CURTEA CONSTITUTIONALA A REPUBLICIE MOLDOVA. str, Alexandru Lipusneanu nr. 28, Chisinéu MD 2004, Republica Moldova SESIZARE prezentati in conformitate cu articohul 25 lit. g) din Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constitutional si articolele 38 alin (I) lit. g) $i 39 din Codul Jurisdictiei Constitufionale nr, 502-XIII din 16 iunie 1995 pentru controlul constitutionalititii Legii nr. 144 din 14 octombrie 2021 privire la ratificarea Conventici Consiliului Europei privind prevenirea si combaterea violentei impotriva femeilor gi a violentei domesticeI-AUTORUL SESIZARIE BOLEA Vasile NOVAC Grigore, Deputafi in Parlamentul Republicii Moldova Parlamentul Republicii Moldova Bulevardul Stefan cel Mare si Sfint 105, I1- OBIECTUL SESIZARIL Prezenta sesizare are drept obiect examinarea constitufionalitafii Legii nr. 144 din 14 octombrie 2021 privire la ratificarea Convenfiei Consiliului Europei privind prevenirea $i combaterea violenfei impotriva femeilor gi a violentei domestice, Il - EXPUNEREA PRETINSEI SAU A PRETINSELOR {NCALCARI ALE CONSTITUTIEL PRECUM SI A ARGUMENTELOR IN SPRIJINUL ACESTOR ARIRMATIL La 14 octombrie 2021, Parlamentul a adoptat Legea nr, 144 cu privire la ratificarea Conventiei Consiliului Europei privind prevenirea si combaterea violentei impotriva femeilor gi a violentei domestice, adopiatd la Istambul la 11 mai 2011, cunoscutd cu titlul ,Conventia de la Istambul” pe care, ulterior, a remis-o Pregedintelui Republicii Moldova, spre promulgare. Desi, potrivit notei informative, scopul Convenfiei este printre altele, asigurarea faptului cA violenta impotriva femeilor este incriminati si pedepsiti in mod corespunzittor, asigurarea faptlui cd obiceiul, cultura, religia si asa-numita ,,onoare”, nu vor fi considerate drept justificare pentru orice act de violenfi, asigurarea faptului c& victimele au acces Ja misuri de protectie speciale in toate etapele investigatiilor si ale procedurilor judiciare. lar cu titlu de scop general, Conventia ,,constituie 0 now chemare la egalitate intre femei si barbafi, intrucit violen{a impotriva femeilor este inridacinata in ingalitate dintre femei si bairbafi in cadrul societifii si este perpetuati de o culturé a intoleranfei si a negarii”, insa o analiza obiectiva de impact al Convenfiei, contureazi folositea camuflata a nofiunii de ,,gen” despre care vom analiza dupa cum urmeaza. Totodatd, intru camuflarea scopurilor reale, nota informativa prevede cA ,,deseori, rolurile de gen, normele culturale si stereotipurile discriminatorii stabilese relafii deputere inegale intre barbafi si femei si desemineazi femeile ca inferioare barbafilor — ceea ce poate face ,,mai acceptabila” violenfa, intimidarea gi friea”. Or, respectiva frazi argumentativa, comporti un caracter steril din prisma legislativ’ a Republicii Moldova, or, legiutorul a consacrat legislativ un sir de acte legislative menite s& asigure egalitatea de gen, prin prisma protectiei juridice a ceti{enilor indiferent de orice criteriu. fn aceasti ordine de idei, mentionim Legea nr.121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalitifii, Legea nr din 9 februarie 2006 cu privire la asigurarea egalititii de sanse dintre femei si barbafi, Legea nr.125 din 11 mai 2007 2privind libertatea de constiinja, de gindire si religie, ete. Iar cu referire la cadrul legal international, Republica Moldova a ratificat un sir extins de acte internationale de profil meniti s& asigure inclusiv scopul declarat al Convenfiei criticate in prezenta sesizare, or, aici merit’ si subliniem Convenfia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasialé, Convenfia asupra eliminatii tuturor formelor de discriminare fafi de femei, Convenfia privind egalitatea de remunerare, Carta sociala europeana, ete. Revenind la obiectul de reglementare al Conventiei de la Istambul, subliniem prevederile art.3 litera c), opereazi cu nofiunea de ,.gen”, unde meri a fi atrasd atengia asupra ,descifririi” acesteia, astfel, acesta va inscmna — rolurile, comportamentele, activitifile si atributele constituite social, pe care 0 societate daté le considerd adecvate pentru femei si biirbagi. Or, prin prisma nofiunii respective, are loc o deviere radical de la realitatea biologic’ a ,,genului” si opusa celei utilizate