You are on page 1of 209

NICOLAE CUŞA

MACEDO.AROMÂNII DOIIROGENI
THE MACEDO-AROMANIANS IN DOBRUDJA
NICOLAE CUŞA

MACEDO-AROMÂNII
DOBROGENI
THE MACEDO·AROMANIANS
IN DOBRUDJA
• Tradl/cere ulllorizală ÎI/ Umba e"glezii de

I OTlLlA·CRISTINA PACEA

EXPONTO
Conshlll1a 2004

-'---
NICOLAE CUSA • OTIUA PACEA.

NicohlC Cuşa was born in Mihail


KOllălniceanu, the county of Constant.ta . Romania.
on Oclobcr 61h • 1949. He gl1lduated Ihe Pedallollical
InstituIe in Co nstanlza and Ihe Univcrsity of
BucharcSI (1969-1978). History leachcr in different
sccondary schools and high schools in Constantza.
I lc published artic1cs in Ihe local newspapers (Cllget
liber, Telegra/), and magazines (Tomis, Magazin
Istoric). In 1990 (together with Vladimir BăHlnică
and Costin Antonescu) he editcd thc joumal Cetalea
whosc director was until 1990 wllen thc newspaper
ceased 10 bc publishcd. Betwccn 1990 <Ind 1995 hc
was in the Board of Dircctors of Europolis'90 pic, as
well as the publishing housc Europolis as the dcputy
editor-in-chief. Bctwccn 1994 and 1996 he editcd thc
Armnani<lll coiuilm in the local IlCwspaper Telegraf.
Among his publications we mention MacedoTUlllâl/ii
pe văile istoriei (Tlle Macedo-Aromatiia"s IIIrougll-
Ol/Illislory), 1990, Europolis Publishing Huuse;
Scrieri di" Diaspura (lVritillgs frolll Ili e Exile),
1991. Europolis Publishing House: Momenle ale
Rel'Olutiei dill Decembrie 1989 la COllsta l/ţa. Aşa
cllm aII fost (Momen lS of /ll e Romatlia" Revollltioll
ill /989 ill COl/staI/Iza. As it were), 1995, MUlllcnia
Publishing House: Aromâ/lii ill Româl/ia (TIu
,'romal/iO/1l" ill Ro",0I/io)I996. Muntenia Publishing
House: I'laja IlIdrăgostirilor (Tlle Lovers' Beac").
2002. Ex Ponto Publishing I-Iousc.

6
Maudo-aromâllii dobrogt";· 'rIIe Mocedo-A'-o/llol1iclf1s in Uobrudjo

Nicolae C/l~a s-a lIilscut ÎI! comuna


Mihail Kog(/In/ceanu, judetul Constanta, la 6
octombrie 1949. A f(/cut sllldii de istorie la
Institutul I> edagogic COlIsflw/a si la
Unirersitatea din Bucuresti (1969 - 1978).
Profesor de istorie În diver~'e ~'coli generale si
licee din Consf{/II/a.
A publicat articole În ziare locale
("Cllger Liber". "Telegraf") îll revista
"Tomis" si "Magazin Istoric".
in 1990 (fmpre lllul cu Vladimir 8alanicd
si Costin Antonesc..·II) a editat periodicul
"Cetalea" (// ciim; director a fost pâluJ Î/I
199/. ccÎnd ziarul si-a Încetat aparitia. Între
anii /990-/995 afilellt pane din Consilil/I de
Administra/ie al S. C. Europo/is 90' S. R. L si al edilllrii Europolis.
Îndeplinind //I/I(:lia de redactor se/-adjuIJ("/. Îlltre anii /994-/996 a redaCTat
"Rubrica armtÎneasn} " /a ziarul 'Te/egra!".

A sc;ris IImlllto(He!e ciirli:


"Macedoromânii pe l'ili/e is/Uriei" (editurll Eu/"Opolis, 1990),
"Scrieri din Oias/1Ora " (editura Europolis. /991),
"Mamell/e ale revollifiei din dec:embrie /989 la Constanta.
A)"a c/lm aufost" (edilUrlI Munt enia, /995),
"Aromeinii (macedonenii) ÎII România" (edifllra MumeI/ia. /996).
"Plaja Îndnlgostirilor" (edit ura Ex Ponto, 2002).

7
NICOLAE CUŞA • OTIUA PACEA

Otil ia Pacea was burn in Conslantza,


Romania, OII Deccmber, 24 lh 1976. Shc graduated
the Universily of Bucharesl, Faculty of Foreign
Languages and Literatures with a Major in English
language and literaturc and German language and
litcraturc. MA in English Siudics, University of
Bucharest. Teaching Assistllnt, "Dimitrie Cantemir"
Universily.

Note

\Ve consider that the hislOry of tlle Aromanimzs i,z Dobrudja in particu./ar
concems their brotliers, tlze Aromanialls who /Î1'e in t/ze south of tlle Dw/Ube in
Bu/garia. tlze Republic of Macedonio, Greece and Albania anei wlw ure not litera te
ill tlze Romanian lallgl/age as wrU as tlze otlzer Ellropealls - why lzot? - and
cOlzsequemly, we hal'e included an Englislz version of tire ROI/Ialliall text. For tlle
Englislz versioll we cal/eel UfJOIl a/l awllorised translator (gradllate of tlle
University of Bllclwrest, wirh a Major in English) ro tralls{ate Ollr lexr from
Romanian into English.

1'he Aui/lOr

6
Macedo-tlromânii dobrogen i · Tire Maudo-Aromanians in lJobrudja

Otilia Pacea s-a nilscut În Cal/stanta, /"


24 decembrie 1976.
Absolvel/til a Universittltii din
B !lcu reşti, FacilItatea de Limbi şi LiteralUri
Strdine, spec ia liza rea limbd şi literaturd
englezd -Iim/XI şi literaturii germand.
Master fnliteratllri de expresie engleztl,
Universitatea din Bucureşti. Afistent unirer-
sitar, Universitatea "Dimitrie Camermir".

A;

Notă

COl/sicferlÎlul cii istoria aromul/ilor dobrogeni fi preocupd şi pe Jmrii


lor (aromul/ii care trdie.rc la sudul Dundrii ÎII BlIlgaria, Republica
Macedonia, Grecia şi Albania, dar care 1111 vorbesc sau 1111 CUfIOSC limba
/'OlIIiJm't), cut şi pe ceilalti europeni - de ce /lu? - Cllrlea de JaM a Jo st
tnulusii îl! limba ellglezd;
Am ape/at la U/I tnulucd/or au/arizaI (Absolvent al U"iversitd/ii
B uc u reşti _ Facultatea de limbi şi literaturi strtline)

Autorul

,
NICOLMICUSA· 011UA PACEA

It is a common place not unly among the Aromanians but


also among the Turks. the Bulgarians, tire A/ballians, that they
have never ever cal/ghl a g/impse of any Aromanian beggar in
Macedonia as well as in the other Turkish provinces where Ihe
Aromanialls live; and I cou/d tell you that as far as I could
reac/I throllgholll Turkey which, by tlle way, is swanning witll
beggal's of ali nations, 1 have nevel' ever glanced my eye down
an (m y Aromanian beggar, let alone OII Aromanian /iving ill
misery (Ind 11'0111,

Ioan Neniţescu, 1895

rIIe Macedolliara' are decellf people, rlley are economical


and tempera/e and diligent. By reaSOIl of aII this, lhey are
wealllly people.

Traian Emilian Grigorescu. 194/


(Royal Residem ofthe RegiOlI Marea)
Se afirmil 1/11 lIuma; de amllltini, ei si de lurei, si de blllSari,
si de albanezi, cilml s-a vdzul vreodlllllllll cerselor amllÎII î/,
Macedonia, şi Î/1 celelalte prol'incii fIIrcesti Î/I care {ou!iesc
armâ/lii; iar CII pol afirmll cl1 al(,1 cât m -am mişeal În TI/rcia.
care de altjelmişllnă de cerşetori lle loare lIatio/ialitd/ile. /111
am Inlâlni! nici 1111 singur cersetor arII/fin. si nici milcar
armâll Î/lmizerie.

IIHlII Neniţescll , /895

Macellollenii SII/II oameni cumsecade, slllll economi, SI/III


sobri, sl/lIIl11l/lIcilOri. De aceea. ei SI/III si oallleni CII :'itare.

Traiull Emiiiull Grigorescu. 194 1


(Rezidelll Resal al Till/du/ui Marea)

"
Maclldo-uromâtlii dobrogeni ' 11'11 Macedo-Aromallia/l$ ill Vobrudja

I. ETNOGENEZA NUMELE ŞI
ACESTUI NEAM

Aromânii sunt urmaşii romanitătii balcanice


Originea aromânilor a constituit o preocupare viabilă a istoricilor şi
l ingv i şti l o r.
Legat de acclIs t ă problemă s-au elaborat trei conceptii sau
teoriil. Una. mai veche. - de pc vremea cronicari lor 2 -. sustinea originea
aromânilor la no rd de Dună re. Adept ii acestei teorii ii cons iderau pe
s trămosii aromânilor, români s trămutati din Dacia peste Dunăre. Cu tim-
pul dovcdi ndu-se abstractă ş i lip s it ă de temei, această teorie a fost aban-
dona t ă. Au rămas două; deşi sunl opuse intre cle există o anumită conver-
ge ntă: ambele sustin o riginea suu-u unărell nă a aromânilor. Atunci când
este vorba de o localizare aproximativă a acestei obârs ii apare deosebirea
dintre ele În să.

l. Vezi. pc larg. N. Cusa. "MaeedorQIIJ<1/1ii !'t ",Ti/e i.floriei", 1990, p. 9-33. unde sunt
prezcntate primele docum"nte bi1.antine care se referă la originea vlahilor din sudul Dunării.
precum si principalele opinii ale oo'ncnilor de stiintA legate de etnogcne7.a aromiinilor.
2. Miron Costin, În "De neamul mo/do,'tni/or"; Dimitrie Cantemir, În "Hronicu/
"tchimii aromllllo·moldo-vinhilor": tcorie sus\inută apoi si de Petru Maior, rcprezcntanllIl
Şcolii Ardelene. În "ISlor;a pelll'" Î1ICt'Plllul romt/lli/or ill Dacia". care stabiLea si perioada in
<:are s-a produs a<:east~ strAmutarc (În timpul lui Gallicnus - 268-270 - odiltll cu marea invazie
a golilor): de Bogdan Pctriccicu Hasdeu În "Slra/.ţi S"bslral" din "EIJIIIO/vgicillltt Magnwn
ROl/lalli"e" (Bue. 1894. pag. 59·60). numai <:il. Jup~ opinia sa. deplasarea sau migrarea
arom5nilor la suuul Dunării s-a produs oU~t~ cu venirea ungurilor.
13
NICOl.AE CUSA • OTiUA I'ACEA

A doua teori e s ustine originea aromânilor În IlOrdul Pen insulei


Bakanice, unde ex ista, până la venirea slavilor, o puternică romanitate.
Accas tă romanitate Însă nu cobora Illult spre sud, adică dincolo dc linia
Jirei>:ek 3, La sud de această linie, populatia autohtonă de atunci trllco-iliru-
nHlce d o n ell n ă a fost g recizlItă4,
La Ilord de "J irecek", odată cu venirea stavilor. populatia romanizală,
spre deose bire de cea de la sud, li fost s l av i zată, Au scăpat de sIavizare,
spun adep tii acestei teor ii , num ai aceia carc s-au deplasat spre nord,
Îngroşllnd rândurile românismului nord - d un ărean, sau spre sud ~ i vest, unde
au dat nastere aromflllilor, meglcnitilor ş i i s t rie nil or~.
A treia teorie sust inc autohtonia aromftnilOL Conform acestei teorii,
promovată tot mai mult În zile le noastrc, aromânii sunt urmaşii vechii
mman ităti baklmice, care au rezistat presiunii alogene, Spre deosebire de
adeptii celei de-a doua teorii care afirmă că strămoşii aromÎlniior sunl

.1 C\>11Slantin Jirece k, profesor la Unive rsitatea din Praga si Viena. eare a stabilil
. raimuasa Hnie de demarcatie a rumilnitătii balcanice, linie eare îi puartă numelc_ Aceas tă linie
pornea de la "'tarca Adriatică. din dreptul orasului Lissus (urasul albanez; de astl\~i Lczhc).
către ri\s1\rit. p;<n~ la gurile Dunării. ~uprin!.ii nd D;,ciu Aurclianli ~i cele dou~ Moesii. Avea
ded drept "gTlmit!i" la nord lJahnatia iar la Sud M;lcedonia.
4 . eL ***. "Spd/i/ll i~'loric şi etnic romonesc" .11 1. Ed. militară, !9~.1. pag. 8.
S. A~e;lstă tcurie il fost s ustinută la noi de: Di milrie Oneiul. în lucmru sa "Romolli;
.Ii" [Ja da Trait"''' p{j/llll" i,IIemcierea P,-i ..cipmelor" (Duc. 1932, pag. 32). care se opunea
e J\istentei unei romanili\ti dincolo de " J ire~ek". v~7.a"d În aceastA eJ\istcn\li I origine o
chestiune periculoasă in slujba unur tcurii ce nu recunosc continuitatea populatiei daco·
române în ])acii! . promovate de Frawl Joseph Sulz.c r, de 1. Chr. Engel, di,r mai ales de
RolJe'l Rocslcr (de und e si !Coria rocslerisIă); de Ion 1. NiSlOr, in "Ori~inca Românilor din
Billealti si Vlalliile dill Te.wli" $i Epir"(Analelc Acadcmiei l{um i\ne, III. Torn XXVI. Mem
7, pag. 2); C. C. Giurcscu, În "(Slor;a Romollilor"(~ol. 1. Buc ., 1942. p"g. 314): 1'.1'.
1'am,iteseu. În "Imrod"cere la iSlofia c"flllrii rom{jnc$li" (Ed. Sliintifici\, Buc .. 11)69. pag.
118· 120). Aceeasi opinie o impărtăscau si filolog ii Ovidiu DenSUsi:mu, Alexandru Rosetti.
precum si George Murnu . Un ~az aparte in istoriografia românea scA îl reprC7.intă A. D.
Xenopol. În "'Slor;(I Ra"'r;lIi/vr dill Duciu Tmia"if (v,,1. 1. Iasi. 1888, pag. (09), spre
deoscbire de isturicii mentionati , ~unsideră cii: "/)o('v-'-am<1"I; $; mucedo,rvmd"ii SII III
dr>!lif popvore diferile prin obdrsia Ivr, care dalOresc asemanarea /vr CVI'or$itvare impre-
jur""!i ca se Img din <lme.rlecui <lcrlvm$i e/ememe", au o limb~ diferită, luând drept argu-
mente cuvinw din lc~icul aromllncsc. in comparatie ~u altele din limba romlină. Se pro-
nunta deci pentru urisinca mcrid ionalll a lor - ceva mai la sud. dl:dlt ccHalli istorici. în
Bak1lni adică - (considera Mucsia miti putin romani7.at~ in antichitate). dar. din acelcasi
~uns iderentc."u chestiune pcriculoasL .... era mai transant. îi considera un popor direri!.

"
I
L
Ma("('d(>-aromâmi tlobrogemi' nil' Mllcedo·Ammmri""" ill Dob"'dj(l
proven[(r numai Jim;pn.: n,miul Peninsulei lj alcanÎec , s u stinăto ri i acestei
teorii cons l {leră d strămosll arumÎinilor sunt descendenti i roman i tătii din
sudul Peninsulei, adie:1 din Macedonia, Pind si sudul Albaniei6, adieă regiu-
nile unde s-au născut, unde au trăit şi mai trăiesc ş i astăzi7 .
Pl eciză1Il. de asemenea că :\o.;c3stă teorie argumcll t ată IH noi de Teodor
Capldall 8 ŞI 1 adIe f'ujluhllgi!l acceptA dJ.'icluo.;arca din Moesia şi coborârea
unor grupuri dtre zona amin tit ă. Stabil Irea acestei rom,lIlit ăti în Pind, Epir
ş i Tlrcsa lia II-a fust ÎllIâmpJătoare, in sensul că "dislocarea spre sud, IIU lIe-o
putem eX/rfica (Iecâ, ai/mufil/d cd aceastd popula/Îe romlÎneasd1 (/ lrecll1 si

fi luhilngâmJ Mau:lloll.a {III lIr UHI '" her râlh ... ie grele si Îndclurrgale. 215-168 î. d. 1Ir.)
l~ l'yllr1~, ill
a",rl 168 Î . d. III .. rumaUIi au "npărt'l fOSlul ,egal in J~,tru state tributare; (Iou!lzcci
lle .uli m;u lârziu , m 148 î. d. Hr. , Macedunia a fust transformat:! în provincie roman~ (cu mult
înaimea Da<:ici. deci !). O bun~ parte a populatiei de aici. macedoneni, traco-iJili, greci. a fost
romanizatil . Vezi mai jos nota 8.
7. Tl-"QI"ia autohtuniei arom~nilur ~i în Maccoonia. Pioo si Albania de sud a fost wstinută
<.le Nicolae Iorga. care !Il vasta-i operă istoric!l. neegalat ă piln~ în prezent În isturiografia noostră.
il aco rdat () deoscbit~ :Itentie istorici Peninsulei Balcanice. in ceea ce priveste pe arom~ni.
Nicolae Iorga s-a prorruntat. În mai multe lucrări, În favoarea originii meridionale. admit5nd si
SlJllul iliric ca obiirsic. În "Is.oria 1>OI>OTIIJlIi 1"O""îunc·· (\·u l.l , 1922, pag. 139-140) de pildă.
nfirma: ·'Elemellllli m,Ke,/oIOIl!,Îlr /le/mi" Jeli'~11 Jiu IXJ/ml<"iu 'W'I<mÎ("i1" ,·es"",;/vr ilyria
flup.. , cum al/xlII"zii IIi ,e Îlrj(f/iuaz.<'/ ca o ,.,llUiI~i((1 izo/mil II poP"lali"i lIerom(lllÎlme rom"l .. r din
(/cel~a$i ptv";"âi ( ... ) Mui col '/(1 e.\isl,f element ,·(,re siJ fie nlil; ..'o"un·alor decât ace/a ul
''''-IIi/ori/or de /" IIumle $i (Jw-zi$ii 1II"<"enommâ,,i .~a" ,.,,,,,,1,,il din l'i",1 lUI $i-<lll deUllilllit ill
,·..ci firea lor fI'·oprie. OI' ..reo s/I·ilmw(we "" se ,·orbeste njciodwiJ. nici clriar perioada istoricii
mai bille c/IIwsclllil. IIl<1i IWlliI: ei nfmân Slrânsi leglIIi III' CH"OSCIIIII lor i..OniJ pil$/orell.I ..i1 bille
limitaUl a~i N' odhuoOlll,plbrtJ ill ale ",m· Îlldepi1r1<11e ,,(('/Iwri dilr IreCIII. ei 1111 cote o pol6e de
.... ,..1 si 1111<1 de illl",l, ..ore fU< Tflll"U ""Tllri acrlea$i. C,l s·ar fi re!ugitll din Moesia in Tl'5l1liu di"
I'riei/U, ""or barbari Sirilin i sl(/\·j SUII orice (lltll ,·Of m(ufifO$1 pe atunei nu f'.lIe adm;s.··
Gheorghe 1. Br;ltinnu. fiul lui 1. 1. C. Br~tianu (seful P.N. L.), !)fofeSQf la Universitatea
Bucuresti. i-a urmat lui Nicolae Iorga la catedra de istorie universală. (d(lp~ asasinarea aceMuia
în 1940). di n 1940 pâ"ă În 1947. ciinll a fost atestat. Cunosc!ltor al aromânilor (i-a v i ~itat in
Cadril;!tcr. ve1.i zi am l ··Universul··, XLV. nr. 81. 7 august 1927), l1Icea deosebirea Între
rumanil;!le;! balcanică in general si cea a art.u n5nil"r in special (llcsi II avut o consideratie pen -
tru ilvu;lrelc bizantine). punând în evidenta si versiunik ]lQl'ulare (G. 1. Brătian .. a fost un
IIdept. de IIl1fcl al traditiei). Confunn acestei traditii. numele de localităti unde au locuit sau
locuiesc aromânii. ar (JUlea fi un lugurncnt al unei existente mai vechi. (vezi G. l. Brălianu.
"1"[(I(I;/lu islor;ctJ df'$l're flllf'meiuea slatelor romdue$ti'·. editie îngrijită de Valeriu Râpcanu.
EU. Eminescu. Buc. 1980. pag. 53-54).
8. Filolog si savanl alUm;Î". autOl"" al unor lucr~ri lingvist ice. etnugrafice si istorice de
înaltă linută stiintifică: "Maccdarollldnii, ElIlof.:rafi.. , ;s/arie,/imbtJ·· (Buc. 1942) "POrsiro/ii.
NIt'OL4/~' CUSA • OTfUA PACEA

