BOABE DE GRAU ANUL IV, N-rul 10 REVISTA DE CULTURA OCTOMVRIE 1933Chivotul Domnului Alexandru Lipusneans: dela Manistirea Dochiari (cu vulturul, stema gi ‘Iw sv) URME ROMANESTI LA MUNTELE ATHOS De timpuriu Muntele Athos a pitruns in viata mea, Tata il vizita deseori si aducea cu sinesi, pe langi povesti minunate, si o seami de obiecte sfintite ale cdlugirilor. Intr'un rand spunea cum, fiind greu bolnav si impirtisindu-si temerile unui monah: «Périnte, aici _o si-mi’ cadi oasele »; acesta i-a rispuns in chip de mangiiere: « Apoi, fiule, de-ai avea norocul si mori la Athos, te-ai duce deadreptul in paradis ». Si a vroit destinul sisi mantuie tocmai acolo zilele. Chemat de vestea neasteptat3, am urcat pani la _manistirea Hiliandar, unde 1-au inmorméntat. Dar_atunci eram de varst’ frageda si nu binuiam inci rostul insemnat al Muntelui Athos in trecutul roma- nesc. Mai tarziu am aflat si am scris intr’o carte englezeascd: «Cetind orice descriere a Muntelui Athos— ca, spre pild3, Méndstiri in Levant al lui Robert Curzon — esti izbit de repetitele referinti: « Acest Ticag a fost darul Neagului, Voevodul Valahiei »; «Manistirea a fost recliditi de Stefan, Voevodul Moldaviei »; sau «Alexandru, Voevodul Molda- Viei, a fost un mare bineficitor al acestei si altor ministiri... ». ‘Acum imprejuririle mi poartd iarisi citre Mun- tele Sfant. Debarc la Dafni, coasta portului vest- mantat in lauri, trec potecile insemnate cu simple cruci de lemn, colind pe rind manistirile, ma bucur de ospetia lor, graiesc unuia si altuia din cAlugiri; incit la urm3, cind stau si caut si-mi rinduesc impresiile, de cari sunt coplesit, nu stiu cum si de unde si incep si si purced inainte, Ca mi-a spus cineva: ¢ Uiti-te la cilugiri! Isi las mami, tati, si vin aici de se ingrasd pentru sufletele lor»; ci multi din ei zac afundati in amorjeala obscurantisti; ci, slibindu-se credinta, ortodoxi:mul a incremenit’subt tipicul formelor seci si superstitioase; ci in umbra chiliilor s'au incuibat patimi urdcioase—la ce as mai stirui? Eu am venit si cercetez bogitia daniilor voevo- dale, si gust frumusetile naturii si si ma incdnt de naivitatea legendelor cu miracole. Insisi Fe- cioara Maria s'a fost abatut cindva la Muntele Athos, luindu-l subt inalta-i ocrotire. De aceea378 BOABE DE GRAU si chipul ei, zugravit in atatea feluri, e adorat aici pretutindeni, Dinaintea unei asemenea icoane am auzit intonandu-se la Protatu Axionul: «Cuvine-se cu adevarat si te fericim, niscd- toare de Dumnezeu, cea pururea fecioar’ si prea nevinovati si maica Dumnezeului nostru... ». ‘Apoi diaconul a dat glas pomenirii ctitorilor si bineficitorilor: Stefan Voevod, Bogdan, Alexan- dru, Petru, Neagoe, Teodosie— un sir'de nume este dovedita. La 885 impiratul Vasile I Mace- doneanul si dupa dowizeci si sase ani urmasul siu, Leon’ Infeleptul, in vederea unei mai po- trivite reculegeri monahicesti, le opreste intrarea la Athos. Ci misura nu se fine cu rigoare. Mai pe-ascuns, mai pe fati, Viahii incep a se strecura laolalta cu sofiile si cu fetele, cari, slujind de pistorife si imbricate barbiteste, stribat linistea sihastriilor si atrag pe calugari in ‘vraja ispitelor; Diptibu dela Protatu (in coloana V numele ctiterilor romani) ce le-am gisit inscrise si intr’un vechiu diptih roménesc. La aceeasi biserici se afl tainuiti de o parte si o cristelnifs, rostul cireia nu-l pricep. «E de mult, spune eclesiarhul, din timpul Vla- hilor... Ii botezau in ea pruncii ». Si astfel mi strimut cu gandul departe, in veacul al optulea, cind triia la Muntele Athos si o populatie mi- reani, cind nu erau zidite inci manistirile, cand monahii adipostiti in colibe si crestineze grupurile de pistori Viahi, cobordtori pe aceste locuri. Fiinfarea lor ca neam aparte asaci impiratul Constantin al IX-lea Monomahul e nevoit si-i alunge. Acum, insi, dupice cilu- garli au gustat din plicerile neingiduite si s'au folosit de spiritul intreprinzitor al Viahilor, por- nesc ei-insisi a se plinge si a cere cu stiruinfé inapoierea lor. Toate acestea ni se Limuresc pe deplin intr’un manuscris al bibliotecii Sfantului Pantelimon, in- titulat Scandalurile petrecute la Athos in 1088, pe care il dau in traducere: «In zilele lui Alexie Comnenul, care a domnittimp de treizeci si seapte ani, 1118, Viahii Cuoviahi, pastor intind au pitruns in Athos aegumenului Lavrei, Hi cu turmele att pitri din 1081 pana la ri de oi si capre, s, dupa stiinta insd cum se va spune mai tarziu, ‘uns si femei in ardtare bir. Heascd; si mult desfrau’ si spurcdciuni mu eg, Trek manindu-si turmele in haine de birbsti, {neat monahii Athosului s'au intors cite imps FaursAlesie, si-au fost indatdizgoniti Insis duphes Sau dus vitele si Vlahii din Athos, in loc cy mulpu- Passed lui Dumnezeu monabii, aa ridicat mvc Pirzinie si urgie, de s'a curitit