Capitolul VI PRONUMELE PERSONAL, REFLEXIV $I RECIPROC in acest capitol vei invata: * cerol are pronumele si care sunt principalele pronume in limba greaci © importanfa gi declinarea pronumelui personal «alte doua pronume: reflexiv si reciproc 6.1 Introducere. Pronumele grec este foarte asemanator celui din limba romana, desemnind persoane sau obiecte firi sa Je numeascé, Prin definitie, el este un ,loc-fiitor”, substituie un alt nume, de regulé un substantiv. Independenja pronumelui in raport cu numele pe care il inlocuieste este insi limitaté: pe deo parte, are un caz propriu, dupa functia sa din propozitie, pe de alti parte, pronumele preia numérul (adesea si genul) antecedentului séu. ‘i Iudm un exemple in Him roménd. fn enunfl ups ce ius a vorbit oamenilor, aestin Lau urmat” exist dou prone: steesta” si L-". De observat ef primul pronume (.acesta") are ca antecedent substantivul ,oamenilor”, de la care pea numirol (pL) si genul (m.), nu fash gi eazul(substantvel este la D,pronumele la N.). in mod similar, pronumeleyL." refer’ la ,lisus”, cu care se acorda in numir (sg.) si gen (m.), nu si in caz (N. substantivul, Ac. pronumele). intdmplator, pronumele poate aveaacelagicaz cu antecedentul sh, dar sceasa nu inseam cl se acordd in ea 6.2 Ca in romand, in limba greacd exist mai multe pronume, dintre care cele mai importante sunt pro- numele personale, demonstrative, relative, interogative si indefinite, Acestora li se adaug’ alte cateva pronume, care vor fi mentionate in trecere: reflexive, reciproce, negative etc. Toate pronumele, ca pirti flexibile de vorbire, sunt declinabile. In acest capitol ne vom concentra atenfia asupra pronumelui per- sonal, in urmatorul asupra pronumelor demonstrative gi relative. PRONUMELE PERSONAL 6.3 Dupa cum usor se poate deduce din denumirea lui, pronumele personal este legat nemijlocit de categoria persoanei. In plus, pronumele personal are doua numere: singular si plural. Funcfia lui primara este de a identifica si deosebi perscanele implicate intr-un act de comunicare, altfel spus, de a distinge locutorul (persoana I) de interlocutor (persoana a Tl) si, eventual, de o terté persoand (persoana a Ill-a). Aces rol exceptional in comunicare al pronumelui personal a ficut ca el si se regiseasca in aproape orice limbs de pe paint gi, 20 nnumai in greacd, s8 aiba structura cea mai conservatoare dintre toate celelalte pronume. Ca frecventa, dowa din trei promume ale NT sunt pronume personale. 6.4 Teoretic, Ja cazul nominativ, pronumele personal nu este neceser in mod absolut (este expletv), din moment ce informaia pe care 0 poarta cu sine este cuprinsi in desinenfele verbale. Altfel zis, verbul singur, in contextul siu, este suficient pentru a indica subiectul; compari, in roman, propozitile ,citim” si moi citim”. Ca regula generala, pronumele subiect la cazul nominativ poate lipsi, dar, cind este 68prezent, are de obicei rol emfatic (noi citim” (.noi citim, dar ei se joacd”) = ,noi suntem cei care citesc”) sau marcheaz& o opozitie Alt exemplu: in propocitia éy cut 10 @.0a xai 73 d (4poc. 1.8), primul cuvént, éy@ ,eu", ar putea lipsi din punct de vedere strict gramatical. Dar ,Eu sunt alfa si omega” este totuna c 6.5 Pronumele personal de persoana I si a TI-a s ssunt alfa gi omega”? Credem c& nu. e declina, dar nu are gen: Persoana I Persoana a Il-a SEN. | eyo eu oo tu G. | éHo8, pov (@al..)meu ood, cov (a, al...) tau D. | éHoi, nor mie, mi- ooi,oo1 fie, Ac. | éué, He pe mine, ma, m Pow. fipeig noi aa G. | Anov (a al...) nostra (a, al...) vostra p. | hpi noua, ne- youl, vi, v- Ac. | pis pe noi, ne- pe voi, va, v- OBSERVATHE +1. La singular, cu exceptia nominativului, exist& doud forme