Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Tratat de Psihanaliza Si Psihoterapie de C. Enachescu (Extras Pt. Psiholog)

    Uploaded by

    Cristina Silistraru
    30 views30 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    30 views30 pages

    Tratat de Psihanaliza Si Psihoterapie de C. Enachescu (Extras Pt. Psiholog)

    Uploaded by

    Cristina Silistraru

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 30
    Capitolul 18 Obiectivele si principiile psihoterapiei Aspecte generale Viaja devine din ce in ce mai complex& si interdependenta membrilor societiii est din ce tn ce mai accentuat&. Independenja individual& aproape ci tinde s& dispar, f¥cdnd ca indivizii si depind& tot mai mult unii de alfii pentru a-si putea asigut elementele de baz& ale viejii cotidiene. Societatea implicl atat libertate, cAt si competitie, in cadrul ei fiecare individ cautind si se afirme fn raport direct cu propriile sale aspiratii dominante gi specifice Oamenii societitii de astizi sunt in acelasi timp prieteni, dar si rivali, coopera, dar gi concurenti. A ajuta omul st-si giseasc# locul su in aceasta structurd social’ de o mare com Plexitate, fairl si deving victima unei ,psihonevroze”,, sau 2-1 ajuta sX-si vince aceste inadaptiri emotionale, iat marea functie social, dar si individuala a psitit triei si a igienei mintale astizi. Acest dezacord intre ,tendintele sociale” de adaptare/integrare $i .tendine antisociale” de inadaptare sti la baza caracteristicilor nevrotice ale omului acd, ficdnd ca fiecare individ, dup’ expresia lui F, Alexander, si fie ,putin nebun”, Téealurile omului contemporan devin uneori incompatible cu realitatea, deca ‘sand insecuritatea emotional& ce sti la baza wulburdrilor nevrotice. Acest conflict intre ,dependenta care reclama ajutor” si ,rivalitatea independent face ca orice conduit si evolueze in dou direcyii: a) delincventa nevroticd sa] criminalitatea ; b) bolile psihosomatice. Cea care vine si ,restaureze” echilibrul tufburat este psthoterapia, metods cat jincearca prin mijloace psihologice s& refac& echilibrul emotional perturbat al uni individ” (F. Alexander), Un rol important in infelegerea bolilor psihice, dar si a metodelor de teri utilizate fl define modelul sociocultural. S-a stabilit fapeul c& exist o relate striul intre sistemul de valori al modelului sociocultural si formele de psihoterapi H, Helmchen, M. Sinden si U. Riger au ficut o analizi comparati in ceza | riveste boala psihicd si sistemele terapeutice in ariile socioculturale ale Occidas tului (Europa) si Orientului (Asia), ajungénd la concluzii deosebit de interesane Elementul central al ambelor arii culturale la care se face refering este omg legat de acesta, potengialul de sdndtate, yinind de domeniul medicinei, si potential El PSLHOTERAPIA 27 éeboald, yintnd de domeniul terapeuticii. Inveresant este faptul eX, in aria cultural cecidental’, accentul se pune pe valorile potentialului de boalt, moartea apairand ca tn permanent pericol care planeaz asupra individului. fn aria culuural& oriental&, aecentul cade pe valorile potentialului de sinatate, viata aptirind ca preocupare nedicinei. Suferinga, ca sentiment moral al Occidentului legat de starea de boalt, tate fnlocuitd in Orient cu speranga, ca sentiment moral al valorilor Vieti individutui. Din aceste concepfii fundamental diferite deriva si mentalititile despre om, atitu- dinile $i modelele de géndire medical, moralX si religioas4, precum si formele de terapie a bolilor si, nu in ultimul rind, cele legate de psihoterapie. {ntre conceptia despre lume gi conceptia despre om exist 0 corespondent’ direct