de ,,Statutul de la Roma al Curfii Penale Internafionale”. Astfel, Convenfia de la Istanbul presupune identificarea cu anumite principii de baza ale acelei teorii antropologice a ,.genului”, care neaga existenta diferentelor naturale dintre cele dowd sexe biologice in respectivul format, nofiunea comport, gi o incdrcdtura ideologicé puternica si se clideste pe conceptia ci omul se naste ca o fiinf& neutr’, care poate si igi determine sau sa igi schimbe ,.genul” in cursul viefii (dupa 18 ani) gi sub influenta diversilor factori, precum societatea, educafia si auto-determinarea, De altfel, potrvit unui comunicat privind Conventia de la Istanbul, publicat pe site- ul Guvernului Roméniei! »Convenia este primul tratat international care confine 0 definitie a genului si recunoaste cd femeile si harbatii nu sunt doar diferentiafi din punct de vedere biologic, ci edi exist 0 categorie a genului, definita social, care le conferé acestora roluri si comportamente specifice. Potrivit acestui document, violenta familiald si cea impotriva Jfemeilor, in special, reprezinté 0 violare a drepturilor omului si o forma de discriminare. Convensia de la Istanbul propune crearea unor mecanisme care sai garanteze protectia ictimelor, sé creasca gradul de constientizare a efectelor acestui fenomen, sd prevind si sd combatd toate formele de violenta.” Un alt exercitiu de deviere juridico — intelectual, il constituie aprecierea femeii, oferindu-i de facto un statut distinct, si mai grav instituind limite temporale prin nofiunea reglementati la art.3 litera f) astfel, ,fetele cu virstdi de pinit la 18 ani”. © alta obligatie instituitt statelor este reglementati de art.4 al Conventici, materializati prin necesitatea incorporaii in Constitufiile nationale a principiului egalitijii intre femei si barbaji si asigurind realizarea practic’ a acestui principiu. Coroborind respectivele prevederi, ou cele ale art.3 lit.f) din conventie, obtinem axioma juridica ,,consacrarea principiului egalitifii intre femei (fete cu virsta pin’ la 18 ani) gi barbafi”? Este oare asemenea formuli o manifestare a genialitifii juridice? Subsidiar, articolul 14 al Conventiei prevede obligativitatea partilor de a include materiale didactice pe probleme cum ar fi egalitatea intre femei si barbati, rolurile de gen ne-stereotipe, respectul reciproe, rezolvarea non-violent, etc. in aceasta ordine de idei, articolul 2 din Protocolul 1 din Convenfia Europeand a Drepturilor Omului prevede expres: Niminui nu i se poate refuza dreptul la instruire. Statul, in cxercitarea functiilor pe care gi le va asuma in domeniul educafiei gi invatimantului, va respecta dreptul parintilor de a asigura aceasta educatie si acest 2 hutps:figov.rolro/guvernulsedinte-gavern/proiectu|-de-lege-privind-ratificarea-convent do-executiv isde-la-istanbul-aprobat- 3invatamant conform conv ingerilor lor religioase si filozofice. Or, parintii au cele mai mari drepturi si cea mai mare raspundere de a-gi instrui copiii. in procesul educational, institufiile statului trebuie sd qjute paringii, scoala trebuie sd coopereze cu paringii si nu s& dispuna in mod artificial de drepturile lor. Scoala nu trebuie si impundi copiilor o educate contrard convingerilor religioase si filozofice ale pirinfilor. in spiritul prevederilor Convenfici, s-ar putea genera spete de genul: piringii nu ar putea si se opuna controversatelor ore de educatie sexual’, in cadrul carora copiii sunt incurajafi si exploreze gi sa accepte diversele orientari sexuale si identitti de gen”. Or, paringii ar putea fi acuzafi de violenfa impotriva fetifei lor daca, de exemplu, refuza si 0 trateze drept baietel, dacd ea doreste aga. Acelasi lucru s-ar putea intimpla daci pirintii recurg la ajutor medical pentru copitul lor care sufera de disforie de gen, Nu este clar la ce se referd rolurile de ,,gen” ne-stereotipe si cine ar trebui s& le identifice gi si le defineasca. in lumina controversatei definifii a ,,genului” gi a articolului 33 din Conventia de la Istanbul, parinfii care fac aceste Iucruri ar putea fi acuzati de violenfa psihologic’ si ar putea fi incriminati. Cu referife la componenta religioasit Asa cum am reliefat supra, prevederile Conventiei de Ja Istanbul sunt contrare viziunii crestine asupra familiei, ca