Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Anglia Epoca Victoriana

    Uploaded by

    Denisia Botezatu
    7 views4 pages

    Original Title

    Cupdf.com Anglia Epoca Victoriana

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views4 pages

    Anglia Epoca Victoriana

    Uploaded by

    Denisia Botezatu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 4
    In timpul indetungatei domnii a reginei Victoria, societatea britanicd a suferit schimbari foarte importante, cum ar fi industrializarea, expansiunea imperiala si 0 mai mare democratie. Desi stracia perststa, multi oameni duceau 0 viatat prospera. Ce moat si in 1901. Desi aceasta a fost perioadi de schiobsin irk precedent, mule mentality av fost pistate pind lt ofisitl secolvlui 19, denumit ddesea“Epoca Vieorira’, dopa nomele reine Atelierul lumii Ania vicorand 3, fost dominatt de efectele Revollse! Industrial, find inurl fbriior epodielor si ateheclor Populatia cress api, umsrul oragelor a crest, far pan in ult ree naga de Deosebit de producti. si in. fruntea lorlalte natin, Maren Bitanie a devenit demonstcind acest luera la Marea Expozitie din 51 si mentinind-se pe pozitie pana Ia sfirsitul secoluk. Viteza Echimbarier a accentuat aspectele negative acestora — adaposturileneigienice folosirea copiilor la ISTORIE UNIVERSALA Epoca victoriana © Confort tapiest pantry dom patrecere a ceallul in grid [Af imbeicat “cum se cuvine” purtarea multor jupoane sub Barbapi purtau costume sobre © simbotulunet ere - regina Vietora, a 0 Virst8inaintatS. Victoria a urcat pe tron in 1837, la virsta de 18 ani i tei ani ma ‘irs sa cdestort cu vleul <8, printul ‘Albert de Saxa-Coburg-Gotha dliferite munei, condi proaste de Iver, silarii miei si program de luce foarte lang Sau realza totus uncle imburt, hist inainte de aml 1850, Epoea Victorian find $1 epoct a reforme’ de exempll, in cees ce Frivese fable i domenial sini public) Gi toate acestea, 0 msare parte a popula Valori victoriene {in timpul Epocit Vietoiene, casa miocie a realizit man progres, membri acesteia avind posi vitae dea se ridke pe scira Sock, Ta dere domenis aficer,inlisiie ervics cv satel Er, de asemenca, de remarcit elu ia care socitsteavctorand @ inceput si fe dominat de valor ae case! lec. Oament seb, punctl mune, 76) ePoca VicTORIANA © Gloria imperiais Taginea de sus in- fatiseaza Atacal Bri- (9824 Usoare si ata rmeea (1854-1856) Si Tele Kebie (1882), vietorla ce @ dus i controll ‘Aanglii asupra Eoip- Portretele con- © Mult victorien considerau bicceta tun mijtoc de reloxare, Aceasta a 2iabit conventile sociale gia incurajat purtarea de cconomi, familis) st respecuabilh exisasent 8 Imbriciminte mai inaimte de domnia reginei ‘Victoria dar, ‘omoga.in 1884, inoepaind cy aceasttperoad, asemenca Diciletele“sigure” - erat crmsiderste foams normale it care le-au inlocult pe precist Tune instal. Regina Vitor cele cureata din anol existent st, centr pe ator. 3 {at mare ~c0 familie, a fox destl de difert de cea pe care ‘giseau deja pesto o svusesert ulmi doi predeceson ai a Cea tot mai mae pare 2 arsiocrasel a recurs la ppurarea costume, abandondnd sul de Scandalos si excenitic. al unel gener © Zia Dery. snterioae, a fel au proved st mem d Derby a fost a clase auncoare fondat in 1780, ir le st ene Insecolul urmitor a uit ki multe dire marie realize ale Epoc EP) deverit 0 cease