Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Robanescu Reeducarea Neuromotorie

    Uploaded by

    Irina Aciocirlanoaei
    9 views147 pages

    Original Title

    robanescu-reeducarea-neuromotorie

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views147 pages

    Robanescu Reeducarea Neuromotorie

    Uploaded by

    Irina Aciocirlanoaei

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 147
    eee et Y douse | L Pepe on N. ROBANESCU in colaborare cu: V. MARCU, MARIA MERTOLU, LIGIA ROBANESCU, MARIA MONICA STANCIU | REEDUCAREA NEURO-MOTORIE Recuperare functionala si readaptare EDITIA ATIEA REVIZUITA SE ADAUGITA EDITURA MEDICALA BUCURESTI, 2001 CCoperta de: ADRIAN CONSTANTINESCU © , Toate drepnurile edtoriale apartin in exclusivitate Editarit Medicale. Poblicaia este morc inregistata 9 Ealtuii Medicale, find proteatt integra de Tepito ined i ineraonn, Orie vatorifiare a conjinau fern mcg wesor leet ga petmisiuni eitoilor este iterzis gi pasibill de pedeapst, Acost seen este velabil pentra orice ceproducere ~ integral saw paris, indiferent de intone (ouliplitr. tadueer, microfikods,ranscrer pe dschete ee EDITURA MEDICALA: VA OFERA, PRIN LIBRARIA DIN BUCUREST) Bp. PACHE PROTOPOPESCU NR. 131-(PTA. IANCULUD), CART! MEDICALE SU TIPIZATE MEDICALE. ISBN 973-39-0432-5 dacs de ent: LILIAN PETRESCU ‘Riunretcor, MUHA STEPANACHE Srey de racy MARLLELENA NEAMT lan de par Foran? 1270 = 100 Varner ser TA 70 * 10ND ght Cott de tipars 18.8. “Tparit la UNIVERSUL S.A. \ { Colaboratori: Prof, VASILE MARCU = Prof. univ. la Universitatea din Orzdea, seful ented de Kinetoterapic. Presedinte al Federatiel Romine a Asociafilor de Kinetoterapie, : = Fost kinetoerapeut principal al Sectci de ‘RecuperareFunctionaléaSpitalut Dr. V Gomoiu” Bucures = Medic al Centrlu de Recuperare Funcjio= nals pentruCopii DALA, Fost medic Sef al Secjci de Recuperare Funefionalé a Spitalului de Copit .Marie Sklodonsica Curie” ~ Bucuresti Prof, MARIA MONICA STANCIU = Fosté presatinte st Asociatici de Sprijina Copiilor Hendicapati Fixe din Romania. Prof. MARTA MERTOIU pr LIGIA ROBANESCU — } ese eee Beer Resear: fo | L co or ASCHER, ADL ‘ADP AIP EEG MG c He mc Mis MID NDT os ‘oNU Abrevieri in text = Asoctaja ue Spijn a Copilor Handicapayi Fizie Romania = Activity Day Living = Acid adenozindifosforic Acid adenozinitesforie ‘= Blectroencefslogramt = Blectromiograms = Infirm ‘= Memsbrl infeioe Stang. = Membr Inferior Diep! ‘Neurologieal Developmental Treatment (Bobath) = Organizata Mondialé « Sind = Peri = Paralizi Spastcs Cerebral ficient (quaient) intelectual cache rflen = Reflex Tonic Cervical = Reflex Tonic Cervical Asimetric Reflex Tonie Cervical Simetric spasm muscular ‘= Sistem Nervos Central = Talie Ubraviotet: 1 i | Sumar Partea 1 FIZioLOGis MiscaRIL Gp. 1 Fuser NeRvouss ACTUL REFLEX eae REFLEXELE MEDULARE ‘CONTROLUL CENTRILOR NeWost SuRERIOR OUUL CUNTAILOR RETICULAR REFLEXELE TRUNGLULUT CHREDRA Ress de pou. vee FUNcTia Moroni A CaREBELULU Joe Tm FUNCTIA NOTDRIE A SCOARTEI CEREBRAL. [RELATILE DINTRE SCOARTA $1 FORMATIUNILE REMCULARE INPORTANTA CUNOSTINTELOR FIZIOLOGIEI SISTEMULUt NERVOS ASU REEDUCARH NELED: MOTOKI (Gap, 2™ FUNCTIA MUSCULIRA woven nnn NODIICARILE BIOCHIMICE 2 Teena