reprezentind uniunea dintre un barbat si o femeie. Acest precept religios ar putea fi stigmatizat drept tradifie bazat pe comportamente stereotipe. Conform articolului 42 din Conventia de la Istanbul, ,,cultura, obiceiul, religia, traditia sau asa-numita onoare nu vor fi considerate ca o justificare.” Desi aceasti prevedere se refera la violent, ea trebuic infeleasi intr-un sens larg, cuprinzénd si nofiunea vaga de violen{% psihologica. Astfel, Convenfia de Ia Istanbul devine un mijloc de redefinire substantial a materialelor educationale pe aceasta tems. De asemenea, faptul ci Biserica Ortodoxi exclude femeile de la primirea Tainei Preotiei ar putea fi considerati o incileare a Conventiei de la Istanbul. Nu este clar in ce masur& grupul de experfi, avansat de Convenfia de la Istanbul, va putea sit se amestece in chestiuni care tin de morala, de organizarea gi de autonomia Bisericii Conventia de la Istanbul pune in pericol gi secretul profesional al variilor profesii, si printer altele al preotilor. Or, articolul 28, intitulat raportarea de catre profesionist, ii transforma pe acestia in informatori ai statului: »Partile vor lua méisurile necesare pentru a asigura faptul c& regulile de confidenfialitate impuse de legislafia interndé anumitor profesionisti nu constituie un obstacol, in condifii adecvate, in calea raportarii lor céiire organizafiile sau autoritdile competente, dacti au motive rezonabile sé creadé cai a fost sdivargit un act grav de violenfa, acoperit de sfera de aplicare a prezentei Convenfii, si cai sunt de asteptat alte acte grave de violenfé.” Cu referire la necorespunderea prevederilor Constitutiet A priori, potrivit articolului, 31 din Legea suprema, Libertatea constiintei este garantata. Ea trebuie s se manifeste in spirit de toleranfa si de respect reciproc. Revendicarea libertajii religiei este, Pra indoiala, unul dintre cele mai importante elemente care au dus Ia deptsirea conceptilor medievale asupra lumii si dezvoltarea perceptiilor modeme asupta drepturilor fundamentale ale omului. Libertatea gandirii gi religici sunt descori considerate, impreuna cu libertatea opiniei, drept un nucleu care demonstreazi c& Pactul ONU despre drepturile omului este bazat pe prezumtia filozofica, {in temeiul céreia individul este o fiing rajionala si stipan al propriului destin3 . Acest 4drept se refer’ la toate domeniile gandirii umane, oricare ar fi originea gi scopul lor: sunt protejate astfel religia, filozofia, morala, politica etc. El prevede, la fel, posibilitatea pentru individ de a-si exterioriza gandirea si de a o reda in fapte prin practicarea unui cult sau a unei activitafi politice, in retrospectiva, libertatea constiinfei si convingerilor a fost reflectat’i in Declaratia Francezai a drepturilor omului si cetiteanului din 1789. Potrivit Declaratiei, ,nimeni nu urma si fie persecutat pentru convingerile sale, nici chiar pentru cele religioase, daca prin exprimarea lor nu se incdlea ordinea public& prevazuti de lege“ (art. 10), si ,,Jibera circulafie a gindurilor si a opiniilor este unul dinte drepturile cele mai pretioase ale omului(art. 11). Constitutia SUA (1791) a pasit pe urmele Frantei gi a definit libertatea religioasi in cele 10 amendamente, de altfel numite legca drepturilor, Declaratia Universal a Drepturilor Omului, Pactul Internafional cu privire la drepturile civile i politice, Ia fel ca si Conventia european’ pentru apiirarea drepturilor si a libertiitilor fandamentale ale omului (si Protocolul nr. 1 adifional) garanteaza libertatea constiintei si areligici gi indica limitele exercitirii acestora. Legislatia national’ transpune in viafi art. 31 al Constitufiei si defineste convingerile religioase drept complex de idei, principii si invataturi de credinté sau dogme cu caracter religios in care o persoand crede, pe care le accept benevol, le mirturiseste si dupa care se conduce in via’. De asemenea, legislatia prevede explicarea cadrului juridic, in care libertatea de constiinta si de religie urmeazd sa se manifeste in stat, si stipuleaza, in formule extrem de similare celora din Conventia Europeanii, cd orice persoan& are dreptul la libertatea de géndire, de constiinta si de religie. Acest drept trebuie exercitat in spirit de toleran{a gi de respect