Vctorine, Aspectele lor mai putin amiable cue Pentru excursile pind convingerca moral ct prosperitatea Populare. reprezents isphta buraiagi (iar cet ee mu avews succes erau lips de imporangD sun Puritnsm extrem in chesthunt sexe, unde ipocriia era i clase erat apreape Tupth Exisian mule curente relgiose ‘mai mare influent 0 exercitaa-sectele Drorestante, csi mero congregations precum si aripa evanghelict a. bisericii ‘inst sl ake forme de sai mul scent pe itl ingicane. Apnserd ceding, care pune ‘este vorba in special de catoicsmtl Toman. sicanglo-cstolismul” din’ cadrul Dserctanglcane Infocat Charles Bradaugh a fost accepeat in Camera Comunelor aia in 1890, Cel mai subversiv eveniment a fost — publica, in 1859, a citi lui Charles Darwin ‘Oniginea Speco, teoria sa asupra evoluted cure sustinea ct oamenii nul reprezints reaukawl unui sigur act de create, care let ferit stpinirea asupra celle forme de vat, cau evoluae din amen natural fa cet mai mare parte @ Epoci Vierene, bisencle respingeau acest ter precum shale elt stlimiice, pe care aveau s Je Secolul 2. Politica de partid Parlamentele din Epoca Vicioriant ers mul mai reprezentative decit cele dinaintea Tor si, de asemenea, mai receptive la opinia public. Primal pasa fost fico in 1432, char trae Ge urea Vicorie! pe ton, clnd unui momar mare de membri ai davei mijloci Hi ya dat reptul de vot, prin. Marea Reforma Unnatcaree reforme, din 18575184, au viat jortatea bibatlor, inaime de sfirsitul secnluli a iocepu again pentns drepeal de al femelle) Control regal asupea_guverului luase sfirgit sub Willam al Wekea (1880-37) si in luda respectului de care se bucur Regina, 1 exerciat doar 6 invent paral in police, Mingeritrebuias dea socoeal feta Parlamentlu, in special in fala Camere CComuneoe, si de vzeme ee dscplina de pari nu era inca strict, acestia mu putea intotdeauna Sti justice Ton aniior 1830 su transforma jxind in 1860 it Age pupal ll wel tito par liberal of Conservator, conduse de lider) ca Gladstone si Disneli Disciplna na ert Tas Indeajuns de seta pera implica sein majore in. cadrul unui parti, Problema Flandeza, de exemplo, a influent police parlameniare in mute privinte, Foametea din 1815-46 2 ajuns in final sil convinel pe Sir Robert Peel cl Legile Cereleos, ce garinta brew ridcste producti bitanice, webule sa fispasl. A fox iniodus coment liber, care a tiie. Whigit si 2 © © cilétorie. Locurile erau incomode ior trasurle decchise, ina o caltorie de lo Londra la Brighton costa doar cativa ban © Un vineitor ambulant vine marfa "Cale ‘ai bune std la Glethorpes" nade noastre unto deistsa seurps db side er tine Sleomane in Mares Britane victorian, ISTORIE UNIVERSALA devenit parte dint-o mai mare_migcare Seschist 8 mai competi Tnst deci hi Peel cle a scoate din vigore Legile Cerealelor dos Ia. fragmenta Panidulei Conservator, 20. de ani mal tra, ‘msiunea lui Willam Gladsione de spaces Inanda 0 eventialt supunere la egolle ei (aulo-gwvemare), 2 provocst senda Parl Liberal in dou ram Tn timpul acest pesioade “de schimbst ramatice mu au fost exereate_amenintri extere fa securitatea Masi Bruni, Europa a inwatin rzboi in 1854-56, cod Ana si rang au luptat impotriva Ruste, n Rabel Crime Dupit cum sigereart si numle, chiar si aceast cers o campante resins’, condasa cu succes, pentru a limata amie tertorale ale Ruste in Baleani Aceasa a reprezcntat doar o rand