul experimentului pe care il fiiceai in momentul acela. Revezi din edind in ind tabelele tale gi alege o idee pe care si 0 urmezi in continuare, Ai grijé si notezi daca si urmezi o idee, ind optezi sitPSIHOLOGIA PENTRU COPII I Psthologia pentru copil 1. Cum ma poate ajuta aceasta informatie? 2. Cum imi schimba propria gandire? 3. Cum imi modeleaza actiunile? 4. Ce altceva sugerea- A aceste rezultate? 5. Ce altceva ma face pe mine sa doresc apro- fundarea cunoasterii? 6, Ce altceva ar putea determina aceste rezul- tate? 7. Care este cea mai simpla explicatie a acestor rezultate? Creeaza-ti Eras semn e carte in calitate de experimentator 1, Fotocopiazit aceasta pagina. 2. Pe exemplarul tau, taie banda din stinga. 3. Lamineaz& banda sau lipeste-o pe hartie mai groasi. 4, Taie marginile ‘Ai acum Semnul de carte al experimenta- torului. Foloseste-l ca sa iti marchezi pagina in Psihologia pentru copii II. Cand ai terminat de fcut experimentele, se poate sa ai nevoie de acest semn de carte pentru lucrul cu cartea ta de stiinje. Sugestie: Daca fotocopiezi semnul tu de carte direct pe carton, nu va mai trebui sa Zl laminezi sau lipestiINTRODUCERE Creeaza-ti propriile tale experimente Observa indclung. Fii foarte atent, prives- te si asculta tot ceca ce pofi, fie ca stai la o coada, mergi la cumparituri sau iei masa. Poate cd asa ifi vor veni idei bune fn legaturd cu lucrurile pe care ai vrea si le descoperi. Ideile pentru experimente incep adesca cu intrebarea ,.De ce?”. Gandeste-te mult care ar putea fi motivafiile lucrurilor ifi imaginezi in situatii diferite -um ar fi fost dac&”. In curand, vei giisi singur réispunsuri la intrebarile pe care {i le pui. De indati ce ai ideea de pornire, extinde-o gindindu-te care ar fi grupurile pe care ai putea si le compari: adulfi cu copii, dreptaci cu stngaci, persoane de sex feminin cu persoane de sex masculin, 2 locuitori ai oragului cu cei de la sate, pro- fesori cu studenti, reprezentanti ai dife- ritelor profesiuni, iar lista poate continua la nesfargit. Da ‘4 ai o copie a volumului original ihologia pentru copii I, sc poate sA vrei si transformi unele dintre testele din acea carte in experimente pe care s& le faci prictenii tai. O eleva de liceu din locali- tatea Little Falls din Minnesota a ales un astfel de test pe care L-a transformat in experimentul numit ,,Stilurile de invatare ale copiilor: Care grup este cel dominant in comunitatea de la Little Falls?”, Pe ma- suri ce ifi slefuiesti abilitatea de experi- mentator, vei vedea ca poi transforma aproape orice intrebare intr-un experiment cu rezultate interesante.CERTIFICAT DE CERCETARE 1. Nu le voi face nimic celorlalti oameni din ceea ce nu i-as lasa pe ei sa imi facd mie. 2. Voi avea grija ca fiecare dintre cei care iau parte la un experiment sa stie ce face, de ce face ceea ce face si care este rolul sau. Fiecare participant va fi pe deplin informat, iar eu voi obtine acordul lor verbal sau scris in ceea ce priveste participarea la experiment. Exceptie: in unele cazuri, prezentarea tuturor explicatiilor la inceput poate afecta rezuttatele tale si dauna experimentului. in aceste situatii, trebuie sa le spui subiectilor tai ca nu pot cunoaste toate detaliile de la inceput, dar ca le vor fi prezentate la sfarsit. 3. Voi explica fiecdrui participant cd poate oricand sa se opreasca sau sa renunte la experiment, daca vrea acest lucru. 4 Nu voi face nimic care sa faca pe cineva sa se simta sau sa para prost. 5. Nu voi face nimic care sa provoace rau oamenilor sau animalelor. Voi avea mare grij4 de animale in timpul experimentelor si le voi aduce inapoi in mediile lor naturale atunci cand experimentul ia sfarsit. 6. Voi proteja intimitatea subiectilor mei. 7. La sfarsitul experimentului, le voi multumi subiectilor mei pentru timpul acordat si le voi spune tot ceea ce ei nu stiu inca despre experiment. Voi prezenta subiectilor mei metodele si rezultatele experimentului si ma voi oferi sa raspund la orice intrebare ar avea ei de pus in legatura cu acestea. SEMNATURA DATAea eee) SS TITLUL EXPERIMENTULUI DATA INCEPERII DATA INCHEIERII CE INCERC SA DESCOPAR _ CE M-AM ASTEPTAT SA SE INTAMPLE CE S-AiINTAMPLAT DE FAPT REZULTATE STATISTICE (CATI? CAT DE MULT? CAT DE DEPARTE? ETC.) COMENTARII/REACTII DE LA SUBIECTII EXPERIMENTULUI CONDITII SPECIALE CARE ‘AR PUTEA SA FI INFLUENTAT REZULTATELE EXPERIMENTULUI CONCLUZII: CE SUGEREAZA REZULTATELE OBISNUTE? CUM VOI FACE ALTFEL ACEST EXPERIMENT DATA VIITOARE? CARE AU FOST PROBLEMELE DEOSEBITE/NEASTEPTATE CU CARE M-AM CONFRUNTAT DE DATA ACEASTA? CUM LE POT EVITA DATA VIITOARE?. MI-AM INDEPLINIT OBLIGATIILE IN CALITATE DE EXPERIMENTATOR, IN CONFORMITATE CU CEEA CE AM DECLARAT IN CERTIFICATUL MEU DE CERCETARE?é3yvwyn # LNAWIMAdXxS vaadi SLNAIWI3dX3 STV NYLNAd Fd & vivaéaevWeN # LNSWIdadx3O nota speciala pentru parinti si profesori xperimentele din volumul Psihologia pentru copii IT se bazeaza toate pe teorii psiho- logice i cercetare, dar accasta nu este o carte despre metodologie stiintifica. Scopul acestor experimente nu este de a ,dovedi” ceva si nici nu intrunese standardele rigu- roase ale experimentelor oficiale. Pentru un experiment ,,real” este nevoie de resurse gi al litafi peste nivelul majorititii citi- torilor acestei cirfi. Cateva dintre condifiile pe care ar trebui si le indeplineascd un experiment planificat din punct de vedere stiinfific are fi urmatoarele: = Existenja unui numir mare de subiecfi pen- tru fiecare experiment, © Alegerea la intmplare a subiectilor din ran- dul populasici, & Cunostinge bune de statisticd ale celui care conduce experimentul, Instrumente sofisticate de cronometrare, de misurare gi alte echipamente. ‘Studenfii ar trebui s& cunoasc’ termeni ca: = Controlul grupului, = Variabile (si variabile care intervin), = Deviatic standard. Chiar i experimentele stiintifice ,reale” ‘esueazd uncori, din cauza multor lucruri care pot merge prost. Scopul acestei ctirfi, cu alte cuvinte, nu este unul stiinfific, desi vor fi prezentate o serie de concepte importante privitoare la efectu- area unui experiment, Scopul acestei cari ‘este mai degrabii si incurajeze elevii si interacfioneze in feluri noi cu oamenii din jurul lor. Cu ajutorul experimentelor din volumul Psihologia pentru copii II, copii vor avea de cAstigat in urmiitoarele directii: Sa igi asculte parintii fn feluri noi, Sa invefe