reciproc si cuprinde libertatea de a aparfine sau nu unei anumite religii, de a avea sau nu anumite convingeri, de a-si schimba religia sau convingerile, de a profesa religia sau convingerile in mod individual sau in comun, in public sau in particular, prin invajitur’, practici religioase, cult si indeplinirea riturilor. Fiecare persoand gi comunitate religioasi poate adera liber la orice cult religios. Examinarea prezentelor critici de neconstitutionalitate, prin prisma dreptului comparat, ne permite s& identificim aprecierile juridice formulare de citre Curtea Constitutional a Rominici, in Opinia separati, expusi de magistrafii Marian Enache si Varga Attila, cu referire la Decizia sa nr.907 din 16 decembrie 2020, prin care au statuat cf: prevederile care incaled normele de moralitate gi la cele care pot pune in pericol snditatea gi integritatea fizic& sau psihict a copiilor gi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar gi nedidactic. Acestea reprezinti o expresie a obligatiei pozitive a statului de a reglementa un cadru adecvat in sistemul de invafamant care si asigure suficiente garantii pentru protejarea sinatatii fizice, psihice si morale a copiilor tinerilor, obligafie care deriva din art. 22 si art. 26 alin. (2) din Constitutie Subsidiar, cu referire la criticile de neconstitutionalitate aduse prevederilor legale referitoare Ja interdictia in unititile, in institufiile de invafamént si in toate spatiile destinate educatiei si formirii profesionale, inclusiv in unitiitile care oferi educatie extragcolara, a activitatilor ,,in vederea raspandirii teoriei sau opiniei identitatii de gen, infeleasa ca teoria sau opinia ci genul este un concept diferit de sexul biologic si cai cele dou nu sunt intotdeauna aceleagi”. Magistrafii Constitufionali, au mentionat c& respective norma previne influentarea ideologica de orice natura a gndirii copiilor/tinerilor in cadrul procesului educational, asiguriind un just echilibru intre interesele si drepturile aflate in concurs: interesul statului in asigurarea unui proces educational de calitate, dreptul copilului/tinerilor la invajatura sila un regim special de protectic si de asistenta in realizarea drepturilor lor [art. 32 si art. 549 din Constitutie} si dreptul gi indatorirea piirintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor [art. 48 alin. (1) din Constitutie]. Astfel, pe de o parte, statul nu poate in cadrul procesului educational si depund eforturi/s& constrang’ persoana sit adere la o ideologie politica sau religioasa. Pe de alta parte, in cazul in care in fapt se raspandese gi se realizeaza o partinire in spafiul educational a unor curente de opinie/ideologii, statul nu poate riméne pasiv, intrucat ar gira direct/indirect astfel de teorii/ideologii/curente, ceea ce ar afecta neutralitatea sa ideologic’ in domeniul educatiei. fn consecingi, in considerarea acestui principiu, statul nu poate si se manifeste activ prin promovarea diverselor ideologii in sensul convingerii copiilor/tinerilor de justefea acestora, De aceea, reglementirile legale adoptate trebuie s& urmareascd in mod permanent asigurarea unui just echilibru intre interesul statului [act educational de calitate] si drepturile copiilor, tinerilor, parinfilor, care, la réndul lor, au drepturi concurente si complementare in realizarea procesului instructiv-educati Apreciem ca, prin adoptarea acestei reglementiti, legiuitorul s-a plasat in marja sa de apreciere pentru a salygarda echilibrul dintre interesele gi drepturile aflate in concurs avand in vedere de riscul pe care il implica teoriile/opiniile care neaga sexul biologic cu privire la formarea personalita{ii si intelectului copiilor/tinerilor. Aceasta atitudine activa prezervai neutralitatea ideologicd a statului, ferind sistemul educational de diverse influente ale teoriei mentionate. in Hotararea Cur{ii Constitufinale or. 14 din 16 mai 2016, inalta Curtea a statuat c& libertatea constiinfei are un continut complex, exprimat sub aspect juridic in trei dimensiuni: libertatea de géndire, libertatea de constiin{3 i libertatea de religie. Astfel cum sunt protejate prin articolul 9 din Convengia Europeand, libertatea constiinjei sub cele trei forme - de gandire, de constiing si de religie - reprezinta