pentru fiecare caz, una accentuatd si cealalté neac- ccentuat (atona, enclitic8) in general, se considera ci formele accentuate sunt utilizate atunci cénd au rol emfatic sau cdnd se doreste marcarea unei opozitii. Formele neaccentuate sunt mult mai frecvente decat cele accentuate, +2. Cu exceptia vocalei initiate, formele de plural ale pronumelor personale de pers. I ga TI-a sunt identice. Remarc& si spiritul aspru! Dupa prepozitii (cu exceptia lui xpéc) sunt folosite formele accentuate, de ex.: oD ody div mpooKuvijons évomov éu0d, Eoton God xéoa deci dacd Tu te vei inchina inaintea mea, toatd va fi a Ta” (Lc. 4.7), dar HABopev xp6g oe ,am venit la Tine” (Mr. 25.39). 2 Biblia Gutenberg a fost prima carte importanté tiparita in vestul Europei prin tehnica presei cu litere mobile, Ea a fost zealizats la sfargitul lui 1455 in oragul Mainz (Germania) si confine textul Vulgatei, versiunea latin a Bibliei tradusd de ‘Sfntul Ieronim (see, al IV-lea d.Hr.). Cartile tiparite inainte de anul 1500 poarti numele de incunabule, Sursa imaginii: »The Gutenberg Bible" pe ste-ul Library of Congress, adresa URL: hiisi/www.loc gov/eshibits/bibles/the-gutenberg-bible him! 696.6 Pentru persoana a IfI-a se foloseste pronumele abtés, ain}, abt6, chiar si la nominativ (utlizare neclasica)'. Acesta se declina precum adjectivele in -6¢, -, -6v (de ex. dyaddc, neutru singular N. si Ac. terminatia este -6, nu ~6y. } -6¥), numa cd iy ats, avty, a¥T6 el”, ,jnsusi”, .acelasi” m, ft n ot avrév PL ON. | ebro! cre 6. | ebrav cixav D. | aitoig adroig Ac. | onbz0%g wor OBSERVATII: +1, Spre deosebire de primele dou’ persoane, pronumele enitds are forme diferite pentru cele trei genuri si se de. lind esemindtor articolului. 2. Desinenfa -1 de D.sg., care este evident la pers. I sia Iva, aici se subscrie, pentru c& umeazé unei vocale fungi Atentie la diferitele sensuri ale lui abtéc: 1, gel, ea”; la G. ,,siu, sa” (lat, is). Exemple: Aéyer ade@ [6] ‘loods ,isus ti zice” (In. 14.6), iyayov dro éxi tov Tvdétov ,,L-au dus la Pilat” (Le, 23.1), 1 o@pa adrod —»,trupul lui/sau” (Le. 24.23); Ja N. precizeaz sau evidentiaza subiectul: aitot éx tod xSopov eioiv ei sunt din lume” (Jin 4.5). Aceasta este valoarea obignuita a pronumelui aiitéc, cea de pronume personal de persoana 2 IIl-a si (la G.) de pronume posesiv. 2. ginsusi, insisi” (lat. ipse). Exemple: adtdc “Inootis ,,insugi lisus” (Ze. 24.15), arrog dy 22 insumi” (2Cor. 10.1); subiectul verbului poate fi inclus: abtdg Exo tiv é&ovciay ,eu insumi am autoritatea”. Pronumele aids are acest sens céind nu este precedat de articol. Valoarea este de intirire. 3. yacelasi, aceeasi” (lat. idem). Exemple: 15 adxd avedua acelasi duh” (2Cor. 4.13), 6 26% airs / 6 AS y0s 6 abtéc ,acelasi cuvant”; substantivul poate lipsi: 6 abtdg Béet Kai Mier ,acelesi (om) leaga si dezleaga”; uncori, in traducere, este de preferat folosirea adverbului chiar”: &v air tH Gpg ,.chiar in acest/acel ceas” (Lc. 12.12). Pronumele aitdg are acest sens cand este precedat de articol. Valoarea este de identitate. 6.7 Exprimarea posesiei. Cazul genitiv al pronumelui personal reprezint& modalitatea cel mai des intil- nit pentru exprimarea posesiei in greaca biblicd, chiar si acolo unde limba roman’ foloseste adjective posesive®, Pentru persoanele 1 gia Il-a sunt utilizate formele neaccentuate. Exemple: Aayéve to "fp preacaclenistca, pronumele ainds este folosit uneor i eu rferre la persoana Jor a U-a, ? Formulitile de tipul 6 xanip ov si 6 éudc xanip sunt echivalente din punct de vedere semantic, ambele traducindu-se prin tatél meu", numai c& prima este mai des utiliza, iar a doua accentueszB asupra posesiei (vezi yi d Réyos 6 Eide ,covdtl mew”). 70