in ambele arii calturale, una influengind-o pe cealaltt, Aceste aspecte se pot urmari in schema de la pagina 218. Jn schem& se poate remarca faptul c& omul este considerat diferit in sfera celor oud arii culturale, curopeani si asiatict. In ambele situatii, imaginea omului si, implicit, imaginea snatafii/bolli deriva din conceptia despre tume. {in aria culturala europeand, omul este trup, fiings tnsuflesit, lucru dovedit de: ‘)antropologiile fenomenologice $i existentiale (Heidegger, G. Marcel, M. Merleau- Fonty, L. Binswanger) ; b) psihologiile europene (psihanaliza, Gestaltpsychologie, nugestologia bioenergetic8) ; ) psihoterapic. In aria culturalé asiaticd, omul este o replica’ a cosmosului, el fiind un micro- cosmos incArcat cu ,energii®. In cazul acesta, atat reprezentarile lumii”, cat si cele ale ,omului” au un caracter globalist si se reg’sesc in diferite practci cu valoare medi- call si psihoterapeuticd, de pild&, in: a) yoga; b) tehnicile de meditatie; ¢) sama- sism ; d) acupunctur’. Formele de vindecare psihoterapeuticd Se poate vedea foarte clar faptul cl diferenjele care existt in leghturl cu conceptia despre om fac si se deosebeasca si metodele terapeutice, iar dintre acestea, cele de ordin psthoterapeutic. A. Berge distinge douk modalititi de actiune terapeutic& in sfera psihoterapiei, si anume : 2) actiunea de regisire a unititii prin eliberarea fortei creatoare si organizatoare a viefii blocaté {a nivelul personalitatii; 1) restabilirea integrititii functiei realului prin eliberarea capacitijii acestuia de investire libidinala. Aceste aspecte fac ca metodele de psihoterapie s& se diversifice, Astfel, A. Berge deosebeste trei cli principale de vindecare, si anume: 4) mecaniste sau explicative, orientate e&tre descoperirea cauzelor rfului, pe care cauti si le neutralizeze ; 8) simptomatice sau actualiste, care urmiresc s& neutralizeze efectele actuale ; 28 ‘TRATAT DE PSIHANALIZA $1 PSIHOTERAPIE ©) finaliste, care tind s& restaureze continuitatea psihismului si buna function Uibidinala, oferind gindirii sau activitii scopuri noi si atrgatoare, destinate ai} 8& stimuleze dinamismul, cat si si armonizeze toate tendingele fiinfei, fcandust sf evolueze in sens convergent. Ca atare, terapeutica finalistt se infitigear4 cau terapeuticd a apetitivitdtii, actionnd prin mobilizarea libidoului. Acesta se mat: festi in urmitoarele dou’ directii: dorinja de a fi: doringa de a investi, MODELUL SOCIOCULTURAL Domenial medicinei ‘Sinktatea PSIHOTERAPIA 29 Mecanismele psihoterapiei Considerate in general, indiferent de metodele sau tehnicile de psihoterapie utilizate, ecanismele psihologice care stau la baza procesului de vindecare sunt urmitoarele 1, Abreactia, Este descircarea emotional prin care un subiect se clibereazt de ‘afecrul legat de amintirea unui eveniment traumatic, ce fi permite si devin’ sau si rimAnd patogen. Abreactia produsi in cursul psihoterapiei poate avea un efect de catharsis. 2, Simbolizarea, Reprezint’ un travaliu psihic prin care continutul pulsional al inconstientului este exteriorizat in sfera Eului congtient. Acesta este produsul inconstientului, dupa S. Freud. Pentru J. Lacan, in cdmpul psihanalizei se disting treiregistre: simbolicul, imaginarul si realul. Simbolicul deserneaz& ordinul de fenomene structurate ca limbaj pe care le interpreteazt psihanalistul in cursul psihoterapiei. Simbolizarea este actul de reprezentare indirect si figurati 2 unei dei, a unui conflict sau a unei dorinte inconstiente de c&tre subiect. 