,1' li sraflili, IiI regiuni În Cl/re {/I'al cllllOşr;n/(l (le exi,rlell(a /II/Or îUl/ScÎlIgeni ai
ei care erau I'Urbiwri de acela~i g r ajW", alt fe l s-ar fi ÎmJreptat căt re vest,
dil, c romanitatea coastei dalrnate, fug ind din calca in vaziei slave ce venea
d j ll ~PfC e~;1 si nord-est; mai mult, acest adaus de la nurd nu a făcui altceva
dec[lt,<;u consol,dcze romanitatea deja exiSlentă.
AL<!a..~tă teorie a fust şi este s u st inută şi de o serie de ccrcetălori de urigine
aJOl1lânii din Gn. .cia. Aceş ti a sustin autohtonia lor dar, aromânii, potrivit con-
Lcpticî lor, sunl UI musii populatiei greceşti latinizate în vremea romanilor. 11
În cuncluzie, în cuncunlantă c u cele dou ă teorii, putem afi rma că
originea s u u-J un ărcană a aromânilur este un fapt de netăgăd uit.
De ne t ăgădu i t este si faptul că îna inte de venirea slavilor (în număr

5111(1i" lil!f["islic aSl/pra Româllilor din AI/mllia" (în D. R., 6. 1929) si !llni ales "AromlJnii
/)ial"rml aromâll. SI"Ji" li"Ii,-islic". (Buc. 19:\2), lucrare premiall\ <.le Acadcmia R011lânA_
inlr o ,.hill ucrUlc"Romallil<lle" balrmridl" (Buc .. I':I:\(J, pag. 55-57). ÎI! Icg~tură cu clno-
gcnc/.a aro",âRlI"r. afirma urmlitoarele - "I'elllr" pusisun/ll,,"ei rotJImrilif/i Ii! sud,,1
f', !lill."lei 8alrmllce swrl /lwll" moli,''': ;11 I"-illwl rfim/, fllliml", .." JI,lpl1l1irii rotJIalle ÎII
" ...."_ll<llffllU" IJCllillsulf'i cU ", .. II fm,;me (le c"cerirell Dadf'i, CU !li! fllcelml de rotJIallizan.
rare li-a rOJI Jlânjellili'l de c"llum grelKi'I ÎII mi'l.mra fII cun j-a creZ-III p<ÎIl<'1 aCllm: fI! al doilea
rfind, ills,l, aClHalele aSN.<'Iri ale roma"ilor (ale arom/illilor, IU!.) m' ""el.. IIrm .. În u"ele
/oc<!/ili'l/i <'lire I"forma romlineascd ((JromlÎ""ascd, 'I.Ir.) Ir(ldei/zd o origiJ!e '·..eh". (Bdi<uu,
Sah",!.': "firfw i de w"uli: !II()(J$(J. DZ,ln(l. Ollll",-uolld. SlIIlIa CII brad". ou -; c'JI'itrlele slItJ/a
$i .-iuma d .. o/igille /(I/i"cJ, el! rmeles,,1 elmlClogic de ÎlUlllime lipsesf iim S,aiullor de aSldzi."
- de,'; ~l"" ~u\'inle mustenite de aromflni În moc.l m:mijlocuit În 3N:~tC regiuni).
':1. Filolog si savant aromrul . A acordal" dcscbitli atentie L'CrcctMii limbii aromâne. Cea
mai de scmuli upcrli a sa rlimilnc "Dietimwrul diJJ/ulJJ/ui aflJ/lJi1" g.. II<'(<lI .•i elimologic·'(Buc ..
I%J ). o adev1\ral~ enciclupedic si Un inSlrumcnl indisp\:nsabil În cercctarea aceSlui idiom. In
studiul inlliuial "O proN..",cJ de rOJllrm!l(l{e !liriccJ" il! "Grai si Sunel". (Bu.: .. 1':12:\, \'01.1. Fasc.
L pag . 72-75). reiese cOIlCC p1 i~ sa CII lnivire la origillC<I ,uv[Ili!nilor: "Trebuie 1<1 Ollmilem din
1""'''' rle ",'d~,.~ g"ograJir si () /lJJJ!(Iliu(J(e ail/emJ iu Judu/ iliric '" direr'(if cmll/n"IUJle 1C ,·ilOri·
0/,1 C" M(J('Iia SU/>t'rior. I'riu (J("nl .!Ud iliric vrem, ${/ ltl/el"I' , fI! special. mas;",,1 ",WIIOS II/
"iur/ului. I'recum $i Judlll Albaniei de "sli'lzi. E.ţr" }iresc III<:TU si'I lldmilem ci'l fu aaSle proviucii
,-iaw mi/lla"T c', si - JiKIO·ipso - cea de c%"ii a Irebuil si1lri1i,,-,cd f1l(~,1 din limp"rile aCf'lea
em~I(Jl'f' rom",r,., mai "w"; sali moi mici. c,,"e şi·alll'dsw<1I !iml' r/e .-eacuri lle·" ru"d,,1 fmr ellga
101 iu,lilid""lilal" elllalitrţ;dJlicJ pt1/1<11<1 col!Jolidoreo 10l" /u m(IJt COlJlIJt!cu, coflSo/idllft pro-
dJ/s{/ in IImra rew'I!"$<lrii SOli o diw/\'{/rii popu/miei din Moesia In IU"8"1 P;mlu/ui ..
!O. Ibidem.
11. T. M. Katsoughiannis. "Despre oromânii din ,ill"I"'-;I,, grece$li" 1. Con lrihu\ie la
ccrcc(:l rca originii aromănilor . Sn lonic , 1964 (in lb. grcadi); S. N. Linkos , "Origineu
mvmâmlor". Salonic. 1965 (in Ib. grcadl): A G. Lalarou. "L 'mou/!It!iu el jt's tUI'II01IS ,»'..c le
/<rcc", Salunic. 1'1:-:6.

"
Muudo-urQIIIU ll ii dobrogeni ' '11lt Macedo-Aroll!l!/lil!lI$ in Doomdjll

lI1are în timpul împă ratului Focas, 602-610), 1>C ambele maluri ale Dunării,
"ea ÎlIsllşi mll/lll l'reme, arlerd de coml/lIÎcmie illlernd şi mI !rontierd tie
selxlral;e li lumii romalle"12, 1>C fondul unor straturi comune, s-a fonnat în
cursul vea(,;urilor de dominatie imperială o numeroasă populatie romanică.
Această popul atie se întindea d in Carpati până in Macedonia (conform celei
de-a doua tcorii), cât si În sudul iliric. adică Pind, Epir ş i Sudul Albaniei
(conform celei de-li tre ia). Un luc ru este, de asemenea. ceri, această
populatie a Început, cu timpul , sl1 vorbeasdi o limbll asemănl1toare - pru-
toromâna -, c u diferente În să de natu ră regională "dalorale slmlurilor şi
Id1sdlurilor caracteristice ale latinei I'orbile (le oCl/pomii roman; "13.
Asczurca slav ilur la sud de Dunăre a generat dezmembrarea unitătii
origi nare a rom;mi tătii În PlItru grupuri, devenite apoi, de-a lungul secolelor;
români (la nord de D u năre), aromâni (Ia sud de Dunăre , in tlirile balcanice),
megleniti (în câmpia Meglen, 1:1 nord-cst de Salonic) şi istrieni (in Peninsula
h tria); protOl'umâna sau S lrăromâna, la fel. s-a descompus în patru dialecte:
romtllla, aromâna, megle nita ş i iSlriana,14 care au Început să evulueze
separat, devenind limbi funct ionale l5 •

Aromân (maccdo-aromân) Armân (macedo-armân)


în izvoarele medievale strliinc, românii, aromânii , lllegl e nitii Si
istrienii apar sub numele de vlahi (termen de origine gennan1i - walh - eare
ii desemna la inceput pe toti roman icii; imprumutat si adaptat de slavi ,
unguri, greci, tu rci, a deveni t nume etnic pentru loale cele pmru grupuri
lllelltionate) 16.

12. CL NicolJlC Serban Tanasoca, III "Smdu .SIQrICt pr;,·;,Ol/IY: la ,recII/III românilor, dt
Jlf$,e Dllm'lrt", 1984. p . 8.
13 . eL Mmilda Caragiu MariOlellnu, "Vic,io/lor "romti,,", 1977. p. 440.
14. Aromfl!l!I, IIll"gLcnita. si istriana. Împreun~ CI! limba româna SU!IL dialecte ale limbii
comune: protoromllna sau slrăromflna. Ele nu sunt dialecte nle limbii române cum au sustinut
unii IingYiSti românI.
15. Ve~ , pt larg, Matilda Carug iu Marioleanu. op. cir" pag . 439-448.
/6. De 1tCeCa aUI colIsidernt nmi concludent tcmlCllU/ maccdo-aroman, C{lmparalj\l cu
numele de mnct:do v/nil.
17
NICOI..AF. ("USA ' 01lUA PACEA

Romanii din stânga Dunări i si arollHÎn ii din d reapta Dunării, descen-


dellti ai vechii fOmani t ăli, şi-au ment inut constiinta u n i t ă,ii originare prin
numele etnic pe care ş i unii ş i ceilalti ş i [-au ual : Rumfm (rumiilli) - Rumân
(rumilni). I'cprodw.:âml după anumite norme li ngvistice de prcfacere, forma
latinca:.di "r0I111\11tlS"17,
Evoluând separat, odată cu cele două dialecte. "rumân", s-a tr.msfOf-
mat ş i c I. În timp ce la nord de D unăre. in limba română, "rumân" a devenit
"român", la sud de Du năre. în aromână, numele de "rumân" a incepui să se
((lSlească cu un a protctic, rczultfmd "arumân", potrivit unei particul arităti
caradcristicc din aromâ n ă de a se pronunta une le consoane initiale greu de
rosti t cu ajutorul urlei vocale!lI. Acest "arumân" cu cl1derea lui Il din prima
silabă. a aj uns "armân"!9.

Ar mân este singurulllume acceptat ş i


utilizat de toti românii 2H
Numele "aromân" este un cuvânt care provine din "armân". modificat
după "român"l!, dat de uameni i de stiintă22 şi folusit ca mare în lucrările

17. CI. Tcodur Capidall. "Arumtlnii. [Jiul",,,,1 arvm<Îl1, SluJi" litlgl·;.ilk". 1932. (Jag. 8;
n::pnbliemll de Ju-,tina Burei ~i Came1ia ZlIbavă, cu o "rdată <it: Lucian Chisu, 2001.
18. CL 1'co<luf CnpitJnn. "M(/('eJorumlÎ/lii. c/tIvgrnfie, is/vrit, limM", 1942. pag. 40-47.
19.1bi<lcm.
21) F:: <; tc cllnO~COI f;lrtul că in lucrările de specialitate ( ve z i Tendur Capidan,
"A,vm",,;i .... '. pag . .\-7, Mall Dcmeler Peyfuss. "Clleslil/nea W 'OllltlIlU15cd" , Ed. Elicidu-
po;didl. Buc .. 1994, pag. 12, tradusă de NiC;Qloc Serball Tanasoca), se invocă. pe bunl dreptate,
faptul că larsirotii(fârsirulil'i) se numesc ci insisi nu ammiini. ci rrămi'it1i. Ucoarece ci nu cunosc
leIlOIlk.'nul protectiei lui lai (Înainte de /fi preluân(] dill allmne7,..'\. fenomenul puternic In l (pro-
nuntlln(]u -I de fapt ca pc un 'yI arom5nesc, ascm~nrttor ca 1n limba francnă).
Acest fenomen îns1l era valabil lIumai pentru ffirsirotii tiin AlbllllÎa. Fârsiwtii din Grecia
lHLll folosit .I<:cst fenomen puternic rulant (rr). ci iSi spuneau ~ i mplu - mm1n. în familia lJ)e~:
lUIa. Anas!3$<' Cusa (1919 -191:15; niiSClII in Gmmoticova. Grecia). mama. !-lonea Cusa (1925-
1994; n~scutA Rosu, În Pi"icina, Grecia) - pur Hlrsimtcasdi, Utille s-a vorbit ~i se vorbeste si
,1/i ,uomfma. n-am auzit acest fcnomenlposibil să fi fost folosit (7) cU 100-200 <it: ani in urm~.
tlat fiind faptul eli tnli rfirsirotii sunt originari din Albania]. Revenind la cei tlil1 Albania. in
1990 si 1992. cu 0:;a7;a vi/.ildor pc CHn:: le -am inlJ1;:prillS il! areaslillarll, am colIslalal ti niti ci nu
m.~i (01"5e"l1 În vorbire llccst fenomen. ad"]ltil'er~ si ei nU111ele de nrmfin (chil\T dacii uocori.

"

l
rIIacedo-orumâ/lii dubl'f)gelli' JlIe Macedo ·AromlmillllS ill Vubrudjil

şt iintifi ce în reviste şi ziare 2J . Di versele variante ce au circulat În literatura


s tiintifi că despre aromâni IHIU demonetizat24 • aromtlll _ arll/tlll fiind unicul
nume unanim recunoscut de toti llromânii ce trăiesc În Grecia, Republica
1'\'l acedonia. Alballia, Bulgaria ş i România2S.
I\lentiolllim Însă că ş i aLi se mai păstrează unele denumiri locale. ce
obiş nui esc ei Însiş i să ş i le dea pentru a desem na principalele tulpini si ramuri
ale lor. Numele tulpini lor provi ne la fel ca la români sau ca la alte IXJpoarc din
lume, de la tinuturile geografice: pindelli (de la muntele Pindului), gdimusteni
(de la muntele Gramos. o prelungire a muntilor Pind). JIluz;khiari (de la
cfullpia Muzm:hia din Albania). Ili.r~ iroti (de la o local itate. Pharsala).
Numele ramurilor provinc de la den umirea com unei sau orăşelului
locuit de e i: plis6t (de la Pleasa, localitate din Albania), pruyian (de la Poroi
laI de Sus - Grecia), viryiol (de la Veria - Grecia), avdil'ât (de IH Avdela-
Grecia). IUJluvcân' (de la Lupova - Bulgaria) , bujduve{m (de la l3ujJova-
Bulgaria). ş utru vcâ n"(de la SatTa - Bul g;lria), yeH ni coti (de la lunita -
Grecia), g um ă I6ti (de la Giumaia de Sus - Bulgaria), bă rkll (de la B:mia -
Republica Macedonia), curluvcân (de la Curtova - Bulgaria), hăIăean (de la
Batuc.- Bulg:tri a). livădyci\lf (de 1:1 Li văJz - Grecia).

unii dintre ei Îl prm,untau În mud greşit '·arme,, ··). Pli<;Qlii - filrsimtii din Albania stabiliti in
Dobrogea -, la [d Au ;\,JopU'( ~u lotii. deci. termenul de ~.rmân si li"reseul amm;,".
2 1 Cf. "Vie/iol/arul explimli"ollilllbii romlilll''' (D.E.X.). 19<)6. p. 60.
22. Primul a fost Guslav Wcigand. profesor la Uni\"cl1;itmca din Leipzig; a scris mai
multe lucrări Sliintif"icc despre arum:,n; pc bal;! studiilor intreprinse la fma locului. Lucrarea sa
[und,ullcnlaIă: '"Die AroIJu/IIeIJ: el/il1ogrill,ltisch - plula/ogisil - IIiS/flrisclte Unll'r.lUdll,"ge'l
liber iim Va/k der 5age1lil'llllell Makeda·NolIIolieli oder Zim:lIrel1 ". 2 voi. Leipzig. 1895.
23. Arumflili În limba r"mână. arollll13ins in limba franceză. anUllunen in limba ger-
mană. aromen; În1illlba i talian~, arum3nian În limba englcl.ă.
24. Mae<.:o.lo·romilni. romfmÎ macedoneni. macedoneni. rnmilni sudici. vlabi macedo·
neni. romnni balcanici ele.
25. Af<'mfini trăiesc si În S.U.A .. În urasck New York:. SI. Francisco.SI. Lollis. flridgc·
1'011. in Auslr;.lia. În Md bournc Si Syuuey; ~p<)n"lic În unde ~talc occidcntak.

19

M w;edo-Ilrumiî" ii dubrogeni · Tile Macedv -Am"wniml.'i in lJolmulja

II. TULI'INILE DE AROMÂNI


STABILITE ÎN DOBROGEA

Fărşcrotii - Fârşirotii

Pri mii aromâni stabiliti În Dol>rogca llU fost f1Ir~crolii. Ca număr, ci


re p rezi nt ă li
uo ua tu lp ină de aromâlli tlu p:\ g rămoslcni 1. Numele lor vine de
la Farsala, () localitate ce se ană la sud de Valona (Vlorc. oraş-port la Marea
Adriati că, în parte" de sud il Albaniei), unde au debarcat suldatii lui Caczar,
care ar li fost numiti aşa de local nici şi <le soldatii lui Pompei 2; - ar li strigat
sub panica dcbarcă rii acelora: "Vin fa rSHliotii! Vin farsaliotiiP
Una dintre ipoteze. Alta. cea de-a uoua. sustine că numele lor vine
Î n tr-'IfJevăr de la Farsala, da r nu de la CC<I mcntio n ată m;d sus (din sudul
Alban iei), ci de la Pharsala d in Tcsalia (Grecia dc ast ăzi), localitate unde în
an ul 48 î . LI . Hr., a avut Im:.: bă t ălia d intre Caezar ş i Pompci. At:csta din

1. i n ROlllfmia. nu ~i la sud de Dunăre. unde farscfulii ~unl mai numerosi dccât


gr~moslcnii.
2. Slationat; În Ep;r Si lliria Înc~ din 49 î. d. Hr .. după înfr:lngcrea de la Brundisium din
lIalia. dnd Pomp•.;i s-a relras În M<lccduni~. V<::li Thcodor Mommsen. "lslO~in ~amafld". voi.
III. Buc .. 1988. p~g. 222-226.
3. e f. ctnogrnlu lui italian Amonio Baldaed. apud AnaSla<;c Hâciu . "Aram",,!i. Comert.
illduslric. IIrle. c:q"IIlS!III1C. cMliz"lic". 1936. pag. 142 (carle rcpuhlicală la Editura Carte"
"roltUll1,). COl1sl~'nta. 2003. de către Tiberiu Cunia Si lJumitru Siere Garo fi l). Mul1ă vreme. mai
:llcs cei din Grecia. si-au spus farsalioli. Ali toti arom5nii din această nUllurll isi spon P.lrsiruli
fârsir6\.
21
iV/CUM"'· ('UŞA' omJA l'tlCt.A

urm ă. v:1zânJu. ş i zu robite armate le de cătrc gcnerulul Caezar, a fugit de I>C


d rnpul de lupt ă, gă<; indu-si refugiu că tre Orient pc o corabic. Sold:lti i săi.
punizanii din wbăra SH aflati În Macedon ia, Încă din 49 Î . d. H r., s·au retras,
urcându·se in lllun{i ca să găseasdi azil si ad ă po s t ş i să dea, astfel , mai
târziu nastere marilor populatii de fârsiroti ş i l11eglllovlahi. 4
A treia presupunere ar fi aceca conform căre ia numele f;lrs irotilor vinc
dc la o a ltă localitate aşelală Î I1 partea de sud-est a Albaniei: Fraşari sau
Fruseri (care num ă ra În anii de dezvoltare maxim ă cincisprel.ece mii de
.~ un et e - azi un Sllt mic albanel cu putini aromfini)5. Mai mult, păstrâ ndu ·ne
În sfera acestei presupuneri , nu num ai că numele vine de la aceas t ă locali·
tate, ci intreaga tulpină s·ar li format in tinutul Fraşari , unde s·au revă rsat
pă!.lori din Gramos si din Pind (ca unnare a unui s urplus de populatie),
iH.hnitând u-se Însă si ex iSlenta altor populatii aromânesti În zonă, Înaintea
acestci revărsfi ri <>.
Cunform trauitiei În să, răs pânJită În rânduri le fârşirolilor, ei ar fi
tlnna~ i i vechilor colonişti adll~i Jin Italia după luptele Jintre Caezar Si
POIllI>ci 1 .
Aceasl ă origi ne nobil ă a foSI pusă in evide ntă de Ioan Caragiani, con-
form căruia: "ÎI/lre mu/tele tri /J uri de rom(jni (a romlÎ/li, 11.11.) aflati in
Pen il/sula Balcal/ied esle ~'i IIIIUI /'ll.l'plÎ l1dit fII A/bal/ia , Epir, Macedonia,
Te.w!ill si ÎII tomd Grecia. Îlllre ei se fl/mle,ţc «nmlâni,. S(lZl «rwnelli,., iar
cei/o/ti aromâni fi lIulllescJârsiroti .mllflJrsero(i. Cei /Ilai IIw/ti (WJUSI di,,·
IOldelZ!flZlI si "âm'llistiIz; IIOl/W,,; filriI S(l(e sau cOllume stabile, ci l'am Îsi
lo(' ,wue!e lor ÎI1 I11I1I//i llÎlzgll s/II/le, iar iama Î/I câmpii. ul/tle se coboard ca
.\'(1 iemeze turII/ele. Palria J{Jrsimţi/or (Iupd credi nţele gelH!/'(z/e ale tll/urar
uruII!cÎllilor a JUSI si eSle si asul;.i Alba/zia, de wu/e se rdsrJâ/ldiserd apoi ÎII
lI!(li //IlIlte locuri. eifllrll de ce; relmasi Îllcel acolo.
De la 111111/ ilillacestia, CII ellre "mfileU! cw!Ostilild Î/I imI/Ia Corfil,

4. eL AnaSlas<: lI~ciu , op. cii" !,llg. 141.


