ar numai dupa un xamen radiologic- razitologic pentru 1 medical periodic ele cu afectiuni: volutiva, afectiuni vament de protectie . sort, bonetd, de it contactului lor r spillarea mainilor ssirea closetului $i rans in bonet. In le letasabile (mi C. IGIENA COPIILOR SI TINERILOR Igicna copiilor si tinerilor este o ramura a igienei care se ocupa cu studiul factorilor de medin care influenteaza starea de sinétate a copiilor si Linerilor, in scopul climindrii sau al restrangerii actiunii factorilor vatamatori sia folosirii celor cu actiune pozitiva, pentru prevenirea imbolnavirilor si promovarea snatijii copiilor si tinerilor Igiena copiilor si tincrilor urmareste crearca conditiilor cele mai favorabile de viata si activitate, care si influenteze 0 dezvoltare optima fizica, psihica gi sociald i sa contribuie la formarea deprinderilor igienice. Ea studiaza influenta factorilor naturali si a conditiilor sociale de viata asupra organismmului in crestere, asupra sanatatii colectivitatilor. de copii si tineri, Pe baza acestor studii elaboreazé masuri si norme menite sa confere ocrotirea si promovarea sanitatii copiilor. adolescemtilor’si tincrilor: urmareste aplicarea acestor misuri si normative in institutiile de copii, in taberele de odihna si alte insinuti, precum si aplicarea lor in cadrul familici Metodele de cercetare ale igienei copiilor si tinerilor depind de natura fenomenelor studiate si le putem erupa in: = metode fizice, chimice si biologice. care se adreseaza factorilor de mediu: fiziei, chimici si biologici. — metode fiziologice, clinice gi psihologice care se adrescaza organismului in dezvoltare; = metode medico-sociale ce se adreseazi conditiilor de mediu social si familial in care traiese copii 1. DEZVOLTAREA FIZICA A COPIILOR $1] TINERILOR Dezyoltarea ca entitate biologica reprezint& suma modificarilor survenite in cursul viefii fiecdrui organism, inclusiv evolutia intregii specii. Privita sub acest raport, dezvoltarea fizicd defineste particularitafile morfofunctionale ale Giferitelor etape de viata. Ea a constituit obiectul de studiu a numeroase dis- cipline ca: antropologia pentru stabilirea particularitatilor de rasa si tipologic, pedagogia pentru verificarca eficientei celor mai bune metode de instruire, igiena pentru stabilirea conditiilor igienico-sanitare necesare promovarii stiri de sanatate si pediatria in care dezvoltarea fizica nesatisfacdtoare poate si semnifice prezena unor imbolnaviri inci nedecelate clinic. In plus, studierea 169dezvoltarii fizice permite instituirea masurilor de redresare a statilor vicioase 51 orientarea profesionala corespunzitoare, Fenomen cu determinare multifactorial’, dezvoltarca fizic& depinde de patrimoniul ereditar si de conditiile de mediu. Dezvoltarea umand este un proces dinamic de transformari care ocupa doua decenii din evolujia ontogenctica a omului, Ea incepe din momentul conceptiei $i pana la maturitate si are la baz fenomene biochimice si transformari metabolice Cresterea, folositi uneori cu injeles de dezvoltare fizied a copiilor $i Unerilor, reprezinté ansamblul fenomenclor de sporire a dimensiunilor (volumului) ‘si greutatii corpului, La baza acestui proces stax inmultirea (hiperplazia) si mérirea masei (hipertrofia) celulare. O serie de studii si cercetari efectuate in legatura cu procesele cresterii si dezvoltarii au arstat c& acestea nu se desfayoara in mod intimplator, ci dup’ anumite reguli bine definite astfel: 1. Conditiile de mediu: mediul natural dar mai ales cel social (alimentatic, locuint, urbanizare, activitate, asistenta medicala. etc.) influenteaza hotirator dezvoltarea organismulut; 2 Ritmul dezvoltarii scade cu varsta. Fourte viu in perioada intrauterina scade progresiv dupa nastere. cu exceptia perioadei prepuberale (10-13 ani) si se opreste la aproximativ 20-25 ani: 3, Ritmul dezvoltarié nu este uniform. Perioada de intensificare (1-3 ani, 10-13 ani) alterneaza cu perioada de ritm lent: 4. Ritmul dezvoltarii este propriu fiecarui organ, aparat si sistem: 5 Devvoltarca fieetrui organ este corclaté si canditionea7’ devvoltarca altor organe: 6, Dezvoharea fizica prezint& particularitatile legate de sex: deosebirile incep inc din stadiile precoce ale dezvoltarii intrauterine Principalele etape ale dezvoltirii post natale au fost stabilite in functic de criterii morfofunctionale si psihopedagogice. Din punct de vedere medical, igienic si pedagogic se delimiteazé urmatoarcle perioade de dezvoltare: = prima copilirie © perioada de viaté a nou naseutului (0-28 zile); © perioada de viajé a sugarului (1-12 luni); © perioada de viata a copilului mic (1-3 ani) a doua copilarie © perioada prescolarului mic (3-4 ani); © perioada prescolarului mijlociu (4 1/2-5 ani); © perioada prescolarului mare [5-6 (7)ani] = a treia copilatie: © perioada scolarului mie {6-10 (11) ani}; © perioada scolarului mijlociu [10 (11)=13 (15) ani} (perioada postpubertara). ~ adolescenta 13 (15) ani ~ 18 ani = tineretea 18-25 ani, le crest 170esare a starilor vicioase ltarea fizicd depinde de transformari care ocupa a incepe din momentul nomene biochimice si tare fizied a copiilor si yorire a dimensiunilor proces stau inmultirea ri cu procesele cresterii ‘od intamplator. ci dupa +s cel social (alimentatic, ) influenteaz’ hotdrdtor in perioada intrauterina, epuberale (10-13 ani) si imtensificare ale eresterii lent: 2. aparat si sistem: inditioneaa devvoltarea gate de sex: deosebirile rine. 1 fost stabilite in functic nunet de vedere medical, vade de dezvoltare: 28 zile): ni); ani). 