3. Sublimarea, Este un mecanism psibic prin care conjinutul pulsional, de regula de facturd sexual, al inconstientului este realizat sau satisficut, pe o ,cale ocolit”, fiind in felul acesta ,deviat” cltre un scop nou, nonsexual si, prin urmare, acceptat de realitate. 4. Catharsisul. Este mecanismul prin care continutul pulsional al inconstientului se clibereaza printr-un proces de ,curitire”, de desclrcare de elementele tensionale, conflictogene, de stiri complexuale, de simptome nevrotice etc. 5. Transferul, Este procesul prin intermediul clruia dorinjele inconstiente se actua~ lizeaz& asupra unor obiecte in cadrul unui anumit tip de relatie stabilit cu ele si, {in primul rand, in cadrul relatiei analitice. 6. Proiecjia. Este operatia prin care un fapt psihologic este deplasat si localizat in exterior, trecdnd de la centru la periferie sau de la subiect la obiect, Prin inter- mediul ei, individul ,localizeazA” in alt persoand sau lucru calititi, sentimente, doringe, obiecte pe care le refuz’ pentru el Insusi. 17. Sugestia. Reprezint& capacitatea de a dezvolta ide, stiri afective, reprezentari sau actiuni Ia o alti sau la alte persoane, printr-un mecanism de inductie sau persuasiune. Principiile psthoterapiei Mecanismul complex al procesului de psihoterapie, indiferent de metodele tehnice la care facem referinti, se bazeazi pe citeva principit sau legi fundamentale comune. Dup& F. Alexander si T.M, French, principiile psihoterapiei sunt urmttoarele: principiul flexibilitaqii, principiul experienjei emotionale, principiul wansferului, principiul estimarii prognostice, principiul planifickri, principiul dinamic sau alianja ‘erapeutic& de lucru. Le vom dezvolta in continvare. ____——— 20 “TRATAT DE PSIHANALIZA SI PSIHOTERAPIE 1, Principiul flexibilitajit in psihoterapie, ca, de altfel, in orice forma de terapeutica, medicul trebuie si] adapteze tehnica necesititilor bolnavului. Psihoterapia fundamentat& pe princi dinamice (psihodinamice) trebuie s& se adapteze 1a nevoile pacientului in scopi dezvoltirii armonioase a capacitisilor acestuia. Ba trebuie s& urmlreascd dezvoltar de noi structuri si reactii emorionale, nu numai in prezenta terepeutului, ci tn oricat alti imprejurare din viata subiectului 2. Principiul experienjei emotionale corective Acesta consti in expunerea pacientului la conditii noi, favorabile dezvolttrii unm situafii emotionale pe care nu le-a mai cunoscut in trecutul stu. El trebuie ajuta dobindirea unor experienje emotionale corective proprii, care si-i modifice profi personalitatea, pentru a putea remedia influenta psihotraumatizant a experienikt sale anterioare. Un exemplu semnificativ in sensul acesta, la care fac refeial ‘majoritatea autorilor, este cazul personajului Jean Valjean din romanut tui V. Hg Mizerabilit. a) Jean Valjean sufer& o profunds schimbare a personalitiyii sale prin intélnireaa episcopal de la care a vrut s& fure. ) Episcopul il iart& si-i dlruieste tacimurile de argint furate. ©) Jean Valjean furs moneda unui copil, fra si poatd injelege semmnificatia acestui x: | 4) Jean Valjean simte in acest moment ci, dact nu va deveni cel mai bun om, w ajunge si fie cel mai rau. ©) Jean Valjean oscileaz% intre ,iertarea episcopului” si ,remuscarea produst & ‘acuzarea copitului f) fnurma acestor situatii, Jean Valjean suferi un act de ,conversiune” sufletess:, devenind un alt om. Se poate afirma, plecdnd de la analiza succinté 2 cazului de mai sus, o& ore psihoterapie este tn final un act de conversiune psihologica dirijats. 