in ce fel sunt rispunzitori elevii de noile reguli pe care le introdue profesorii, Si priveascd lumea din punctul de vedere al ‘unui copil mic, = Si vorbeasea cu oamenii maturi asa cum ar avea in mod normal posibilitatea de a 0 face, deoarece vor discuta opinii, credinfe si idei, = S& devind mai constienfi de mediu! incon- jurdtor side rolul pe care il au ei in cadrul acestuia si si observe ce se intémplt in jurul lor. in cele din urma, volumul Psihologia pen- tru copii II vrea s& deschida apetitul pentru studiul psihologiei academice, la nivelul scolii primare $i al celei medi si si incurajeze cat mai ‘uli clevi si urmeze studiul psihologici si in liceu. Comportamentul uman este in mijlocul tuturor problemelor si solujiilor. Pentru ca acest domeniu si mearga inainte, este nevoie de tineri stralucitori, curiosi, angajafi. Programele si ccursurile de ,stima de sine”, care, dup unii, ar fine de psihologie, sunt vizute uneori la nivel scolar clementar, dar psihologia experimental academica reali este insi rarcori la acest nivel. Aceasta este 0 omisiune pe care eu am incercat s-0 indrept cu Psihologia pentru copii IL. Vreau sa subliniez faptul cd accasta nu este © carte ,de simfire”. Ea se refera la atitudini, opinii, comportamente si sentimente, dar la un alt nivel decat cel la care acestea sunt abordatc de obicei. Cu ajutorul si prin intermediul aces- tor experimente pot fi predate si matematica, stiinfele, limbajul sau studiul altor cultur Rezultatele acestor experimente pot fi folosite astfel incdt matematica s poatd fi predaté mai ilustrativ. Importanfa si impactul limbajului sunt subliniate prin multe dintre experimentele din 10O NOTA SPECIALA PENTRU PARINTI SI PROFESORI aceasti carte. $i, deoarece acestea sunt nigte ex- perimente, pot fi folosite pentru invatarea de ‘metode stiingifice si proceduri de adunare meti- culoasd a datelor si de masuratori. Modalitafile de folosire a acestor teste sunt limitate doar de imaginatia fiecaruia. ‘Va prezentim in continuare cateva sugesti referitoare la modul in care volumul Psihologia pen- ‘ru copit IT poate fi aplicat la 0 programa scolar incepeti noul an scolar cu Experimentul #9: Primele impresii influenteai opiniile? si vorbiji despre cat de bine este si aveti tabla curati” Martin Luther King credea in puterea cola boririi pentru infiptuirea lucrurilor mari Pentru a-i aduce un omagiu, incereafi Experimentul # 24: Exista oameni mai cooperanfi decat alf De ziua presedintelui, se poate si va fic util Experimentul #7: Care sunt atitudinile oamenilor referitor la bani Pentru | aprilie, studiati Experimentul # 4: Cat de usor pot fi picaligi oameni O discutie despre profetiile care se impli- nesc de la sine ar putea fi adecvatd unci zile de vineri 13. Putei alege Experimentul #1: Primese oamenii ceea ce se asteapti? Vacanja de primavard este despre sperantii si innoire. Natura revine la viatd si noi facem parc’ acelasi lucru. Aceasta ar putea fio bun’ ocazie si alegem Experimentul #33: Ce putem invita de la larve? Sunteti in ctutarea unei activitati cu ocazia sirbitorii de Halloween, care si fie diferita si mai cducativa deeat multe altele? Incer- cafi Experimentul #29: Suntem mai de- graba asemanatori sau mai degraba dife- rifi? Acest experiment special reprezint 0 cfutare a ,,fructului perfect”. Unde altunde- va ar putea fi facutd mai bine? Sau afi putea aduna dovlecii de Haloween, inainte de a fi scobifi, si lati cauta pe cel perfect. Pentru Ziua Recunostingei, incercafi Experimentul #26: Cum ajung oamenii si formeze un grup? Un experiment adecvat pentru sarbatorile din decembrie ar putea fi Experimentul Au oamenii de varste diferite concepti ite despre viata? Elevii ar putea invaja sa studieze diferentele intre felul in care percep sirbitorile in prezent, fata de felul in care le percep pe masura ce inain- teazii in vast. Elevii ar putea si compare si felul in care percep ci sarbatorile, cu felul in care o fac parinii lor sau vanzitorii ocupati de la magazin. Exist mai multe feluri in care aceste expe- rimente pot fi folositoare, dar cel mai important lucru pe care il are de oferit volumul Psihologia pentru copii II este posibilitatea ca adultii si copiii si comunice intr-un fel plin de sens Aceasta nu este doar cheia pentru injelegerea de sine, ci un drum sigur spre un vitor mai bun pentru omenire. a Informatii pentru cei interesati sa predea psihologie Grupul de interes special pentru psihologie (The Psychology Special Interest Group Psychology S.LG.) este 0 organizatic oficial din cadrul Consiliului National pentru Studi Sociale. Scopul organizajici este de a ardta, la nivel preliceal, ca psihologia este o opfiune posibild. Membrii organizatici primese infor- miri in timpul anului sub forma de Bulctin de stiri, cu tehnici si strategii de predare si resurse, toate legate de psihologic. Buletinul de stiri informeazi membrii in privinfa conventiilor de stat, regionale sau nationale, legate de predarea psihologici, locurilor optime in care se pot intalni cei care predau psihologia si pot comuni ca cw alte persoane care fac acelasi lucru. Pen- tru mai multe informatii referitoare la aceasta organizatic, contactati National Council for the Social Stduies 8555 Sixteenth Street, Suite 500 Silver Spring, MD 20910 (301) 588-1800 www.socialstudies.org ulEXPERIMENT #1 PSIHOLOGIA PENTRU COPII It Primesc Oamenii ceea ce ei asteapta? (Comer Wt 6" a © c rezultate objin cei care fac asemenea experimente? Ai putea crede ci rezultatele de- pind intotdeauna de experiment, de oamenii implicati si de materialele folosite sau de © combinafie a ac »efectul Rosenthal”. 2. SUBIECTI 5 copii in clasa intai sau a doua 10 copii in clasa a cincea sau a sasea, im- parfiti in dou grupuri de céte 5 (Grupul A si Grupul B) DE CE AI NEVOIE 4 asistenti 4. 