5. Tcodor Olp;<I;II1. "Romiilli lIomllzi··. 1926. p. 42·47.
6. lbitkm.
7, În timpul pn:/-'!lI\c i lu i Cac1.ar in Egipt. in Iliria: "fII illleriQr"llifl'i; mi,ţlllluU pom-
III/mii dis~rsu,i fII "mICI rd,bOlullli Itsoliml" illCftl romonii au fost m,:voili sa
aducă aici noi
(;ohOfl Csi (;M~rc( i cnrc 311 pacificm rclllllllCll. Câlld Cacsar s·a rcÎl1!ors din Egipt se inJ~lUnl5O.)
pCI kol ul <lill lliri a. Aplul Thcu<.lor MUIiIIIIS<:II. fiI'. ";/., pl'l:' 241.
22
Maretlo-aromâllii Ilohrogellj· Tile Macctlo-Aromanialls in DoImllljll

alll afllll ciJ la to/ijârsiro(ii exisld o tradifiullejoa/"te I'eche , dupil care ei


ar fi I'enil ÎII Albal/ia si Tesafia âe dincolo de mare, si cel adaM cealallă
lume ii III/mea FarsaliOli, iar /lU fârsiroli pe când ei /O/deO/llla se numeall
rUlI/âni sau rUlI/elli, si prin urII/are că ei Sltlll ColO/lii vechi raII/Oile aduse
di" Italia Î/I /firia si Tesafia dlllJd /I/plele dilllre eaezar si Pompei la
DyrachiulII si [a Pharsala. Unii dilllre aromâni cred cit jilrsirulii ar fi
(Iilllr-IIII oritsel mic si niciolllllif 1/ - (1 fosl asa de mare ca .Ia clfprilldit 1//1
1I1/1I/(lr de peste 200.000 de suflete, câli aproape Slllll fOii jârsirofii
nhpâlldili În Grecia.fi Turcia "8.
Semnificativă În acest sens este si constatarea făcută de Ioan Nenitescu,
care i-a cunoscut În pcriplclc sale În Turcia Eu ropea n ă, I ară sau imperiu ce
cuprindea la acea vreme (892) şi provincia Maccuonia: "FărserOfii sau
!răserolii, si-ar fi Illat III/mele de la sall/I Frdsari , În Albania , iar dupit altii
de la orasul Far.wla, ÎII Grecia, IUtI/si când am Înlâlnitllllfilrserot - si am
Întâl"it IIII/Ili - si când I-alll Îlltrebat: ce esti? el mi-a rdspl/lIs:«eu esc
Fanelliot». Dadl cei doi M I s-ar "reface ill doi laI, CUI'â/ltul ar SIllW
Farsalior. Farsa/a este loculUI/de eaezar li Î/lvins pe Pompei, a carei oaste
risipildJdrd afi ltlrobita. (lupif CIIIII se Slie, a IJIIlllljiJtlrte bine sa rămâie îll
Pellill.whl şi se} c/ll'rillllcl/lllllllii Tesaliei si /11l/lIIele Pilldll/lli. ale caror pis-
curi, plaillri si I'iti Îl1cii de l'eaC/lri Fdrserolii le aII Î/I stiip{jnire, împrell/ltl
CII rW11ll1'a Epil'i'II iIOl·, care /01 de origillc jc}rserotea.fCi1 e.Ite. A zi<:e ('il
siflllcOl!ll1 Frăsal'i (/1' fi p//lUl - fie Î/I Câ'CI'(/ secole ar fi - să dea lIastere
u/lui Î/lfrcg popor, care /lumiinlmai bine de 320.000 de sllj1ere, ca poporul
Filrserol, este o ajirmatie, cel pmin grcu de sprijinit".9
Aşadar , patria tuturor fă rşcrotilor a rost Albania de sud , de unde s-au
răspânuit În ara ră de cei rămaşi acololO· În Epir, Macedonia (de atunci)

8. Ioan CaragianL "SlIIdii iSlOrice aSlf/ira romfinilor din Peninsula Balcm,;df'. 1929,
pag. 4-5. 6-1.
9. Ioan Neniteseu. "Of! III român;; di" rurcie, Eumpurm1. Studiu elllic $; swt;s';c
11511/1ra "românilor". 1895, pag. 21.
10. Adică în Epirol "lbane-..: si În toată partca de sud si ccntrală a Albanici. in lucrarea
noastră. "Aromânii (1II(1Cf!tlOIlenij} i' l România". Ed. Muntenia. Constanta. 1996. Ia pag. 13,
am consemnat cifra de 400.(0) de 'lromâni il1 AHnmill (pc b.1za infonnalii Jor primilc in anul
1992). Cu prudcnla perspectivei de aMiI!.;' !ip~it~ de cntu;o;iasm sau atasament. vom .~pllnc că
llumilnJllur SoC poate aprecia intre 2()().(O) Si 300.(0) de sunete.
23
N/COLAfl'CUŞA' OTiUA l'ACEA

Tesalia si toaU\: G recia.


Exodul acesta a fost generat de situatia survcnită in Albania. in
schimbul unor privilegii o mare parte din albanezi au Îmbrătisat islamis-
mul. De acest fapt au profital condudllorii locali care, În noile conditii, se
bunmm de o mai largă autonomie. Mai mult, turcii au Început să numească
bey sau pasi din rândurile acestora - măsură fără precedent din partea sul-
lanilor. Bcneficiind de aceste functii deveneau mai răi decfil turcii,
purtându-se ca niste adev1l.rati stăpftni; oamenii lor terorizau pur si simplu
sud-estu l Albaniei, adică regiunea de baştină a farsirolilor. Profitând de
izbucnirea războiului ruso-turc din 1768-1774, bandele de basbuzuci
musulmani s-au impus În regi une. invadând c hiar şi Grec ia. Se instaurase o
situatic de anarhie, de nesiguranlă, la bunul plac al acestora. Drumurile
comerciale nu mai erau sigure, caravanele fiind alllcate mereu. Puterea cen-
tra l ă, adică Turcia, nu mai stă pânea situatia în zonă.
În acest context nefavorabil o pa rte din râ nduri le fârsirotilor au
părăsit pentru totdeauna tinuturile lor de basină - Dangli şi Colonia, unde
se afla si Prasari alături de alte centre -, si chi ar Albania. Unii s-au stabilit
În Epirul grccesc, î n Pind, în vestul ş i nord-vestul Salllarinei, în comunele
Paleoseli (azi Palioscli), Furca şi sate le Cucufliani, Verbiani. Prisogiani,
Grizmani, Starciani ş.a. ll : ÎIl restul Greciei ll seulţi pe lângă grămoslcnii si
lIloscoplenii din l ocnlită tilc Florina, Pisuderi. Belcameni, pe lângă pin-
denii din muntii Veriei În Horopan i si Selill de Sus, în regiunea Olimpului,
in Cutcrinu, Salonic (Săruna în aromâ nă ) si Seres. în Tesalia, În Armiro,
Volo, Ve les tin , Tricula, Calabaca, La ri sa, s.u. Altii s-au stabilit în
Macedonia pe lângă grrun uste nii di n Beala, Moloviste, Tărllova, Nijopole,
Magarova Si în mUTlţii Murihova, constituiti aici în grup separat si COI11-
pacl. Ca un făCUI, Însă, acest grup din Murihova, după u sedere de aproxi-
mativ 100 de ani, au fost ncvoit i din nou să emigreze. Odată cu aparitiu
miscărilor revulutiomue bulgare în Turcia (pc atunci Macedonia apartinea
Imperiului Otoman) acesti fârs iroti s-au retras în regiunea Vodenei, unde

I !.Ioan Ninilcscu. in op. cii .. cap. XV. p. 401433. polllenindu·Lc. nu cOlllenleazll exis-
tenta fl\rsirolilor În 3~eastll zonil. Este posibil sll fi existat consângcni de-ai lor dill iimpuri
slnlveehi. IIwi ,!Ies c;l /. N. ne spune că pe In 1892 Între tăurile Blleas'L si Snrnntaporos se aflau
multe r,uuiiii \1<.: fărsiroii Ilelixali Însu in sate.
iltacedo-arom(j"ii Ilohrogelli' TJ,e Macedo-Aromwr;olts in Dohrudjll

în frunte cu cclnicii lor, au Înfiintat localităt i le Fetita , Paticina, Gramo~


ticova, Olndrova 12,
Revcnind la exodul inilial, un alt grup carc a p:lrăsit regiunile origi~
nare su nt fîirş iroti i din Curtcs, Costreti (sau Cos trcşti), Zărcani (sau Jărcani)
si Zavalini (sau Javaleni). Aceştia n-au plecat din Alban ia; s-au stabilit în
vilaictul Corita, în locHlitătile Plcllsa, Di şnila Si Stropani.
În fine , un al tre ilea grup din nemnul fârs irotilor - tOli aromGnii Jin
Albania sunt fGrsiroti! -, dcstul dc numeros, s-a stabilizm în sudul Albanici,
adică Epirul albancz, şi în cGmpia Muzachia.
Primii sunt c unoscuti ş i sub numele Je câstrinioti, ca locuitori lIi cas~
trului lJ , din jurul orasulu i Arghirocastru (azi Gjirokaster), sau numiti aşa
după local itatca Custrct 14 . Lor li se mai spunea Si cristinioti. pentru faptul,
probabil că mnd creşt i ni, femci le lor purtau cruce-tatulIj pc fruntea lor, asa
cum au purtat fcmeile de grăm us tcni sau Ciparii din Macedonia şi mai ales
ale celor din l3ulgaria 1~,
Între acestia ş i lîirserotii din Corita (Coreea sau CurcclIua în aromână,
Korce, azi), Plcasa, Di şn ita şi Stropani, ex.istau legături: orasul Coreea, ea
centru admin istrativ ş i cUll1crcial, era frecventat si de câstrinioti, cât si de

12. Am anat de ac.:SI episod, eflt si deS("ll\' e~otlul filrsirulilor din Albania, de la bunicul
meu Mila Cusa (1884-1977). fiu al celnieului AnaSI;tSc Cusa. Întemeictor al comunei
Gramolieov3. Familia noastr~ de fIIrsiroli, cu apruape 200 de ani în unn~. se ana in sluJul
Albaniei, intr-un .qllnumil Rutea. nu deparle dc Fr~sari,de un(lc Si numele de Bulearu pe care
l-a pumlt în Albania. Dup~ ce s·au slabilii În Ullintii Murihuva si-au schimbai lIumclc de
nul,aru. in acel .. de <"us ... dup~ Plcnumele tamlui c.:lnicului I\nastasc, Ioan, carc la aromânii
fârsiroti csle sinonim cu Naehi sau Cusa; întocmai ca la tlllOCi. aromllnii, pc vremuri isi declinall
idemil:uea dup~ prenumele tm~lui, bunicului. străbunicului. De pild~ munci când Im~1 meu,
eOI)i1 fiind, era inlrebat: «Al cui eSli?~, el ri\spumlea: «Sunt flullui Mila al Tasi (AnaSlasc) al
Naehi (Cusa)~.
n. Cf. Constamin Co1imitra, Fl\~rolii. 1996, Cap. "1ndeletniciri si averi"'. Cmlea este
tipl\rit~ în regie proprie, !1I.rli edilUrli si pag;nmie. Acest lucru IlU -; slirbcste cu nimic valoarca
Sll, 311lonll reusind s..~ rca1i7.e7-C o sp!cndid~ monografie a comunei I'leasa.
Ar fi dc adliugat. desigur, faptul eli auturul. în încheit:rea monugrafiei imreprindc si
unelc incu!1liuni iSluriee cu privire la arorn;mi, suStinulc cu argumcnlc motivale superficial (în
favoarea inlcgritălii etnic.:). de genul '"traistei"' (desaga în TOm.), măn;sorul ...: apredcrea că
arornllnii ar fi "ccl pulin 2 nriliUMC", că aromi\nii ar fi "urmasi ai nOlllui popor daco-romiin
născut din kricila încrucisare rnlre daci si romani"._
14. ef. Nicolae Saralllandu. "Sludii arum~nc si llleg1cnoTOlllfint:", 2003. pag. 25.
15 . Cf. C. Culimilra. op. ciI.
25
NI COLAE CUSA • mUlA. PACEA

fârsirotii ex istenti oin vremuri imCll1orabilc. ceva mai la nord-nord-vest de


oras (mai ales după oistrugere:1 Moscopo[ei), din Sipsca. Nicca, Grabova Si
Lunca (sau Lânga). cunoscuti cu numele de moscopoleni.
Cei din Muzach ia, o câmpie s it uată pe a mbe le maluri ale râului
Semeni (azi Semun). care se varsă în Marca Adr i a t ică, şi-au pierdut identi-
tatea de fârsiro li odată cu asezarea defi n itivă În accastă regiune, unde
a l tădată a fost principatul Musatius sau Musacius, de unde apoi s-a numit
Muzach ia. De la numele aceste i câmp ii, acestor aromâni li s-a zis
tlluzăche:Jri sau miz uchi<lri (în aro m â n ă) . Aşew t i în această zonă, prin
renuntarea [a oierit ş i că rvăn ărit, determ inati, probabil prin pierderea ave-
rilor (oi, capre, cai), au devenit agricultori, având mici propri etăti agricole.
Leg:H urile cu fâ rsirot ii mentionati mai sus, dat fiind clima insuportabilă
din această regiune În tim pul verii, au devenit tot mai rare. Multi dintre
lIl uzăchea r i, la fel ca multi ahi aromâni din Albania, numiti ciobeni sau
vlah i de către albanezi, s-au răspâ n dit În oraşe l e di n centrul şi chiar nordul
t ăr i i, devenind hangii, negustori , mese riasi (mai ales croitori, dar si
mestesugari pricepuţi).

Particularităti

Desi în general fârşerotul este prezentat ca un arhctip, fizionomie este


aproape identic cu ceilati aromâni compatrioti si consângeni din Peninsula
Balcanică. Toli aromâni i s unt asemă n ători ca în făţişare. Bărbatii sunt
robusti, mândri, cu ochii negri şi expresivi, cu sprâncenele arcuite, vioi şi
ageri. Femeile sunt zvelte ş i oneste. Femeia armâ n ă este o mamă devotată şi
sotie credincioasă până la moarte, despărt i rca, de alt fel, nu era cunoscută la
aromfini . Este o femcie harn i că; tesăturilc de l ână, vel intele, euverturile de
toale c ulorile tesute la războ i erau renumite În toată Peninsula Balcanică.
Aşa zisa pozitie subo rdonată fat ă oe bă rbat este eron ată. Femeia Îşi respectă
bărbatul mai presus de orice, este lIdevărat, dar tot la fcl de adevărat esle eă
si ca, la rându l său, este respectată dc bărbatu l ei; armânul nu-şi bate nicio-
dată femeia lui, între ei ex istând o pe r fectă armonie si solidaritate în viata
de zi cu zi.

26
Maced(J-arumâ/iii dobrogeui ' Tile Maado·AroJluuriulIS iu Vobrudju

Câteva particularităti ce tin de vima nomadă pe care au avut-o Plină nu


de mult f{(r:>eroti, se cuvin a le aminti.
Mai Illult decât ceilalti aromâni, fâr::;elUtii iubeau libertatea deplină, de
aceea au dus o viată nomadă, pribegind împ reună <.:u familiile, cu avutul ~i
turmele lor; nea vând obiceiul de a cosi ş i .'>trânge ffmul necesar hranei vitelor
pe timpul iem ii, vam îSi taceau sate în munti lângă stâne, iar iama în câmpii
(câ1ive) unde coborau să-şi ierneze tunnele. Din această cauză erau aproape
indepe ndenti, tdiind În org<mizatii proprii numite talcări sau celnicate, con-
duse de către un ce lnic. Celnicatele constituiau un fe l de rest istoric al
vechilor ducate aromânesti Jin Pind, Epir, Albania, Tesalia, în Balcani ~i În
Rodupi.\6 O fălcare cuprindea sute Je fam il ii. Fiec:lre familie îsi avea avutul
şllu: oi, capre, cai, eatâri, asini. Cclnicu[, ales dintre oamenii de vază, prove-
nea dintr-o familie lIVUlă, [a aromflll i averea fi ind un criteriu imponant de
apreciere. EI era şefu l întregii taleări, dar nu un şef absolut cum este prezen-
tat în majoritatea lucrăr ilur despre aromâni; nu enl un vuievod ca la nord de
Dună re, era mai deg rabă unul dintre cei mai respeet:lti oameni din cadrul
f1iJcări i, pentru avutul să u , pentru întelepciunea sa. Când se ivea vreun litigiu
în 11Ilcarc era consultat. dând SfalUIl:uvenit în solutiunarea cauzei.
Ocupatia principală a flIrşerutilur. <.:a de altfel a tuturor lIromânilor a
fost oieritul sau creş terea oilor. Spre deosebire de alti aromâni din Grecia
si Macedonia de az i , care practicau o transhumuntă la fcl ca la daco-
romani, vara la Illtlll ie şi iarna la şes. dar numai bărbatii cu turmele,
fă rsirO\ii practil:au o transhumantă totală, cu familie cu tot. Îşi strângeau
turme le şi avutul, împreună cu nevestele, copii si bă t rânii o porneau
primăvara la munte iar toamna la şes, în regiuni cu ierni blânde (în părtile
Avlonei si sudul MuzlIchiei, cei din Epir si Pind si spre Tesalia cei din
Murihova, până la 1878). Sute de lIni fârşerotii au fost nomazi. Obisnuiau
însă să se În toarcă în locu intele lor de la munte, unde [ăSlIU, atunci când
plecau la şes, dltcva familii care le păzeau pc timpul iernii. Acest mod de
viată, primitiv am putea spune, pe carc l-au avut p[\tlă prin sccolul al XlX-
lea. a avut şi un aspect pozitiv. Trăind izolati şi-au putut păsITlI integri-
tatea şi libe rtatea. Limba lor s-a păstrat curată cu foarte multe elcmcnte
latinesti şi fără împrumuturi grecesti. Având un puternic spirit de castă nu

16.1. N~nit~M:u. D.R.T.E .. pag. 175.


NICOLAE CUŞA • OTIUA PACEA

s~a u Încuscrit cu membri i vreunei alte nat iun i, ba mai mult, nici măcar cu
aromân i din altă tu l pi n ă, c hiar si alunci când trăiau în acelasi sul sau
comună. Dorint a lor ue li bertate abso l ută i-a determinat probabil să fie
mai putin religioş i ş i mai mu lt liberi c u ge t ători 17, cunoscuI fiind faptul că
hiscrica era suboruo ll a tă Patriarhiei g recesti de la Constantinopol. iar
preotii prcdieau slujba in limba g reacă. Aveau ch iar aversiune pentru popi
si călugări, c irculfmd În rânduri le lor un "blestem" în acest sens: "Preftu
să-n'j ti vcd!" (Vedea- te-aş pOpă!)IS.
Două elemente ale portulu i fâ rserotcsc sunt demne de consemnat.
Unu l ar li fap tul că port ul (costumul) bărbătesc esle în întregime de culoare
albă ~ moşte n ire roma n ă ev i den t ă -, iar al doilea este acela că femcile
fUrI;croate pu rta u pc cap o p odoabă, numi t ă c i cc roa n ă sau \i\eroană în
aromu n ă, podoabă inexs i s tent ă la alte popoare d in Balcani, despre care 1.
Nenitescu annna:" VII fel de cOllldnac din /ând Împodobit cu ballj (Ic aur.
AceastiJ g(llea !d au adus-o CII IIlImele lncd de pe vremea lui Caezar $i
cUIIlănecu/ cicerowra era atunci il la mode, n1spândil si pe la fard În Italia,
°
fiilldci1 poale lIe\'(/sla lui Ciccrollc fi (/(1(111 /lotUl/ofmiJ" 19.
Tot 1. Nenitescu spune despre ei că obiş n u i esc să spună: "albă s'hie",
adidl a l bă să-ti fi e viata şi traiul, în loc de mult umesc pe care aromânii
nu-I au În l i mbă. Ce il ati aromuni pentru multumesc Întrebuintează greces-
c ul e[harisro lU , Fârsero\ii evitau cuvintele g r cceşti. într-adcvăr, dar.
adliugăm noi, "ai b ă s'hie" e ra folos it doar de fârşiro l ii d in Maccdonia. Cei
din Grec ia (d in Paticîna, Grumoticova, Cândrova, Caterina) pe care
Nen itescu nu i-a vIzitat În călătoria sa d in IH92, nu-] fo loseau. Ei, ca dc
ultfel şi alti aromun Î. fÎlrşcroti sau nefârşiroti, pentru multumcsc obisnui au
si ob i ş n u i esc s i as t ăz i , când vorbesc a r mâ n eş t c Între ei, să adresezc o
dorintă de bine (o urarc). Celc mai folosite sunt: "s-bănedz", adică "să
trliiqti", " hflrios (uasă)" , lIdică "bucuros ( bucu roasă) să fii".
Culoarca alb;1 în să, asa cum constată Nenitescu În lucrarclL sa, la
fârscroti cra foarte p ret uit ă. Mireasa când făcca prim ul pas în casa viitorului

17 l. NcniICSCU. op. CII .• pag. 29; si Ion Caragi3ni. S.I.P .8 .. pag. 4-5.
III. Ana.sl~ I-Hiciu. A.C.lA" pag. 145 .
19. r. Nenilescu. D.R.T.E .. pag. 174; SI 1. Caragiani. oI'. {'il_. pag. 65. care afrrmă că
litcmana provine Oc la Cicero: Dimitrie Abclcanu, "Neamul aroma/Iese <ii'l Macedonia", P.1g. 43.
2O.1.Ncnitcscu.I'J(".<:!1.
28

,
Macedo-aromii"ii dobrogeni' Tiu' {\facedo-Arom(lIIiaIlS ill lJobrudja

ei sol i se Întindea in cale - obicei păstrat si astăzi - o pânză albă pentru Cl'!
sll-i fic , conform crcdilltei lur, viala dulce si curată În casa sotului21.