Utstra “TRANSAITEREA HEROS MECANICA MUSCULAR oe cop 3 uNcria asreo.anriciiAad “Aiea sraUcruna aeticutA iat ee NISCAREA ARTICULARA cen Sa eeeeaae op, €= DERVOLEIRE SISCARiT ooo SIADIUL MIGCARILOR NEORGANIZATE 6-3 LUNE (INHOFF) na [STADIUL MICARILOR NECOORDONATE 4-6 LUNI (OENHOFH) PARK itates motor oon ‘SIADIUL CONTROLULUI TOTAL AL CORPULUI (OENHOTF) oronn=— ISCAREA AUTOMATA sno NERSUL— PREHENSTUNEN mae ee Parte a tea EVALUAREA coy 1 BBkaanea necnotigs Gap. 2 ERAMINARER ORTOPEDICR on Cop. = BkAMnanes anrRonoweTicl $i FUNCTIONALT = Gop. 4 = EVALUAREA HANDICAPULUT MOTOR PERIPERIC. on EXAMENUL ELECTRIC oc en ae Gap. 5" BUALUAREN HAMDICADULLT I IiFiRGNTATEA MOTOR CEREaRALT x 6 8s 7 3 SeeEea HEE a) 7 J a Peer c Bop ge pt cm ore ee ap = A7E CHITEAI DE BEALUARE 4 IPIRMITATY MOTOR ier an ‘URO-MOTOR IN PRIMUI. AN DE ViaTa ~ LIGIA ROBANESCU, Me eX ANBNULUT REUROLOGI z (ip. 9 EXAMENUL ME i ne m Analiza REDULTA {NVESTIOATH PRENATAL om Portes a Ua HANDICAPUL Cap. 1 = DESPRE HANDICAP onsen n r CORRE RS UMOLOSICR nnn ap. 2 READAPTAREA HANDICAPATOLU on EADRU ORGANIZATORIC Cop 3) MULOUCE FIZIOTERAPICE connor THOROTERAMA se ween EALNEOTERAPIA. TTALASOTERAPIA non TANGOTERAPIA sco TELIOUERAPIA sy vsoeonnmnenm CLINATOERAPIA ws merenen nme ETINOTERAPIA oe TERMOTERAPIA sone CRIOTERAMA. ELECTROTERAGIA cnn zee cap. 4 ERGOMERAPIA, de LIGA ROBANESCU comm Cee S FROTEZAREA DRTEZARES,LIGIA ROBANESCU wer ee manta OROPEDICR oxen (Go. 7 ReADAPTAwEA EOUCATIONALA St SOCIL. ROLUL PAMTLLED oenemne 7 EDUCATIA IN SCOALA wenn PROFESIONALIZAREA corns ROLULSOCIETATI eee eee SO RGANIZATHLOR NONGUVERNAMENTALE ~ MARIA-MONICA Ree ee ee ener erent cap. anvECTE PoUMOLOGICE AE RECUPGRIAI FUNCTIONLE SALE INTEGRARIT [ere TINDICERATULLT = V. MARCY wpa snnennecn cup 9 cv GANDU DESPRE LEGITATIA DE PROTECTIE 4 HANDICAPITILOR Fen RARLAMONICA STANCID a-nnnnnnnsninnmnmnnsnnnnet Parte a 1V-a METODE RINETOTERAPEUTICE IN REEDUCAREA NEURO-MOTORIE ‘ST IN RECUPERAREA FUNCTIONALA ap. P= OGLUSTICN MEDICAL on (Cop 2 > SINeTOTERAPIA PASTE Gere om { 1RATTENTUL POSTURE ne MASAILL oon MosILWzARILE ABTICULARE TTRACHUNILE ARTICULARE. STIMULAREA ELECTRICA nenns—omnm (Cop. 3 ~ KINETOTERAPIA ASISTATE $1 KISETOTERAPHA ACTIV mn OST URILE KINLTOTERAPEUTICS ACTIVE om MUCANOTERAPIA ce ecnnomns = seen RinevoreRagzuTUL = =o VLICATH TERAPBUTICE ale GinitAsTiCli MEDICALE GINNASTICA PROFILACTICA REFACEREA FORTE MUSCULARE wvewnarnv=r UatNASTICA DE RELAXARE nen nnenamen ‘Noss efx ae made de opie vo. ‘onwasticn RESMIRATOMIE PIMNASTICR CORECTOARE ca a ae UGanssTiet MEDICALA DE CORECTAAE 4 DEViaTitOR VERTEERALE SCOLOEA ere nnenennn {TEnNICA NigBEIGIOFFER oo MUODA R.KLAPP" = MErODA FRANCOISE MEZBRES .—. METODA RABAT cnccreareencnnenmnennn GFOZELE ween reac 1 Can. 6 REEDUCHREA NEUROMOTORIE ~ Netodeenalice Fe TODA KENNY nn ate ondemenns creed ‘Caner snarl lie CLASIFICAREA §1 TURE USCHILOR REEDUCAREA NEURO-MOTORIE PROPRIU-ZISA Tada Mois one = sere pena moja bristle $n. Exe ori ge LN penn Exe por age emblem ‘spec lee MEYODA PHELPS co ne a Cop. 7 REGDUCARES NEURO MOTOR. Hovde giobale —- Y SETODA MARGARET ROOD... seamen nn @ METODA KABAY (METODA DE FACILITARE PROPRIOCERTIVA NEURO: MUSCULARAD cond METODA TEMPLE FAV METODA VOITA. © METODA BRUNKSTROM Tate Knee