Muntele, ta ene Fesa imvtednicit si triim, ba mai de geaba' plane He canputi, $i era mare jelanie in Athos; si, Pecans fugarii Eghipetului simfiau lipsa cleni, Péstelui si altora, monahii ravniau dupa ned” nea Viahilor, ‘amintindu-si de laptele brinza, fais ,Pettecerile ‘si schimburile negustorest eat impreuni, si de begiile cari mai pe urma in wit barn f ppt ee eet ne een ieee diavolul in sufletele Via- i tineau femeile in 5! paisteau turmele zeci si di lor, de-s a ciobani podoabe barbatesti si slujiau caluga- de plecarea Viahilor, Povestim, cici, gisind a insuflat monahilor di in chip nero MARCU BEZA: URME ROMANESTI LA MUNTELE ATHOS 379 flor in manistiri si le duceau branzeturi, lapte Giltnh si Je famantau painea la ile de prance Tar cele ‘sivarsite de ei sia le auzi, Numaicat doritorii de asemenea lucruri, clindu-se, si-au indrept po- tat greselile; caci marsavii, Hrisovul tui Alexandru cel Bun din 1429 (mandstiea - Ream koe Zografu) Sepaetcapiies Tincomioman nt Fee on Setanta? eee ee As aaa ame (asi virtuosii cilugari, afland de relele acestea, 4 Opi RO Se lesa, le-au spus tare, si patriarhului incl levag scris, “a aoe cum ci Viahii aw femei pascitoare de turme. Ci mai mult a cilugirilor, si necuratul uneltele riutitii, rept pricing oarecum bine. © fuvdntati porunca patriachului dea ste” Wnt aaa & Athos. $i acum izgonindu-se, edlugint 4 nt ee cis oa fata re Coot, seaing TONat! cltte sufletele lor dup’ moarte, $i, puzind acest cuvant, mulfi din ei's'au ealtun? foarte — monahi si pustniei, Sau aritat, Ci intrase i de ani cari timp de cinci- luptasera cu diavolul acum esiau plangand uunii altora, c& de azi ori in chili zeci de ani se | nu clintisera, d, zicindu-si580 BOABE DE GRAU Inscriptie dela turnul arsenalei Zografu: « Binecredinciosul si de Hristos iubitorul Io Bogdan Voevod a zidit acest turn in numele Sfaintului mucenic Nicolae. In anul 7025» (1517)MARCU BEZA: URME ROMANESTI LA MUNTELE ATHOS oprafu de $ stirea Hiliandar) Teoand diruiti de Doamna lui Matei Basarab (se fnainte traiu nu avem, nici hodin’, deoarece am izggonit pe Viahi si ne-am_cilcat un legimant. Oh, nebunia lor! Carduri-carduri esiau intra bu- curia diavolului. $i erau Vlahii patru sute de familii, pe turmele carora a vroit patriarhul si pue zeciuiali si n'a It « PEPALAACTAATEAY Rea HECAAICA: Leak a given a tarceDEY Oa HA PATINE CE LOY RAM GO HSC AICAPAMOEAMA BIE, CAME CGOM ACCP EMRE AMAIAPA RACE ASE NA ARKIHAR ANIA Evanghelia lui Stefan cel Mare din 1495 (mAndstirea Zografu) lisat_pe arhonti s’o faci, spre a nu se ingreuna ministirile. Au esit cu Vlabii o mulsime de c& lugiri, cit vedeai manistirile pizite numai de orbi, ologi si batrdni. Si astfel intimplindu-se lucrurile, a venit sirbitoarea Criciunului si s’au strans toyi dup’ datins in Lavra Cariesului, Au afurisit inti pe dimogheronti, apoi sobor fican- du-se, au ales trei barbafi evlaviosi: pe Ioan, egumenul Vatopedului si pe Simeon, egumenul Caracalului si pe Nichifor, egumenul Constam nitului, o ruda al impiratului Alexie, si pe doi supraveghetori, de i-au trimis la impirat, scriin- du-i si carte: Sfinte Despot al nostru, cunoscut este impiritiei tale, ci porunca patriarhului de a sta Vlahii a golit Athosul si ne rugim si ridici aceasti porunci, deoarece ne pierdem cu to} si subt a ta seninitate ducem si noi o viafi li- nigtit’, Cetind acestea imparatul, a luat si sfatul Curtii, care si-a dat parerea si-l cheme pe patriarh. Im- paratul, insi, din evlavie n'a ficut-o, cia trimi pe monahi la patriarh, scriindu-i doar ci ordinul acestuia golit-a Muntele Athos. Tar patriarhul a dat rispuns impiratului: Intrucat n'ai iscilit, porunca rimane fari putere si este vrerea lui BOABE DE GRAU Dumnezeu si tie Athosul subt imparijeasca sti- panire, spre a nu mai intra Viahii» 1). O noti a manuscrisului adaugi: « Egumenul Lavrei, Toanichie Valmas, cunoscut de impirat si de patriarh, a fost inceputul si ridicina relelor sivarsite de Vlahi, fiindci a scris ca din partea patriarhului in chip mincinos si a iscalit cu mana sa, cum ci patriarhul a poruncit si intre Viahii, spre a lua branzeturi, lapte, and si altele ». Apoi: « O carte intreagi exista inaintea revolutiei despre cele petrecute in Athos, care acum nu se vede », Din aceste randuri, cat si din intrebuintarea termenului de Cutoviahi, reese ci manuscrisul dateazi din veacul al XIX-lea, dar el foloseste si in bun’ parte reproduce textul unui alt manu- scris cu vreo cinci sute de ani mai vechiu, Se aff in biblioteca Ivirului. Incepe: @Zicea monahul acesta Ioan Trahaniotul, ci cele intimplate dintru inceput la Sfintul Munte, Capul Sfincului Grigorie din Nazianz in chivotul diruit de ‘Maria Doamna lui Serban Cantacuzino i Maria Biliceany, Ja 1789 (mAnistirea Vatoped) fnainte si dup porunca patriarhului, nu numai 1) Ne. 5788, 281, p.SSS ee