Fărşerotii
- Fârşcrotii
din Dobrogea

Fiirserotii stabifiti în Dobrogea provin din Grecia si Albania.


Ce i din Grecia s unt din regiunea Vodena (Edessa de azi), din
[ocHlitătile Paticina. Gramoticova, Cândrova, din regiunea Veria, din
localitătilc Sclia de Sus şi Hompani, din localitatea Caterina (Katerini de
aLi),22 Toate aceste localităli fac parte 23 din provincia Macedonia. cea mai
mare si mai nordică dintre cele n ouă provincii ale Greciei, ce se Învecinează
la nord eu Bulgaria, Republica Macedonia si Albania.
Grupul acesta de fărsiroti , poate cel mai urgisit din neamul aro-
mfUlesc. îsi are obârsia, (lsa cum s-a arătat, în Albania (în sudul Macedoniei
de a lt ădată24. in contextul crizei manifestate în a doua jumătate a secolului
al XV III -lea în Macedonia, bandele de albanezi de atunci au profitat dc
ocazie, instaurând o stare de anarhic în pnrtea de sud a provinciei. În această
conju n ctură nefavorabilă. dnd viata lor devenise de nesuportat, s-au decis 25
să părăscllsdi locurile nata[e (Dangli si Colonill). luând calca pribegiei către
nord. Îllspre Republica Macedonia de azi.

21. Ibidem.
22. Nicolae Saramandu. în S.A.l\I .. l1.1g. 25, adaugă că luealitllti de provenientă pentru
f:i.rscrotii din Dobrogea, Papadia si l'c\it a. Din documentele ccreel;lte (Arhivele Statului. Fond
ONAC) rel.ult~ că di~ localitatea Papadia au ,"cnil în Dobrogea dn-lr 4 familii iar din localitatea
Fetita numai dou~.
23. Gramolieova de Sus aproape eă nu mai există. A fost părăsită in intregime. Toti
flIrscrotii de aici au cmigHlt în Dobrogea.
24. Adid regiunca cuprinsă pe atunci inlrc Marcu lonicil şi Marca Egec la vcst si la est.
in nord p5n~ în Albania ccntml~ şi clITsul superior 81 Vardumlni. iar la sud p1inll în EpiT si
Tesulia. Regiunea Vooena. Veria si loc. Caterina din Grecia de azi flIceuu parte si ele din
r-.lueetlonia "turce ască" Abia dupll rnl.boaielc balcanicc (1912~1913), aceste regiuni. imprcunll
cu insula Creta. vor intra in cumponenla slalUl ui grec.
25. O parte din r5ndurile lor. Altii s-au asczat in jurul localitătii Corita. Vezi mai sus
despre cl\ooul lor la suocapuollli F~rscrotii.
29
NICOME ('UŞA' OTIUA PACEA

Grupu l acesta, compact s-a aşezat în muntii Murihova, aproape de


granita aclUat~ cu Grecia, unde au uă i t mai bine de 100 de ani. S-uu ocupat
tu neşte rea oilor şi în paralel cu explomări forestiere (posedând ferăstraie
sau joagăre pentru cherestea) si cu fabricarea mangaJului. lama coborau cu
turmele în Tesalia, iar primăvara se întorceau în locuintele lor din acesti
munti.
Liniş tca lor n-a durat prea mult. Oda t ă cu aparitia mişcărilor revolu-
tionare bulgare din Macedonia au fost nevoiti să plirăsească, după aproxi-
mativ IUO de ani şi acest tinut. D upă 1878, sub conducerea celnicilor:
Leolea, Cusa, NlIsta, Ce lell, Butcaru, Pariza, Fotu, Gârlu, Zdru , Musi,
Bucîunană, Velenza, Zega, Tragoni, 400-500 de familii, ducând cu ei
80.000 de oi şi 12 .000 de catâri si cai S-lIU asezat în comunele: PlIticina,
înteme i ată de HrislU Papanîcola, Fetila Si Gramoticova de Guşu Celea si
respect iv de Anastase (Tea) Cusa, Caterina, În teme i a t ă de celnicii Zega,
Caramitru ş i Colimitra, Cândrova ,de Mita Zdru. 26
La început au locuit În colibe (câlive în aromâni'l), iar după ce au
cumpărat aceste locuri de la bey turc i, si-au construit case din piatră În
ficcarc comună me n tionată; au ridicat biserici si şcoli, subven\ ionate de
statul român.
Soarta ÎnSl\ nu avea să le fie favorabilă nici În acellstă regiune, prea
multă vreme; au fos t nevoit i să emigreze din nou (a treia miră!) în afara
Macedoniei, În România de as t ă dată, În Cadrilater sau Dobrogea Nouă
(partea de suu a Dobrogei de atunci).
Au fosl eolonizati în judetul Caliacra (Între 1925-1928) în localitătile:
Alexandria, Arman, Armutli, Azap lar, Babuc, Bazaurt, Caraci, Ciair,
Cearnurlia, Carasul a .. , Cioban-Cuius, Deniclcr, Doimuslar, 1. Gh. Duca,
Enigea, Ezibei, Fânuacli, Hardali, Hasan-Deue, Hasim Kioselar, Ghclengic,
Nicolae Fi lipcscu, Muza1chioi, Opancca, Seidali, Salaman; În judetul
Durostor, doar câteva familii În locali t ălile: O-raI. Praporgescu, Caraonnan,
Carasular si Aidcmir27.

26. Apud Tcodor Capi dan, "'Români Iwmazi"'. 1926, pag. 75: Anastasc H5ciu, A.C.I.A ..
1"'1:"·221.
27. cr. Dosar: 761J947, 5311947; 5511947; 30/ /947. 39//947, 89/ 1947. Arhivele
Slalului. Cvml3ttla. ron" O.N.A.C.
30
"'acrdo-aromâ"jj dobrog,mj· '111l! MaCl!do·ArOlllllllianJ il! Dobrudja

Fârserotii din Albania stHbiliti în Dobrogea sunt I.:unoscuti sub numele


de plis61 (pentru l'ă cei llIai multi fărseroti tiin Alban ia sunt din localit'ltea
Pleasa). Li se llIai spunea si arbinesi, adică aroman; din Albania. Pentru că
totusi se tace'l confuzie cu albanezii din Albania, numele de plis6t s-a gen-
cralizat. Au fost botezati astfel de P.lrscrotii din Grcl.:ia (În Cadrilatcr) pentru
a se face descbirea dntre ei si cei veniti din Albania; la rândul lor plisotii le-
au spus cclor vcniti d in Greda sop.nl, da torită fulosirii frecvente de către
accstia a cuvânlului SOlml , earc înseamnă d~mea. 'ldică izvur construit de
mâna omului, unde, prinlr-un jghcab sau conductă, apa eurge mult si cun-
tinuu.
Plisoti i provin Jin vilaetul Corita (asezati aici pe la 1780 din părtile de
sud ale Albaniei 211 ) din Cmita propriu-z i să, din Pleasa (localitate cumpărată
Si în tc m eiată - avea initial doar câteva case - de majoritatea grupu lui sosit,
în frunte cu cclnic ii Balamaci şi Colimitra). d in Disnitu Si Stropani (Înte-
meiate de un grup mai putin numeros. conJusi de ccl nil.:ul Pilu).
Au fust colunizati în judetul Durustor. În locllJitătile FraslIrj29;
AiJemi r-DelengL Calipelrova, Babuc, G-ral Praporgescu (împreună aici cu
fărsenltii Jill Grecia), Suneei, Baltagiu Nuu, Cara-Omer, Caraisehioi 30 .
(între anii 1925-(928).
Tot (lin Alban ia, provin si câteva familii din Lunca, Nieea. Moseupole.
asezări situate in partea de nord-est a uraşu l ui Corita (Cureeaua în aromână).
Aceste familii. sosite mai târziu, Între anii 1931-1933. au fost colunizate tot
in judetul Durostor, in localitatea Cociumar31 Si Baltagiu-Nou 32 ,

28. Vezi mai SliS subcupilOlul Filrserotii.


29. Primii colonisti mom5ni din Cadrilmer ~u fOSI plisotii din Albania (desi dcmc~uri lc
au fosi flkutc de arolllllnii oin Veria, Vodena Si Megleoia), care Încă din august 1925 si·au
fileul upmi liil. venino cu lrt:nul. Ei ;lll iulcl1lcial salul Frasari, prima aşe/;Ire aromânea.scli din
Caorilaler. (Vezi în aeeSI sens: 'Tribuna românilor de 1'l!Sl! IWlarl!", Jlr. 1,2/ 1927, r, 10;
"ViilOrul SiliJlrei", VI , 40, diJl 30 oclombrie 1926. "AC/Îullea ro",{jlle"c(1", 1. 5. I Noiembrie
t 926; "1'l!niuJula 8aICllllidl", 31 oclombrie 1926.
30. CL llosar: 1/ 1047; 65/ 1947; 89/1947. fond ciI.
31. CL Dosar ur. 61 / 1947 , fond ciI .
.12. Cf. Dosar nr .1.1119D, Fond I'rcCeclfII Judetului VUlOslor. Arhivele Slatului.
f{fulluicu Vnkca.

31
N ICU/Ali CUŞA • UTIUA I'ACEA

Grămustcnii

Numele de grămustcni vine de la Gramostea, localitatea lor de orig-


ine, asczlItă În mijlocul muntilor Gramos, o prelungire de fapt, către nord-
est, a muntilor Pind. Com una sau mai bine zis orăselul se ÎntÎndea pe un
platou înult ue 1600 m, În formă de amfiteatru, inconjurat de munti. Cel
mai înalt vârf, numit de aromâni Ciuma al Penti, are 2380 m, fiind al
doilea vârf ca Înăltime după Smolica (înalt de 2574 m), din Întregul lant al
mUlltilor Pind.
Aromânii din celelalte tulpini le spun Si cipani (cipari - În aromână).
Le-au dat acest nume datoritll faptul ui că, grămustenii denumeau, şigullca
sau şăgunca (o tunică fără mâneci, de culoare aibă sau neagră, lungă până
1;, genunchi, În să cro ită pe talie), ciPUIlC; la grămus te ni săgunea avea pe
umeri niste procminente (sau falduri) ascu\ite, 10 sau chiar 20, care În
arumăneste se numese cipuri.
Gramostea se ana într-o zonă naturală deosebită, la poalele muntilor,
cu o climă sănătoasă, cu izvoare şi ape, Cll păşuni grase ş i bogate. Din acesti
munti izvorăşte Iluviul Bistrita (ant icul Aliakmon), care eurge apoi spre
sutl-es t pe lângă localitătile Hrupistea si Seatistea; râul Devol, care
izvorăste chiar de lân gă GnunoSlea, pe lângă carc trece, l ăsând-o În dreapta
şi pe Iflll gă Nieulitll (asczat ă în apropierea unui alt râu, Nico1ca - de unde şi
numele asezării).
Beneficiind de asemenea cond itii, asezarea s-a dezvoltat rapid
devenind după Moscopolc a doua asezarc importantă a Macedoniei din
acele vremi))
Grămustcnii erau un popor de păstori, dar cu mult mai putin migratori
dcdlt fra tii lor fărseroti. Se îndeletniceau Însă şi cu industria (cea legată tot
de principala lor ocupatie) fiind mesteri buni În aramă - ară mari -,
confectionau cazane, vase, obiecte din argint, po<loabe (cercei de aur si ren-

~]. Tn. O .piuan. În ··Macf!dorom/inU'·, pag.16. al"inna că ··prin mmer{ul si mf!uriile


sale Groll/ostea 1/ Slr<lIliC/t Î/llIIJlle de MO$c0I'0le di" A!lxmiu··
,uaudo'(lromâ"ii dobroge"i' Tire Mucedo·ArOlmmiW1S ill Do/mu/ja

umilul "las" de arginl pe care îl purtau pc cap frumoasele femei grămus­


tence), cutite şi arme; erau ue lIsemenea iscusiti tăbăcari.
Cărvănăritul era o altă ocupatie importantă a g rămustenilor (meserie
prad i cată si de fărserolii ui n Albania). Av:înu În vedcre relieful Înalt Si
anevoio.\ al Maceuouiei. lipsa diilor ue comunicatie, transportul de bunuri
necesare omului (zl.lhăr. ulei, brânzeturi, fructe exotice etc.) se făcea exclu-
siv cu animale de povară: calul, măgarul, clllârul. Aceste caraVi\ne (cllfe
uneori aveau chiar si 20 de animale de tract iune), conuuse de mai multi
cărvunari, curajoşi si cunoscători ai trecă torilor ş i potecilor, s tr ăbătea u
Macedunia în lung şi lat indiferent de anotimp sau de primejuii. Este drept
Însă că de pc urma uce~ tei ocupatii se di.stigau buni frumoşi, cărvunarii fiind
u categoric de oameni Îns tări\i, alăt u ri ue proprietmi i de turme de oi ş i
hcrghelii ue cai.
Femeile, gospodine şi harn ice. erau tesătoare pricepute. Vc1intcle
(iambulelc), euverturile, covo<lrelc, dar Ill<li ales ciorapii din lân ă. relllizate
de ele, erau căutate si apreciate.
Gramostea era impărtită în mai multe cartiere: cartierul Paei ura.
P i şol<t. Hagisteriu. Sthatu (după numele princ ipalilor celnici ai acestei tulpi~
ni). Casele erau din piatră. cu etaje. În oras se al1au uouă biserici mari si
vechi: biserica Sf. Gheorghe si biserica Sf. Maria.
Jlerghelii1c de cai. si ue catâri, tunnele de o;, erau renum ite în loată
zona. A. Hflciu ne spune că em atât de mult lapte încât celnicul Paciura a
fost nevoit pentru uşurarea transportului să construiască o conductă ue
eâtiva kilometri, prin care laptele era adus de la stâne în vale, unde se prelu-
cra în brânzeturi, unt ş i urdă.3 4 Grămoslenii erau foarle prolifici. acest
lucru i-a determinat Încă uin vremuri mai vechi să - ş i caute si alle aşezări.
S urplusul de populatie, supunea Th. Capidan 35 , a făcui eli o scrie de grupuri
de g rămus teni să se reverse În Alb:mia, stând la baza populării localitătii
Frasari. Conform traditiei, sustÎnută şi de 1. Caragiani, de 1. Ncnitescu ş.a"
frlrşerotii au o alt:1 deseindere 36 , urmând ca pc parcurs să aibă aceeaşi
evolu\ ie Cinică ca celelalte IlLlpin i de aTQmfmi.

34. H5du. A.C.I.A .• p. 1:'16.


35. C<lpidan. R.N .. p. 42.
~6. "ezi mai su~ suh•.:api(ulul "F,)"s;"u/;i"

33
NICOI.M~' CUSA' unUA "ACEA

Dcdidcrea Gramostei a începUI otlată cu epoca de islalllizare a


albanc/Hor când bandele bey lor turcizati au Îllceput sl1 atace localit1Hile
aroll1âne~ti, Gramoslea, pmria aromfinilor grl1m usteni, a cărei Întemciere se
pierde În negura vremurilor va <lvca accen~i soartă ca şi Moscopolc, citadela
HrOlnâl1i~1l1ului din Balcnni 37 ,
Avuliilc lor fără seHlnăn le-a adu!> piei rea, Există un articol În rcvista
"Luminl/" a] lui Filip M isca J8 (scmnat cu pseudonimul Ciuma al Pen,i - dl.
Mi'!cll era originar ch iar din Gramostca). semnalat de A, Hâciu, care cvoca
lIcest sfârsit dureros: "Era l/l 15 AlIglI.l't, probabil În /760, I,ramul bisericii
SI Maria, Slujba re/igiom:il se oficia (le /2 preo,i, Un incidell1 : icoal/a
foci/t()(lre lle mimlll; a lrov,;t, call1lel,, .~ - (j StillS, ÎI/ clipa urmi/tollre. doi
ciln·ll/1l1ri. veI/ind dillspre C%l/ia (Alballia), (/l/Iul(ll ct/ma ri forle
albll/lez.eşli ,le ÎlIl:l'llmill!ellll ill llpropiere, Repede . S-l/Il comlt/luil si Ş-(/
orgalliwl fI{Jilm r ea , ClopOlele lull/ror biseriâ{or ,,1/ fllceplIl si/ de" ,,{arma,
Se OCIII)(l pozi/iile pe sfâllga Nico/ei (râul, n.l1.), CII trect/tori si jOl'1ilre/e
IUilI/rale, Aripi ale Jortelor allxll/eze (/1/ Încel'cat sd ocoleascil r ezislel!(a pe
a/te Ixl1'li, Om era criticd, Dar, ~'fJre seal'll, TI ploaie torelllia/tlumfld apele
Nicolei si omllellii /a,nl paza treci/torilor I)e seama aceswi f ellomen 1)/'OI·i -
dell/ia!. fII oras, .fe înci1rci/, CII jebrililllle. Clll'Omllele de !ugill)eml'll I'ecie.
Clinti I'I/Iwilll S-lI potolit si (1lbllllezii aII fJl'1/r1I11S , acestia au gilsit ol'Oslll -
I'lI/'e /11",,,11'(1 40.()()(} - pus/iu, fII f1l8(1 lor, aII tlillll III/II/ai icolllra flfn1tuare
de milllllli (lin lIlIr şi argilll"J9,
Că aşa s-au petrecut lucrurile nu vom şti niciodati\ cu certitudine . Un
lucru cste admisibîl însrt: Gralilostcll il fos t distrusă în jurul anului 1760, iar
populatia a reusit să se retragă, dovad1i l1ind num[lrul lor lIlare În regiunile
unde s·au refugiat. Aceea~i soartn au avut-o si localitnlilc N ic ulita şi
Linotopcll. Popu latia di n aceste locali tnti. grămustenii deci. au părăs it pen-
tru touJcuuna locurile naulie. răspândindu - se însprc nord, În localitătile;
HrupiMca, Blall1, Pisudcri. Bclcameni. Ncveasc:l, Bilolia, Perlepe, CrusovlI ,

11 I\-nlm Gramostca, transpunen:a Iraduici populal'C În balada lUI N, Vek); "51111(1 ~i


Ill'{f~rl'(1 G"(Im"5II~;". <ug"rcazli si un ah Ill(){iv: 3pnran:a Sirlllei, fiica UllUi ~'(: llIic de călre
gr~nlllSlcni si de aici r~zbllllare3 lui Ali -Pasa, (cel ellre si-o don:a În Imrelllui 'I.~II ), diSUll gcrea
(;nlll1"stCÎ, IIdk,' (ef. f If.du, p. 139).
:- H "1,,\ '/11111<1", \'.nr.IfI'X)1,
:-'1, CL Cinlll<l <1) Pcnti, " L"",ill"" . V, II I '>'01 , apUlI Il:icill, p. U\I - I4(1.
Macerl"·aromâJlii dobrogeJli' Tiu' Macec/o-An'IJtmJian$ In lJvbrJllljt.