fundamentul unei societi{i democratice. Aceasti libertate este, in dimensiunea sa religioas’, printre clementele esentiale ale identit’jii credinciosilor si ale conceptiei acestora despre viaf’, dar gi ale ateilor, agnosticilor, scepticilor ori indiferenfilor. Aceast libertate presupune, printre altele, cea de aderare sau nu la o religie gi cea de a o practica sau nu (Kokkinakis ¢. Grecici, 25 mai 1993, § 31, Buscarini si alfii c. San Marino, 18 februarie 1999, § 34, Leyla Sahin c. Turciei (MC) § 104, 8.A.S. c. Franfei, 11 octombrie 2010). in alts ordine de idei, potrvit articolului 48 din Constitutie, familia se intemeiaza pe cAsatoria liber consimfita intre barbat si femeie, pe egalitatea lor in drepturi si pe dreptul si indatorirea paringilor de a asigura cresterea, educafia si instruirea copiilor. Or, prin respectivele prevederi constitufionale, legiuitorul a stabilit urmitoarele principii a) familia se intemeiazi pe casatoria dintre barbat si femeie, ceea ce presupune interdictia casatoriilor dintre persoane de acelagi sex; b) cdsitoria trebuic si fic liber consimfiti de ambii sofi; ¢) in cadrul familiei, ambii sofi au drepturi egale; d) in cadrul familiei, paringii au obligafia de a asigura cresterea, educafia si instruirea copiilor lor. De altfel, potrivit acestui alineat constitutional, una dintre principalele prioritaji ale familiei este de a orca condifii pentru buna dezvoltare si educarea corespunzattoare a copiilor. Raspunderea pentru cresterea copilului gi asigurarea dezvoltirii sale le revine, in temeiul art. 18 din Convenfia internationala cu privire 1a drepturile copilutui, in primut rind pirintilor sau, dupa caz, reprezentangilor lor legali. Agadar, potrivit normei constitutionale, cresterea gi educarea copilului este in acelasi timp un drept si o obligatie Parinfii au un drept prioritar la educarea copilului fafa de alte persoane. Cu toate acestea, ei sunt obligati si aibi grija de sindtatea, de dezvoltarea fizied, psihicd si spiritual a copilului, precum si sa ii asigure objinerea cunostinfelor generale,Cu referire Ia afectarea dreptului la instruire Dreptul parinfilor de a asigura educatia si invafimAntul copiilor conform convingerilor lor religioase si filozofice nu este stipulat in art. 31. Acest drept, indicat direct in Protocolul aditional nr. 1 la Convenfia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertitilor fundamentale (art. 2), precum gi in art. 18 alin. (4) al Pactului Internafional cu privire la drepturile civile gi politice, pare si se strecoare prin intermediul art. 35 alin. (9) al Legii Supreme, care prevede c& dreptul prioritar de a alege sfera de instruire a copiilor revine parintilor. in sensul Constitutiei si al tratatelor internationale cuvenite, instruirea in cauza este instruirea religioasa. Aceste teori/opinii nu fin de sfera cunoasterii propriu-zise si nu sunt validate de cunoasterea conventional sau academica, ci reprezint& curente ideologice controversate, dar cu impact social deosebit si cu un potential foarte mare de realizare a unor mutatii asupra mentalului/sistemului de yalori al copiilor/tinerilor. Ele actioneaz& cu o forta de persuasiune variata in timp si in intensitate si inlocuiesc ideea de realitate biologicd cu o fietiune social, extinzénd, in mod discutabil, sfera liberului arbitru al individului intr-un domeniu in care determinismul nu poate fi negat. Implementarea unor astfel de teorii in mediul educational prin discufii referitoare la gisirea/descoperirea identititi unor modele de relationare (patternuri), asumarea chiar ludic& a unor roluri de gen, valorizarea unei atitudini necritice/amalgamate a ideii de ,,a fi diferit sunt tot atatea mecanisme informale de promovare a conceptului ideologic antementionat. Opiniile care valorificé ideea de gen in componenta sa care diminueaz pana la negare identitatea de sex, adic& identitatea biologic’ naturala, transformand-o intr-o constructie exclusiv sociala, au un vadit caracter programatic gi ideologic. Acestea ridica © serie de probleme bioctice, cu implicatii juridice, care sunt intr-o plind dezbatere europeanii/globali. Argumentele pro gi contra aduse in legiluri cu aceasti ideologie ce implicd un construct social in dauna celui biologic suscit’ multe pasiuni, drept care