al boinc “eben Bp Dobath ne Tehuln Le Menger coo MOTODA FRANKEL mec : Cop. 8s REEDUGHREA MEUROMOTORIE~ Neate fea mu METODA TARDIEU. MetoDa PETO METODA CARR g SHEFHER Cap, 9 = DECONTRACTURARER van ANEXE neu | ~ MUSCIIL MAL IMPORTANT Al CORPULUL OMENESC i fhew 11 ~ TABEL SINOMTIC AL TRATAMENTULUL D& RECUTERARE NY BOLLE AT COLARE LA COP ener a a 9 a I 28 261 6s he 2s 269 mm m deo m= HOR snort ML smaroMeion poets 3 FRNEMILOR “TRATAMENT IN BOLILE SISTEMULUI NERVOS nr o ~ Bhoesti "TERATEUTICE IN CON! iN Parteal FIZIOLOGIA MISCARII ~-d See Boece wt BREESE SEER —_ | L i L tC r CAPITOLUL 7 FUNCTIA NERVOASA ACTUL REFLEX Forma cea mai simp! unoseut, Din punct de vedere genera, ori imigcit este mua sping "O migeare felled, tn expresia sa cea mai simp, se compune din tei faze 1, Bxcitarea nervui-senziivs 2, citar central reflex interned; 5 Beitavea nervlui motor si migearea reflexd care o tnsofeste. xcitja sensitiv este inregstatt Ge organism prin receprori sli Dupa funesia lor say mal bine zis, dupt flul kenzapilr pe care le tnreisieazd, Sherrington a clasficatreceptri in : reer fore frcgsrecd senziile il Sesionre: au, wa, mies, ‘gust, elpure Glennie sensibile fs presiune, dar si fa Gurere, sou la diferenge de fempertira) 51 i erteapae bore Inegitcedk senzatile di interioral organisms gi care se init dhrsscacestol ogre ules informayte dela diverse organe, find regulator So Oe a a tendoane gc artculafi. Con ‘Cu 25 de ant inate de Sherrington, f. M4. Secenov vorbea despre acest sing ‘musculr obscur, care impraund cu senzaile eutanate si optice constitsie, cum s-ar Spune,indrutorulpiinepal al consingi in procesul de coordonare a mig. Prin mat, atta tap cif fe produce o contaefie moseular de ta nivel pieit 3 al mugehilor segmentalut In migeare s0se3© co Sencovial, ere sehimbi caracteful coespunadior modifetilor migcSiii determin prin acest, creitaren atelor motorit consecutive. Sehzafilecutanae gi muscularé Ene insojceineeputal, sri toate fezele Gece contac muscularedetermind_ Gurata eh suceestunca tn are Se contracth dest mush ‘eswor Hu. ~ Fehlogiasernonl sistemt ~ p. 22-1886 Reeducanea neuro-motorie oe 4 _Reedaren nev J Some ee sdegenereaZ deci ¢ Pee enaitive duce Te degeneisren 1% e radicinilor posterior i te : rien exper erobacud” sunt reprezeotali fe: fusurile Proyyiocentor oeeryei ain tendoane.Ccorpuseul evo8e all Sere eat lin mici capsule fibroase, de formé cilind i cs “oma Chacon ce ase sa err oud wre nervoase. Reprezentir ‘cam o treime dit Cas susculte, 1 fun or ene fului én timpul conteactiel musculare. ae Pee ee ‘specializate, bogat inerate, ove ae - i pascal Goigi ae ae ie Giminudnd stimulul pe care! tran a core creep op Me ele seat fsale ton ep voek musculare ~ $i wnitafi de tip B, a pe pee “de excitafie relativ ridicat — ‘comp 1 Diagram a ‘Foner 8 6 Sesriem maton cent Gag ft de Sees he fete vawcalare coms aif See Fie 2 Re 7 feet pre ri iu ibe esa ir ac pr fuss, 2 Me rc unc nervoaes \ ——. Chile de transmisie . Sonzatite culese de proprivceptori sunt trensmise spre || miduva spinrii pe calea raddcinilor posterioere, prin fibre aferente mictnizate, Z Geupa I este aleatuité din ] _ ~Fibre mictinice peimaze (1A) ate hteelor.intatusale (tominai } snulospzale) ex 0 