Nijopole. ţ.,·l agurova s.a.: un gnq), Înse mnat ca populatie. s-a aşezat În
câmpia Megleniei, unue au infiintat comuna Livădz. iar altul, mult mai
numeros, s-a stabilit În muntii Rodopi.

G ră l1lll s t c nii din Dobrogea


Grăm u stenii stabititi În Dobrogea provin din Grecia, Bulgaria ş i
Republica Macedonill.
Grl\mustcnii din Grecia s unt din LiVC7.i (Li vildz , În aromână).
Comuna Livezi este asezată în regiunell Megleniei, mărginită la răsurit cu
Vardarul, la sud cu plaiurile lanitei şi ale Vodenci, la noru cu muntii
Mariansca şi Blatec, Învecinati cu muntii Murihova, iar la apus cu muntii
Cosul' şi Nigcu 4U ; o regiune munloasă co n stituită din două masive de munti
Kamgiov şi Pajik (Paic, in arOimină), despărtitc de nlul Meglen sau Moglen.
de unde şi numele rcgiuni i.
Prima asezare a comunci Livezi a fo st Întemeiată de grămusteni
fugiti din Gr;\lllos dutorită prigoniri lor lui Ali-Pasa, la Începutul sccolului
al XIX-lell. Aceşti grămus l eni fiind ultimii din lIcea stă tulpină care au
plecat din Gramoslc (sau din împrejurimi, n.n.), după distrugerea ci. 41
Grupu l condus dc celnicii Gheorghi Stăpător şi Tcgu Păpută Aroşic al
Ba rbă ş-au refugiat pe muntele Paic. Aceaştă informatie considerată drept
legendă (i -a fos t relatată d-Iui A. Hâciu de Iancu Cepi - cclnicul delegat al
comunei Livezi - din cei 14. sositi 1:1 Bucuresti la I rcbruarie 1925, stabiliti
apoi în Tatar Atmagea, jud. Durostor). se confirmă şi de către Demetru
Chihaia (Kellllia), care, În calitate de delegat al soc ietălii "Meglenia" din
Bucureşti. în Grecia, în raportul său din anul 1925 (trimis lui C. Noe),
spunea: "Prilllll COllllmă unde (III! descins (1 JOSI Ul'ezile, COII/lIIla natald a
pdrillfilormei,Jondalorul acestei COl/llme aJosl chiar bUliicul meu , celnicul
Dillcea Barba, care aCII/1I1111 .~ecol si ceva, spre (/ sct1pa de urgia mlrapului
Ali-Pasa (le repeti/!, dislrllgiilorul Jmllloasei Grwnoste si impi/atorul

40. ef. t. NcniIC'iCU. OJJ. ciI .• pag. 3S4; pcruru dclalii si denumiri ma; aclUale vezi Virgil
Contan. ··Ml'gle.wroma,,;; la inapulIIl uCfll"I,,; XX". 2003, P.18. 149.
41. Cf. ./11. OlpitiUII, "Ml!X1t'IW,.,,,,,â,,ii'·, /. pag. 28.

1
NICOlAE CUŞA ' 07UJA PACEA

pO{JOrlllui orOll/fÎn, .\'-0 re/ras CII jâlcarell .HI ÎI/ IIIII/llii earagiol'a, În
/Îmllul Meglenie i , lIIule m i În/emeial prima cOII/lind «Sdrai", - li cărei
r/lille exislil şi (/sUl"i, iar ma; târV/, dil/ callza pilmlÎ/ltllllli mli1ştinos, a
plf,\' /emelia primei case, la o depdnare de circa III! kilometru de «S(1/"ai »,
(/ cOII!lI/U'i Lil'e,,;42".
G rămus t enîi di n L ivădz sun! cunoscu\Î sub numele de livădyeari
(aJid din Li vatlia, de numirea grecească a comunei Livădz) sau yanicoţ
(d u pă numele 1 0ca ii tăt ii lanita azi Yianitsa - unde coborau cu turmele la
ic tllHI şi unde se ana un târg renumit.
În Cadril ater, grăm u ste n ii tlin Livezi au fost coloniza\Î în judetul
l)ur0510r. Primul conti ngent a sos it în lu na april ie 1926; au fo st aşezati în
10ca l itătile: Tatar Atmagea şi Uzungi Orman 4J , Un alt grup a sosit În vara
anului 1927,44 iar allul, in anul 1928,45 au fost colonizati ÎIl Viseh ioi,
Il asch ioi, I) clisu flar, Asfatehioi, Vetrina, Caraorman, Coei ular ,
Baau-ghian,
Tot di n Grecia provin si grămuste n ii din H rupiş tea sau ]-Irupisti - azi
Aryos Orestikon. Acestia, în număr de cea, 50 de familii, au sos it În
Rumf\ll ia în aprilie 1928 4(, şi au fost eolonizllti În localitatea Sarsânlar.
judetul Durostor, plasa Turtueaia47 .
Gri'imustenii din Bulgaria constitu ie grupul cel mai numeros din
rând urile aromâni lor stabili ti în Dobrugea. La fcl ca fărşirotii, acesti
gri'im usteni practicau trallsh um;lIlta, Nu aveau loculi tăti stabile în care să
şeadă lOt timpul; aveau locuinte de vară - câlivcle În munti, iur pc timpul
iemii coborau în câmpii.
În functie de regiunile unde practicau transhumanta şi locul unde isi
avcuu dlivele, tu lpina g rămusteniior originari din Bulgaria se Împarte în
42. Apud Cunstantin Noe. "Co/OIri;:orell Codrilmurr/rri"'. pag. 140.
4~.lbide"', pag. 149
44./l>idmr.pag.15J.
45. CI "«ollldll"I" , 19 iunie 1928, pag. 2.
46. cr. "«"'''{!/Iul"',:'; l martic 1926. p~g, 2.
47. CL Dosar 1lr. }U/ 1928. ConsilierUlui Agricol al judelului Durostor. Arhivele
Statului. Rârnnicu Vlilec;). Fila t . În acest documcnt !iC pred/.cază că in primăvara anului 1928
Îll CIImuna Sarsiinlar. plasa Turtucaia. s-au aSCl.at StI de ramilii de oolonisti macedoneni din
Hnrpistea - d", Grccia. Se propune ca aceste familii să fie irnpruprictllritc din zona pădurii
defrisatc "I;ncan" (~) ha).
Mauda-aromânii dabrogen;· rIIe Moerdo-Aromlln;mlS i,r DuhrudJII

mai mulle ramuri: gumăl6t, bl1riot_ bătăciln, cUrluveâri, lupu vcâri, bujduveari,
sulruveari. papaCiryiol.
Gumăloll'i (!! um ăliotii) provin di n regiunea orasului Giumaia de Sus
(pe lureeştc Baaly - Dju maia - azi Blagocvgrad) - de aid si numele lor _,
din localitătilc: 13esbunar, Ravna Buca, Ri ia, Ceacalita, Dupnita, Samocov
Si Giumaia tie Sus, loate situate În muntii Rila 48 (stabiliti aid în sec. XIX
di n muntii Rodopi). Au fost colonizati Între I Y28 - 1')33 in Durostor.
13ănotl ' i (bă nolii ) provin tiin Bania (localitate Î n Republica Mace-
donia, de unde si numele lor) , Si d in alte localităţi din apropierea oraselor
Sl ip , Veles Si Cociuni. Au plecat din această zonă (Scrbia pc atunci) în sec-
ol ullli XIX-lea si s-au stabilit tot În muntii Riia ulături de gumălo\. Au fost
colonizati tot În judetul Durostor49 .
B ăt ăcâtîll'i sunt gră mu stcni care se opreau c u oile la iernat În Balac, în
câmp ia de lângă Filipopol - azi Plovdiv (tiin această regiune au sosit în
Durostor un grup numeros din locnlitătilc lavrova Si Leascova).
Curtuvcâri'il'i provin di n tinutul Curtova, d in călivclc din Bachita,
mllre comună aromânească din Rodopi. Alte câlive din muntii Rodopi erau
cele di n Carumantlra ş i Sufanlu so .
Lupu veâtÎ il'i, bujd uveâ llil'i, şu t ruveariil'i. papCiryiotl'i provin din
câlivele Lopova. Bojtlova . Salra şi Pap"ceair (ti nuturi le de a7i Melnik ş i
Gote Delcev - fosl Nevrocop).'it. Au fUSI colonizat! atât În juuetul Duroslor
cât si în judetul Caliacra.

48. Cf. Sar-nmmtlu. pag.20.


49. L.ocali l5\ite fiintl numeroase nu '"u fosl tn:cute în text. Cei interesati le pot afla (pcn ·
mr fiecare familie) în Jurnalele Consiliului <:le Ministri n:fcritoare la acordarea naturalizllrii
colonistilor macedoneni. publicate mai jos.
50. Cf. Saramandu. pag. 21.
SI . D<: JllCn!ionat eli acesti grllmusteni. iarna se dcplasau către Drama. Cavahl si Seres.
În locuri mai cal<:le. Până ta tlcclansarca rllt.boiului balcanic (1912-1913). nu era nici II prob-
lemn. loate a~"Cstc teritorii apartineau Turciei (Maeetlonia de atunci).
După rll"lbo,licle ba1cani~"C Însă. Macctlonhl s-a îrnpllrtit. Aceste locuri de iernat au
revenit Greciei. astfel grllmustenii tlin cfIlivc1e tlin Bulgaria. mai ales cei din Lupova, care se
găseau aki. ,nr rllmas, vrântl. ncvrfind. in Grecia. De acrea :1CC.o;le grupuri de grilmuslcni ali
sosit mai târziu in Cadrilater În intervalul 1931 _ 1933. spre deosebire tic fratij lor rămasi în
flulgafia.~ositi În Dobrogea în 1928.

37
NICOl~E CU~A • OTIUA PACEA

Pindcnii

Pindenii locuiau si locuiesc în muntii Pindului de aici si numele (care


este li vresc) în Tesalia, Olimp şi în regiunea Veriei.
Pindeni i din Epir si Tesalia (Grecia de azi) reprezi ntă tulpina cea mai
numeroasă. in muntii Pindului ei s-au păstrat până azi în illase compacte în
CCl1trclc: Furca, Samarina, A vdela, Perivoli, Baiasa, Aminciu (Metova -
lina dintre cele illai mari comune aromânesti) ş.a ..
În Tcsalia, pim.lcnii sunt gru paţi în satele din apropierea orasului
Trical<l. Aromânii din Olimp sunt aşezati în localitătile Neohori, Milia dar
mai ales în Vlaholivădz 52 .
Pindenni i din Veria sunt veniti tot din Pind. Atacurile albaneze sau
atac urile săvârsite de mult discutatul Ali-Pasa, i-11U determinat să plece
din Pind~J. Un grup numeros - aproximati v 600 de familii. mai ales
avdelia(i (ardel 'aţ i în lIromână) din Avdela, da r s i din Samarina si
Peri voie, s ub conducerea celnicului Badralexi. s-au aşczat în munţii
Verici. În câl ive la Început - c'-Il ivele lui Badralexi - care apoi a dcvcnit
sat cu case frum oase.
Unii dintre aceşti avdel'ati au Întemeiat localitatea Sclia de Jos, altii s-au
a~ezat În X i rolivădz, Neagu~ta. Aici se ana si grupul de fărşiroti din Selia
de Sus, si I loropani, (aceştia din unllă, fiind aproape se bucurau de protectia
celnicului Badralexi).
Pindcllii veniti in Dobrogei! sunt proveniti din împrejurimile Veriei
(adică Jin Xirolivădz, Selia de Jos, DoHani) si din Poroi de Sus (localitatc
anată în nordul Greciei, aproape de gmnita cu Bulgaria).
Grupul pindenilor Jin jurul Vcriei sunt numiti virycan iar eei din
Poroi, pruyemi.
În gencrlll însă aromânii din celelalte tulpini, obisnuicsc să-i
!lumească pe IOti pindcnii stabiliti în Dobroge11: ardel'aţi.

52. Th. Capidan, "AromtinU", 1><1g. 12.


5~. In J775. În primul caz, ef, Capidan. R.N .. pag 55. ceva m3i lâl7ju. În al doile3 CHZ.
eL 1. CaragianÎ. SJ.I'.I1.. pag. 50.
38
lI1f1udo-aromâllii dobrog~"i' 111~ M!'cedo-ArollumitmJ III Dobrudjn

Au fost colonizati în judetul Caliacra (În comuna SabIa si imprejuri-


mi) între allii 1926-1928.

Mcg l e niţii (Mcglenoro mânii)

Odată cu aromânii colonisti În Cadrilater s-au colonizat si meglenitii


din Meglenia (Grecia). Prin caracteristicile lor lingv istice, etnografice si
folclorice megJcnoromânii se deosebcs(; Însă de arornâni. Sunt si ei un rest
al romanitătii sud-balcanice. fără îndoilllă, dar s-au stllbilit aici venind din-
spre nonl si nu dinspre sud de unde au venit aromânii din Gramostea care s-au
asezat in Livezi (în aceeasi regiune cu ei). Sunt un rest probabil al celor care
au Întemeiat im periul, Asă nestilor (bulgaro-vlahii) , cum ii considera G.
Weigand_ sau un rest al românismului din sudul Dunăr ii, românism care
Însă avusese contact o bună perioadă de vreme cu elementul românesc din
nordul Dunării, eum ii considera ·rn. Capidan 54 .
Mcglcnitii stabi liti în Dobrogea provin din com unele Lundzini s i
Birislav, sositi la 5 martie 1926, odată cu vecinii lor aromânii din Livezi;
din Liumnita, Cupa, Osani , sositi în luna aprilie acelasi an, împreună cu cei
din Livezi Poroi, Veria .
. Au fost colonizat i În judeţul Durostor. Aidodu, Srebârna. Haschioi.
Visichioi. Cadichioi3s .

5<1. Th. Capulan. "M~gl~llO-rolllllnii".1. ·'Istoria $i graiul/or", Suc. 1923. pag. 57.
Pentru cei interesati a se vL'dea si Pericle I'apalmgi. ··Megleno.Homân;i. Studiu t!/twgrajico·
fil%gi!"". Anatele Aca<.lcmici României. serJl. 35. 1912-1913.
55. eL c. Noe. OI!. CII .. p<lg. 1<19.
39
Macedo·aromâ"jj dobrogt"j· 11le Macedo·Aro"/fl"wm in Dolmldj<!

III. ÎMPREJURĂRILE CIRCUMSTANTE


ALE COLONIZĂRII
AROMÂNlLOR ÎN DOBROGEA

Cauzele care i-au uetcrminat pe aromÎlni să-şi părăsească locurile lor


ue obârşie , pentru a se coloniza în Dobrogea rezidă Însăşi din transformările
social-politice petrecute În Macedonia.
Asczată Întrc statele nou create! şi reculloscute de Imperiul Otoman,
intrat În ult ima fază a trăirii sale, Macedonia va cunoaşte la Începutul
secolul ui XX, o 110uă situatie de efervescentă.
Criza politică s-a manifesl:lt în interior prin regruparcu şi orgunizurea
etniilor În sens militar. Astfel, uu upărut comitagii la bu lgari, andaf1i la greci,
annatoli la aromâni. At:lt <,:olllitagii d t şi andartii proveneau din afara regiu-
nii. Evident l.:onflictc1e interetnice nu au putut fi evitate. Starea de tensiune
gcne rul ă era desigur impul s ionată şi ue statele uin jur, mai ales I.:ă fiecare în
parte nutrea avantaje de pe urllla unei eventuale uezbinări a Macedoniei.
Bul garia dorea partea est ică. aşa-z i sa Maceuonia bulgărească , Serbia. partea
ue nord-vest, iar Grecia, partea de sud, teritoriile din lungul Bistritei şi Olimp,
porturile Salonic şi Cavala2.
Grupurile etnice actionau deci În interesul lor. Bulgarii , din Macedonia,
actionau pentru autonomia lor. Aromânii, fără un alt sprijin din afară -

t. Grecia În 1829, Serbia in 1878. Bulgaria. autonomă În 1878. apoi indcpcndcnl~ in 1908.
2.lJoldcscu R .. Marincsc\l r.,·I .. "Rdzbo;,,1 balc(/II;("··. 19 t2 si 19 tJ. Sihiu. 19J6. p<lg. J-5.

"
l
N ICOlAE CUSA • OriUA PACEA

i>tatul româll se confrunta cu alte problemc şi idea luri -, s-au npropim de


bulgari (ii chiar au colaborat cu ci, c u cei din Mnceuonia. ExistH însă si o
altă tabliră, in special bul garii din afllra Macedolliei, care nctiona în vederea
nlipi ri i f., lacedoniei în cadrul preconizate i: Bulgaria Mllre 3 . Primii au orga-
ni zat cete de comita~ii. care au colabora! c u armatoJii aromâni 4 . Cetele de
comitagii erau orgunizate pe teritoriul Bulgariei , sprij ini!i deci de statul bul-
gar , dc unde pătrunden u în Macedonia. Adeptii celei de-a dOUlI tabere au
org:milat Comitetele Mneedone ne, care făceau ag itatie la front iere, iar
presa o vie propaga ndă în favoarea Bulgariei.
Grecii urm ăreau realizmen "Greciei Mari ", În care În afara părtii de
sud si de vcst a Macedoniei, trcbuinu să intre Thcsali:l, Peninsula Calcid i că
c u Smntul Mormânt. tărmul de nord al M ă rii Egee. Creta Si arh ipelagul
Dodecanezului. Dcourece în Macedonia de sud greci i erau În minoritate, ei
si-au propus mai întâi g rcciznrea regiunii . Mis iunea în să nu era deloc
u ş oar ă . Aromâ nii, chiar dacă erau ca ni ste in s ul e p r esărate în loată
Macedonia. formau grupuri compacte. iar satele lor ernu curat aromâneşti.
Singura regiune În care aromânii apar 111l1estecnti cu grecii era regiunea din-
tre Lari sa Si Tricala ~. ln plus, majoritatea satelor si comunelor llromâne(iti
aveau scoli ş i biserici sprijinite de statul român încă de la mijlocul secolului
al XIX-lea. Limba folos ită atât în scoli dit si în biserici era limba TOmânii6 •
S-au folosit două căi de actiune. Una era persuasivă, adică atragerea
populatiei arOlnâncsti, mai ales în l ocalită til e unde nu se în temeiascră şco l i
româneş t i, către împlinirea aspimtiilor g recesti. Cea de-a doua calc era

3./bid.
4. Vezi "Maeei/oroma"ii pe ",lile i5/oriei", pag. 50-56.
5. O aM regiune unuc aromftnii erau (lmcstccati. uar de uma aceasta cu albanezi cru
regiunea uintre Berat si tMIIIUI M~ri i Auriatice.
6. L.."l înccplll abcceuarelc 5; materialele de studiu erilU În aromânli, ulterior, s-a introdus
lirntm rotH~l1~. Al"Cst lueru nu a adus servici i aromânilor. [ntrodul"Crea limbii romiine in dasclc
primare. afînn~ loon Caruula Îlllucrarca sa reccntă, "ISlOria lIrom/inilor mac~doneni". Edill,lm
Conuor. Bue .. 2{X)4. pag. 122. a fost o ul"<:izie '"i/isC/lwbillf, d",",I m, aomuif'.
l'rnjesoJ"!1i Mru Veme/a Peyfi'.~s, fII CA .• cVI/sirierd cil useme'wu specII/mii cOl"espuurl
IIImrai fII p"rle re"li/,l/ii··. (pag . 72). argumenti"ind c~ arumâna sc fotoscste si azi în fami lie.
Personal. creu că o limbă mmcmil - arom.'ln~ fiind Jimb<llllalemil penlru loii aromanij -
dad nu este sludial~ in scoala prÎmară. alături de limba t~rii rcslJL'<:tive este sortiti'!. cu vremea.
pieirii.
lHacedo-aromâllii dobroge"i' 'fi,e Macedo-Aronul/l;'11I.f in Dobrudja

alacul direct. Având asentirnentul tacit al Turciei , CHre i-a preferat În locul
bulgarilor şj aromânilor ce actionau pentru autonomie, În allul 1904 s-au
fonnat unităti organizate dc undurti. Scopul lor era anihil area comitagiilor
bulgari, dar mai llies a com unit ăţ il or arom[mesti din Macedonia. Acestea
din urm ă, din punct de vedere geografi c, erau primele "are le s t ăteau în
cale. în satele lo r, aromânii erau adevărati stăpâni as upra versantelur
tesaliote şi epirote ale Pindului, a trecătorilor , si buni cunosditori ale tuturor
potecilor .1
Actiunea bandelor greceşti (întrc 1904-190S) s-a amp lificat mai ales
d upă obtinerea unor reale succese pentru aromâni: Înfiiniarca consulatului
românesc la lanina (Yanya), înlocuirea culllunită\ilor bisericeşti de până
atunci prin eomunităti civi1c 8, obtinerea irade1ci imperiale de la 9/22 mai
1905, prin care aromânii din Imperi ul Otoman au fost recunoSculi de Înalta
Poartă (consfintindu-se autonomia lor l:u ltural ă si religioasă) .
Dintre atrocităti1c săvârşi t e de andarti Între 1905-1908 amintim pe
cele înlrepinse asupra IOClllitătilor: AvJela din Pind 9 , Gramot icova si
Patic ina din regiunea VoJelm lO .
in această stare de lucruri se găsea Maceuunia în preajma războaielor
bulcanicell. Marile puteri l2 , llU intervenit ill~titui ll d chiar un fel de jan-
darmerie pentru menţinerea liniştii în Macedonia. cu tulburăril e suie perma-
nente. Bulgaria reclama Cll insuficiente reformele Turciei În Maceuonia, iar
Grecia şi Serbia lansau ficcare noi pretentii. Turcia, la riindul ei, acuza pe
toate Irei de intretinerea stării de te nsiune În Maccdoniu.
Primul război balcanic s-a îlH.:heiat cu înfrfmgerea Turciei. Statele
mcntionate. la care se auaug[\ Muntenegru, au ob\inul victoria. Tratatul de
la Lonura, (mai 1913), cOllsfinlea victoria aliantei balcan ice asupra Turciei.