MARCU BEZA: URME ROMANESTI LA MUNTELE ATHOS episcopul Leontie ci si multi dintre sfintii paringi le-au scris si-au luat astfel de stire, ci in urma izgonirii vitelor si Vlahilor din Athos, in loc si muljumiasc fui Dumnezeu monahii, c& a ridicat © pericoloasi urgie sia curitit Muntele Sfint, unde ne-a invrednicit s& trim, mai mult se plan” geau; si era jelanie mare in Athos... ». ‘Urmeazi scrisorile dintre impirat si patriarh, 383 Alungagi dela Muntele Athos, Viahii au conti- nuat pind azi si-si mane turmele in celelalte parti ale Calcidicei; in calea mea spre Salonic le-am intainit corturile de popas; iar unul din paring Lavrei_mi-a spus, cu infiorarea tinerefii_amin- tite, de jubirea sa pentru o frumoasi pistoriti vlah, cnd avea odati grija unui metoh mani- stiresc la Casandra, Relagiile Muntelui Athos cu Basorelieful $tefan-cel-Mare din 1496 (ministirea Vatoped) fndu-se [a iveala purtarile amigitoare ale Vla- hilor fafa de calugiri: «Precum Madineii isi gatiau femeile si le adu- eau inaintea poporului Tudeu, spre a-1 conrupe si al indeparta de Dumnezeu, tot astfel si dia- Volul a intrat in sufletele Viahilor, de-si impodo- iaw sotiile si fetele in strae birbatesti, ca si-i Piard’ pe acei ce vroiau a trai evlavios... !)». 4) Povestre istricd a scrisorilor Impératului Alexie si Pa- triarhulai Nicolae in diferite vremi, Nr. 4502, 382, p. 430A =434D. romanimea nu se fntrerup nicicind, mirindu-se bineinfeles dup’ intemeierea Principatelor Duni- rene. Cu drept cuvant profesorul N. Iorga scria acum nowisprezece ani, luind in vedere materialul de-atunci: «Nici un Domn al Moldovei n'avuse pind la 1466 legituri_ cu Athosul »}), Dar, iat cd la Zogeafu dau de hrisovul daniei lui Alexandru-cel-Bun din 1429 si actele aceleeasi 4) Analele Academiet Roméne, Seria I, tomul XXXVI, p. 466.ff | ih “Pateabiral ul Peers Rares (mAadstirea Esfgmen’) BOABE DE GRAU manistiri arati, ci hotirnicirea unor_ proprietiti ale sale e facut si mai inainte, la 1378 «sub prea sfintul mitropolit al Viahiei»?). Desi Viad si Radu- cel-Mare ajuti cu pensii anuale mAnistirea Sfin- tului Pantelimon la 1487 si 1496, cucernica prin- Tcoana batutd in aur de Nicolae din satul romAnese Nicolifa, la 1690 (ministirea Vatoped) esi Angelina a Serbiei scrie marelui Cneaz Vasile Twanovici in 1509: ; «Unele din manistiri au de patron si protector 4) Actes de Zographou, publiés par W. Regel, E. Kurtzet et B. Korablev, Petersburg 1907, p. 113.585 (Padova vosnsqurm) qeieseg s08eayy mynsyeseg tnsersouesy MARCU BEZA: URME ROMANESTI LA MUNTELE ATHOS386 BOABE DE GRAU pe Tarul Iberiei, altele pe Voevodul Valahiei; vone. Una chiar a lui Stefan-cel-Mare, firi dar Sfintul Pantelimon n’are decit pe Inaltimea- scoarfe si putin rupti, avand la sfarsit urmitoarea Voastri... »4). , insemnare din 1495: Atst Domnii Valahiei cat si ai Moldovei incep Aceastd tetraveanghelie a cumpdrat-o Domnul Io acum opera lor de ctitorie la Muntele Athos. Suen Voevod jial lal Bogdan ‘Votvodleiee Dupice zideste trapeziria Zografului si turnul Die! $i-a oyerot-o tuirn raga om tre rage Adormirii Preasfintei Stapénitoarei noastre Nés- cdtoare de Dumnezeu si Pururea Fecioarei Ma- rit in biserica din Borzesti de pe Trotus, ca sa-i fie lui pomenire neschimbatd cét std acest hram. Tar care va strica ori va clinti aceasta pomenire, sau episcop sau popa sau oricine, aceluia fie protivnicé Sfanta Nascdtoare de Dumnezeu in ziua infricosatei judecdti a lui Hristos. Tar anul domniei iui 38 curgatori. In anul 7003, luna Noemvrie 3 zile, Dupi o suti treizeci si doi de ani o alti mani trage in adaos rnduri pe alocuri ne mai cetibile: Aceastd tetravanghelie a inoit-o si a legato Vasile Lupu si Logotitul Golia (manistirea Vatoped) arsenalei, isprivit de urmagul stu Bogdan, $tefan- cel-Mare isi ia sarcina la 1471 si dea cinci sute de aspri anual, cum spune in hrisov, « mAnistirii noastre din Sfantul Munte, unde ‘este hramul sfintului si slivitului marelui mucenic i purtitor de biruinfe Gheorghe, numité Zografu ». Apoi in ajunul unei batilii Stefan e speriat de multimea ostilor turcesti si adoarme cu indoiala in suflet, dac& s& purceada ori nu a doua zi lupta. Si-i apare in vis Sfantul Gheorghe: «Nu-ti fie team’, fi ice. Porneste-ti oamenii impotriva necredincio- silor si Dumnezeu are site ajute!». Dupa iz- chitis romaneascd a Stintului Ipatie, agi mndstirea Vatoped Bands, Voevodul trimite Zografului 0 icoan’ a Sfantului Gheorghe ce se pistreazi si astizi, In binecinstitorul si de Hristos iubitorul Domn Io biblioteca manistirii gisese si trei evanghelii sla- Miron Barnovichi Moghila Voevod, domn al Térii Moldovei, pentru sufletul.... si pentru ) La Question du Couvent de St. Pantelinon, par Un Ami sufletul lui... sia mamei tui, Elisabeta, si a de la Verité, Constantinople 2874, p. 23 dat-o ta biserica... hramul