vitead de conducererdicatd 80-120 m/s gt | "Fibre mielinice (1B) provenind dn coresuli Golgi, cuo vters de jf conduceressemnstonre gi eat, ajense in Aduv nic actine inhbionre asupea J) motoneuonilor magehutai din care provin so aciune eetaoaressupea mugchifor La tmagonig | Grupa a IT-m este aeatuih din bre mietnicesecundare (1), evo vtezh | de conducere mai mich (30-70 av}, esponsblle nua! dereglarea tonsil muscular, } Grupa a I1t-a provine de la receptorii dureri, iar l Grupa + [Vca este alctinth din Hove vegutatve sipotice. ‘Ala penta reflectiviate. dae males pentru meearsmel de tela a onusulut ‘muscular, no sunt de negiat receptor cata sticul $i liga Transniterea nervoasd poste avee Toe daliié parla pe care o a ee- muscular, eelutele glanlae itn special clulelenervouse dee excitable Modicaeamediului exten sau itera flea mecanied termed, chimict et, dewumitt stimu, protuce @ modcare a potenilue! de membian, care se extnds rapid pe toni supaffe clue, datorits propre de condvtvitaesouautopropanare Aceas rmodifeae propaga a poteniallui de membrane nuneste impale, Tips este formadetrasmtetea energie nervoase. Trasmitereanervoas este, dio manifest elect sau, nai crect sp, elctochinict, denim petentl de alte. ‘Un inpls nervosa matter pin seAderenpoenfduui de membrana pn Ia © valoare cited numitd prog. Odatl seest prog tins, potential de aetune se secangese ina cell, iiferent de elite, vloare sau interstate stl, ‘Accasiéeaitate determing cunoscuts lege fot sau nimi care taduce fopl c& celal nervous lspunde cu un maxim de intensitate lon sina dat, potent de fjiune neavind ampltedias varnte. Desig, acest cra tebuie Injeles Buel ‘model experimental. Intensilatesstivulet este (ransmistneuronulit motor me pea Calta en ininsees, ef prin rcventedeseeiri ‘Senumesiepertoadd de lorena timpal sous din omental exctrinervulu sent pint in momenta aparije espunslui motor, desi impal necesardepolaiit tole a membrane ‘Sinaps. Inputs nerves ajunge Is neuronif motor dn coarnleanercae ale andduvel spinti, de unde trece prin fibrele moti spre mugchi, inchizend astfel areul eflex somatic spinal, Exits srurieflexe monosiaytice in clea ciora se af sing eeulénervost gi aruri multsinaptice, eae tz se ntepan dou sau mal tule elute Sinpsa eite © modaliote de mansinitere 4 excifiet pantictlardsistemului nerves. agh cum denionstat Ramon y Cal, sinapa reprezint © rogiane d2 contgutte au una de continuitate, de unde rez sexe de fine. Teansmiterea In nivel simpsei este un proces biochi. Butoni presiaptie (crea © icin url curonul umator)fabied si depoztead o substan tensmijteare~ un ko:mon, Care poate faiitator sau inhibitor Se eunase peste 30 de pur e astfel de stbstante i desigur multe altele vor mai fi descoperite. In general se crede ci ficcare buto: Dresinaptic secret un singu el de hocmon. Dintce aces having excita itn Acetiloling, norepinefing, dopamine, cel glumes entefalins, ender ERS eS ee Ieee eee eee eee eee eee eee eee iat 4 Funefa nervoas i 6 Reeducares neuro-motoric ae isc | soului depinde de trei factor | ‘Exeitabilitatea ncuror i : Li ay Nara de at ae Meare care aionesel iran aunt UO ohn cor coe mrmoe 8 Net et ena afar eanon Sons ‘encefalului mai Test Ee gumtren nun sng nh canoe