5 mingi Hartie si creioane pentru a nota observafiile si rezultatele sau 0 copie a Foii cu datele experimentului, de la pagina 7 FE] ce TREBUIE SA EACI Pa acest experiment intai cu Grupul A, apoi cu Grupul B. Fiecare din aceste dou’ grupuri se va di prinznd mingea, cu acclasi grup de copii mai mici, timp de cinei minute. Grupul A si Grupul B n-ar trebui si se poata vedea ori auzi unul pe celilalt in timpul experimentului, 1.6 ‘opiilor din Grupul A ca vrei ca ei sii se joace cu mingea timp de edteva mi- nutc cu un grup de copii mai mici, care au calitijiatletice bune. Pune asistentii si urmiireascdi fiecare grup in timp ce se joacd si sii numere de cate ori copiii mai mici rateaz mingea, stor factori. De fapt, cei care fac experimentele primesc adesea re- zultatele la care se asteptau! Fenomenul se numeste ,,implinirea propriei profetii ‘Acest experiment analizeazd cum pot atitudinile 88 determine rezultatele sau Spune-le copiilor din Grupul B ci vrei si se Joace cu mingea timp de un grup de copii mai mici, pe asistenfi si observe gi sd numere de cate ri copiii mai miei rateaz mingea, {ntreaba ambele grupuri de copii mai mari ce pirere au despre felul in care au jucat cei mici. intreaba grupul de copii mai mici cu care dintre grupurile A gi B s-au distrat mai bine. a CONCLUZII Au evoluat diferit copiti mai mici atunei cand cei mai mari fi considerau neindema- natici? Au influentat asteptirile felul in care copii mai mari s-au raportat la cei mai mici (.,Acesti copii sunt buni atlefi” vs, ,Acesti copii mu sunt agili”)? RB INVESTIGHEAZA MAI MULT Alege orice experiment din carte gi pune doi ‘oameni si il incerce. Spunc-i unuia dintre ei tepte la un anumit rezultat gi celuilalt sd se astepte la rezultatul opus,LACE FOLOSESC EXPERIMENTE) E> Eq DecEESTE IMPORTANT PENTRU TINE ® Cand te astepfi ca oamenii sa te placa, de obicei acest Iucru se si intimpla, Asteptarile tale te fac sa te porti mai agreabil Cand cineva se asteapta sa fii amabil, sunt mai multe sanse ca tu si raspunzi placut decit atunei ciind persoana igi face griji c& vei fi nepoliticos sau 4 vei reaciona riu, Aminteste-fi sa fii cont de asteptiri, Intrea- bi-te ce te asteptai si objii prin respectivul test, ce te asteptai si spund sau si fact cealaltt persoana si ce sc astepta persoana sii faci sau si gindesti tu. Acest tip de fntrebatri ii va da indicii despre atitudinile de la inceputul experimentului, care au putut juca un rol in ceea ce s-a intimplat de fapt Acord’ atenjie acestui efect experimental atunci cand incerci si reusesti intr-o jituatie. Imagineaz-ji ch doi oameni incearca si rezolve o problema dificila Unul se asteaptd si reuseasca, celalalt s esueze. Ambii au parte de mici egecuri pe parcurs. Insa cel care se astepta si esueze va renunfa, gndindu-se c& stia deja c& mu va reusi. Cel care se astepta si reuseasc va invaja din micile nereusite si va continua si se indrepte citre scopul propus. EXPERIMENT #7 STIAI CA? = Intr-un experiment, studenfii au dat un test de inteligenfi. In urma testului, profesorilor lise spune c& anumiti studengi au obfinut un punctaj ridicat si cd vor face, probabil, pro- sgrese remarcabile in urmatoarele 8 luni. De fapt, acestia nu objinuserd punctaje mai ridi- cate decat ceilalti studenti, Singura diferenta era cea din mintea profesorilor. La sfarsitul anului scolar, stunde}ii au susfinut acelasi test de inteligenga ca gi la inceputul anului. Cei considera ,,mai inteligenti” au obtinut, ‘n medi, cu 4 puncte mai mult deat restul colegilor. Cand li s-a ecrut st fi descrie pe studenjii ,mai destep{i”, profesorii au folosit expresii precum ,.mai vescli”, ,mai curiosi mai interesangi”. Alfi studenti, care au objinut de asemenea punetaje ridicate, dar se presupunca ci nu ar fi trebuit s& se afle ,in grupul celor destepti", au fost descrisi ca mai putin pasionafi”, .mai puin adaptati” sau tai pugin interesanti”. Efectul Rosenthal funcjioneaza si la ani- male, nu numai la oameni, Dou grupuri de experimentatori cfectuau teste pe sobolani, Unuia dintre grupuri i s-a spus ed sobolanii cu care lucreaza sunt ,destepti”. Celuilalt grup i s-a spus ci sobolanii sunt ,ince}i”. Grupul de yobolani considerati ,mai destepfi” a avut 0 cvolufie mai bund in cadrul testelor decat grupul de sobolani considerafi Urmirind testul de mai jos, vei vedea pe ce pozitic te situeziEXPERIMENT #1 PSIHOLOGIA PENTRU COP)! II Crezi cé oamenii au un comportament controlabil s Crezi c& oamenii au sau ar trebui sa ai un comportament logic si controlabil? Sau crezi c& oamenii sunt fpturi misterioa au aparut in Univers gi se folos For{”? Acestea sunt doua puncte de vedere diferite despre comportamentul uman. Pirerile tale despre oameni ifi vor inf enfa experimentele. Rezerva-ti putin timp te gindesti la atitudinile tale inainte de a inc pe experimentele. Raspunde cu A sau B functie de varianta cu care esti de acord intr-o mai mare masura, 1. A. Oamenii sunt controlati de forte din afara lor. B. Oamenii sunt responsabili pentru acjiunile proprii Oamenii pot fi studiaji numai urmarind cea ce fac. Oamenii pot fi studiati intreban- dese sau ce simt. Oamenii sunt previzibili Oaménii sunt imprevizibili. - Oamenii nu au voinfa liber. Oamenii au voinga liber’. Oamenii isi comunic’, in mare parte, informatiile existente de la unul la celalalt. Oamenii crea’, informajia noua. ste ccl mai important sa afli lueruri noi. Este cel mai important mentezi lucruri noi. Oamenii nu sunt unici in regnul animal. Oamenii sunt unici in regnul ani- mal. Adevirul este absolut (cu alte vinte, binele este bine, riul este ru). Adevarul este relativ (cu alte cuvinte, binele si raul depind de context). in mare parte, xperi i logic sau nu? Viafa poate fi infeleasa cel mai bine analizand separat pirtile ca © compun. Viata poate fi injel bine daci o analizaim in ansam- blu Este important ceca ce existi. Este mportant ceca ce ar putea Adevarul stiintific este posibil. Adevarul stiintific este imposib Lumea este acceagi pentru tofi. Lumea este descoperitd diferit d fiecare individ. Ce semnificatie au rispunsurile ta 10-12 raspunsuri A sau B inseammna cl ai atitudine puternica, de un fel sau altul, f de natura umana. Cu cat credinfele tale sunt mai puternice, cu atat este mai prob bil sa ifi influengeze experimentele. Mai multe variante de rispuns A decat B inscamna ci tu crezi despre oameni cl aun comportament logic si controlabil. fi pereg ‘mai mult ca pe un fel de masini care pot f infelese pe deplin. Tinzi s& crezi cd felul i care se comport oamenii poate fi, cel pul teoretic, prezis gi programat in intregime. Mai mult B decat A inseamna si gandess ci camenii sunt responsabili pentru prop ile actiuni. fi percepi ca pe niste spirite libere care nu pot fi definite sau infeleses deplin de caitre st Cum poate fiecare atitudine sa influengel experimentele? Oare un cercetitor care com sider c& oamenii au un comportament k este mai interesat de experimentele care testeaz reacfiile ce pot fi masurate fiz Oare un cercetitor care inclind sa considere: ‘oamenii spirite libere este mai pasionat de experimentele care exploreaza atitudinile $i relatiile interumanc? 