basmul cult Povestea lui Harap — Alb de Ion Creangé ~ ESEU - de completat - Cerinta: Redacteaz un escu de minimum 400 de cuvinte, in care si prezingi particularitayi ale unui text rnaratty studiat, apartinand lui Ton Creangi. ‘a ih Laan escului, vei avea in vedere urmatoarele repere: ~ evidenficrea a dous trasdturi care fac posibild incadrarea textului narativ studiat intr-o perioads, intr-t curent culturaV/lterar sau intr-o orientare tematic&; oe we ~comentarea a doud secvenfe relevante pentru tema textului naraiv studia; ~ analiza a dou elemente de structurd, de compozitic $i de limbaj, semnificative pentru textul narativ studiat (de exemplu: actiune, conflict, relat temporale si spafiale,incipit, final, tehnici narative, instanfele comunicdrii narative, perspectiva narativd, registre stlistice, imbaj ec.) ‘Nota! Ordinea integririi reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Basmul Povestea lui Harap — Alb este considerat cel mgi valoros basm cult romdnesc. Aceasti operi a fost scrisi de ..., scriitor care face parte din marii clasie! literaturii, pentru c& opera Iui cuprinde capodopere ale literaturii roméne, intrate in constiinfa postertitii prin mAiestria cu care au fost scrise. Cele mai cunoscute scrieri ale sale sunt povestile, dintre care amintim:.. dar una dintre cele mai interesante scrieri este si romanul autobiografic.... Scriitorul Jon Creang’ a trait in a doua jumitate a secolului al XIX-lea, epocd denumiti de critica literard ...., pentru c& in aceasti perioadi au triit gi creat scriitorii de referinf& ai literaturii romane:.. Dintre criticii literari care au comentat creatiile lui Creangé, George Calinescu este cel care a realizat prima monografie a scriitorului. El spune c& fon Creangé este 0 expresie monumental a naturit in ipostaza ei istoricd ce se numeste poporul roman sau, mai simplu, este poporul romdn insusi, ‘surprins intr-un moment de genial expansiune. Epoca marilor clasici se caracterizeazA prin reflectarea in opere a tras&turilor mai multor curente literare, dintre care cel mai important este realismul. Trisdturi realiste se regasesc si in basmul cult Povestea Ini Harap Alb, de exemplu: : : Publicaté pentru prima data in revista... opera Povestea lui Harap-Alb se incadreaz’ in tipologia basmului, dar se emarci prin faptl ci fantaticul specific basmelor este watt aii mult mai realist Acfiunea operei se desfisoari liar, avand un singur fr narativ care urmeazR constructia tipicd besmelor. Spre desosebire de basmele populare se remarci in aceastd operi complexitatea probelor la 1, dar si faptul c& el nu este un personaj pozitiv tipic de basm, pentru ci nu care este supus protagonistul i supranaturale, ae = re ncfinea asmului este liniard, dar mai complex decit cea a basmelor populare si cuprinde etapele maturizirii protagonistului care tebuie si devink capabil de ¢ conduce 0 impiriic ~ cea 2 impiratului ..., unchiul siu. In expozitiune, impératul ... ii trimite 0 ... fratelui su, in care fi cere sé... De aceea, biicji mai mari ai craiului incearc& sl, dar... Apoi mezinul isi roagi tat st il lase si pe a s& incerce, dar craiul nu il last considerandu-1 crud si necopt, adic& Incd de Ia curtea tatilui siu, el primeste ajutor de Ia... deghizat& intr-o ...» care il sfatuieste i... in cflitoria sa inifiatid, el este insotit de calul pe care gi-l alege..... » dar care nu intervine s& il ajute decat atunci cind este absolut ‘dar nu Zl ajut8 atunci cind se intilneste cu Spénul. necesar. De exemplu, el i ajuth...=a Statutul siu social initial, acela de fecior de cri, este pierdut datorineascultirt La a r tt tail sfituigte a se fereased de. dar itcinduse in pide el mu ascul staal print sacl Initial, feciorul cel mic al craiului nu are nur i ne , fecion me, pentru c& el este un simbol al... Ulteri primi a Span numele de .... Acest nume este simbolic pentru situatia imposibilé in care es ion le crai: harap inseamni......, iar faptul c& este alb creeazA din numele dat de Span figura de stil numiti .... Spanul se dovedeste un rau necesar in traseul initiatic al feciorului de crai, pentru c& jl auth ‘si se maturizeze, poruncindu-i si efectueze niste sarcini aj Spanul ii cere s& is \proape imposibil de realizat. De exemplu, Conflictul principal al basmului este cel dintre.., care se solufioneazd in final, cind Harap Alb © aduce Spénutui pe..., dar ea... De aceea Spanul ii taie capul Iui Harap Alb, dezlegdndu-l astfel de juriméntul ficut cind au schimbat intre ei identititile, Apoi..., iar in final.. Incipitul basmului confine formula tipicd inifial’ specifick basmelor: ....Ea este modificati datorité originalithtii stilului scriitorului, prin oralitate (demonstrati de regionalismul Amu) si umor datorat adverbului cicd, prin care naratorul pune practic la indoial intreg continutul basmului. Formula final a basmului este si ea diferiti de cea a basmelor populare pentru ci aduce un element de realism: ....° Reperele temporale gi spatiale sunt vagi, element specific basmului, care contribuie in acelasi timp la sublinierea ideit c& probele pe care le parcurge protagonist sunt simboluri ale maturizini oricirui tindr aflat la inceputul viefii sale de adult. "Tema principald a operei nu mai este lupta dintre bine gi ru, asa cum se intimpli de obicei in basme, ci tema maturiziri eroului, care devine apt s& conduct o impart, © secventa ilustrativi pentru tema basmului este... Din acest episod se poate observa oA feciorul cel mic al craiului... . i é ‘O-altd tema importanti a operci este gi tema drumului, care se suprapune cu oe 8 Calitoria pe care 0 iintreprinde eroul este un act inifiatic, un proces de formare a ténérul u acesta trece de la starea de profan la starea de inigiat. Drumul lui Harap-Alb nu este un drum fizio, geografic, ci un drum spiritual, de perfectionare si purificare. Prima etapii a drumului o constituie pidurea labirint, i care fiul de erai se intneste de trei ori cu Spanul. Urmeaz% apoi drumul spre... = aia narativi este obiectivi, deci realist pentru of... Naratorul este omniscient, adic&.. i ie, de exemplu c&... : Seppe de vedere stlstc se remarcl elemento oralititii, de exemplu.. O alt tskturt i ilului it i vrul. Acesta se realizeaz4 prin .. eo tis ces ia curtea impératului ‘Verde coincide eu incheierea procesului de formare a lui Harap-Alb. Aléturi de frumoasa fa © impkrtului Ros, vitorul implrat dobindeste tstfel inc una din componentele de baz ale personalititit umane — dimensiunea erotica. ba m avast gi existenfa “slug albe” poate lua sfirsit Prine moar simbolc, ag cum i rei pil Lea omorat chiar el, implinind astfe! destinul. Cel ce avea si invie nu era nici Be hs sr li sini sluga supusi si ascultatoare ‘a Spanului, ci un om cilit si de curaet. Ve — hoses eee Stage sp erde cumpind pentru Harap-Alb (Cand vei ane Sere as a eect oe Jucrurile de-a fir-a-par si vei crede ccelor asupriqi $i necjif pentru ci stit acum ce mplinit. De-acum are cine conduce imparatia.