5 ani); aid ik =13 (15) ani] (perioada Complexitatea factorilor care conditioneaza dezvoltarea organismului a facut necesara, in scop didactic, gruparea acestora in dou’ categorii: factori interni (ereditari) si externi (de mediu). Delimitarea neté a influenjei singulare 4 unora sau altor, stablirea cuantumului acestet influent, intinderea in timp, Precizarea exacté a perioadci in care actioneaza cu precddere este deosebit de dificil, deoarece actiunea lor se interfereazd in momente si etape succesive, repetate sau intricate Factorii endogeni Factorii genetici Variabilitatca individuala in eresterea copiilor gi tinerilor este conditionata si de factori genetic. Particularitatile de sex ale dezvoltarii copiilor si tinerilor sunt determinate enetic. S-a constatat c& inca din perioada dezvoltarii intrauterine, fetcle au avans in ceea ce priveste maturizarea scheleticd, fenomen evident la nastere si care se pastreaza tot timpul cresteri Cereetiri sistematice au ardtat ca, in conditii social-economice identice, copiit si tnerii de diferite rase prezinté deosebiri nesemnifieative ale dezveltarii ait somatice cit si fiziologice Faciorli metabolici In ultimii ani au fost descrise tulburati genetice ale motabolismului anor aaciai aminati care determina detegléin grave ale sistemulus nervos, tulburari de sinteza proteinelor, ale metabolismului hidrocarbonatclor, ale lipoivilor, defecte enzimatice in sinteza hormonilor tiroidieni, anomalii ale sintezci hemoglo- binei ete, Factorii endocrini Cresterea staturald si ponderala, maturizarea scheletica si aparitia pubertatii sunt controlate de centrii netvosi hipotalamici, de tioida, de glandele suprarenale si pancreas. Insuficienta tiroidiand, opreste eresterea somatica $i inceteaza procescle de maturizare. Hiperfunctia tiroidiana la copil stimuleaza cresterea in inaltime. Glandele genitale endocrine au rol in franarea ctesterii in indltime prin osificarea cartilajclor de conjugare Factorii interni ai organismului matern Malformatii ale uterului, tumorile uterine, deformatiile bazinului pot produce grave tulburari ale dezvoltarit ftului Hipotiroidia si diabetul gravidei vatama dezvoltarea fatului Reducerea tn aportul de oxigen necesar embrionului si fatului (afectiuni grave pulmonare, afectiuni cardio-vasculare ale gravidei, anemii) constituie de asemenea in gravidie pericol pentru dezvoltarea fatului imFactorii de mediu (externi) Alimentatia fntre factorii de mediu, alimentajia ocupa un loc prioritar, Cantitatea 51 structura trofinicd influenfeaza cresterea si dezvoltarea modificénd momentul Ge instalare a unor caracteristici de maturizare determinate genetic (dezvoltarea ‘osoasi, aparitia pubertati, ete.). Lipsa din alimentatie a proteinelor in primul an de vialé duce la o intérzicre in deavoltarea creierului, Ja reducerea _perimetrului cranian, reducerca nivelului intelectual, acestea fiind de obicei fenomene ireversibile. "Alimentafia rationala este un factor de promovare a dezvoltatii organismului ténar. Influenta negativa a alimentatiei asupra dezvoltarii fiziee 2 copiilor si adolescentilor se face sim{ité fie prin nivel redus siatural si ponderal in conditis de malnutritie, fie prin exces ponderal determinat de supra alimentatie. Influenta succesiunit anotimpuritor asupra dezvoharit Dezvoltarca staturali este mai redusa in Tunile octombrie-martic si mai vie in Iunile martic-septembrie. Incetinirea cresterii in anotimpul rece se datoreazd reducerii luminii solare Injiuenta bolilor asupra dezvoliarié Infectiile. intoxicatiile. bolile endocrine ale _gravidelor influenteaza dezvoltarea in perioada de viati intrauterind, Afectiunile renale, hepatice. pulmonare, cardiace, ete. pot cauzu tulburitt grave asupra stati de dezvoltare fizicd si neuropsihica a copiilor. Influenta locuintei asupra dezvoltarit Exist o relajie dirceta intre starea de dezvoltare fizica a copiilor si locuinta. Dezvoltarea fizicd, starea de sénatate sunt influentate negativ de Jocuinta insalubra, suprapopulaca Influenta urbanizdrii asupra dezvottérti copiilor si tinerilor Urbanizarca asigura conditii de viat’, de munca, de acces Ia informatie si cultura ¢i de ocrotitea sinatitii mai bune decat mediul rural, ceea ce determina © mai buna dezvoltare fizic& a copiilor din mediul urban Influenja. condifiilor social-economice si de trai ale populayieh j Conditiile de viata determinate de nivelul veniturilor sal instruirii scolare, de nivelul de culturd influenteaza intens dezvoltarea copiilor. Conditile bune de viata favorizeaza dezvoltarca fizica si neuropsihicd a copiilor. "Afectivitatea de care beneficiaz copilul are de asemenea un rol impor- tant in dezvoltarea copiilor si tinerilor. Lipsa de afectiune a parintilor sau a persoanelor care ingrijesc copii duc la ramanerea in urmé a deavoltarii fizice si neuropsihice a acestora, 172