16LA CE FOLOSESC EXPERIMENTELE? EXPERIMENT #2 Se schimba oamenii atunci cand participa la un experiment? nd oamenii isi dau seama ca iau parte la un experiment s-ar putea comporta altfe! decat intr-o situagie din viaga real Acest experiment sugereaz ci oamenii ar incerca lucrurile ct mai normal” posibil, chiar dacé nu sunt constienfi c& procedea- zi asa () susrectr = 6 persoane DE CE AI NEVOIE O copie a Imaginii unui om de la pagina 19 (acoper imaginea cu aeronava, astfel ‘neat in imaginea ta si apar’i doar omul) Martie gi creion pentru subiceti Hartie si creion pentru a inregistra obser- vatile yi rezultatele pe Foaia cu datele experimentului, de la pagina 7 FE] CE TREBUIE SA FACI 1. Arata-i primei persoane care participa la experiment imaginea omului. La ‘4 imaginca aproximativ 10 secun- inte de a o lua. Apoi, pune-I si de neze din memorie imaginca gi scrie de- desubt, ca titlu, ,.Imaginea unui om”, Arat desenul primului subiect celui de-al doilea. Nu il lasa pe al doilea subiect s& vada fotografia original din carte. Din nou, pune persoana respectiva si deseneze din memorie si scrie dedesubt titlul . Aratid-i celui de-al treilea participant poza celui de-al doilea si pune- apoi si deseneze acelasi lucru din memorie. Continua la fel pentru al patrulea, al cin- cilea gi al saselea subiect, aratandu-i ficcdruia imaginea desenata de persoana dinaintea lui. 2 conciuzi = Au ajuns desenele sa arate din ce in ce mai normal”? = Cum poate dorinja de a face lucrurile si arate ,normal” sa schimbe experimentul, pe masura ce subiectii incearca si ghiceasea despre ce este vorba? R@ INVESTIGHEAZA MAI MULT Repet& experimentul cu mai mult de sase oameni. Ai gisit un punet de la care desenele incep si nu se mai schimbe atat de mult? Cu alte cuvinte, dupa ce imagi- nea devine suficient de ,normala”, aceasta are tendinfa de a arata mai putin schim- bata? Incearca un experiment aseminiitor folosind o propozitie fara sens, soptita de una dintre persoane celei de-a doua (ca la telefonul fara fir”). Ajunge propozitia fara sens s& aib& sens intr-un final? De exemplu: ,,Petele sunt intoarse” poate si ajunga la ,,Fetele sunt frumoase”? Repeta experimentul cu imaginea navei spafiale de la pagina 19. (Este acecasi imagine, risturnati si cu un alt nume). Ajung subiectii sa deseneze astfel incat imaginea si semene din ce in ce mai mult cu 0 nava? Compara desenele lor cu cele facute pentru ,,imaginea unui om”. Crezi c& felul in care subicefi tai si-au amintitEXPERIMENT #2 imaginca a fost influentat de titlu? Daca este adevirat, cum s-a intamplat acest lueru? s Repet& experimentul, doar ¢ de accasta data spune-le unora dintre subiecti care este scopul. Sunt rezultatele diferite? Repet exprimentul cu ,imaginea umai om” cu mai multe grupuri. Spune-i fiecarui grup scopul exprimentului dinainte s8 inceapa, dar da-i fiecdrui grup un scop diferit. Exemplu experi- ment ifi testeaza memoria”. ,,Acest exper ment iji testeaza abilititile artistice Acest experiment ifi testeaza capacitifile creative”, Sunt rezultatele diferite de la un grup la altul? Daci da, in c Eq DECEESTE IMPORTANT PENIRUTINE « Oamenii nu reusesc, de multe ori, s4-gi aminteasci unele lucruri, deoarece nu au reusit si le observe de la bun inceput. Daca esti mai atent in clas, probabil nu va trebui si petreci prea mult timp studi- ind dupa accea. Atentia igi imbunatageste memoria, = Cand faci experimente, ajungi si fii un foarte bun obsevator. STIAI CA? = Nu ii amintesti de ceva meapiirat aga cum s-a intémplat, Cuvintele folosite pentru a descrie un eveniment vor influenga felul in care {i-l vei aminti. Exemplu: ,,A fost un film de groaza oribil”. ,,A fost un film de groazi amuzant”. = Felul in care un experiment este explicat sau prezentat subiectilor poate influenta sau chiar schimba rezultatele 18 PSIHOLOGIA PENTRU COPII If a Puterea observatiei ‘Oamefii vid acelasi lucru in acclasi timp. dar diferit. Un experiment este 0 observafic atent controlatd. Poti vedea singur cum doi ‘oameni percep realitatea exterioari in moduri diferite, printr-o obscrvafie atenti, dar necon= trolata. Obser teva minute ~ rafele an iaz, pisoi jucdndu-se sau copii care gca, Scrie tot ce percep simfurile tale. Daca vantul duce cdteva fire dg nisip, noteaz acest lucru. Dac un camion trece cu un 7gomot puternic sau cu searfait de frane, noteazai-i. Pe de alté parte, cere-i unui pricten si observe acelasi lucru ca tine, Apoi, peste cdteva minute controlea7a notigele. Probabil acestca vor fi diferite. Cum ifi expliei acest lucru? SIMAGINEA UNU! OM O CN IMAGINEA UNE! NAVE SPATIALEEXPERIMENT #3. Oamenii sunt mai mult logici sau mai mult PSIHOLOGIA PENTRU COPII II Woo sentimentali? = iccare experiment este afectat de credinfele si atitudinile subiectilor. Din acest motiv este de ajutor si afli mai multe despre credinfele de ba: exemplu, oamenii sunt mai mult logici sau mai mult sentimental acest experiment, poate si in altele. trebui sa poti prevedea alegerile lor E) susrectr 3 persoane sau mai multe DE CE AI NEVOIE = Un asistent O pereche de carti de joe de piese, precum monede sau nasturi = Hartie si creioane pentru notarea raspun- Surilor de catre participanti; imparte hartia in 4 coloane, pe care si le etichetezi vinima’, ,,varf de lance”, ..romb” si trefla” (vei avea nevoie de cate o foaie de hartic, pentru ca fiecare subiect si igi noteze raspunsurile) Hantic si creion pentru inregistrarea obser- atiilor si a datelor si Foaia eu datele experimentului, de la pagina 7 4 CETREBUIBSA BACL ‘Sustine experimentul cu fiecare participant, 1. Pune monedele sau nasturii fntr-o grimti- joara in mijlocul mesci xplicd faptul c& vei intoarce carfile pe rand. Apoi, zici: ,,Inainte s& intore o carte, spune-mi daca va fi inima sau nu va fi 2. ale omului obignuit. De sunt logici, ar inima. De fiecare data end ai dreptate iti dau o moneda, de fiecare dati cand gresesti ifi iau una”. 