fraps aig toe ove pan yal a abl terest pea ED re impulsuti de secund), permite rane epee (H1008 Ge eis pie de nee capa te cl carne ES ae un BP dec tte Merete exetnoare car CONTE : Sean camino anert mule Eee fewest Sr eps 2ce!05 para eee Sas ceen ce oo int im fat rus nde on). despre care yom vorbi mai departs. eae ISS gpl, OE Ce eal an ele cet sau ineomplet. Existh numeroase ferme ds inhibi ee Sane Lane ee sen pda yvin sinopsele Care ‘rimit iampulsuri aferente aioe magni ese nee perm anecnompre i ee te ie pecare neuron inator primeste, pe linga int isurit ee ae a en ae agin cet ene nese ran coueguneett sft, un ulin fenomen po carel vor mention este acela at Bi ore ‘Soult consecuty, po als cale,gisesle acest neuron intro stare de postexcitajie, stare refractor, eare face ex el si nt posts raspunde In‘cel de al doilea impuls. are loc astfel o store de ocluzie. "Toate fenomencle deserise mai sus sunt expresia principiulud convengenyet prin care inelegem faptul c& un neuron motor sau un grup de neuroni motori pot Stabili-conexiuni cu mai multe cfi aferente. In acest fel, un neuron motor exsitat de ‘ sutsi periferied sau central poate prin’ simvltanimpulsurifatlitatoare de Ia,neuroni Inigehilor siabilizator, proximal, de la mugehi auxiliri ai miscdrii respectiv>, 8 $i de la neuronii mugehisiui antagonist heterolateral; iar pe de alts parte, s& primeasea impulsur inhibitor de la mogchi antagonist, sau dela gehiel omonim heterclaeral, conform logilor inervatied reciproce Shertington. ede alls pari, fas, sinapsa nu poseda capacitatea de a transmite ‘n mod coreet frecventa impustrilor primite fn termninaile presinaptice. Dateritd acest fap, esebrearea se poate modifica pe misurd ce strbate un lanj de sinapse. Sinapsa reprezint sun pumet frag, putindu-se blocausor prin: ischefnie,asiti; medicaments Seconectante. En asigueh o securitate redusi mecanismelor reflexe. REFLEXELE MEDULARE Reflexul nocieefiliy dé Mexie, Daes so aplick¢ picsturé de acid sau o tnyppiturd pe piciors! unei broaste decapitate intrey membrul inferior se flecteazS. Aces reflex ‘de spire apare si la pacient eu sectiune de miduv8, la care orice actvitete veluntars in membrele inferioare este impostbild, Acest reflex utlizeaz& arcuri multsinaptice vind ea ramui aferente fibre din subgrupurile beta gi delta, nervi senzitivi care pleacé din terminaile lbere subeutanate, Acest reflex se pare c& moduleaziin' mare porte $i plpitea, deyi Sherrington a arétate& alernanya sitmied a piri trebuie sf fie ‘un automatism imedular capabil si se product, nto oarecare misurd, gi fir8 coordonazea adeovatd si in absenja recepiorilor cutanafi si profunzi. Reflexul de intinders, denumit $i reflex miowaric, este cel datorta céruia se poste ggentine nastura oninsiticd. Acesta este reflexul prin care se menjine ionusul Iuseuleturii, Pozifia verticalS ge menjie (Impotive gravitate’) printr-o contractie egoltd gi susfinutd 9 mugchiului intins, contact regletd pritr-un bombardament tori de eatre impulsuriaferente- Reflewut-siettio. Bincingeles, aga cum AMT FRp 2 Digrona decor fre apni a oer al aii voy Tne wero Fig 3. Diam ee ea caer (2) se ban ©) GE ooh cs fe fete deb ee ae hee isan inal eole so (here) | gee (Ane ee ‘ort vedea, reMlexul este controlat de formatiunile nervoase superioare. “Tot Sherrington este aeela eare a daveditsursaaferentéproprioceptiv8 muscu! in isiologia acestui reflex. Animalul decerebrat prin sectiune medio-coliculard este tn animal rigid (rigiditate de decerebrare). Secjiondnd rédicinile posterionve ~ calea aferenti = aceastl rigiditate dispare. La ‘nimalul normal, secjionarea ridicinilor posterioare dace la pierderea controlului migedilor, des forja muscular rSméneintct.