7. Ziarul "Dimill<:alil". micrdJri. 13 ianuarie J916.


8. M.D. Peyfuss, CA .. pag. 81;
9./bidem. pag. 9.1.
IO.N.Cusa,A.R..pag.1 7-2U.
Il Deşi "J"",'i t"rd (în I9UK) ~u înn:rca! o rcdrc,are J si'o"l;ei, in ,pcranla pllsldlrii
U

stalU·qllo-llllli. cv~nimcnielc ~ve3U s~ se precipite 101 mai Iare.


12. Este vorha de Anglia si Franla, celelallc, Auslro-Ung:lri:! si Ru sia. dimpotrivă.
avflnd proprilc interesc în Dakani, incitau spiritck. Odată CII dcd~llsarea celui de -al doilea
rilzboi lJaJcanic. Austro·Ungaria sprijinea Bulgaria. În oclrimcntul Serbiei, in timp ce Rusia,
care IllI vedea cu ochi buni Înfiill!<lrca unui SIa! pUleuie În Bakani. era de partea Serbiei.

l
NICOlA E CUSA • OTlUA PACEA

Sfârş i tul Imperiulu i Otoman cra imiucnt. Neintelegeri le survenite Între


aliati lJ i-HU prelungit Însil agonia până la finele primului război mondial.
Cauza acestor neintelegeri era din nou Maccdonia. Bulgaria, care obtinea
avantaje deosebite - toată Turcia răsăriteanfl (din fosta Turcie uin Peninsula
Balcanică) dorea să păstreze pentru sine Întreaga Maccuonic. Ca urmare a
acestor disensiuni izbucnea cel ue-al doi le:1 război balcanic, cu o nouă
întorsătură a sistemului de aliante. Grecia, Serb ia. Muntenegru, alături de
C(lfe intra, la sfârs itul războiu l ui. Turcia si Românill, împotriva Bulgariei.
Aşa cum era de aşte p tat războ i ul s-a încheiat cu infrlîngerea Bulgariei.
Tratatul, semnut la 10 august 1913 la Bucu fe~ti, conslintea soarta Macedoniei.
Cea mai mare parte a ei era impă rt ită Între Grecia şi Serbia, state Învin-
gătoare în cel de-al doilea război balcanic. Grecia primea, pe Ilîngă alte teri-
tori i. Macedon ia de sud, iar Serbia, Macedonia centrală si de nord. O mică
regiune, di n partea est i că a fostei Maceuon ii. rămâ n ea Bulgariei, iar o altă
regiune, cea de vest a Macedoniei, era Încadrati\ Alban iei, stat constituit
încă din 19 12, când si-a proclamat independenta, recunoscut ca atare la
Londra si Bucuresti. Cad rilaterul, adică partea de sud a Dobrogei intra în
componenta Român iei.
Astfel minoritatea aromânească trăia de acum nu Într-un singur stat,
ca până Înainte de pace, ci în patru state diferite. J4 Pacea de la Bucuresti
el:hivala pentru aromâni cu o l ovi t ură de gratie.!5
România, la tratatul semnat la B ucureş ti , punea totusi În discutie
chesiunea aromân ească. En cerca garantarea libcrtătilor culturale si spiri-
tunle ale aromflll ilor din fos ta Macedonie, terilorii ce apartineau acum
statelor semnalarc alc tratatu lui de la BlICl!fCSl i. l6 Acestea Însă n-au fost
respectate .17

IJ Slatele aliate hutllrascrll doaT aSupri\ c()(Jpcrării rnil113rc. nu si în ce priveste


chc~ljUtK:a teriluriall1 în B31c3n; .
14. CL MD. Pcyfuss,C.A .. pag. t 17.
15. CL Sierie Dianwndi in "Onmelli si nspeele di .. ;Slorio aromâni/or", t950. pag. 23.
16. T rntalul a fost SCn1nat de TOIl~'Cff D. (<.1in parte;! Bulgariei), dc N. l'asici (Sc!bia). tie
E. VC!li7.clos (Grecia), dc 1 Vucotiei (~·t u!llenegru).
t 7. Prima care a inchis soolile Si bisericile rormincşli a fosi Albania. urmată de Serbia si
Bulgllrill. În Grecia situalÎa era oareculll ·\Jcosebiln'·. Existau in mod oficial dar se aplicau per-
secut;; pentru cei curc le frecventau. pc!llru ca in sfiirsit. dupii al doilell război rnomJilil sn fie
definitiv Închise.
MlleedlJ-llr",,,â,,;; dohroge"i' The M1KcJo-Aromamwu in {)(J/m,dJa

In fine , În anul 1914, izbut: nca primul război mondial. Peninsula


Balcan idi, numită pe bună dreptate, "butoiul t: u pulbcrC:'. va t:unoaşte din
plin prima cOllnagratie mondială. Statele plirtieipantc, În functic de intere-
scle lor, influcnlate de marile pUleri, aderau la unul sau la altul di n cele
două blocuri militare. Imperiul Otoman , În alianlă cu Plll '_;ile centrale, ca de
altfel ş i Bu lgaria, avea să împărtăseasd soarta învinsi lor. Războiul in
at:castă zonă nu s-a Încheiat În 1918, însă. La sfârsi tul anului [918 si la
începutul lu i [919 , armatele Angliei, Frantc i, Ita[iei ş i Greciei au trecut la
ocupare'l unor reg iuni din Imperiul Otoman. Tratatul de 1<1 Sevres, din
august [920, care consfintca aceste c uceriri lM , însemna de fap t sfârşitul
acestui imperiu. Prevederi le tratatului n-au fost recunoscute însă de Mustafa
Kcmal Atattirk, conducătoru l re volutiei nationale, îndreptată împotriva ocu-
pantilor st răini ş i împotriva sultanului. S-a ajuns la un conflict dircct Între
Grecia şi Tureia. Conl1ielul desfăşurat intre 1919 ş i 1922. se solutiona lot la
interventia marilor pUleri,1 9 prin tratatul dc pace între marile puteri şi Turo;;ia
de la Loussane din iulie 1923; tratal cllre stabilea (după înfrângerea ammlcl
greceşti de către turci) granitelc dintre cele două tări. precum şi libertatea
navigatie i prin strâmtorilc de la Marea Nellgrii.
Pe de 'lltă pa[te. pentru a rezolva connictele interetnice, o;;onferin\il de
la Loussane prevedea. de asemenea. schimbul de populatie între Grecia şi
Turcia. Această hotl:i.râre a fos t prccedatl:i. de Conventia dc la Neuilly din 27
noiembrie 1919, prin care Bulgaria si Greo;;ia s-au invoit a Înlesni emigrarea
bul gllrilor din teritoriul grec si a grecilor, din teritoriul bulgar.
În con sec intă, populatia grecească din Turcia era strămutată în Grecia,
iar populatia turci'! din GrCt:ia ( Macedonia ş i insula Creta) în Turcia.
Majoritatea refugiati lor (magirilor) din Turcia, 1.200.000. la care se adaugă
60.000 din Bu lgaria, 50.000 din Rusia. în tOlal 1.310.000,20 au fost instalati
în Mllcedonia si Tracia. C a urmure, populatia aromânească din aceste zone

18. Tratatul de pilce de ta Shres. ]O lIugusl 1920. Între puterile AHtantCI si Turcia.
illlJXIrtea p<:lscsiunilc arabe ale Turciei marilor puteri; Gre.::ia obtinea Tracia cu AdrianOp<:llul.
malul eumpen n allJnrdallclclor. precum si Izmir, cu teritoriile înconjurMoare.
19. in mnrtie 1920.lropcle bri laniw an OCllP:ll (slanblllul.
20 . ef. Constanlin Noe, "C%ni~area CaJri/memllli". 1':138. pag. 124. Datele acestea
au rOS! preluate. spu ne 3u!OTlII. din ealca lui C. Evclpidis. "Les EWls BafcmriqllI!S" . Paris.
19.n.

45

1
NICOI-AE CUş;t • OJ'fLlA I'ACI:.""A

respectiv Veria, VOllena. Caterina si Mcglcnia. s-a aOat intr-o si tuatie dificilă.
Guveru l grec a dispus nationalizarea proprietătilor mai mari de 10-15
hectare: mos iile mari erau .de beylor turci (fu giti odată cu deelansarea
războaielor balcunice) care obisnu iau să le Închirieze pentru păsunat, atât la
şes cât ş i la munte, aromânilor din zonă. Aromânii, I"ărserotii di n Paticina.
Gramoticova. Cândrova, Cater ina. Selia. Horopani. pindenii din jurul
Veriei. g rămu s tenii din Li văUz. Jlleglenitii. 21 a căror ocupatie principală era
creşterea oilor. se găseau astfel În prug de ruinare şi strâmtorare, prin dis-
paritia ucestor propriet ăti care au fost atribuite noilor veniti.
Fruntaş i i aromânilor, afectati de această s ituati e, după cont actele
avute cu reprez.entanti i guvernului român, cu alte perso nalilă l i pol itice si
c ulturale. au hotă rîtt emigrurea in Românill. 22 În urma sosiri i de legut ici
aromfmeşti, formată din 14 membri 2J , la I februarie 1925 , a tratativelor pur-
tate. s-a stabilit. de comun acord, aşezarea aromânilor în sudul Dobrogei, în
cele două judete di n Cadrilater. Durostor si Caliacra. intrnte În componenta
României după războa i ele balcanice.
Alegerea acestei zone nu era ÎntâmpIătoare 24 . Elementul românesc
se ana aici în inferiorit:llc . în plus. o bună purle din popul at ia t un;o- t ătară,
din cele două judete ale ClIdrilaterului 11 emigrat în Turcia. Obiectivitatea
i s torică ne Îl1u ea mnă deci să afirmăm că această colonizare li aromânilor
în Cadrilater era corc!atll cu politica de atunci: întăr;re,t elementu lui
românesc.
De obicei. în lucrările uedicate acestei teme (emigrarea Si colonizarea)
se co n s ide ră d principala cauză a s trămutării populatiei aromâneşti din

2 t. Mcglcnilii f'lIccau exccplie. ei foC ocupau cu agricultura.


22. I'enlnl cmigrarca si colnniJ.arc3 arol1Jânilor <:51 si pentru in!reaga problematică
referitoare I~ aromilnii 5 1 ~bjlili În Cadrila!cr. vezi: Stcriu lI agi-Gogu. ··Emigrarea
aroll/{mi/or··. Buc .. 1927; Revi5la ' Pcninsula Balcanică'·. nr. 8-10,1925: '·Revis!<t românilor
de peSI~ ho!are·'. numerele: 1.2.7.8. 12 din t 925; Vasile Th. Mu~i. "UII I·ea,· de CUIOlli,,",t ÎII
Dobrogt" NOI/ti", 1925-1935: Cons!anlin Noe. ' Colonizare" C",lrilmem/ui··. 1938: Stoica
La scu:·jll/,'rtI/,riertirirea mll/fllli/or b"ICiHlici ill Cudri/lIIU"', 2002, rag. 28·40, .;are
c",ncnteaLă ~tii nli lie lucrarea lui C. Noe. dar care face prcdzlhi pertinenle cu privire ta Sla-
biLirea grăI1111 Sleni1ur din Bulgaria; Nicolae Cusa. "Armml"ii (nwcedollel1ii) ÎII Româllia".
Editura Munlenia . ConSlallla, 1996.
2.1. Ve7j V. Th.I\.'tusi. Op.cil . . 11<lg. 24. C. Noe. Of'. ciI., pag. 24. N. Cusa. op.cil .• pag. 24.
24. Uin ptlnenll d" vcd<:rc alswlIIlui TomOIl.

"
Macedo-orm"{;,/;; dobrogr:m'· TI/r: M(lcr:(/o-AromanianJ i/l /)(m rudjo

Grecia a fost situatia creată prin stabilirea refugiatilor, În regiunile mentio~


nate,25 şi înrăutătirea În general a conditiilor ue existentă; puse în evidentă
uneori , epitet ic vorbinu, cu exagerare; "si tuatie dramaticil.", " răsfrâ n gere
catastrofală" ctc.
Analizând în să mai atent această emigrare (det",ati de impresiile
subiective), la aproape 80 de ani de la acest evenimcnt, vom spune că, pe
lâ n gă aceas t ă cauză, rea l ă de altfel, trebuie adăugată şi alta: apariti a unei noi
posibilităti / alternative - colonizarea în Cadrilater - devenită un miraj pen-
tru aromâni. Dacă nu ar li existat această altcmati vă atractivă pentru e i, cu
siguranţă că lIT fi rămas în acele regiuni ale Macedonie i din Grecia.
t n plus, ,IU em igrat acei fă rş iroti ş i grămusteni carc erau mai mobili ş i
se stabiliseră la o dată recen t ă în regiunile re.~ pecti ve .26
Adăugăm că ace şt i aromân i proveniti din regiuni de rezi s tentă (Veria,
Vodena, Meglenia) cu sate compacte de aromâni, au hotărât să se expatriezc
si pentru că Il-au vrut să accepte noile stări de lucru care afect<tu structura
lor nat i onală.
Grămusten ii din Bulgaria aveau ş i ei motive îmemeiate pe ntru emi-
g rare. După primul război mondial autor i tăţile bulgare au introdus taxe
prohibitive pentru aromânii considerati străini în Bulgaria. Pentru o oaie
(taxă p ăsu n a t ) de p lidă plăteau 12 le va la ~t at. 12 leva la c omun ă. 12 leva
la Comi te tul Revo lutionar, pc când bulgarii din aceleaşi sate p lăt eau
numai 12 leva; erau impusi pentru cal la 400 leva; iar bulg.trii nu p l ă tea u
nimic .21 (deci un tratament discriminatoriu. aromânii de aici fiind lipsiti
total de drepturi politice s i national e, fiind exc lu ş i de la impropri e-
Iărire. 2ft ) Pentru construirea şoselelo r si căilor ferate erau consider:tti însă
ce l ă l e n i bulgari, drept pentru care erau scosi la muncă cu forla. La toate
ace stea se adaugă a tacu ri le banditeşli asupra câl ivelor din munti,
condil illnii nd u-li-se o chirie pentru propriile lur case. Conditiile de trai
deveni nd to t mai greu de suportat. cea mai mare parte din rândurile

25. Rerugiatii n-au rost asc'-a!i si În alte regiulli ale Grceid.locuilC de aromâni. Epi r de
exemptu: CL Si SI. Lascu,op . ciI., pag .."\(J .
26. CL Marinn~ Rara. în "Nico/ar: Sarum(l//(III. 51l1dii aromlÎ/lt' si meglenoromlÎnr:". dm
"Dimândarca'·. nr. 4. 2004. p;lg.9- JO.
27. Pcriodicul "ugiunarii". Hazargic. 2J ianuarie 1929.
2l!. Disc ursuri Adunarea Deputatilor 19X1. AJllld CUS!l, "ArOlmÎ/lii", pag. J J
NICO/.Mi CU~A · OTlLlA PACEA

g rămu stc nilor din Bul garia s-au hotărât să cmig rczc În Dobrogca
(înccpând cu 1928). La fel nu nicut si fratii lor din Grecia, rămasi aici când
s-a trasat granita între celc do u ă I ăr i. 29 (acestia au venit mai târziu, În inter-
valu l 1931-1933).
Grămustenii din Reglltul Unii ,Il Sârbilor. Croatilor si Slovenilor, nu o
duceau niei ci mai bine. Prin reforma agrar.l-discriminalorie si ail.:i au fost
confiscate de fu pt propri etă til e din munti cumpăratc de ammâni de In turci.
S-a rccurs la o s trat agcmă. Sub pretcxtul verifi<.:ării s-au cerut aetele de pro-
prietate de la toti locui torii; actele au fosl trimise la Belgrad, de unde n-au
111:li fost retumate.
În urma protestelor, inclusiv ale sârbilor, o parte din terenuri lIU fost
redate proprietarilor, muntii însă niciodlltă.
În felul acesta păstorii arornăni erau nevoiti să plătească taxe pentru
propriile proprielăti. Cei afectllt i s-au hotftrât să emigreze în România; o
parle din ei, cei mai multi din rândurile grămustcnil or de aici (azi Republica
fvlacedonia) - numiti de celelalte tulpini sârbcni (sârbcâri , În aromână), au
rămas si trăiesc azi În republica l11entionată.
Evenimentele pomenite, războaiele balcanice. proclamarea indepen-
dentci Albnniei ( 191 2-19\3), primul război mon(lial au innuentat si viata
fărsirotilor di n Albania, a căror ocupat ii , cărvănăritu l si creşterea oilor erau
lot mai greu de practicat.
Cârvănări tul. una dintre ocupatii lc de bază ale fărsiroti l or din această
zo n ă, odală c u sfârş itul primului război mondial. a decăzut. Construirea
sosele i e(lre lega Tirana de orasul Corceu.t (Cori ta) de către armatele
francu-e ngleze, introdUl.:erea mijloacelor de transport (camioanele) a
făcut ca lIceastă meserie să dispară. Reducerea suprafetelor de teren JO
(păsunile) prielnice iernatului, a cont ribuit la reducerea treptată a marilor
turme.
Se punea deci, la modul scrios problema existentei, cu atât mai mult
cu cât acesti Iărşeroti e rau foarte prolifici: liecarc casă (famil ie) număra
câte 10-12 sunete. Tinerii nu mai aveau unde să lucreze: unii au pleea! în
America. Era vorba înşă de întreaga populatie. Trebuia găs i tă o solutie .

29. Vezi mai sus nota 27. de la sub<:aplloJul "Gm","slenii di" Dobrvgea "" .
30. I'rilln31iollali/,3rc. sau rcfoml~ a8rar~. În noul Sint crem.

"
i
/IIacrda-aromânii dabrogelli' The Macedo-Ammanitms in Dohrudja

Creându-se precedentul. prin tratativele delegatiei aromânilor din Veria,


Vodena Si Meglenia, fârsirotii din Albani a s-au hotărât să emigreze în
Dobrogea; o parte din CPI, cei mai mulli au rămas în Albania, unde trăiesc
si ast5zp2.