3. Expune toate cartile. Pune asistentul sa noteze rispunsurile asa cum ifi sunt date, intr-un tabel. Repet cei trei pasi pentru fiecare dintre participangi, 8 conciuzn De cate ori a ales participantul? Cum explici comportamentul lor? Cum il explica subiectii? intreaba-i dintre ei au incereat s4-si dea seama matematic la cc interval va aparea inima? CAfi au ales inima atunci cnd ,,simjeau ei"? Cai ‘Crezi c& acegii oameni igi folosese mai rani \ogiea sau mai mult sentimentele? Sugestio: Dac panichpanhi sh Whosese Jogica ar trebui si aleaga inima de un numar de ori cchivalent cu un sfert din numérul carjilor, deoarece una din patru cri are semnul ,,inima”.LACE FOLOSESC EXPERIMENTELE? ES INVESTIGHEAZA MAI MULT = Repeti experimentul cu oameni de diferite varste, sexe sau ocupafil. = Te-ai astepta ca un inginer sa se comporte altfel decat un artist? De ce da gi de ce nu? Eq pECEESTE IMPORTANT PENTRUTINE = Deourece oamenii nu sunt, in general, complet logici atunci cAnd le este teama, sper sau visca7d, ei ar putea sa nu reacfio- neze asa cum te astepfi, de fiecare dati. ‘ii propriul test al logicii din cand in cand pentru a fine evidenta temerilor, spe- ranfelor si dorin{elor tale. Acest Iucru te va ajuta si fii realist si este o modalitate bund ca sd nu te simfi dezamigit. Exem- plu: Ar trebui oare si fii dezamagit daci ‘nu obfii 20 de succese unul dupi celailalt? Verifica numarul celor dintr-o profesie care se descured atft de bine. Ar trebui sa-fi faci griji c& ai putea sé te imbolnavesti grav? Cauti statisticile. De multe ori vei gsi aceste informatii linistitoare. EXPERIMENT #3 STIAI CA? = Sanscle tale de a cagtiga la loteric sunt cam de 1 la 4 milioane. = Sansele tale de a muri intr-un accident aviatic sunt | la 4.600.000. m= Sansele tale de a muri intr-un accident de masini sunt cam de I la 125. Cu toate acestea, oamenii continua si creada ci ar putea cfstiga la loterie gi alfii continua si considere avionul mai periculos decat masina. Tu ce crezi?EXPERIMENT #4 PSIHOLOGIA PENTRU COPII II Cat de usor sunt pacaliti oamenii? amenii cred adesea ceea ce vor sd creada. Fi cred ceea ce ii fac se simta bine aaentalce se potriveste cu ce credeau deja, Acest experiment verified ce se intm- pla uncori din aceasti cauzi (5) susrecti «Cel putin 3 persoane Profilul fals al personalitati Aio nevoie puternica de a fi admirat si DECE AT NEVOTE piss tvi vt fica ca ine ae Copii ale Testului pentru personalitate, de and nu ¢ nevoie si fii. Ai foarte mult poten- la pagina 27, una pentru fiecare partici- tial pe care I-ai putea folosi in propriul avan pant taj, dar pe care deocamdata il folosesti pentru distractii la intamplare. Ai cateva puncte slabe ale personalitiii, dar reugesti s le ascunzi destul de bine. De obicei, reusesti sa pari calm gi controlat in exterior, desi csti ingrijorat sau nesigur de Fl a Sates fapt. Uneori, ifi faci griji c& nu ai luat decizia 2] CE TREBUIE SA FACI —corceti sau ca mu ai ficut ce trebuia’” i. Nu iti place si-fi fie ingradita libertatea cu 1. Roaga ficcare participant si dea testul de tot felul de reguli fara rost. Daca cineva vrea personalitate. Pune-I pe fiecare si-ti spun sa te fac si-ti schimbi pirerea ar trebui sa ce vede in fiecare din cele trei pete de dovedeasca faptul c& are dreptate, deoarece cerneala. esti o persoand care gandeste de una singura . Dupa ce au dat testul, prefi-te cf ifi place o anumiti doza de schimbare si ¥ infelesul raspunsurilor lor in carte. Citeste tate in viata. Cu toate ci uneori esti sociable profilul fals de personalitate ficctiruia din- _ simfi si nevoia de liniste si intimitate Uneori tre subiecti (Piri titlul adevarat, desigur) si simp c& oamenii din jur nu ineleg. Alteori, apoi intreabi-i cat de bine cred ei c& li se impresia ca esti singura persoand care nu Se potriveste profilul citit. integreaz gi ci tofi ceilalfi .pricep tot”. Unele dintre sperantele tale pentru vit succes pot prea egoiste sau nercaliste. Creioane pentru participanti Hartic gi creion pentru inregistrarea obser- vatiilor si a datelor si Foaia cu datele experimentului, de la pagina 7ATITUDINI SI CREDINTE. 4 conciuzu « Ceeste sonalitaii nereguld cu profilul fals al per- De ce se las oamenii piicalii de deserieri precum aceasta? (Descrierile sunt foarte generale, Majoritatea dintre noi umplu spafiile in care lipseste informatia cu pro- priile idei despre propria persoana). Motivul pentru care participantii sunt de acord cu aceasta descriere unicd este c&, fiind foarte general, prezinti percepiiile pe care mulfi oameni le au asupra lor ingisi intr-un moment sau altul. Exemple 1. Aio nevoie puternicd de a fi admirat si placut (aproape tofi avem aceasti nevoie). 2. Tinzi si fii critic cu tine insugi atunci cand nu € nevoie si fii (aproape tofi facem asta), Ai foarte mult potential pe care I-ai putea folosi in propriul avantaj, dar pe care deo- camdata il folosesti pentru distracfii la intamplare (cine oare nu face asta cel pufin din edind in end?) i céteva puncte alé personalititii slabe, dar reusesti si le ascunzi destut de bine. (Cuvantul-cheie este CATEVA si tuturor ne place micar si eredem c& ne putem ascunde bine slabiciunile.) . De obicei, reugesti si pari calm si contro- lat in exterior, desi esti ingrijorat sau nesigur de fapt. (Cuvantul-cheie este DE OBICEL) 6. Uncori, if faci griji c& mu ai luat decizia corecta sau ca nu ai fiicut ,,ce trebuia”. (Cuvantul-cheie este UNEORI.) Aproape tofi ne facem griji in acest sens uncori,) 7. Nu iti place si-fi fie ingriditd libertatea cu tot felul de reguli fara rost. (E improbabil siei plac vreunui om.) 8. Dacii cineva vrea si te faca si-fi schimbi plrerea ar trebui 8 dovedeascd faptul ci are dreptate, deoarece esti o persoand care gandeste de una singura. (Chiar i celor _EXPERIMENT #4 dintre noi care nu decid singuri le place s& creada cd fac asta.) 9. Iti place o anumiti doz de schimbare gi varictate in viafd. (Cuvintele-cheie O ANUMITA DOZA. Rareori nu-i place cuiva o schimbare, o variafie in viatd.) 10. Cu toate c& uncori esti sociabil, simi gi ne- voia de liniste si intimitate (Cuvantul-cheie este UNEORI. Cu tofii ne simfim in primul sau in al doilea fel uneori.) 11. Uneori simfi c4 oamenii din jur nu inge- leg. Alteori ai impresia cd esti singura persoand care nu se integreaza si ca toti ccilalfi ,pricep tot”. (Daca aici nu identi- fici cuvantul-chcie, nu-i nimic.) 