Preasfintei Stapa-nitoarei noastre Néscdtoare de Dumnezeu si Pururea Fecioarei Marii in satul Borzesti pe Trotus, ca sd-i fie pomenire sd se pomeniascd la fiece slujba... cum se pomeneste si rdpo- satul Domn, Io Stefan Voevod, fiul lui Bogdan Voevod, si mama lui Oltea. Tar cine va strica gi va clinti dela biserica aceasté pomenire edt std acest hram al Adormirii Nasca- toarei de Dumnezeu, sau episcop sau popd sau oricine, acelui si-i fie protivnica Sfanta Niascdtoare de Dumnezeu in zina infricosatei judecditi a tui Hristos. Amin. In anul 7135 luna August 16 zile. Cealalti evanghelie, aseminitoare precedentei, are inscriptia datati 1563: Aceastii carte numita sfanta tetravanghelie a cumparat-o jupan Neagoe, mare ban al Craio- vei, si jupanifa lui Anca si a asezat-o in hra- mul Sfantului Arhiereu si Facdtorului de minuni parintelui nostru Nicolae, in satul Coieni, ca sé lucreze pentru aceste suflete si pentru sufletele Starejul Grigorie, Radu Mihnea si fiul siu, fresei fn catholiconul Ivirului Faringlor si copiilor in sfantul hram. In zilele binecinstitorului si de Hristos iubitorului nostra Demn, Io Petri Voevod, fiul preabunului Io MARCU BEZA: URME ROMANESTI LA MUNTELE ATHOS 387 Mircea Voevod, in anul 7071, luna Ghenarie 1 zile. A treia evanghelie, cu frontispiciu de impletiri colorate, ni se spune, ci fu scrisi la manistirea Bistrija pentru jupanal Toan, mare vistiemic, egs- men fiind Chir Onufrie, anul 1544. Teofanie, athiepiscop al Moldovlahiei, in nartexul bisericii Iviru Pe lingi Zografu din vechi timpuri fiinfeaza si ministirea, tot slavon’, a Hiliandarului. Stefan Nemania, despotul Serbiei, parisindu-si domnia, vine la Muntele Athos, se cilugireste si inte- meiazi Hiliandar, unde si moare — ceeace inalfi prestigiul manistirii si atrage incoace numeroase danii, precum dovedesc hrisoavele. Numai in curs veacului al XVI-lea Voevozii Radu dela Afumati, Vlad-Vintili, Petru Schiopul, Mihnea Turcitul, dau la rind’ Hiliandatului rente anuale variind intre cincisprezece si trei mii de aspri. Mai tarziu doamna Matei Basarab darueste 0 icoana a Sfintei Marit in desivargit stil bizantin; are coroani de aur cu nestimate si subt aureol’ siruri de mirgiritare. «Sunt in biserici si citeva candele cu stema romaneasci »: asa_mirturiseste parintele Ioan, ardelean, slujitor in arhondiriaBOABE DE GRAU 588 e inadins E teama Gi, in loc si-l aduc3, aflu apoi ci-i dete ti drumul pe citeva zile din ménistire. manistirii. Si cum le caut multi vreme, fark si le pot descoperi, zic eclesiarhului: we * hay ™ rm tele Paterija lui Duca Voda (manisticea ‘Xeropotam) arab (mAndstirea Xenofont) Patrahirul lui Neagoe Bas: Pentru ce vi inte- binuitoare ce o intalnesc la mai tofi monahii, Le ghicesc gandul intrebite » M& duc du tele Ioan, cA le st a, da, a BBMARCU BEZA: URME ROMANESTI LA MUNTELE ATHOS 589 feseazi aceste lucruri? Nu cuniva dorifi a ni le rispuns: RémAnefi voi cu hrisoavele si noi cu fare inapoi?». Adaug pe de alti parte nestiinta mosiile... ». Jor sifanatismul de rasi, cari impreund it la prefacerea ori. dispari- : = fiaatitor inscripyii romAnesti. Au putut fezista numai acele in piatr’, vartos prinse de chiar pereii cladirilor. Aga ‘ste basorelieful arsenalei Vatoped din 1496: Stefan-cel-Mare aduce prinos © ctitorie a sa Maicii Domnului, care subt numele de Vimatarisa_e si hnramul bisericii Vatoped, cea mai cu- prinsi dintre manistiri’ si poate din aceasta pricin’ si cea mai necrufitoare. Cum aduc vorba de inodarea firului traditiei intre noi si Muntele Athos, unul din epitropi mi intrerupe: —De cind cu luarea averilor, noi am contenit orice legituri cu Romania, — Credeam, intampin eu, c& aceasta-i o chestie tnchis’, N’ati avut timp a vi jelui indeajuns? —Ba da, zice un alt epitrop, dotat cu simful humorului. Ne-am plans si Fortiresja cu tura al fui Petru Voevod, arsenaua Caracalului deadreptul oamenilor vostri, spunin- du-le de hrisoave. Sti ce ne-au rispuns? « Rima- Pahomie, ctitorul manastirii Caracalu Celilalt Pahomie din mAnistirea Caracalu efi voi cu hrisoavele si noi cu mosiile...». $i _ Inveselit, cheami apoi bibliotecarul si amindoi Sfingia-sa ride in hohote si repetd: «Aga ne-au imi pun subt ochi suluri de hartii, doveditoare aBOABE DE GRAUMARCU BEZA: URME ROMANESTI LA MUNTELE ATHOS sor Senerozitiyii romAnesti. Viad-Vintils Voevod, intre alti, ordndueste la 1533 ajutarea manistirii cu ece mii de aspri anual, iar Alexandru Lapus- mean fi trece o chervasarie cumparati dela un tadiu ture din Salonic cu seaizeci si cinci mii de ‘pri si dania se face la 1560, cand egumenul si i alfi frati ai manistirii Vatoped aduc in Moi- ova capul Sfantului Grigorie de Nazianz — cap finut azi intr'un chivot cu inscripfia greceasc’ amintitoare de «Maria Doamna lui Serban Voe- Turnul tui Neagoe Basarab (ministirea Sf. Pavel) ‘vod