3. Principiul transferului Acesta reprezint& problema dinamica central& a oric&rei psihoterapii. Transferul est repetitia exact& a unei reactii anterioare, repetijia nevrotic a subiectului in relagas | cu analistul a unei structuri de comportament impropriu gi stereotip, fundamenta | trecutul bolnavului fn cazul transferului, subjectul proiecteaz8” asupra terapeutului propria problematic psthotraumatizanta din trecut, cu efect cathartic. PSIHOTERAPIA 4, Principiul estimarii prognostice ‘Acest principiu contine, de fapt, indicat le pentru psihoterapie si are doua aspecte : 1) estimarea Posibilitatilor de a trata prin psihoterapie ; 4) alegerea metodei terapeutice. Ambele aspecte sunt stabilite in fancie de doi factori, si anume: 4) capacitatea nativa a individului si circumstenfele exterioare e care el trebuie si Je infrunte ; 5) modificarile posibite pentru adaptarea individului la situatie, precum si a situatiei Ia individ, 5. Principiul planificdtrii fh materie de psihoterapie, orice \ratament trebuie si fie cét mai eficace, mai qaomie si mai inteligent condus. Din acest motiy, se impune conceperea unui plan ‘e erapie bine adaprat att persoanei, cit si necestaitor sale 6. Principiul dinamic Problema relatiei terapeutice medic-bolnay Pil de cele expuse anterior, F. Alexander stbilese existenja mai multor grupe de itor care actioneazd specific in cadrul retajiei ymedic-bolnav™ da cursul psiho- Kunis. Acestia reprezintd factor’ terapeutici constant eu actiune Practica in psiho- “apie sl trebuie deosebiti de principle psihoterapiei prezentare sat sus. Factor terapeutici generali la care facem refein(, lepayi de relatia medic-bolnav, ‘unt tratati in cele ce urmeazi, 1, Sustinerea afectivit eatnate a frustrii ia suferinge,bolnaval solicit ajutor. El sper ca ‘ratamentul jaz ue o ugurare sii va permite ssi satistacd tn pate nevis cae regresive de dependent. m ‘TRATAT DE PSIHANALIZA $I PSIHOTERAPIE, 2, Sustinerea intelectual Terapeutul este cel ce oferd subiectului stu o sustinere afectivd gi reduce sngous.# sensul ¢& bolnavul dispune de propriile sale resurse intelectuale pentru asi pu rezolva problemele practice, Sustinerea intelectuald gi afectivi exist inte-o anumitt msuril In toate formele iratament. Ea rezuitl din tns8si sinuatia terapeuticl, cu conditia ca terepeutul inspire bolnavulul s8u tncredere sl s4-] ascule in tot ceea ce acesta spune, cu mul ribdare gi buntvoingé, cretind in felul acesta un climat de sustinere gi tncredere. 3. Descitrcarea emosionala Orice forma de psihoteraple ti permite bolnavuluis8-si exprime propriite sale e Acest fapt reduce tensiunea emotionalA gi pregateste calea unei mai bune de sine a subiectului, fn felul acesta bolnavul devine capabil s& vorbeascd Proprile sale probleme cu mai multl obiectivitate si si le considere retroactiv mai critic, 4. Alte masuri Alte msuri de sustinere a bolnavului de catre psihoterapeut in cursul curei sud urmatoarele : 2) stimularea mecanismelor de apBrare a Eului, in momentul in care acestea slabes| ») adoptarea de misuri represive legate de sentimentul de inferioritate sau de celg ‘culpabilitate care pot apirea la subiectul analizat, Clasificarea formelor de psihoterapie In ceea ce priveste psihoterapiile moderne, aga cum am afirmat deja, ele se leagi ‘mult sau mai putin direct de cura psihanaliticd clasicl a psihanalizei freual Clasifictrile acestora sunt numeroase, iar ca schem’ orientativi vom face refering cele ce urmeazi la clasificarea cea mai cunoscutd (A, Porot). Se disting astfe] toarele forme de psihoterapii: 1. Psthoterapiile de tncurajare:: tncurajarea, sustinerea, 2. Sugestia: persuasiunea simpla si persuasiunea durA sau sugestia armatt, 3. Reeducarea, care cuprinde urmatoarele : reeducarea functilor efectiv perturbat| Teeducarea comportamentului patologic global; reeducarea prin terapiile oa| Pationale (munca dirijatl sau liberd, distractiile, sportul). 