31. Vezi mai sus sutx;apilolul "Fi1r~erOlii dill Vobrogea" .


32. Pcnlm s; lulll;a rlc az; (a local;I;1!ilor unUc Irăicsc aromănij În Albania), vezi Cusa,
op.â/ .• pug.lJ.

49

L
" ' acedo-DrQlllâ"ii dobrog,,,i ' 71re Macedo-ArQ"Iill1iUlIJ in DobrudjtJ

IV. COLONIZAREA ÎN CADRILATER-


D08ROGEA N O UĂ

Colonizarca În Cadrilatcr ' s-a făcut În baza Legii pentru organizarea


Dobrogei Noi de la 1 apri lie 19 14, care delimita formele de proprietate
fune i ură cx istentc 2; lege care n-a fost aplicată dat or i tă izbucn irii primului
război mondial. D up ă războ i, punerca în vigollre a acestei legi s-a rClIlizat
pri n promulgllrea Legii mod ificatoare din 22 aprilic 1924. Articolull17 al
lIcestei legi, care de fapt completa pe cea din 1914, stabilea că posesorii
tcrenurilor "m iric" dev in proprictari deplini pe aceste pământuri, fic lIban-
donâm.l statului o trei me din pămfintu l aflat în posesic fic plă t ind statului o
răsc um părare; urticolul 129 se referea În mod direct asupra colonizării:
"Pe plfmâ/lll//'ile asrdzi proprie/alea Sia/ului C//III s i IJe cele iII/rate /11 pa/-
r ;mOllilll slfll prin legea de fatil sali priI! expropriere, s/allfl poate face
c%n;zdri s i ÎlIstrdill(lri ÎII loturi mici prin Casa CenlraliJ a Împro -
prietc'1ririi (deven ită în [930 O.N.A.C.. atl i că Oficiul NlItional al Co lonizării,

1. Teritoriu din sudul Dobrogei de azi uflat În posesia României În perioada anilor
19\3· 1940.ln prczenl se află În componcnla Bulgariei.
2. In Dobrogea Noua, cum se mai numea Cadrilmerul, În afam proprictlitii de stat se
anau 5 emegorii tJe propriet~ti funcian.:; "mulk", adie:! proprietate absolulă , eu iradde (acte) de
la sullan - r01lrle rartl, "mirie", proprietale aflalli in folosintll, cel mai des Înlâlnili:i, pcnlru care
se plătea o tJare anticipală iar posesorii aveau un titlu tJc eonecsiuoc, "nreveufc", terenuri tJe
mână moartll si inalienabile, "metruke", Icrcnuri pcmru u:ltIl public si "mcval". adica ce h: com-
plet ncprotluctive. Vezi pc larg, "Ano/ele Dobrogei", IX, voI. II. 1938, "CodrilatefllI 1938.
CermTu(i".
NICOIA1:: CUŞA • OnUA PACtA

institutie (Ten t ă prin a treia lege zisă de complctHrc din 17 iulie 1930, eHre s-
H Hdăug:!t eclordin 1914 Si 1924, n.n.), ÎII haz.o IfIwi jurnal al Consiliului tie
Mil1iJ·tri'·. În urma rcferatuJui prczcntat de Alexandru ConstantinescuJ,
Con<;iliuJ dc min i ştri a adoptat Jurnalu l cu Nr. 1698 uill [3 iunie 1925.
Potrivit acestui jurnal (carc aproba de fapt sus-numitul referat), cO[onizările
din Cuurilater trebuiau să se fac,i pe terenul domenial al statului (preluurea
tre illlclor fiind abia În faza de Început) existent la acea dat ă, respecti v
2t!.324 ha anale În Durostor ş i 12.780 ha În judetul CaJiacra; cu un total ue
41 .104 ha În ambele judete. Din aceste motive s-a stabi lit, prin acela şi jur-
nal ca ueocamdată să fie eoJonizate 15(X) de familii din vechiul regat si 1500
de familii de macedoneni emigranti. În baza unor tabelc suu tablouri
întocmite de delegatii colonistilor. Colonistii urmau să primeasc1l. cftte un
Int Je 15 ha pentru cei care se vor aseza În apropierea gr.mitei cu Bulgarill şi
10 ha pentru cci cc se vor aşeza în illIeriorul judetelor4 . Deşi co l oniştii
momâni ceruseră, prin Comitetul Jc initiati vă al aromânilor din Bucuresti5,
acordarea ue credi te pe tc rmen lung pentru construirea locuintclor si Înjghe-
barea gospodăriilor, trHl1sportul gratuit pe mare ~i pe uscat (C.F.R.), inter-
ventia guvernului României pe lângă guvernul grec pentru răscumpărarea
ave rilor imobiliare părăsite, Jurnalul nu pomene<l nimic de aceste doleante.
Cu alte cuvinte co l oniştii trebuiau să se uescurce singuri. Familiile aprobate
de aromâni urillau să soseascil treptat, pentru a usuru aCţiunea de repalriere
si impropr i etărire. Nu s-a întfullplat aşa, Însă. Biroul de colonizare de la
Bucuresti din cadrul Case i Centrale a Împroprie!ăririi avertizase pe
reprezentantii cOlllitetului că terenurile, pe care Uflllll să sc facă colonizarea,
nu puteau rămfmc ne:!rendate ~i că, colonişti i , uael! vor să uobândcascA loturi,
treb uie să vină până în 15 mart ie 19266. Răspândind u -se zvonul, colonistii

3. Ministrtll Agriculturii si Domeniilor, ullul dinlre SU5lill~lorii coloniz~rii arorn1\nilor în


România.
4. Plus eate 50 arii isla7 si 2000 mI' loc de easn pentru fiecare colonist.
5. Comitetul de initiativA s-a format la data ..1<: 3 i;Ulu~rie 1925 I~ 13ucurcsti.
cuprinzând urm~lOrii membri: C. Noe, V. Musi. Dumitru Babus. P. /..[areu, Stcrc Hagigogu.
N. BalamllCi. T Hagigogll si Dionisie Dumitru. Cei care S-IIU implicat insii În mod direct,
~"<.onlo"ftnd coton Îzare a arom ânilor llll fost Conslantin Noe. Vasile Musi si Gheorghe Celea
(ultimul H cooruonat miscarea uc cmigrare li ,lwm5"ilor din Grecia).
6. Cf. C. NO\.'. 'il'. L·II., pag. 147.
52
lHacfdo-aromâllji dohroJielli · The MUn!do-AromatriulIs in VobrmJja

si-au lichidat avuti ile (mlli bine zis conturile pentru că de vândut si-au
vândut doar vitele, la un prelmai mic decât cel obi snuit , bunurile imobil-
liare - casele si pă m ântul - n-au putut să le valorifice) si s-au g răbit să
plece pentru a nu pierde loturile.
Astfel în intervalul de la 26 octombrie IY2S, pân i':<1 14 aprilie 1926,
nu sosi t trei vapoare 7 cu colon isti care, împreună cu capii de familie sositi
în vara lInului InS, întregeau n u mărul celor 1500 de familii lIpr~bate. Au
interven it clluze n e p revăzute î n să. Uni i dintre colonistii aromâni, sesizând
că îndi nu era rcg1cmentat un cadru legal al împropr i etăr i rii, dar mai ales
al cazării em igran lilor ce urmau a fi co lonizati s i-au amânat venirea
illlrând În conflict cu Gheorghe Celea!!, cumludtorul dclegutiei sosite din
Grecia. in locu l lor au venit altii Însă caTe nu erau trecuti în tabloul anexat
Jurnalulu i Consiliului de Mi nistri. ceea ce Însemna că erau un fel de clan-
destini, punîmdu-se problema excluderii lor de la colonizare. Acest lucru
însli era in uman si nedrept; colonisti i res pectiv i lichiJându-si, la fel ca
ceilalti Î nscrişi pc liste, averile, nu mai aveau unde să se Întoarcă . În cele
din urmă, prin tratativele purtate s-a rcnuntat la tabloul cu pricina cu
cond itia să se respecte numărul de 1500 pe care delegatii se angajaseră
verbal că- 1 vor respecta . Din satele Macedoniei însă se anuntau alte con-
tingente de cmigranti care solicitau coloni7area. Din Bu lgaria, aromânii
nomazi (grămustenii), aflfind de colonizarea În Cadrilater, au început să
vi n ă la granita Cadrilaterului cerând aprobarea de a intra în tară. Opriti initial
de gră ni ce r i li s-a permis În cele din urmă intrarea În Iar1\.. Deocamdată
ve neau î n grupuri rădete, În anii urmă t ori în să proces ul a căpă tat
amploare (grămustenîi din Bulg:lria constitui:lu grupul ccl mai numeros,
1/2 din totalul aromânilor dobrogen i)9. S-au creat astfel două mari difi-

7. Vapoarele care au lmllsporlal cololli~lji maeeooncni (loale nu numai aceslea lrei)


apartineau S.M.R. (Serviciului Marilim Român), care In Îmo.m:cn:a din cursele lor prin Marca
Medilcranli prcluau din Satonic pc colonisti. Costul transportului. care varia Între 2QO.OOO Si
4(X),OOO, în funelie de mllrimea vapon.tui. a foSI ~upnrlal ,le coJOIlisli.
8. Membrii delegaliei gmpului de uromâni din regiunea Vodena au pus sub sc mnul
întreb~rii bunele sale intl"mii" observând stllruinta si graba pc care acesta" imprima procesului

I de emigrare. Ulterior. aceast~ suspiciune s-~ aoc"eTil: Gheorghe Cclca a de\'cnit unul dintre cei
urai rmrri mosieri din CarJrilatcr.

I
9. Saw"Jiludu. "p.cil" pag. 20.

53
N ICOLAE CUŞ/I • OHUA 'A'-- _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ __
CA~CLf"
P

cuftiili: prima a fost aceea că nu s-a puiUl ua pământul tuturor celor veniti
si cea ue-a UOUH că s-a uat ocazia nasterii unor confl icte între băşt in aşii
bulgari si coloniş tii maccuo-aromânÎ ca re locuiuu cu c hirie În casele
primilor. În lipsa unor locu inte (de unde ş i constatarea firească a mullOra
că opera de colonizare a fost o lucrare lipsitii de spriji n moral si maleria l
din partea SWlUlui , Iără planuri sau pregătire p rea l abi l ă) unde să se adă­
postească, coloni~tii au trebuit să-şi găsească singuri cazare, "udmin istratia
locală 11 avuI g rij ă duar să adud din sate căru le, Îi Încărca (di n S ilistra sau
din alte localităti unde soseau n.n.) si apoi le spu nea: duceti-vă in judet şi
eă ut ati-vă loc uinte"IO.
Astfel, o serie de co l o ni ş ti , care nu şi-a u putut lichida averea (de
piklrl meglenitii care în l\'icglcnia aveau loturi de pământ- ei ocupântlu-se
cu agricultura - , n-au putut să-~ i vântlă propr i etăl il e, utilajele. vitele de
muncă; di n Bul garia din rându ri le grămus t e nilor nomazi), ve nind cu
mijloace materi::11c modeste se aflau într-o situatie grea: era u lipsiti rfe
pământ, de utilaje, sem inte si vi te. batjocoriti si izgoniti de pe loturi le
unde S-llU aşezat pentru că acestea erau cOlleedute de stat locliinicilor (prin
abuz ~i coruptie loca l ă), privati de sprijinul si apărarea aUlOr it ă\ il or, com-
plice tie ce le mai mite o ri cu băst in asi i, contra colon ist ilor.
Existau Însă şi colonisti avuti, destul tie multi, care n-au asteptat aju-
tume de la staI. Ei au c ump ărat sate întregi de la tu rco- t ătarii si bulgarii
care au părăsi t Cad rilaterul. Asa a fost cazul c u grăm u s te nii din Li vezi
care au c ump ăra t : Atmageaua Tătărcască cu [20 de gospotlă rii mari, cu
pămflilturi şi vite, tie la locuitorii tăt;lri, em igrati În Turcia. Im:lIlitatca
Uzu ligi Orman cu 120 de case. cu p ămâ nturi si vite c umpărate de la bul-
garii ş i turci i, em igrat i în Bulgari a ş i Turcia, Hasch io i cu 40 de locuinte,
cu mp ă ratc de la bulgari; altii au infiintat aşezări noi (prin ridicarea de
construct ii oe case): Fr aşari cu 240 de case, Babuc, cu 90 de case,
formând satul O-rai Praporgescu, Caraonnan cu 70 de case, laliceatlagea
c u 40 de case, O-rai Draga1i na c u 80 de case. Coci na cu 80 de case,

9. S~ram3mlu. op .•:il., Jl3g. 20.


10. ef. dCl'utul Slcfun Pcn~of. unut dinlre cei mai lnvcrsunati apărălori ai locuitorilor
bulgari din Cadrilmcr. ,,1 dlror rcpn:zen!ant era În PMlamcnlul României: CII mal mai mull
H."msimiJilillc;' r'M.ci de nu!i sus. D.A.D .• 19.10. Apud Cusa. pa!;. 47.

" I
MaCf'do-arOl/jiinii dobrogeni' The Maeedo-ArQmml;ml$ ÎI1 DobrudJ"

Sarsânlar cu 30 l:ase ll ; altii În grupuri mai mid au construit ei singuri


case în Visch ioi, Aidemir, Bazarghian. Cainargeau<l Mare, Cainargeaua
Mică , Arabag ilar, Garvăn-Cioara, Doimuslar, Ca rageat S.a., in jud.
Durostor, si în Ezibei, Ccair, Cas im, Denicler. Seidali, Suiciue, Caraci,
Ceam urli a, Alexandria, Cioba n-Cuius, Fândm.: hi , Ha::-K ioselar ş.a., În
j udetu l CaBacra.
in 1927 (în timpul unei noi gu vernări liberale, partid care aprobase
coJonizarea), au inceput 511. soseasdi noi colonisti însă.12 Înc ă din ~ară ei
îSi anuntase ră intentia de a li se permite intrarea fără pretentie de colo-
nizare d in partea statului. Se crea în felul acesta un precedent convenabil
Casei Centrale de Coloni zare care scă pa de ob ligatii fat ă de co l oniştii
maeedo-aromâni. De altfel intreaga operă de colonizare fusese lăsată in
grija comitetul ui de ini tiativă Si a Soc i etăţii de Cultură Macedo-Română,
care se ocupau Înt r-adevăr de repartizarea colonistilor , dar care nu erau
totusi institutii ale autorităţii de stat.
S-a ajuns la un comprom is. Casa Ce nnl rală aproba intrarea noilor
conti ngente, dar n u-şi asuma nici un fel de obligatie. Se permitea aduc-
erea noilor colonişti cu condiţia ca aceş ti a să semneze o declamtie prin
care recunoşteau cU nu vin în cali tate de colon isti şi că au eunoş tint ă de
faptul eă guvernul nu le poate da, deocamdată, nic i pământ nici ajutoare:
încă de la primele tratmive cu dl. AI. Constantinescu. li se sugerase dele-
gali lor aromân i, ca macedonenii ee vor vcni să fie din rândul oamenilor
înstăriţi pentru a-si putea injghcbu singuri propriile gospo<lă rii deoarece
statul nu poseda fonduri sufi eienle . t3 Vasile Muşi, ca reprezentant al
Comitetu lui de initiati vă din tară. atlat în permanentă legăturft cu Gh.
Cclea, le-a comunicat celor de la Salonic sll sem neze oriee declarat ie.

Il.Musi.pag.124.
12. In timpul guvemllrii prcccdcme ( 1926-1927) l"OlK!U:.c de AI. Averescu. avusese loc
o stagnare 11 colunil.ării; cei doi prefecti din cele dou~ judetc au inSlaUr3llln regim defavorabil
culuni~tilor. culaburând cu localnic ii bulgari. s~v;lr:.ilU.lu-sc astfel o seric Llc abU/.uri .
13. Si:mnificativ în acest scns estc r~spunsul ministrului sub<;ccrctm oJc stat D. Cipliianu.
Atunci când i s-a adus la CllllostÎntll cii nu se respectll angajamentele Casei Centmlc ClI privire
la ajutoare (lemne pcnlru construelia caselor - conlril-cust evident!) acesla 3 dspuns:
"Coloniştii moadollem' au """Xite "lille (le lire ş; n·(I/"ln"nie de (lJl/lOare" (a/JUd. "Peflil1.wla
Hah;mtinl" .IV. llr.4--'i, 1926).

55
NICOLAE CUŞA • OHUA "ACt-A

A fost o greseali'i. chiar uadl V. Muşi o făcea cu bune intentii _ aducerea


g rubn i eă a colon istilor care asteptau intrarea în tară - pentru că in felul
accsla se Îngreuna şi mai mull si tuatia . Aceste grupe nea vând un loc Sla-
bl it pentru colonizare s-au asezat În localitătilc unde aveau ruue, dar unde
nu mai e~istau uisponibilităti de teren. În eo n seei n lă. s-au iscat neÎnte-
legeri c hiar Între colonisti. Aşa s-a Întâmplat de pildă În comuna Fraşari
din juuetul Durostor. unuc eoloniş ii vechi (În num ăr ue 60 de familii) au
intrat În confliCI cu co loni stii noi în num ăr ue 130 de familii). Disputa
uintre ci s-a declansat datorită faplului că cei vec h i si-au Însuşit (Ia
comasare) loturi le bune din apro pierea comunei iar coloniştilor noi, li se
dăueau lot uri l ă turalnice (în afara c0111unei). S-a iscat un protest din partea
colon istilor noi care putea degenenl într-un conflict în loat:) regula dacă
TlU ar fi intervcnitjandarmiil 4 •
Ullerior, in IY28. În urma punerii ue acoru a Ministerului de domenii
si Agr i c ultură, a rvlinistcrului de E~tcflle (un rol În această chestiunc l-a
avui D. Dju vara. directorul afucerilo r politice de la acest miniSter). s-a
revenit asupra acestei măsuri, aprobând u-se din nou venirea noilor conlin-
genle din Li vezi. Voocna-Veria şi apoi li celor din Bu lgaria. Casa Centrală.
avânu acceptul celor două m iniste re, punea acum la dispozitia familiilor
cure soseau si cele 10 na de teren de cultură si locuri de casă.
Se înregistra tipoi o altă stagnare până în 1930, când au sosit grupe
numeroase de aromâni, grămuste ni din părtilc Bulgariei, dar Si din părtiie
regiunii Seres si Caval a (rămasi acolo c u ocazia Îll1părtirii granitei Între
G recia ::.i Bul garia). din Republica Macedo nia. Coloni zarea Înceta În anul
IY33, ooată cu ultimul contingent de 450 dc famil ii sosit la Constanta în
timpul guvernului condus de Vaida Voievoo\5.

14. CL Arhivele Statului Râmnnicu Vâlcca. fond Prefcctura jud Duroslor. Dosar
~("1934. fila 175. Cunfliclul s-a dcclaJisat imn: clanul vcchilur culunisti. în fruntc cu primarul
cUll'uoci C-tin CIIlclu si tuti functiunarii pfÎm~rici si colonistii noi in frunlc CII Spiru T. Babll,
An<lslasc It. Ghil~. TcoOOr Cnlcsu si Hrislu M!ka. AUloritl\tile au dispus ca loturilc culonislilor
sli fic imp~nilc in mod echitabil. considcr3ndu-se loIi colonistii egali 13 primirea lolurilor.
15. De 1" n~"t:astild;,tii Mlscaullumai grupuri i7.ul«tc_ in 1933- 1937. In 1937 de pildn au
S"S,I 50 de familii di" 10001IIi(;llCli PCSltr~ (Bulgaria).
56
M/lcelfo-aromânU dobrogelli' n.e Macedo-J\rom//lliml5 ill Dobrlldja

Încetătenirea macedo-aromânilor
o altă problemă ce trebuia rezo lvată era înee t ăteni rea coloniştilor16.
Dobând irea cetătenie i române Însă , conform legii de atunci, se acorda
numai după un stagiu de 10 ani. O vreme, coloniştii aromâni au trăit În
Cadrilater fără cetăte n ie, având un statut biZllr: erau ai nimănui . 17 în anii
de început problema cetăteniei nu era asa de stringentă. Altele erau pro-
blemele ce trebuiau rezolvate . După 1'::130, când , c:Ît de cât acestea (con-
s truclii le de case, împroprietărirea etc.) se aflau pe fă gasul cel bu n,
încetătenirea a devenit o chestiune prioritar1\.. Era vorba de 4000 si ceva
de fam ilii de macedo-aromâni ce fuseseră aprobate Si colonizate ca atare.
Tinerii majori trebuiau să facă armata. Aromânii care îndeplineau vârsta
nu puteau În să să fie înrolati Întrucât nu e rau cctăten i român i, articolul 2
din Legea pentru recrutare interzicea stri\inilor să facă parte din armata
română. Atât la recrutare cât ş i la dobând irea ce t ăten i ei iti erau necesare
acte de stare civilă: act de na şte re, de căsătorie. ac t de idellli t:lte. Aceasta
era într-adevăr o prob l emă. Toti aromânii sos i ţi În Dobrogea Nouă nu
aveau acte de stare c i v il ă. În Turcia (Maccdonia) autoritătile din vilaete 18
nu tineau ev identa cresti nilor. Naşterea, botezu l, c ununia , moartea, toate
e rau îndeplinite de preotu l satu lui care din proprie initiati vă tinea un
registru . Fără acte de stare civi l ă nu putea nimeni să obtină cctăţenia. S-a
recurs la s ingura solutie care putea să rezolve bi zal'eria: macedonenii sta-
bilÎ\i in Dobrogea Nouă îSi vor stabili starea c i vi l ă printr-o declaratie În
scris, lletimbrată (ca să nu se mai p l ătească timbrul) , ad resată primarului
comunei tinde domicil ill în care se preciza uala nasterii Si a căsătoriei lui,
data naş teri i copiilor ş i a soliei sale e tc. Primarul avea obli gatia, după
cercetarea veri dicitătii celor cuprinse în declaratie , făc ută la domciliul

16. tnclusiv a românilor co loni sti vcniti din Timoc si Ti mis-Torontal.