Cantacuzino si Maria lui Constantin Bali- eanu, 1709. Printre icoane iau aminte si 1a tina ce reprezinti pe Maria Vimatarisa, ferecati fin aur, avind pe chenarul sting, jos, ‘randurile srecesti: Wieolae giuvaergin din satul Nicotiga, intr'anut 1690. ‘Acest sat_macedonean a fost totdeauna curat fomanesc. Biblioteca mAnfstirii se afli in turnul ridicat de Neagoe Basarab si cu paraclisul acestuia, aa de frumos zugrivit. Cercetind manuscrisele, gisesc insemnat pe o evanghelie cu data de 1309: “Inte’ast an au intrat in Viahia Catalanii »; aiurea alti insemnare: « La 1591 a venit Stefan Voevodul Firmanul Jui Suleiman Magnificul din 1535 (manistirea Caracalu) in Bucuresti»; iar pe o carte, Dogmatichi Panoplia, din veacul al XIV-lea, urmitoarele cu litere sla- vone:592 BOABE DE GRAU Adecd si stii cd am scrisu eu robul lui Dumnezeu anume Costandin, cari au fostu venet cu pa- Chilia romAneasci din Lacu rintile popa Zaharid la sfénta méndstire ta Teoana Doamnei Moldovlahiei, Maria Asanina Paleologhina (ministirea Grigori) Sfantagora si cene va ceti aceasti sfinti scrip- turi, de va fi preut sd aibé a pomene acest ticdlosu nume Costandin, ca sé-l pomeneascd si pe sfentiea sa Dumnezeu in April 20 de zele, leat 7206. Alituri_e si semnitura unui ie- romonah Ioasaf in greceste ). Mai este la Vatoped si 0 panzi vo- tivace a suferit mult de incendiu: Vasile Lupu si Ion Golia, sinind in maini modelul bisericii iesene, Cred ci dateazi din 1650, cand Domnul Moldovei printr'un hri- sov inching Goliet satul Clis- conti dimpreuni cu loc de iaz sio moari, Dupi cale de vreo dou’ ore si jumitate ajung al Esfigmeni. Sta- reful, stiind dincotro vin, mi primeste cu vorba: «S4 nu ne judeci dup’ cuviosii Vatopedei, Au stricat ei randuiala deobste a ministirii, si-au schimbat ca lendarul si ceasul, si pe deasupra selicomese si la carne. Vezi, aicea duc bogitile. Dar cilugarul nueste al firii, ci impotriva firit; si cade-se de aceea si fie cae i a4 ae. +-T:MAKALHEDR ANKVNAKITRACRAE ne Seleabcale Seger agin’ din Evanghelia lui Mircea Ciobanu (mnistirea Dionisi) ¥) Nr 162, p. rb.MARCU BEZA: URME ROMANESTI LA MUNTELE ATHOS chor up qeieseg IEW, ad #8 quaeseg rareyy jaumog ad pu mea eurador)504 smerit sisirac. Altfel ce mai cautilaMuntele Athos ”». Aminteste apoi cu mandrie pe Grigorie Palamas, invatatul schivnic de odinioar3, si pe Theodorit, care lasi mai tarziu insemnate note manistiresti dupi vechi manuscrise. In timpul egumeniei acestuia, la 1813, se inchind mosia Floresti prin Pagind din tilmicirea Cintirii Cantarilor mijlocirea mitropolitului Veniamin al Moldovei, Mi se arata actul daniei, un hrisov din 1546 al lui Petru Rares, cat si un patrahir al aceluiag Doman. Mult mai frumos e un alt patrahir rom nese la Xenofont: pe marginea de jos se infati- seazi in iscusite broderii chipurile donatorilor, Neagoe Basarab si Doamna Elena. La Dochiariu e morméntul mitropolitului Mol- dovei, Teofan. Pe vremea pistoriei sale, in 1564, iru Lapusneanu zideste catholiconul_ ma- it inscriptiei deasupra usii. Tot el fi darueste si un chivot de argint in chip de evan- ghelie: pe fafa din dos se citeste inscripyia, cum ci s'a fost argintat la 1779 cu cheltuiala Ralu, fiica lui Ipsilanti, in Bucurestii Tar nesti, Dupa moartea Lpusneanului, cand sultanul Selim scoate In vanzare proprietajile manistiri, BOABE DE GRAU ne- atunci monahii « jelind aceasti mare lips’ si norocire $i, neavand incotro si-si incline ‘capul gi si-si intind’ mana, s'au intors iar’si cu inimi indurerate si cu lacrimi spre mult cinstitul $i milostivul Domn, ortodoxul si luminatul Bogdan, Voevod a toati Ungrovlahia, si spre mama lui, Ruxanda ') », In urma acestei rugiminti, printe'un hrisov cu trei peceti—a Ruxandei, a manistirii sia lui Teofan episcopul —se donase lui Do- Chiariu in 1570, spre rescumpararea proprietitilor, suma de o suti si seaizeci si cinci mii de aspri. Ajungind sirbitorile Pastilor, cobor la slujba din Protatu si iau loc indat’ dupa guvernatorul Athosului in’ sirul stranelor reprezentantilor de ministiri. La Caries, pe langi Protatu, e chilia parintelui Toachim, cu terasa-i ce domin’ impre- jurimile si priveste catre varful muntelui inzi- pezit. Aceasta-i a doua chilie romaneasci ce Pagind inluminata din Evanghelia lui Mircea Ciobanw (minastirea Dionisiy) vizitez, dupa a Sfantului Ipatie, cu cinci monahi ardeleni, aproape de Vatoped. Acum, in drum. °) Codice-manuscris Nr. 1, Dochiariy,MUNTELE ATHOS ‘A: URME ROMANESTI LA M MARCU BE:BOABRE DE GRAU ntul Gheorghe, centru ine, sul lui Neagoe Basarab (ménistirea Dionisiu) . Din Jarguri aparu, striluminand inscripjia pe us; in peretele nartexului a soana Maicii Domnului, O luari uimiti du-se de asemeni un portret al lui « Teofan, ci, de oriunde 0 puneau, se intorcea athiepiscop a toati Moldoviahia». Dar si alti totdeauna