4. Psihoterapia abisaid, de origine psihanalitict, cuprinde : psihanaliza tui Freud; psihoterapia colectiva a lui Jung; psihoterapia individual’ a lui Adler PSIHOTERAPIA m2 Daseinsanatyse a hui Binswanger ; psihoterapia nedirectivi a lui Rogers; metoda Visului treaz a lui Desoille, ‘ 5, Psthoteraplile colective, care cuptind urmttoarele forme : psthanaliza colectivi; psihoterapia de grup a Iui Slavson ; psihodrama Iui Moreno (psibodrama cuplu- rilor sau sociodrama de grup). 6 Psihoteraplile care uillizeaga Iuarea la cunogtingd a corpulul, tn cadrul c&rora sunt Incluse urmftoarele forme: metoda fui Vittoz; metoda de autorelaxare concentrata a ful Schultz, 1. Terapiile institupionale, 8. Psthoteraplite aplicate copitlor gi adolescentllor. Capitolul 26 Psihoterapiile de grup Aspecte generale paboterapia de grup este 0 metoda care apa relativ recent in cagrul psihoterapiilor. Aspect fundamental al shu const in valorficarea parsculars punerii in form’, pro apartenenta la un grup, 2 vei relational a indivi, ‘Tehnicile psihoterapiet fe grup cunosc o mare varetate, dar, in ulimit instant, toa utilizeazit nogiunile pe tae le furnizeaz’ teoria microsociologiei a lui J.L. Moreno. oe oria ui JL. Moreno este 0 metodi care studiar3 relatile psihologic® ice dinire indivizi in cadrul contextului social-istoric dat. In societatea nor- ete rela sunt de te felur: relat de atracte, de repingere sau de indlfe- rend. Pe baza Jor se stabilesc raporturile interpersonale dintre membrii aceleiasi fociewi, In sensul acesta, J.L. Moreno uilizeaza ‘urmitoarea schema: A si B se dees in relate de atracyie mumald, respingere mutuatt, indiferenja mutuald sau eee repusie,aracie-indifrent, indiferenta-repusie, Aceste reli interindi ara ampattice pot aveaurmi psibologice pozitive sau negative intrurdt ee ajuk ta inpiedicR dezvoltarea personaliti. Aspectele legate de dinamics sv 1% exact, Gepsnodinamica grupurilor i isteresea7i pe edvcatotl PSBOIE! psihiatri, sociologi. eos tipurt de rela, cid an un caracter poz, pot duce Ia lichidarca conflictelor de naturd psibologicd dinire cameni (antipaii, repulsti, nepotrivicy temperamentale, tioultti de comonicare etc.), cu efecte terapeutice restauratoare. in punct de vedere islorie, metoda psihoterapici de grup a ost utilizath de uneroy specialist. Rosenstein 0 aplic la debit minal, Ghiliarowski, Js posse” meipev rubra dbsesive, Schuber, in cazurile de disalie, Hirschfeld, lapersoanele M tulburari de dinamicl sexualé, Lapell, la bolnavit schizofrenici, sa oceno (1931) introduce sintagma de xpsihoterape de grup”, pornind Ge la experientele jocului dramatic si influengele acestuia asupra echilibrului emotional al faaivizilor, Metoda se desfasoard int-un cadru special amenajat, cave reproduce ‘ppeetul un teat improvizat” (das Stegrefheater) FL. Moreno eo cel care a sarodus tebnicile de psthodramd si sociodram, conrarind in felul essts domeniul anvmemetrel, Ulterot, metoda a fst prelua de Schilder, Bender, Slavson, Bieber, Bion, Ezriel, Foulkes, Sutherland, Lebovici, Anzieu. | "TRATAT DB PSIHANALIZA SI PSIHOTERAPIE Principiile generale ale psihoterapiei de grup Dupt BJ. Sadock, psihoterapia de grup este 0 forma de tratament in care bolnavi tulburiri emofionale, alesi cu griji, sunt plasafi intr-un grup condus de un {n scopul intrajutor&rii prin efectele produse de schimbarea dinamicii personal in intelegerea dinamicii procesului de psihoterapie de grup, trebuie avute vedere céteva aspecte, pe care le vom dezvolta in continuare. 8) Nofiunea de ro! priveste comportamentul determinat atét prin structura i

    You might also like