* in de ‘este 0 hipettonie a musculauril care se naatcmo.funcGouel a sistemulul nerves ‘central este mult mai complexd deeit se erede in general RELAT! $i FOR' ‘Seoarfa cerebral este descenete i scenes & Sea sie gen lamASHL ie conssut remot covdat putea sonra pee 4 ett palo 52 we grater moire ct aie terol ‘Aut Desi pe tel it~ sg 12- Nae re cats SNe Paton sma 66 sea eel at ‘eo wer, NR Leziunile gang! siiate ow tlburdr in to aston Ser earl we pae f i Teer pe de ant “Pavan bP Fis volutt acestor fon enn pee ‘psa 7 onitor baz reedcares nero MAT! cor prinneste stil tans Tat nceste dous fermatiunireticuare, ii de Ta subston babi, ut ease men (PU) all ons GO ale subt rusal muscles $i sa pelo de pet ia jhibitoare @ acestora. aioe aul po busi pe ae a bola Parkinson ots ‘3 iahiba globus palidun. sub influent i Thoaltznte ia striatum, Trebwie o-patologice sirece lg vie ner eg psn inter arse cena subarea i subcortical seoar(a dete 1) ‘cests Fone one "a neuen mot em fh tances tpn efit extra iparetaea, gentile Dis sue modifies 32 inn si ‘htjed stl 9 gees eee uri: eum demons Bele siaait muscle # Space foe alamuse geile in ‘eunose ori fagoun 2 ulate ILE DINTRE SCOARTA MATIUNILE RETICULARE voted alo primul rand, eu frivind-o "Nummeroase experi jsteyen acest pact rim Morwzzi gi Mi sleet j ale votuntare (isi Lexiunile cate po arr, ins, of es ferent, nuclei it~ efrets mclel eral ea Teme ost pumir de fibre ite acest informati corpo Seu gi sub nomele && gi do ack ‘feremle entoraeisr # ‘veut (ig. 1) forest me \ Prog astfel acest rol: Zona ence a sun de eerie PENNY seit ners i Bemectnnt de eB 8 : Segjied-3 cu subtifitate $¥ uli ntierea fn jenje ay demonsteat edt dateand din 1949, cid grata cd @selacen duce 0 cresiere 2 gual ce Pagar sete a aaat of ensures pe a an nat sever ste un aeTew important eve a imapulsucilor ‘die, Fe mvanten rmingeaz in rapott pe care [6 } ae teste a See Ue odo fev gin sensu SP {nor reftexe de ubstantel migra sunt eri), ezine atorté seoaterit rode ators gi coreea sve eunogtinle 5 i eomtestabite. (1) feels 8 3 Funeta nervoash . Nici datele experimentale nu sunt concludente, Died sti pallidamulsi la oni ($18 nuctcului ventral anterior) poate prod fistragerea Ini na are efecte importante, Distrugerea chirurgicala a anterior si lateral ai talanusului poate diminua migcdrile atqozice, dar este urmat fiecvent de recidive. fi ‘Tot asa, se considers ed nuclei cenusii au un col deosebit in controll ex Aaferenjiale-& cortexului. Cand acesterelee sunt distrusey informatia props devine monsttuoast, de unde persistenjaatitudinilor grosiere. Dupd Denay Brown, sdacd leziunea este masiva,reacfile Inbirintice sunt favorizate, poste depinzind de Doris eapului. Se cunose posturi distonice provocate experiental