12. Unele dintre sperantele tale pentru viitorul sucees pot prea egoiste sau nerealiste (Exist oare o singurd persoand care s& nu fie niciodatd egoista? Cine nu ate niciodatd sperante nerealiste?). = De ce le place oamenilor si creada c& un alt om le poate spune cum sunt sau le poate dezvalui viitorul lor? De ce nu cred ci in propria evaluare la fel de mult sau mai mult? ES INVESTIGHEAZA MAI MULT = Fitti propriul test de falsi personalitate cu fotografii sau imagini. Apoi, inventeazi-ti un fals profil psihologic. incearea sa scrii astfel incat orice persoana s4 poat crede c& este vorba despre el sau ca. Eq DECEESTE IMPORTANT PENTRUTINE = Oamenii cred, in general, lucrurile care se spun despre ci, Faptal ca stii acest lucra ar trebui si fii prudent in legatura cu: rfele care se spun despre alti oameni si-fi aminteas tendinja de a crede ceva riu despre tine = eredinta in lucruri nestiinfifice care se pre- supune ca te informeazii asupra ta, pre~ cum horoscopul sau prezicatori.EXPERIMENT #4 STIAI CA? Prezicatorii folosese trucuri psihologice pentru a-i picili pe oameni c& ei cunose viitorul. insa ceca ce stiu de fapt este s vorbeascai la modul foarte general gi sa prinda informatii despre cineva fari ca persoana sa-si dea scama. Acestca sunt cfteva dintre trucuri: Le spun tuturor barbatilor tineri ci femei- le fi cred atrag&tori Le spun tuturor femeilor care par triste ea vor avea 0 cearti cu sopul. Daci persoana pare uimita de ceca ce spune ghicitoarea, aceasta schimbi dire: emplu: Ghicitoarea spune ,,l vid pe fratele tau’, iar tu pari uimita, pentru c& nu ai un frate, Atunci ea schimba directa: nu, voiam s& spun pe sora ta sau pe 0 fata pe care o cunosti”... Dac& nu mai pari uimit, ghicitoarea continua pe aceeasi idee. PSIHOLOGIA PENTRU COPII ISe eS Priveste fiecare pata de cerneala. Ce vezi?EXPERIMENT #5 PSIHOLOGIA PENTRU COPI Il Oare oamentii de varste diferite au pareri diferite despre viata? sur ce traiesti. Diferite ,lectii” iata este un experiment urias. Inveti pe coperiti pot prea mai importante la diferi ‘ment te ajutd sa vezi felul in care se schimbi rste sau stadii ale viefii. Acest ext jucrurile care conteaz pe misurd ee traim si fnvajam din marele experiment pe care il reprezinta viata. £8) suBiEcTI Oricasi oameni dé varste diferite (cu cat diferenja de varsta dintre cel mai tanar gi cel mai varstnic este mai mare, cu atat mai bine) DE CE AI NEVOIE Copii ale testului La ce varsta? de la pagi- nna 30, unul pentru fiecare participant Creioane pentru subiecti Hartie si creion pentru inregistrarea obser- vafiilor si a datclor si Foaia cu datele experimentului, de la pagina 7 1 cE TREBUIE SA FA 1. Prezinti-le testul, spundndu-le ca in el apar citate ale oamenilor de la 6 la 81 ani. . Pune-i pe participangi si facd testul, 3. Verificd-le rispunsurile si corecteaza gregelile. Arata-le raspunsurile corecteATITUDINI SI CREDINTE EXPERIMENT #5 _ fl concLuzit Subicefii au fost, probabil, in stare s& ghi ceasci citatele ce apartin celor de 6 sau 7 ani in ce fel difera parerile celor mai tineri de ale celor mai in varsta? Este raispunsul unei persoane mai tinere ntotdeauna mai usor de reperat? Ce au in comun raspunsurile persoanclor mai in varsti? ES INVESTIGHEAZA MAI MULT = Creazi-{i propriul sondaj pentru a afla ce au invatat oamenii de varste diferite din viayi. Sau inventeaza o intrebare pe care si le-o pui oamenilor de varste gi ocupafii Giferite. Exemplu: Ce parere ai despre zilele de nastere?” Copii pretind adesea s& faci lucruri de Vorbeste cu ciitiva adulfi si inccarca si-i convingi si facd o serie de lucruri pe care nu le-au mai facut de cfind erau copii, cum ar fi sa se dea in leagiin, si joace sotron, si sari coarda. Dupa accea intreabi-i: ,.Cum te-ai simfit faicdnd aceste lucruri? Te-ai simfit altfel decat atunci nd erai copil?” Ea DECEESTE IMPORTANT PENTRUTINE Gindoste-te la lectiile de viafi pe care le-ai invajat. Care a fost cea mai important? Pe masura ce se intémplé tot felul de lu- cruri in viafa ta (bune sau rele), esti tentat sii le vezi ca pe lectii. Este mai probabil sa repeti succesul decat esecurile. Situaiile grele, neplicute, pot fi depasite mai usor cand suferinfa ta pare si aibii un scop, nu o traiesti in van. STIAI CA? Sentimentele joacd un rol important in felul in care vezi ccea ce veri. Strainii par asemiinitori, dar pricte1 sunt unici, Cladirea scolii pare uriaga in clasa a treia, dar mai mic atunci cénd revi dupa ab- solvirea liccului s8-fi vizitezi profesorii. Un ou la micul dejun poate si-ti par bun fnainte ca fratele tau s& inceapi si vor- beasca despre locul din care vin ouale.== aa eae Cele sapte citate de pe pagina apartin unor oameni de varste diferite: 6 7 7 #19 51 66 81 Pe masura ce citesti propozitiile, coreleaza-le cu varsta. »Am aflat ca fara probleme nu exista nici oportunitati” ___ 2. ,Am aflat ca nu poti ascunde o bucata de broccoli intr-un pahar cu lapte” 3. .Am aflat ca poti invata ceva de la oricine”. ___ & ,Am invatat ca daca le zambesti oamenilor, iti vor intoarce aproape intotdeauna zambetul”. es __ 5. ,Am aflat ca daca razi si bei ceva acidulat in acelasi timp, iti va iesi pe nas” 6. ,Am aflat ca, de obicei, cAnd fac un lucru cu bunatate este, in general, decizia potrivi __7. ,Am aflat ca daca imprastii mazarea tn farfurie dai impresia ca ai mancat mai mult”. Citatele sunt din cartea Trdieste, invari si dé mai departe, de H. Jackson Brown, Jr. (Nashvill, TN Rutledge Hill Press, 1992).ATITUDINI S| CREDINTE Cum percep cop EXPERIMENT #6 111 lumea inconjuratoare? ¢€ giindesti vreodati la vremea cdind erai mai tinir si fac sau e intrebi: ,,Cum puteam eu si cred aya ceva?” Acest experiment te ajuti st afli de ce acum lucrurile iti apar atat de diferite fad de trecut. Copii mai in mod real gandese diferit si au propria lor logict. Intr-o zi, in viitor, tu chiar te vei intoarce cu gandul inapoi, la ziua de azi, si te vei intreba: Cum puteam cu sa fac si sa cred aga ceva?” £3) supiecti = Uncopil de 3 ani = Uncopil de 5 ani DE CE Al NEVOIE = Copii ale imaginilor eu fete, stele gi ploaie, de la pagina 33 = Doua pahare din sticta transparent, unul scurt si larg, altul inalt si ingust = Un vas cu apa gi un instrument de masurare = Harte si creion pentru inregistrarea obser- vatiilor si a datelor si o Foaie cu datele experimentului, de la pagina 7 2] cE TREBUIE SA FACI Deruleazi experimentul cu fiecare copil, pe rand. 1. Verificd dacd respectivul copil stic dife- renja intre MAT MULT gi MAI PUTIN prin urmatoarcle intrebati = Ai prefera si te distreazi MAI MULT sau MAI PUTIN? Aj prefera MAI MULTA méncare buna sau MAT PUTINA? Arata ilustrafiile cu fefe gi intreabit Care persoanii pare MAL PUTIN ferieita? Arata ilustrafiile cu stele si intreaba ® Care cutie conjine MAI MULTE stele? Arata imaginile cu ploaia gi intreaba: ss in care poza este MAI PUJINA ploaic? Copilul care a putut raspunde la aceste intrebari corect cunoaste, probabil, diferenja intre MAI MULT gi MAI PUTIN 2, Foloseste misura pentru a umple pe jumitate paharul scurt. Apoi, pune-I pe copil s& priveasca atent in timp ce tori apa in cel inalt si intreaba-l in eare pahar © MAI MULTA apa. = ,E MAI MULTA apa acum, MAI PUTINA sau ACEEASI CANTITATE?” 