deasupra porfii manistirii; de aceea-i domnitori inaintea lui Serban Cantacuzino si-au597598 intors privirile citre Ivir. Un ieromonah Teremia, care a stiretit aci la inceputul veacului al XVII-lea, ne-a impartisit cdteva insemniri pretioase, spu- nand ci [a 1613 din porunca lui Radula Voevod stareful Grigore a mers in Tard, unde cu chel- tuiala Domnului a zidit Sfinta Troifi, inchinat’ Ivirului impreun’ cu alte danii de sate, pimanturi si odoare 1), Drept pomenire stau si acum zugri- Vite in catholicon chipurile staretului Grigorie si Radului Mihnea, jinind 0 cruce si dedesubt fiul siu in etatea copiliriei, $i acesta la randu-i, prin- tr’un hrisov datat 1626, a inchinat Ivirului man’- stirea Slovacioc cu toate veniturile. BOABE DE GRAU Un Chiriacodromion al lui Maxim. Pelopone- sianul, transcris pe ling’ TArgoviste, in Golgota, metoh al manistirii Meteora, la 1648; O carte dela 1262, purtind insemnarea unuia Daniil din Seres: Aceastd psaltire comentatit o trimit prea cinsti- tului si prea vestitului si prea luminatului cét si prea crestinului Domn a toatd Moldovtakia Vasile Voevoda, 1643, luna Februarie. Legenda Caracalului, spre care mi indrept acuma, e asemuitoare cu aceea intemeierii Sinai Petru Voevod, dorind a zidi Caracalul, trimite la Coperta Evangheliei tui Mircea Ciobanu (ministirea Dionisiv) ‘Trecerea in vistieria si biblioteca Ivirului mic. minteste de anume basme. Strabat intdia poarti, strabat a doua, strabat gi a treia... toate greu fere- cate, pani ce ajung in taina bogitillor; si trei paznici in rase mi fnsofesc, cu enorme chet dife- rite: cAtesitrei trebuind a fi de far’, unul nepu- tind deschide fara ceilalti. Aceasta spre a se in- Vitura vreun furt. $i totusi multe lucruri dispar. Zadarnic caut 0 evanghelie, scrisi si impodobiti de episcopul Luca la 1624, si pe care stiu ci o di- tuise Ivirului, Gisesc in’schimb alte dows ma- nuscrise ce ne privesc: 4) Athosal de Gedeon, Constantinopole 1885, p. 177. Athos pe un spitar al siu. Acesta, in loc de mi- nistire, inalf’ 0 fortireafi cu turn la mare. Voe- vodul ¢ foarte supirat si di insircinarea unui alt spitar. Dupa clidirea manistirii, amandoi spi- tarii se cilugiresc si se retrag in schivnicie Langa Caracal, unde-i zice si astizi pe greceste Spatar- ghid, Portretele lor in haine stareesti le vid de-a- stinga nartexului, sub inscripfia: Ctitorii_noui ai acestei sfinte méndstiri Pa- homie si Pahomie. Unul din ei pare a fi Alexandru Lapusneanu, Egumenul, eviavios si invatat, mi-arati un firman al lui Suleiman din 1535, care sun’ asa:599 lidiri_ preschimb: unevoe de inoire, viahiei si pe vremuri inoirile dangii le-au facut, Incat si acum, aceste noui cl: du-se in grimezi de ruine ce ii Moldo- 8 4 z E g Bi 5 A 5 g 2 2 g g g 8. Racla cu mina Sfintului Ioan, simisi din Valahia (m&ndstirea Dionisiu) Schit rominese lings Xeropotam «Citre Inalta mea Poarti a venit_scrisoare, Cumed dintru inceput ctitorii manistirii Caracalu 2 Sfintului Munte se trag din Voevo:600 din partea pomenitelor raiale, cei numiti Toan si Petru, ne aduc la cunostiing si ne cer a face fnoiri pe vechile temelii... ». ‘Din Caracal o ia in sustl vai grele, abatan- du-ma la chiliile romanesti din Provata si din Lacu cei zice pe greceste Catafighion; ci anevoe ne Rah inldenaonednd® (eine rirlec coat pe indent ire SI 2 Ht fray SE Goh fensis ret Riead sees Fee aa Sb yoCinh Sg oie epee ase in oo Sn ealeuiee Bf Bagi Sauer vm pos ee, ST pte ialetne iyo Nye 96a Myke mf HAncnni ase Taco nts Pagina din textul grecesc al « Invititurilor lui Neagoe cltre ful siu, Teodesie (ministirea Dionisiu) se poate inchipui o retragere mai singuratici, mi- rit oarecum de zvoana monotoni a unei ape la stanga, si la dreapta povarnisul Athosului. De aci cobor in Lavra, mai veche dintre ma- nistiri, spre care si-au luat drumul atitea avufii roménesti fn mosit, bani si odoare. Imi trebuesc zile dearandul si le pot examina, micar pe cele mai insemnate. Si cAlauzul meu arhondar e cam incetinel si sfitos; ii place si mi Jumineze asupra unor lucruri din afara preocupirilor imediate. «Oare, vei fi stiind, pentruce cilugarii dorm ziua si se roagi noaptea? Nu atita ci ticerea noptii e mai prielnici, ci ci mai ales atunci lu- creazi ispita necuratului. Si, de unde socoti, ci vine obiceiul folosintii toacei 1a manistiri? Dela BOABE DE GRAU Noe. Cand dedea el drumul lighioanelor, cu toaca le strdngea inapoi; de aceea si pe noi cilugisii a Himas toacd se ne cheme... Si si-fi mai spun ceva, Vezi, cum fiece cilugir misci boabele mitiniilor gi le trece deoparte? Zice atunci, ca leagi pe dracu, Dar unde si-l duci? Diavolul raspunde: Apoi unde si-l duci, ci nu esti si tu ca mine?...» Aga grind si rizdnd, pirintele ahondar scoate un Codice-manuscris ‘al ctitorilor, unde citesc intre nume: Vasile Voevod, Ioan Voevod, Theodosia