Iegiuitorul a apreciat in mod coreet, legitim gi justificat ca statul si nu ia o pozitie activa in raspAndirea unor asemenea teorii/opinii cu un puternic impact psihologic si ideologic. Daci acceptim ca in spatiul educational pot fi raspandite asemenea teorii inseamna ab initio c& statul a achiesat la acestea, confirmand justefea tezelor propovaduite. Or, statul in asemenea situafii incerte trebuie si igi menfina neutralitatea ideologicd si si nu se lase influentat de concepiii ideologice, pe care la randul sau sii le propage mai departe intr-un spatiu educational, al cunoasterii, al ideifor. in aceste cazuri, statul are 0 obligatie de rezerva mai ales cA in discutie, in cvasimajoritatea cazurilor, destinatarii vizati sunt copiii/tinerii, cu alte cuvinte, persoane care se aflé in plin proces de formare a personalitifii lor, Actiunea unor asemenea teorii/conceptii in spatiul scolar asupra mentalului copiilor/tinerilor este daunatoare pentru cdi ele reusesc si realizeze un intreg proces de transformare a acestuia, pornind de la percepfic si sensibilizare, ajungind pani la aprofundare, acceptare si preluare a modelului comportamental propovaduit (forma mentis), Rezult& c& statul are obligatia de a asigura neutralitatea serviciului public al educatici, obligatie ce deriva din principiul neutralititii sale ideologice, prin protejarca copiilor/tinerilor de asemenea influente. Cunoasierea validati stiintific cuprinde cunostinfele, valorile, formele gi ideile recunoscute si sanctionate institutional ca universal valabile. Acest tip de cunoastere este cel care face obiectul procesului instructiv-educativ. in aceste condifii, este axiomatic ci integrarea social a copiilor gi tinerilor realizatd in spafiul educafional se raporteaz la un anumit set de valori generale si universale prin natura lor, expresie a principiilorconstitutionale existente, grefati pe o realitate obiectivi de necontestat, astfel ci incerearea statului de a modifica in spatiul educational insdsi reperul in functie de care este realizata interactiunea social’ nu ar face altceva decfit si schimbe o paradigm’ obiectivi/biologica/certi intr-una subiectiva/social&/ incerti/aleatorie. Or, fiinfa umani, in conditiile dezvoltarii si cmancipirii sale, si-a pistrat identitatea in pofida tuturor schimbirilor si variabilelor de mediu, tocmai datorit unei educafii adecvate asigurate gi garantate de stat, Asadar, combaterea, infirmarea unor realitati naturale prin ideologii de natura sociala este inacceptabili. Transpus la nivel constitutional, aceasta tezi nu permite relativizarea unor termeni folositi chiar de legiuitorul constituant [criteriul de nediscriminare bazat pe sexul persoanei, sau principiile referitoare la egalitatea dintre barbat si fomeic, altminteri ar insemna c& ar trebui s& acceptim ca intreaga Constitufie opereazii cu termeni confuzi, iar notiuni care ar trebui s& exprime ideea de imanenti si constan{a ar fi in permanent re-interpretate in funetie de diverse orientari si curente sociale mai mult sau mai putin subiective,tranzitor De aceea, statul are obligatia de a nu se atinge de realitatea obiectivi, biologic’, Hisiind-o si se manifeste liber si firese. Educatia nu reprezinté un mijloc pus la indemana unei activitaji de propaganda, ci implicd un intreg proces prin care sunt transmise gi insusite valori si cunostinfe formative. Rolul stu in societate este unul deosebit, intrucdt creeaz& cadrul necesar progresului si cresterii nivelului de cunoastere intr-un mediu cultural bine structurat si orientat spre infelegerea gi st&panirea proceselor si fenomenelor unei societati in plind expansiune. invatarea si educafia conduc Ja dezvoltarea unor modele comportamentale, care modeleazi —_personalitatea —_copiilor/tinerilor, iar asteptarea—legitim&’ a piringilor/tinerilor/copiilor este aceea ca statul sf identifice un parametru curricular optim pentru promovarea unui invafzimant bazat pe valorile sale fundamentale pentru a asigura libera dezvoltare a personalitifii copiilor/tinerilor. Astfel, statul trebuie si fie preocupat asigure toate condifiile necesare pentru ,,promovarea unui invai{iimant orientat pe valori, creativitate, capacititi cognitive, capacitifi volitive si capacitati actionale, cunostinfe fundamentale si