3. Goleste paharele. Apoi, pune-I pe copil sa puni cate o masura de apa in fiecare pahar. Intreaba-l: © in care pahar ai pus MAI MULTA apa?” EA conciuzu © Cand copilul toarna singur apa in pahare ar trebui sa igi dea seama ci este aceeasi cantitate... aga-i? Concluzia pare o astep- tare rezonabila, dar se si intampla?EXPERIMENT #6 ES investiGHEAZA MAI MULT ut Repeti pasii 2 si 3 ai experimentului cu un alt copil de 5 ani, care nu te-a vazut fi- cand experimentul cu primul copil de 5 ani, Daca acesta iti spune ci ambele pahare confin acceasi cantitate de api, intreabi-] de unde stie a Repeti experimentul cu mai mulfi copii de virste diferite. Pentru rezultate optime, gaseste cat mai multi copii de 3 si 5 ani. Noteazi si compari rezultatele. Ed DECEESTE IMPORTANT PENTRUTINE = Cum te-ai purta daca nu ai sti ceea ce stii despre lumea inconjuritoare? Exemplu: Crezi ci ar fi posibil sa sri de pe un acoperis? Cand te afli in preajma unor copii, incearcd si nu-i vezi ca pe miniaturi ale tale sau ale prietenilor tdi. Fi chiar vad lumea altfel si ceca ce fie fi se pare joa lor li se poate piirea real. PSIHOLOGIA PENTRU COPII |. a Logica copiilor Jean Piaget, un psiholog elvefian celebra, aaflat ci de obicei copii de 3 ani cred ca este ‘mai mult apa in paharul mai inalt decat in cel scurt $i larg, chiar daca vad c& aceeasi cantitate de apd ¢ turmata in acestea. (Tu ai descoperit acelasi lucru?) Studiile mai recente arati ci gndirea copiilor este totusi mai logica decat sugerau studiile lui Piaget. De exemplu, cand un copil de 4 ani a fost intrebat de ce o piatra nu poate merge, acesta a rispuns: Pentru ci nu are picioare”. Cand a fost intrebat dac& p&pusa. poate merge, acesta a rdspuns din nou ca nu. «»Deoarece picioarcle papusii sunt doar 0 joacd”, intr-un alt studiu, unui copil i s-a cerut catre cercetiitor si numeasca ,,vacd” un cai Cand cercetatorul a intrebat daca vaca are coame, copilul a rispuns: ,,.Desigur, dac’ un eine i se spune vac’, atunci trebuic si aiba coame. Un astfel de caine, numit vaca, tre~ buie sa aiba nigte coarne mici”’. Uncori, cand adulfii pun, in astfel de experimente, intrebari naive copiilor, acestia rispund cu rispunsuri la fel de naive, doar pentru a se distra. Ar putea gandi c& adultul doar se joaca cu ei. Cum poate acest lucru afecteze rezultatele experimentelor?M = Ds i. a8 =EXPERIMENT #7 PSIHOLOGIA PENTRU COPII II Care sunt atitudinile oamenilor fata de bani? ed ci ca moduri in care oamenii vid gi utilizeazd banii, titudinile pe care oamenii le au fafa de bani ifi pot da cheia privitor 1a ce teste mai important in viata ~ si faci, ori si ai. Acest experiment exploreaza uncle (8) supiecti OricAfi oameni vrei sf testezi DE CE AI NEVOIE Copii ale chestionarului ,,Ce ai face eu 5.000 de dolari?” de la pagina 36, unul pentru fiecare Creioane pentru participani Hartie si creion pentru monitorizarea rispunsurilor. Scrie pe o bucati de hartie . participanti barbati”, pe alta, .partici- panji femei” si imparte spafiul in coloane numerotate de la I la 10 (pentru intrebarile din chestioner) Hartie si creion pentru inregistrarea obser- vatiilor gi a datelor gi o Foaic cu datele experimentului, de la pagina 7 1 ce TREBUIE SA FACI 1. Dai fiecarui participant cate o copie a chestionarului ,,Ce ai face cu 5.000 de dota 2. Colecteaza chestionarele completate gi noteazi rspunsurile. Wi conciuzi m Subiectii care au ales numere impare pre ferii si cheltuiasc& banii pe experiente. care au ales numere pare prefera bani in forma concreti — ca bani sau ca obiecte, Spre ce sunt indreptafi cei mai multi dis tre subieofii tai: spre experienfe sau spre obiecte?ATITUDINI SI CREDINTE E43 INVESTIGHEAZA MAI MULT Compara raspunsurile participantilor mei gi bairbati. Poti trage vreo concluzi Schimbi prima parte a chestionarului si serie Ai ECONMISIT 5.000 dolari” (in loc de ,,Ai CASTIGAT 5.000 dolari”) Apoi, testeaz varianta noua pe mai multi subieofi gi noteaz rispunsurile. Raspun- surile in al doilea caz sunt diferite fapa de cele din primul caz? F& un sondaj gi afl ce viseaz oamenii si facd daca ar cAstiga o sum mare de bani. Pune intrebatri, precum ,,Ti-ai parsi sluj- ba?”, ,,Te-ai muta?”, ,.Ce ai cumpaira prima data?”, ,,Ai dona o parte din bani?” Gandeste-te la propria atitudine fafii de bani. De unde provin atitudinile tale? EXPERIMENT #7 Eq DECEESTE IMPORTANT PENTRU TINE © Oamenii au ,,teguli” foarte diferite despre bani, despre felul fn care ii imprumut’, ti cheltuiesc sau ii economisesc. Cu cat afli mai multe despre oamenii din viaa ta gi ce cred despre bani gi cu cat seaman mai mult ,regulile” voastre, cu atat vai vefi infelege mai bine. Majoritatca oamenilor nu percep atitu- dinile faa de bani drept ,,atitudini”, ci tind sa le priveasca drept fupte. Verifict acest lucru printr-o examinare simpla. Intreaba mai multi cunoscufi ce sunt ba- nii, Raspunsurile lor vor fi foarte diferite si fiecare va considera ca are dreptate. STIAI CA? ® Osursa majora de cearta in césnicii sau prictenii o reprezinta banii — ce sa facem cu ei sau, mai gray, ce si facem fird ei Adesea, cand unele state pornese riizboi este si din cauze economice, nu numai filosofice.: = - CE Al FACE CU 5.000 DE DOLARI? Ai castigat 5.000 de dolari. fi poti cheltui pe orice din lista de mai jos. Trebuie sa alegi cinci lucruri diferite. Marcheaza fiecare dintre optiunile tale. Cina in restaurante scumpe Haine Calatorii/vacante Contul de economii Evenimente sportive sau muzicale (concerte, jocuri de fotbal sau baschet etc.) Lucrari artistice/postere Jocuri, echipament sportiv (jocuri video, biciclete, patine etc.) 8. Echipament audio 9. Cursuri sau pregatiri (exercitii, de relaxare sau educationale) ___ 10, Bijuterii Bifeazd una dintre variante: de sex feminin ___ de sex masculinEXPERIMENT #8 PSIHOLOGIA PENTRU COPII II Poate un cuvant