Doamna, Maria Domnita, Ruxana Domnita, Ale- xandru_ Voevod ), — MB rog sfinfiei-tale, e un codice mai nou acesta, nu? Ci inainte trebue si fi fost si alti. — Au fost. Stim sigur de Neagoe al vostru, $i de Vladislav... Intrdm in bisericd s vezi si icoana-i cu inscripyie. Turnul Iui Neagoe Basarab dela ministirea Cutlumug Tot in bisericd ies 1a iveala acum si se insird pe © masa: Un chivot de pus pe umir, cind iese popa cu 1) Nr 696, p. 79.Neagoe Basarab cu fiul siu Teodosi, fresci dela MAnistirea Dionisiu, Muntele AthosMARCU BEZA: URME ROMANESTI LA MUNTELE ATHOS 6or timdierea. In argint, minufios si fin smalfuit, in- figiseazi un model de biserici. Inscriptia martu- riseste ca daruitori pe Matei Basarab si Doamna Elena, 1644; Miana lui Toan Guri-de-aur, a cireifrumoasi racli impodobiti e opera lui Constantin Brin- coveanu, 1691; Capul Sfintului Mihail Marturisitorul, despre care un hrisov al Domnitorului Brancoveanu, in 1696, spune cum trimise si-l aduse in Tara, si cu. acel prilej donase Lavrei gease mii de aspri anual. Un alt hrisov de mai tarziu al lui Nicolae Mavro- ruit sfintei Lavre din Athos intru haral si bine- cavéntarea Sfantului Mihail, episcopul Sina- delor, Marturisitorul. $i s'a dat, céind au adus in Vlahia sfantul sdu cap la 1641 cu cheltuiala cinstitului proegumen Iosif, 1643. Mai este aci o evanghelie de neobignuits frumu- sefe. Parintele eclesiarh imi zice: « O scoatem nu- mai de slujba Criciunului... . Si in ciuda preten- fiei de a fi apartinut Bizantului, 0 dovedesc ro- mineasci. Are aidoma factura chivotului Matei Basarab, in smalt, cu medalioane si cu miestrite pagini inluminate, “otter hah he sot ae asic Din Evanghelia Doamnei Elisabeta Jui Teremia Moghili din 1605 (mAnistirea Cutlumas) cordat aminteste de acelas cap sfint; ci si in timpul siu, anul x729, fuse purtat in Valahia si multe minuni facuse; si, spre a le fi si supusilor sii inte'ajutor, dete porunci a se milostivi Lavra cu 0 suti de grosi pe an. Acelas sfaint Mihail apare intr'o icoan’ binecu- Sintiad pe Matei Bararab si pe Doamna Elena, cari fin in maini evanghelia daruiti Lavrei, po- trivit inscriptiei in slove grecesti capitale: Aceasté dumnezeiascd si sfanta evanghelie sa facut de prea evlaviosul si prea strdlucitul nostra Domn, Io Matei Basarab Voevod, si de prea evlavioasa Doamnd a sa Elena si s'a da- Tot bunitifii lui Matei Basarab se datoreste si © liturghie, cu scoarfele de lemn, lipsindu-i cateva foi la inceput. Scrisi de ieromonahul Antim la 1641, € adusi Lavrei de acelas _proegumen Iosif, amintit mai sus. O alta liturghie cu frontispicit si inisiale rosii vadeste 0 mand dibacie a episco- pului Luca, afierositi de el insusi manistirii, cum spune la sfarsit insemnarea: Cine 0 va lua si o va instrdina dela sfanta bisericd a Lavrei, sii fie neiertat. Intr'un volum de comentarii asupra Céntarii- Ciintdrilor, risfoiesc si 0 traducere greceasci si602 BOABE roméneasci a poemei lui Solomon. Cuprinde trei- zeci si trei de pagini incepand: Siruti-mi dela sirutirile gurii lui, mai bune-s gingiile tale decit vinul. Si mirosul mirurilor tale mai mult decat toate miroasele. cick cars ee agin’ din lexiconul in trei limbi (mAnistirea Sf. Pantelimon) tiu, pentru aceia Miru desirtat_numele te dennapoia ta feciorile te iubiri. Trase! la mirosul mirurilor tale.... Tubi voit gingiile tale mai mult di cat vinul, derept am iubitu-te.... Citeva rindurilasfarsit aduc Himurirea, cX tra~ ducerea s'a ficut in 1755 la manistirea Barnovschi,, Tasi, de citre Ioan Nicolae Postelnicul +), Din Lavra nu-i departe la schitul rominesc Sfintul Prodrom. Gisesc pe cilugiri_muncind piméntul, asa de putinul pimant restrins cit Je-a ingiduit si aibi manistirea Lavrei, de care atin’. Spre a-si mai intrefine siricia au si un caic ce mi-l pun la indeman’ si cu el por- nesc_spre alte manistiri de lings mare. Intdi Ia Sfintul Pavel, unde pitorescul turnului Neagoe Basarab mai stiruie din toate legiturile noastre 1) Ne. 1831 — saat, p. 161194 DE GRAU cu_manistirea, Un turn al aceluias Domn posedi si Dionisiu, atragand inci prin valul legendei pa- triarhului Nifon —cearta sa cu Voevodul Radu, plecarea-i din tari, afurisenia lisati; apoi suirea pe tron a lui Neagoe si generozitatea-i nesfarsiti ce rescumpiri din prisos orice neinfelegeri tre- cute. Piosul Domn ti diruieste acel faimos chivot, cum’ spune Gherasim Smirnachis: +O minune intr'adevar de arta veche si una dintre cele mai ciudate relieve ale Athosului». In partea din- Tauntru a capacului sunt zugriviti Nifon si Neagoe, al cirui portret insoit de Teodosie il vad si pe 0 bucata de fresca a sinodiconului. De asemeni mina Sfantului Ion, trimisi tot din Valahia, se afl aci la Dionisiu impreuna cu alte moaste. Dup Neagoe vine Mircea Ciobanul cu darul evangheliei sale in strilucite coperti de argint, sculptate