cunostinje, competenfe si abilits}i de utilitate directs, in profesie gi in societate“ Relafia tripartiti care se stabileste intre stat, parinfi si copii/tineri in procesul educativ nu poate fi trangata in termeni absoluti in favoarea unora dintre acestea, ci aduce in discutie existenfa unui just cchilibru intre interesele, respectiv drepturile acestora. Astfel, Constitufia recunoaste dreptul la invafaturi ca drept fundamental, si prevede dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia gi instruirea copiilor, totodata stabileste cf atat copii, edt si tinerii se bucura de un regim special de protectie in realizarea drepturilor lor. Sistemul educational valorizeaz& drepturile enunate in spiritul deplinei tolerante, al respectului reciproc gi al respingerii oricdrei forme de discriminare si promoveaza valorile fundamentale care stau la baza societifii, Invocarea libertafii de exprimare pentru a justifica propagarea cu acordul si sprijinul statului a unor curente de opinie controversate gi nevalidate in spatiul educational public nu poate fi acceptati. Exercitarea libertitilor inerente persoanei, fie ele si fundamentale, in mod absolut, fari limitari si restric{ii incaled insigi limitele intrinseci ale acestor libertati, avand drept consecin{i deformarea realitatii obiective gi ordinea existenta in orice domeniu de activitate, iar exercitarea in termeni absoluti a acestor libertafi ar putea avea drept consecinte situatii anathice care impiedicd exercitarea drepturilor concurente ale celorlalte subiecte de drept cirora in mod rational gi proportional trebuie s& li se 8recunoasca si garanteze aceleasi drepturi fundamentale in scopul dezvoltarii personalitit Jor fntr-o societate democraticé. De aceea exista o ordine juridica, iar rolul acesteia este aceea de a limita libertafile unora in raport cu libertifile celorlalfi, garantandu-te, astfel, exercitarea lor eficienti. Atat drepturile, cét gi libertifile sunt supuse reglementirilor juridice, ele nu pot fi exercitate ad libitum, ci intrun cadru organizat, coerent si reglementat juridic. Interdictiile de natura juridicé nu reprezint& conceptual nicio limitare a libertafii pentru cd libertatea poate exista numai intr-o ordine de drept stabilité de stat. De altfel, in jurispruden{a sa, Curtea a statuat cd exercifiul unui drept nu poate fi absolutizat, prin eliminarea oric&ror ingradiri, inerente in considerarea existenfei altor drepturi apartinand altor titulari, cérora autoritatea statald este {inuti, in egalé misurd, si le acorde ocrotire. Altfel spus, libertatea - cu semnificatia indeobste conferit’, de cadru juridic in ale carui limite valorificarea dreptului este legitima - inceteazi acolo unde ‘incepe libertatea altor subiecte de drept. Constitufia reglementeazi expres la articolul 35, dreptul la invaféitura, de altfel cu privire la dreptul la instruire, exist’ o bogatd practica a CLEDO, care a enunfat o serie de interpretéti si opinii. Dreptul la invataturi, unul dintre cele mai importante drepturi sociale ale omului, crecazi premisele necesare afirmérii plenare a personalitatii si a demniti{ii umane. De potentialul intelectual al persoanei depinde nu numai promovarea pe scara social si statutul ei social, dar si progresul societatii in ansamblu, evolutia viefii economice, sociale si cultural, Priviti. prin prisma practicii altor state, Conventia de Ja Istanbul a stirnit controverse in mai multe state, in special cu referire Ja termenul de ,.gen”, nefiind ratificat de Bulgaria, Slovacia, Cchia, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Ungaria, Rusia, Ueraina, Azerbaidjan si Armenia, membre ale Consiliului Europei in Republica Bulgaria, judecatorii Curfii Constitutionale au calificat respectiva convenfie ca find in conflict cu legea fundamental a {irii, informeaza Agerpres.Comitetul Helsinki Bulgaria acuzase autoritiile bulgare cf au dat dovadi de desconsiderare totala fat’ de atacurile sistematice impotriva femeilor, prin respingerea acestui document. in februarie, guvernul bulgar a retras proiectul de lege pentru ratificarea Conyentici de la Istanbul, pe fondul opozifiei mai multor partide si grupuri religioase, inclusiv din partea Biserici ortodoxe bulgare. Premierul Boiko Borisov a explicat atunci cA partidul siu