negativ sa schimbe 0 opinie? magincazi-ti urmatoarele: Primesti un test pentru care ai invaifat foarte mult gi vezi un 10 mare. In plus, profesorul tu a scris comentarii pe tot parcursul testului. Gasesti not comentarii pozitive (,,idee buna”, ,,idei excelente” etc.). Dar gasesti si un comentariu ne- tiv G,ai grija la ortografie” sau ,un pie plictisitor aici”). C: comentariu negativ ar schimba felul in care te simi in leg’tur cu acel 10? Aces de mult crezi ca acest experiment exploreaz4 cum un singur cuvant negativ poate schimba o viziune mare de ansamblu, cate alt- fel este pozitiva (8) susrecti 2 grupe (Grupa A si Grupa B), ficcare avind acelagi numar de persoane (cu cat mai multi, cu atat mai bine). DE CE AI NEVOIE = Copii ale pozelor de la paginile 40-43 — un set de poze A pentru fiecare persoana din grupul A gi un set de poze B pentru fiecare persoand din grupul B Hartie si creion pentru subiecti Hrtie si creion pentru observafii gi rezul- tate sau o copie a Foii cu datele experi- mentului, de la pagina 7 CE TREBUIE SA FACI Sunt patru poze, doua pentru ficcare din cei doi oameni diferifi. Observa ci o versiune a ficcdrei poze include o lista de cuvinte poziti- ve. Cealalt& versiune include aproape acecasi lista, dar cu un cuvant negativ. 1. Di-le tuturor din grupa A copii ale pozelor A-l si A-2. Die tuturor din grupa B copii ale pozelor B-1 si B-2. Cere-le sa fact o scurtd descriere a vieii fiectirei persoane din poze. Ar trebui si includ meseria persoanci, tipul de cartier in care locuieste, hobby-uri si interese, tipul masini eteOPINII Si JUDECATI Hi conciuzn = Compara rispunsurile grupului A cu cele ale grupului B. A determinat acel cuvant negativ vreo diferenja in felul in care au judecat subiecyii oamenii din poze? E49 InvestIGHEAZA MAI MULT = Repeti experimentul cu liste diferite de cuvinte, Ai putea utiliza o list cu toate cuvintele negative si o list cu un singur cuvant pozitiv. Un cuvaint pozitiv creeaz& o impresie mai favorabil EXPERIMENT #8 Eq DECEESTE IMPORTANT PENTRU TINE Este important si realizezi cA, daca spui chiar si un singur cuvant negativ despre ineva, pofi schimba felul in care alfii vid acea persoani Pe de altd parte, daca pofi spune ceva pozitiv despre un om, poi face mai mult bine decat te astepfi STIAI CA? © Oamenii care sunt plicuti si respectati datoriti unei trasaturi de caracter vor fi apreciati mai bine si pentru alte caracte- ristici care nu sunt atat de remarcabile. Acesta este numit ,,Efectul de Halo”, Unui citat atribuit lui Einstein i se d4 mai multi greutate decat aceluiasi citat atribuit ‘unui prezentator TV sau unui personaj de desen animat. (Pofi transforma asta intr-un alt experiment.)SOCIABIL IMPORTANT GENEROS NECINSTIT HAZLIU IMAGINATIVSOCIABIL IMPORTANT GENEROS DE INCREDERE HAZLIU IMAGINATIV 41SOCIABIL IMPORTANT GENEROS DE INCREDERE HAZLIU IMAGINATIVSOCIABIL IMPORTANT GENEROS NECINSTIT HAZLIU IMAGINATIVEXPERIMENT #9 Sunt influentate opiniile de primele impresii? tii c& datel ar trebui si ajunga la aceleasi op acest experiment ar putea s& expl ajuta la formarea opiniilor. Deci, dacs ‘i? Binenfeles cd asta nu se intimpla intotdeauna, gi de ce. El sugereaz& ca opiniile sunt formate in or= PSIHOLOGIA PENTRU COPII I loud persoane au accleasi date, nu dinea in care sunt aflate datele. Fiecare lucru aflat creea7a o asteptare si dt insemndtal faftelor co urmear’ (8) susiecti 2 grupuri dé cAte 3 sau mai multe persoa- ne (Grupul A si Grupul B) DE CE AJ NEVOIE Hartic si creion pentru rispunsuri; imparte hartia in 5 coloane numite Da”, .Nu", Ag angaja”, ,N-as angaja” si .Motive pentru a angaja/a nu angaja” Hartic gi creion pentru observafii si rezul- tate sau 0 copic a Foii cu datele experi- mentului, de la pagina 7 CE TREBUIE SA FACI F& acest experiment cu un singur grup, & acelasi timp. 1. incepe cu Grupul A. Spune, ,,Voi citi o i ti de sase cuvinte descriind pe cineva. ‘Apoi, voi pune trei intrebiiri despre per= soana respectiva”. Citeste lista de cuvi cu voce tare. Fa pauzi de doua secunde dupa fiecare cuvant. Inteligent Muncitor Agresiv‘OPINII SI JUDECATI 2 Pune celor din Grupul A urmatoarele trei intrebari. Inregistreaz raspunsurile. »Ti-ar plicea si cunosti o astfel de persoani Ai angaja o astfel de persoand pentru ‘Compania ta?” De ce da sau de ce nu?” Repet pasii 1-2 cu Grupul B, dar folo- segte lista aceasta de cuvinte: Gelos Incapafanat Critic Agresiv Muncitor Inteligent CONCLUZII Dac’ prima impresie influenjeaz’ opiniile, ar trebui ca oamenii din Grupul A si fie evaluafi mai bine decat cei din Grupul B. Observa ci listele sunt identice, dar cuvin- tele sunt in ordine invers. Pentru Grupul A, cuvintele pozitive sunt ingiruite pri- mele. Pentru Grupul B, cuvintele negative sunt ingiruite primele. Subiectii experi- mentului pot face o judecata despre per- soana descrisa dupa ce aud doar primele sateva cuvinte, Cand au ajuns s& auda ultimele cuvinte, ei deja s-au decis dact persoana este bund” sau ,rea” EXPERIMENT #9 RS INvesTIGHEAZA MAI MULT Verificd-i atitudinile din cand in cand. Poate ci ai cunoscut pe cineva care nu fi-a plicut la inceput pentru ca ai vizut doar xpartea rea” si fi-ai ficut 0 opinie bazati pe asta, Poate c3 persoana merit alta ns, Sau poate ca ai devenit prieten cu cineva ale c&rci ,.parji bune” le-ai vazut primele, dar acum nu ¢ 0 prietenie reall. ‘Mai aruncé o privire gi aici. CAteodati, oameniii care par greu de pa- ‘runs merit cel mai mult sa fie cunoscufi El DECEESTEIMPORTANT PENTRU TINE Daca ici note mari la primele teste sau ‘extemporale la un anumit profesor, sansele ‘84 ici note mari la altele viitoare sunt pujin mai mari. Daca, pe de alt& parte, iei note medii sau slabe, ifi va fi un pic mai ‘grcu sa iei note mai mari, pentru ci va tre- bui si invingi prima impresie rea pe care ai ficut-o. Sfat: £% cat de bine poi de la inceput. Daca ai un plan de prezentat sau vesti de impart, incepe cu parjile bune gi last pirtile rele pentru sfargit Daca cineva iti spune vreodati Am vesti proste si vesti bune. Pe care vrei si le auvi prima dati?”, intotdeauna cere la inceput vestea buna, O site simfi mai pregatit si treci peste vestile rele. STIAI CA? @ O rlijuse’ nou-ndscutd va urmari primul lucru pe care il vede ca si cum acel obiect (sau persoan’, sau animal) ¢ mama ei Aceasta prima impresie foarte puternica ¢ numita ,,imprimare”. A fost cercetatit de Konrad Lorenz.