cu sfinfi si scene religioase ce inconjoara chipurile Voevo- dului, Doamnei Chiajna, fiului Petru si ficei Stana, Bitran e starejul ministirii Dionisiu, Ruga- tremuri a tinguire slab3, osteniti. Aflindu-ma la slujba Duminicii dupa Pasti, mi pune in semn de cinste si rostesc crezul—in greceste binein- feles; si mi cuprinde un fior de evlavioasi tri- stefe, auzindu-mi glasul in ticerea populat’ de Tcoana sirindaritor din Bucuresti in Megalinaria tui Con- stantin Daponte (manastirea Xeropotam) calugiri si sub bolta locagului aceluia zidit si dotat de voevozii trecutului. Cazut de osteneali in arhondaricul manistirii }) Sfaineat Munte, At na 1903, P. 599,MARCU BEZA: URME ROMANESTI LA MUNTELE ATHOS Grigoriu, iau aminte la desemnul unui schelet cu versuri ‘nimerite asupra 2idirniciei omenesti: + Omule, nu uita, c& asta vei fi si tu odati... » Bine ci intra pe use un cilugir cu tava, aducdndu-mi potrivit datinei Athosului dulceas3, rachiu si cafea. Peste citeva clipe se arati si stareful. Ii spun, ci doresc si vid icoana Doamnei Moldoviahiei, care se intituleaz’ si Doamna Maria Asanina Paleolo- ghina. La iesirea din biseric’, staretul mi opreste in fafa portretului unui ctitor, Ioachim, cu barba neobignuit de lung: « Avuse si el dese legituri cu domnitorii vostri, Din banii strdnsi peste Du- nire, ciuta si libereze pe robii crestini dela Turci. Era spin si, dack vroiri cilugirii si-1 trimita la Constantinopole, zise: «Cum si mi infitisez eu, asa cum sunt dinaintea Sultanului ? De-as avea barba, as Inelege,.»- Sipeste noapte, unde nu i-a erescut agi de seam’, o barb’ pan la pimant ». Intro carte a proegumenului Evdochimu gi- sesc o seama de limuriri asupra Xeropotamului #). Posed aceasti ministire peste 0 mie de acte ro- minesti, intre cari un hrisov din 1586 al lui Mihnea Turcitul si altul din 1626 al lui Alexandru Radul. In biblioteci mise arati cunoscuta paterif’ a lui Doca Voda; si Megalinaria, 0 scriere a lui Con- stantin Daponte, ciruia Xeropotamul ti datoreste asa de mult. Pagina 112 3 copia icoanei Maicii Domnu- lui, ficitoare de minuni, a Sarindarilor din Bucuresti. La Cutlumus iardgi 'un turn al Iui Neagoe Ba- sarab, singurul supraviefuitor deasupra atétor mati- nimii roménesti trecute, de cari mirturisesc hri- soavele, si nu dintre cele mai vechi: a lui Viadut, Privo fa hotarele unor sate ale Cutlumuguluis & lui Mihai Viteazul din 1595, intirind posesia Cu- tlumusului asupra biltifor dela Romulet ce-i fu- seserii date de Basarab Voevod. Apoi ma uit la evanghelia in pergament cu numeroase 2ugraveli, pe care a infrumusefat-o si a trimis-o Doamna Blisaveta a lui Ieremia Moghili. Inscriptia de 1i- murire, datati 1605, adaugi si dania unui potir siadowi cruci, toate in argint si aur. 2) Sfénta Méndstire a Xeropotamului in sféntul Munte Athos, Salonic-Seres 1926. 603 Biblioteca Sfantului Pantelimon, afar’ de hi soavele lui Viad si Radu-cel-Mare si de o stamp’ din vremea lui Scarlat Calimachi, ctitorul de mai tirziu, imi pistreazi surprinderea unui lexicon grecesc-aroman-albanez — aceste dou’ limbi din urmi redate tot in caractere grecesti. Nu-i intreg lexiconul, se opreste la litera p; cuprinde exact 703 de cuvinte; si 'n'ag putea spune din ce anume timp dateazi. Sfarsind cercetarea Muntelui Athos, mi uimesc bogitiile cate s'au revirsat din plin asupra ma- nistitilor; nu-i micar una din ele, care si nu se fi bucurat de larga damnicie romaneasc’. In schimb nu am primit niciodat’ vreo recunoastere. Dim- potrivl, cu mare greu ni s'a ingiduit oarecare ‘viafd religioas’ aparte, asa de restransi. Oriunde am umblat, cdlugarii— alii decit Greci, mi s'au jeluit amar de cite pitimesc. Conducitorii Atho- sului nu slujesc ortodoxiei, ci unui scop anume politic: impiedici venirea'la Sfintul Munte a monahilor negreci, pentru ca treptat si cu timpul, murind calugarii de astizi in mare parte bitrani, si puna stipinire si pe asezimintele celorlalte neamuri. Dar Muntele Athos fusese menit si de- dicat intregii ortodoxii. Dintru inceput_ il spriji- nisera si impirafii bizantini, si cnejii Serbiei, si voevozii romAni, si regii Bulgariei, intre cari Toan Alexandru spunea cu prilejul unei danii la 1342 despre ministirile Athosului: «Zidite au fost intru_ pomenirea imparatilor ortodoxi, celorlalti ocrotitori si fiectrei nafii crestine. CA nu se gi- sesc in acest sfant loc numai ctitorii unei natiuni sau a doui natiuni; ci isi gasesc aci mintuirea in comun tofi citi o cautl: e un loc indeobste al facitorilor de bine 1) », Cu aceste ganduri, intorcdndu-mi ochii inapoi de plecare, iau drept simbol nimbul argintiu al unui rotocol de nour oprit in varful Athosului — ¢ nimbul sfinfeniei trecutului. ¥) Alexandre Soloviev: Histoire du Monastére Russe au Mont- Athos, Belgrade 1933, p. 22. MARCU BEZA Athosul cu nimb de noti pe vat