GERB va retrage proiectul de lege de Ia ratificare pentru ca adoptarea respectivei convenfii nu este sprijinita de partencrul sau de coalitic, partidul nationalist Patriofii Uniti, dar nici de Partidul Socialist, principala formatiune de opozifie. Atat formagiunea Patriofii Unii, cat gi Biserica au atenfionat ci ratificarea documentului va incuraja cisitoriile intre homosexuali si va permite acceptarea unui al treilea gen. Parlamentul Slovaciei a respins, pentru a doua oara ratificarea Conventiei. Legislativul de la Bratislava a respins prima dat& acest text in luna martie, sustinand ca el contrayine definitici constitutionale a cAsdtoriei in Slovacia, definiti drept o uniune heterosexuala. Actualul ministru polonez, al justifiei, Zbigniew Ziobro, a declarat cd respectiva conventie este ,,0 creafie femini ustifice ideologia gay”. Republica Turcia a denunfat in mod oficial Convenjia de la Istanbul privind prevenirea si combaterea violenjei impotriva femeilor si a violenjei domestice, Guvernul turc ita explicat decizia de retragere din aceast% conventie, sustindnd c& acest tratat ,submineaza valorile familiale” gi ,normalizeazii homosexualitatea” prin apelul su la nediscriminare in functie de orientarea sexual.Cadrul normatiy pertinent Constitutia Republicii Moldova Articolul 1 Statul Republica Moldova (3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, in care demnitatea omului, drepturile si libertifile lui, libera dezvoltare a personalititii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinti valori supreme $i sint garantate, Articolul 4 Drepturile gi libertitile omului (1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertitile omului se interpreteazi si se aplicd in concordanta cu Declaratia Universal a Dreptutilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. (2) Daca existé neconcordanfe intre pactele si tratatele privitoare a drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte gi legile ei interne, prioritate au reglementarile internationale. Articolul 7 Constitufia, Lege Suprema Constitufia Republicii Moldova este Legea ei Suprema. Nici o lege si nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constitutici mu are putere juridica. Articolul 31. Libertatea constiinfei (1) Libertatea constiintei este garantati. Ea trebuie si se manifeste in spirit de toleranfa gi de respect reciproc. (2) Cultele religioase sint libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in condifiile legii. (3) in relafiile dintre cultele religioase sint interzise orice manifestiri de invrajbire. (4) Cultele religioase sint autonome, separate de stat si se bucuri de sprijimul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistenfei religioase in armati, in spitale, in penitenciare, in aziluri si in orfelinate. Articolul 35. Dreptul la invaifiiturd (1) Dreptul la invagitura este asigurat prin invafimintul general obligatoriu, prin invafamintul liceal si prin cel profesional, prin invajamintul superior, precum gi prin alte forme de instruire si de perfectionare. (2) Statul asigura, in condifiile legii, dreptul de a alege limba de educare si instruire a persoanelor.Articolul 48, Familia (1) Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societafii si a statului. (2) Familia se intemeiaz& pe casitoria liber consimfita intre barbat si femeie, pe egalitatea lor in drepturi gi pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor. IV —CERINJELE AUTORULUI SESIZARI Unmare celor expuse, tn conformitate cu prevederile art.1 alin.(), 31 ,35 si 48. din Constitutia Republicii Moldova, art. art.4 si 25 din Legea cu privire la Curtea Constitufional’, art. art, 4,38,39 din Codul Jurisdictiei Constitutionale Solicit inaltei Cur 1, Admiterea spre examinare si declararea admisibila a prezentei sesiziri; 2, Exercitarea controlului_—constitufionalitttii gi declararea_—_drept neconstitufionali a Legii nr. 144 din 14 octombrie 2021 privire la ratificarea Conventiei Consiliului Europei privind prevenirea si combaterea violentei impotriva femeilor gi a violenfei domestice ERITOARE LA OBIECTUL SESIZARIL UPLIMENTARE REF! VI- LISTA DOCUMENTELOR VIL- DECLARATIA $I SEMNATURA. Deelar pe onoare ca informafiile ce figureazi in prezentul formular de sesizare sunt exacte, IS NOVAC GRIGORE (2-2