cin asazis “Chestune Esa” ~ seria de probleme ‘auaate de decimal Imperilui Otoman, care a dus in mplicarea profunda a Angle in police feuropene. in pul Epoed Viewortone. Anglia Mat la Tie iaboenit unt al dolls razboi fu Rusia in 1678, inst a mentinut depart de aianele europene ear, ulenior, tt divi Continental ~ aude pe care primal minis britanic, Lord Salisbury “splendid iol Extinderea Imperiului inte tip, Imperial Bani, deja ua in 1857, de curopen, cum afl Canada si Ausra, incepeat a abt vers prop, ins portal iminse ale AB tn spect, incepeat st fe colorae fr rosu fcukerea imped pe hai pent a deseran terol afte in posesia Angie, in Anglia, sentimental imperialist s-2 dlezvoiatfeane en, chiar} dup ce Disc a proclamato pe Victoria Inparteast Indi, 16. Ins deja fn anul 1850, locuitoit Mad Stan reaizasert ct imperil lor era cel ma mare din cite se pomeniser pn la cea dat Realize brtonice din ar din sine ee FO) EPOCA VICTORIANA imprimat victrienilor o incredere profund ‘ire avea fe a putin zu I firs perioade, de insceesele miltare din RAzhoil DBurlor din Afr de Sud, unde descendent ai olanderilor au fost cucerl doar ‘dupa o huped de 3 ani (1899-192). Osiitates european din. timpulrizboiulai pune Indotaid “splendit ola, pregiindu-se pentn poltict foane dieiei 2 Incepurlui eco 20, Servicii pentru o noua societate doctinacentaia Epc Vitonene era eed ch individal ebuia st fie cit mal independent Fatt de convo) staulai stu inmerventile acestuia; mite realizar ale vested perioade era eaultarl iateprindenoe Private Sau al intel incvidale. st, des Nechile restric legale fuses inoue, rol Statlu fost adapta lt nevole une! soci industle, ‘Cind unele inveprnderi private practcay condiii mizerable’ de munct si Exploatarea personalului, acestea erau Ccontolate prin mist ale domeniulet sina publice si decete corespunzitoare Penns ¢ Functions eicent, noua sociesne sven nevoie de servic oferke de sat, ca de ‘exemphi GPO (imbrele penta taxe postales plata unortixe emi, indiferent de distant, au fost dou inovatii victorine). $i deourece Imporunia une! fone de munca competence ever din ce in ce mat evident a fost fonda tun sistem de invagimant de stat nan 1870 pentru ca fiecare copil si bencficieze de hnvitimaonal prima. inviaenannal“securdar Saracia In cuca efomiilor satulut de a. regula siucmul. economic, socetnen industralt senerit probleme imporante. Exita 0 sink ihsman ~ ce ou era probabil cu rl mai necentuath fat de peroadele anteriare, dat Co Sigurantl mai socinta Is vedore, de wreme ce fpamend sinc se fmbulzea in magheritele on Enista, de asemenes, “0 mare resigurint avinturi_ ale sSstemelor economice alermau eu period de eli, in care emunctont era concedit 5 lus sf moat de fonme. Susie sstemul pretindeau ex nu septa Face nimic in prvi eglor de fe? ale economic, ink acest punct dle vedere a fst creat de ginditoni socal fot Rober Owen si Karl Mars, si atcat de Charles Dickens, Wiliam Mons, precum si de a seitos sansa vrei O sir Lane, Lonérs. Cand aveau posibiitates, Festaurantul Bayle’ © Irtimp co may opis beneficiau de privilege rogreseor,vitorul fu era promitator (dacs eral sara in Epoca ale tase’ munckoare, de a programe penitu ao iimbunsatire ticcanice), Kt actin in mast, ca de ccxempht manifesta Chart a anor 1830 5 110 pentru obrineres de dreptut police Sindicitele Feut aparitia, incepind

    You might also like