sf prin exci Tobului parsmedian cerebelos (aucleu! vena lateral al tlansesului primeste eferenje cerebeloase) Duinf cum spuine Trussellis .Nimeni p-2 Joealizat veadats un corr, distros si provoace o atetord, cova ce pare si deronsireze clar cf diferitele parti componente te sistemula extenpiramidal sunt un ansamblu reglator complex” (177). “Migearea involuntars ~ spun definitoriu Arseni, Horvath Lenke si Ciurea ~ este datorata unor Kziuni Ie nivelul sistemutui extrapiramidal. Desi flogenetic mai veoh, sistemul extrapiramidal este nai pajin elucidat, daterité complexitiii sale. Influenin sa nsupea motiiagi lonus muscular, migcdri automate inhibares miscilor involimtate) se efectueaza print-o serie de formatiuni multiple cu proieetitcorticale si eff aferente polising jee Iezione a sistemului extrapiramidal Guee la modified de tonus fi fa aparitia de migedri involumare” (10). IMPORTANTA CUNOSTINTELOR FIZIOLOGIE! SISTEMULUI NERVOS ASUPRA REEDUCARII NEURO-MOTORII CCunoasterea anatomit i fziotogeisistemaluinervos reprezintéastzi un Ivers de Ia sine injeles pentru cei ce se ocupa de reeducarea neure-motorie. A fncerca si ameliorei situatie motorie a unui handicapat eu o leziune nervoasi, (rd si cunosti fn smnanunt fiziologia normalé, ceuzele situate’ lecionsle gi mei ales mecanismele prin care aceasta poate fi ameliorat este o problema de moraitate. Impostara nu are fe efuta ac, a nivelul eunostinfelor actual. ‘Am amintit defa despre inpocianta reflexelor postural, atét pentru stabilirea ‘ingnosticului Ia copilul foarte mnie, eit i rolul lor in relavarea anumitor migeti Erecele sunt benefice si evidente, dar... ebuie bine cunostute, Este Fonte important influent faeiitatoare gi inhibitoare pe care o primese reuronii motori din maduva spiniri, Pe cunostn{a acestor date se bazeazs ~ dup cum vom vedea imetoda de facilitare neuro-proprioceptiva a lui Kabat, ca si metoda ‘omplementard de altemare a antagonistilr. Cunoasterealegilorinervajeiinerucigate 2 lui Sherrington poate diminua spasticitatea la un copil (efeetele sunt benefice mai ales Ia copiful mic) cu hemiplegic. ‘Metoda Bobath ~ despre care mul se laudi cl practic nu poste f apreciats dcoit de etre cei cate cunose foarte bine Gziologia si patolegia tonusului muscul, tfectele reflexelor posturale ~ petsstento ~ la copitul mie c1 leziume cerebrala gi ~ bincinfeles ~ dezvottarca neuro-motorie a copilului. “TreseellD. ~ Cshiors du CENTRE de DOCUMENTATION st #'INFORMATION sur fa reduction de Pre moines erebre, 179, TB 2 rag eee tcc ‘ | reser c — eeduearea neue Moto “ oxioe (pate cs fey Ye mt Se pes sista) dese 9 21 Treo. veut esto osttlr SS teil Ganon psi ia aspect ve eeacaa ab spasticital naalnsetls pene ola sea PS ee pe al el egharen tonusului: muscular, ate cf ‘amt ey sterols gent 3m reg es Pa crn sal SS ig cee em importa al gs canal core essen? cel lp de inte SD aaa etl ‘a ‘otugi importante “consecinje in intelegere® nore pie a ck geet con ez amet cae er hoi SESE songs a wraliziilor spastice cerebrale: edeminay tomy scadea exagerarea IDFOrmEN ‘aferensiate’ (Proproee sau Se ere ici motorii prin infittcagic oe oaforea, gonna asupre EC fe Pro tlm fests S000 agar eons tos =) soled aul Sree eee

    You might also like