17. Plcdln,J din tări1c de uriginc (Grecia, Bul garia. Albania, Scrbia) ei renunlaseră la
~-et~ tcn;a t~rii respect ive, semnlind O Jcclaratic in acest sens_
18. Judet sau divi/_itmc admi niSlr:llivă in Im periul Ot0l11al1 cOl1dus.~ de un valiu.

57

f
L
NICOLAE CUŞA • OTfUA PAC/:i\

uedaralltului. să oruone transcrierea În registrele de stare civilă. 1n caLul


când primarul constata o inexactitate referea cazul judecăturului de ocul
care se pronunta În instantă. N-au fost asemcncll cazuri. Se crea ce-i drept
urum liber fiecărui colonist să-Si declare ce vârstă doreste 19.
Legea priv itoare la dobândirea cetăteniei rom âne s-a votat de
Auunarea Deputatilor în sedinta uc la 27 aprillie 11)34 si de căt re Sena[ în
sedinlll de la 28 uprilie 1934; li fost prumulgută apoi la 19 mai 1934 de
către regele Carol al II-lea. Legea cru de fapt o complelilre a celei din 24
februarie 1924, prin ad,lugarea În ceea ce ne priveste - acordarea
ce tăteniei aromânilor din Dobrogea , art. 10 bis. Punctul lai stabi lea
obligalÎa Oficiului Natiolllil al Colonizării de a Întocmi tablouri pentru
fiecnre comună cu colonistii druru li s-au atribuit loturi si care s-au
lIsezat efectiv in acea comună. Tablourile astfel întocmite trebuiau înain-
tate În termen de t rei luni de la promulgarea legii , Comisiei de
Natural izare de pc lângll Ministerul de justitie. Punctul IcI prevedea ca,
Consiliul de Ministri să decidă printr-un jurnal care să cuprindă numele si
prenumele celor cărora li s-a acordat naturalizarea. în celelalte puncte ale
an. 10 se mui prevedellu: obligatia lIutorÎtătilor locllle de li afiSH timp de
15 zile, În fiecare comună numele si prenumele ee lor eare au dobândit
naturalizarea: dreptul celor care eventual vor fi colonizati posterior pro-
mulgării legii să beneficieze si ei de prevcderile acestei legi, până la data
de 31 decembrie 1935; dreptul celor omisi din tilblourile întocmite de
O.N.A .C. să se adreseze Com is iei de NatuTillizare prin cerere in divid uală
(cu acte doveditoare) pentru obtinerea celăteniei.
În fine, art. 10 (artico l unic) al acestei legi prevedea obligatia
Ministerului Justitiei să publice acest jurnal În Monitorul Oficial şi să se
îngrijească de eliberarea si înmânarea diplomei de naturalizare fiecărui
colonist Îndreptălif20 •
Asa s-a si întâmplal, remiterea diplomclor de naturalizare a colo-
n i ş til or s-a desfăşurat Într-un cadru festiv În ziua de 21 septembrie 1935 la

19. Unii dintre aromani s·au declarat mai mici sau 11lai mari ca vârstă pentru a rIU Ci
Înrolati În am13tll. I'lIra a Î!>Ccrca s~ diseulp această practică voi spune eli serviciul militar de
atunci În România cra o adcv§rm~ pacoste pentru tineri.
20. ~lonilorul OCicial nr. lIS. 1934. pag. 3210.
58
Muudo-urumânii dobrogl'lIi . 77re M(Jcedo-AromU/r;ans ill DobruJjt1

Silistra. Din partea g uvernului 21 au participat ministrul Valeriu Pop, care


le-a Înm ânat personaj diplomele, Mircea Concicov, subsccretar de stat la
Domenii şi Agricult ură; de fată erau şi cei doi prefecti ai Cadrilaterului si
alti demnitllri , precum Si deputatul G. Fotino, initiatorul proiectului legii
privitoare la Înceti1tenirea coloniSlilor22.
De ac um Înainte maceuo-aromânii colonizati Îll Dobrogea Nouă crau
ce tăt e ni români!

Consiliul de ministri În sedintele sale de la 11 iu lie 1935 si de la 2 si


21 august 19 35 l i e laborat 139 de jurna le care acordau natural izarea
co lonisti lor macedo ne ni di n j ude tele Cali ac ra si Durostor precum Si a
unor români proveniti d in T imoc Si T imis-Tomnta!; aceste jurnale au fost
publicate apoi În Monito ru! Oficial, partea 1, nr. 192 din 23 august 1935.
M ent ionăm că În alcătuirea tablouri lor, O.N.A.C.-ulll beneficiat de
"recomandat ia" perma nentă a Societătii de cultură "Maecdo-Română"2J,
asa cum se sub liniază În jurnale de liccare dată. Este drept că, din prea
mult zel sau mai deg rabă din apatie se specifică ace lasi lucru şi în eele
câteva jurnale care consemnellză pe cei din Timiş -Torontal.
Din aceste jurnllie am preluat numai numele familiilor de aromâni.
Enumerarea, în cele ce unllcuJ.:ă a tuturor colull i ~l ilor (capii ue familii,
aprobati si Împroprietăriti cu loturi de colonizare) ne aduce În postura de
cu noaş te re a acestora, a numelui lor,24 pe de o parte, iar pe de altă parte, a
cunoaşterii localitătilor unde lIU fost colon izati in Cadrilatcr .
Pc lângă selectarea pe care am Iăcut-o, am intervenit, de ascmenClL,
ori de câte ori a fost nevoie, corectând numele şi prenumele transcrise
eronat.

21. Guvern al p.1rli(hllui liberal C()nd us de Gheorghe T lllllreS(:u. 1934- 1937.


22. "T ara lui Mircea", Silislra. 20 oc1ombrie 19J5. p'lg. 4.
23. De altfel. Încll din 1926. Sociel~lea de cuhur~ Macedu - Rumilnă apela la dekgatii
colonistilor mal-.:don<.:ni să inlocmca~li lislele cu cllpii f;uniliilur din fiecare comunll p;:nllU li
se elibera certificatele de nationalitate necesare la Îne<.:l~lcnire. Apt,d "AC/iU/Iea romlineasci1",
1. IIr. 6, / dce<.:mbric /926.
24. Multe. asa cum se V" putea observ" lIU disp~nH <au sunl din ce În ce Ulai raR".
59

I
NICOLAE CUSt\ • OTfLlA PAGt""A

Familiile de aromâni colonizate În Cadrila ter

1. În comuna Ca inargeaua M ică,jud. Durostor.


Se acordă naturalizarea cu dispensă de swgiu, următorilor colonisti:
Panait Gh. Bitu, Fote Dimu TurHrache, Dimu Fote Tararache, Hristu
H. Vanghelc, Vanghele Hristu Hagi , Gheorghe Tasu Stavrositu. Marusa H.
Bizacu, Gheorghe SI. Naum, Iancu N. Tutungiu, Mihail N. Tutungiu, Tusu
V. Stavrositu, Athanase D. Varza, Dumitru Ath. Varza, Gheorghe Atanase
Varza, Sleriu M. Ergoveanu , Mihail SI. M. Ergoveanu, Tasu M. Erguveanu,
Enache Se Mitru, Tudorll AI. N. Gusu, Mihale Caranica, Panait Hristu
Vanghele, Vanghele P. HriSlu , Iancu SI. Stavrositu, Misu Gh. Caraiane,
Constantin Papa Gheorghe, Nicolae Constantin Papa Gheorghe, Constantin
1. Gana, Nicolae Costa Gana, Athanase SI. Papazica. Tasu Gh. Stavrositu,
Iancu Gh. Bitu, Vas ile Gh . Stavrositu, Iancu V. Stavrositu , Atanase
Constantin Chiata,lancu N. Besi nicu , Nicolae 1. Besinicu. Dumitru SI. Pipi,
Nicolae Ghe. Boz Constantin , Stere SI. Besinicu, Tudora AtHnase SI. Grasu,
Nico lae Ghe. Cusu, Dumitru Ghe. Bitu, Hri stu SI. Naum, Nicolae M.
Caranic:l, Mihail Gh. ClIsapu. Apostol Gh. Casllpu, Anton 1. Cote, Steriu 1.
Cote, Gheorghe Dardani, Dumitru C. Sabu , Maria C. Constantin. Mih:lil SI.
Ergoveanu, Iancu SI. Gmsu. Steriu 1. SI. Grasu, Gheorghe Damu Canciu,
Enach e D. Calic iu, Stila D. Canc iu. Hri st u D. Matarangă , Gache SI.
Matarangă, Ianus Oh. Ergoveanu, Vasile Dumitru Pipi. Gheorghe D. Damu,
Vasile Ath. St. Papazica. I

2. Comuna Carali , jud. Caliacrll.


Localităti: Sandu Aldea, Hagdali, Ciam urliile si Carali.

Iancu M. Posnava , Paris Gh. Stere, Sterie M. Sierie. Enllche Gh. Susu,
Dimu SI. Francu , Cal. Mihale Siret, Dind 1. Goga, Gheorghe M. Siret,

l.1"oli (63 capi de familie) cul"nil.ati În comuna Cainargcaua Mieii. jud . Duro'lQT. cf
"jurlUllul COItsiliului de Millis/r; " . tir. 1283.

60
l'tIacedo-aroll/â/lii dobrogl'll;' Tlle Mo,·edo·Arommr;Utl5 iti Oobrl/dju

Nicolae Oh. Bujdoveanu , Dinca Stere M., Dumitru E. Pastramă, Gheorghe


E. Pa stramă, Panait N. Pasat, Mihale Se Malin. Tusa Stere Malil1, Nicolae
St. Malin. Costa Mihale, Dimciu C hipar u ş, Iancu M. Darlaiuni, Enachc
Ghe. C ioc. Panait Stere Bajd u, Gheorghe SI. Bajdu, Stcriu Oh. Bajdu,
Mihail SI. Bajd u, Dimu M. Papaz, Gheorghe Costa Jl_ .... banela, Dumitru
Costa Bazbanela, Dincă M. Haliti, Nicolae Culacsâz. Panait N. Culacsâz,
Sterghiu Nasta, Mihail N. Araci u, Nicolae SI. Arapi. Atanase D. Siret,
Cos ta N. Bujdo vea nu , Gheo rghe C. l3ujd ovea nu , Constantin N.
Bujdoveanu, Maria N. Bujdo veu nu , Pet re Trifu Militaru, Atanase Oh.
CalciUa. Nicolae Sapira, Dumitru N. Sapira, Trifu 1. Militaru, Enache Dincă
Cioc, Gheorghe Enache Cioc, Dimu Stila O iagiu, Stere Enache Gheorghe,
DineU Iancu Iancu, Di mu N. Dim cică, Zo ita Gh. !-Ir. Dimcică , Gheorghe
Ianc u D imcică, Pascal D. Gheorghe, Stere Oh. Mantu, Oheorghe Steriu
Man\u , Nicolae Atanase Calcida, At:mase N. CalciJa, Stila Dimll Giagiu,
Iancu H. Panait , Timu Iancu Oim cică, Iancu Gh. Dimcică, Hristu Iancu
Dimci eă, Stcriu Nicolae Dimcid"l, Sotir Atanasc Calai gi. Nicolae Gh. Uciu.
SlIlIana Oh. Uciu, Gheorghe Hr. Dim c i că, Dimu Hr. Dimeică, Maria Hr.
Dimci d'l, Dumitru Hagi Costa, Misu Oh. Siret. Misu Dimu Gheorghe.
Maria Dimu CUlUmis, Sterghiu D. Oimcic.î , Dimu Gheorghe, Iancu M.
Sapira . Marusa Mihail. 2

3. Localitatea C hesegic - comuna Bairam Bunar - Caliacra,

Costa N. Piştalu, Stcre Gh. SI. BarzU, lallcu SI. Bar/;u , mostenitorii
defun ctului Nicolae St. lan eu (Chirata, Stcrghiu si Zo ita), Iancu St.
lancus, Stcrie Mihail, Dirnu St. Tă n ase, SI. Barzu, Costa SI. lancus,
Nicolae Granzula, Stoian SI. l ancuş, Sterie lancus, Iancu C. Galana, Tasu
SI. Barzu , Custa C. Muceanu, HrislU M. Anton, Dimu C. Samata, Chirala
Oh. Bozu , Dumitru SI. Carabasu, Stcrc D. Carabasu, Nicolae Caramihale,
Dumitru N. CaramihaJc, Alanasc SI. DlIllaciu, Stcrghiu Tasi Cales, Hrislu
SI. Carahasu, Iancu D. CarabaSll, Dilllu Polihrull1 Iancu, Dumitru Iancu

2. Toli 76 colonilati pe rJla comunei Corali,jud. Calim:ra. ef. "Jurnalul Cotl.filiului de


MiniMr-;"'. nr. !284.
NICOlAE CUSA • orlUA PACEA

Caraba~, Sterie Tasu I3Hrzu , Hri stu Gh. l\ lu ceanu, Tasu St. Dauaciu,
Gheorghe Tasu Barzu, Gheorghe Dimu S:UJlata. Gheorghe Mihai Carabaş,
Gheorghe C. Pi stalu, Tasu SI. Calesu, Mihail Anuon, Vasile Mihai Zisu,
Mihai M. Zisu. Zisu r...lihalc Zisu. Iancu M. Zisu, Gheorghe N. Iane, Iancu
Gh. Vanghelici, Nicolae SI. Hagi , Costa Iancu Sapera, SI. Dumitru
8eaciu, TlInm;e Gh. Frangu, Gheorghe Dumitru Frangu, Costa Dumitru
Frangu , Nicolae Costa Hagi, Gheorghe Iancu Sapera. Iancu Gh. Beaciu,
Dumitru N. Hagi Stere, Stere Gh. Vanghelici, Cos!H Dimu Hagi, Stere
laucu VanghclicL Gheo rghe D, Costa Fran cu, Iancu Gh. Sapera,
Gheorghe 1. Sterie, Stere 1. Stere, Enache Stere Enache, Nicolae D. Beaciu,
Paris Stere Enache, Gheorghe Paris SI. Enache , Nicolae Paris SI. Enache,
Costa Iancu Bcaciu, SIcriu Gh. Buuesu, Costa SI. Buuesu, Stcric Arghir
Bageva , Constant in Stcrc Arghir Bageva , Gh. St. Ceacu, Costa Gh.
Budesu , Sutir Dumitru Cal:tigi, Ianus Sreda (nume rar, n.n.), Mihail C. Jiru ,
Naida Dima C. Budes , Gheorghe D. Calaigi, Dumitru Man\u, Dima Gh. D.
Calagi, Chi rata C. Ji ru. Niccl\ Iancu Mantu , Dimciu A. Bageva, Stere
Mihail Zisu. Nicolae Iane Zisu, Iancu SI. Caramihale, Paris N. Carabasu.J

4 . Localitatea Rege le Mihai - comuna Alratar - Durostor.

Nicolae Hristu Hristu, Dimcea Sterghiu Mihu. zis Licu, Gheorghe


N. Samargiu. Mihai P. Patoni, Mita Custa Vaiu (rar. n.n.), Sotir SI. Bîrzu,
Enache St. Zahu, Costică Atanase Gh i tă. Conslantin SI. Vascu, Gheorghe
l. Simili, N.N. Geogea. Hristu St. Scuea (foarte rar sau transmis eronat),
Nicolae Iancu Caciu. Nasta Tusu Nasta, Gheorghe SI. Vascu, Slerie N.
Cclnicu. Sterie St. Stefan zis Tefa. Atanase Iancu Ghită, Zoi la Sotir
Paloni. Arsene D. Gogea , Nicolae D. Grasu. orfa"ii: Gheorghe D. Grasu,
Sle re D. Grasu; Constantin Gh. Ghită. Iancu Gh. Ghită, Nicolae Gh.
Ghilă, Atanase N. G. Ghită, Tanase Gh. Iancu, Slere l. Ianus, Nicolae
Ianus Nicolae, Costa N. Urseanu, Nicolae C. Urseanu, Mihai Stere Ioan,
Stere Mihai Ioan , Nicolae Atanase Nala, Nicolae Dima zis Candara,

3. Toti 85 culoniJati în L"1.,,"una Biliram-Runar. juli. CaliacrJ. ef. "Jlmralul Consili"/,,i


de Alilli$lr;". nr. 1285.
62
r
Macedo-arfllmj /lii flQbrogel/Î' 7he MO{"f',lu-ArQmallimlf ill Do/miii)"

Nicolae SI. Caramaci (probabil Caramiciu), orfallii: Taseu SI. Dam u.


G heo rghe St. Damu Zica; Gheorghe SI. Cc lnic lI, Ste rc Gh . Ccl ni cu ,
G heorghe N. Celnic u. Dind N. CcJnic u, Enac hc Oh . Nicea. Nicolae E.
Mortu, Stere Atanasc Ghit ă.4

5. Comuna Asratchioi - Dur ost()r.

Maria SI. Giaca , Hristu 1. Papa Conslant in, Stc ric T . Camburu, Steric
N. Nasta. Gheorghe SI. Zicu. COllslanntin N . G. Pulpa, Gh. St. G iaca,
Constant in Hr. Giaca, Hristu St. Giaca, Gheorghe SI. Pulpa. Gheorghe St.
Bica , Foti D. Bica, Ioan N. Buicl i, Constantin N. NlIsta. G heorghe D. Muia,
Ioan SI. Giaca , Mihail SI. CanJu , Dumitru Gh. Caraul ani. Stere D. Muia,
HriSIU D. G iugiumica , ChiTata 1. Nasta, Dumitru M. C ulina. [nan M. Epure.
Const:mt in N. Zarc u, Gheorghe SI. Alexe, Costa 1. Caraulan i. Maria SI. Hr.
Z icu. Ion Hristu Papa Consta ntin. Dumitru SI. G iaca, Nicolae C. Sica,
Constant in 1. Bka , Sterie Mavrocapa, Dumitru B~ d\, Nico lae S1. Fu ica.
Zoita N. Caraulan i, Ath anase Tuli ca , Dumitru A. Tulica. Gheorghe D.
Nicolae, Mi hail SI. Z ic u, Gîmuca Paris Stereo Gunuea C. Paris. Bala N.
Athanase, Nicolae SI. Popa Dum itru . Constantin A. Alcxe. Dara A. Alexe.
Ion Hr. Zicu. Maria M. Cu li na . Gheorghe C. G iugiumica, Nico lae D.
Cu li na , Gheorghe T. Gramei. Hristu Premciu , Nit:olae SI. G iugi umica.
Ghcorghe SI. Conuu, Anastasia E. Pasata. Constantin Hristu ZiCll . Dumitru
N . Ban iota. Ni co lae St. Ba niola. Ste rie r..,l . Sa ma ra. Sierie C. Par is.
Co n ~ t anl i n SI. Paris, Ste rie M . Car<lc(lstea . Ohi zari Mihail. Ghizari [0;.111.
Pa la SI. Dumit ru. PrCllleiu C. Nico lae, Ste rc E. Pasata, Petre 1. Zicu.
Nico lae Bala , Co ns lantin M . Mall ae u. Sle re D. Sam a ra, S unda Oh.
Babagian, Stcric Ohe. Pulpa , Sultana SI. Gica. Hristu N. Caraulan i, Nicolae
Hrislu Caraulani, Sierie Hr. O iBe:.. Constantin SI. OiBca, Apostol G. 1'oda,
Stcrie A. Toda , Vanghcle A. Bu icl i, Maria SI. Buid i . .5

4. TOI i 46 din comuna A1!;,\ar , jud. Du ruslor ,d:'Jwnaiui COII$iiiu/ui de Mini5/ri". nr. 1286.
5. Toale a':':~le familii au fosl .:ohmil.3lC în ':OJllllna Asfalchioi. jud. /Juros!Or.
"t'
('[,"Jllma/Ill CO/IJiti"I,,; fI1miSlri". nr. 12117,

63
{IllCOtAIf. CUŞA • OTlLlA PACEA

6. Stilna - Cadâru, COIl1. Hasi-Kiosclcr, jud. CHliacra.

Mihail Andon Cota, An ton Nic. Gana, Vasile Iancu Sllrafu, Jllncu.
Nicolae Gana. rvlihail l. Gana, Andon M. Cot:l. Stere Iancu Derdene, Iancu
De rdene, Tasu M. !\'Iuha, Panait Alanase Gana, Nicolae Alanase Gana,
Gheorghe Atanase G:H1a, Nil:olac TllSU Constantin, minorii defunctului
Tasu Constantin (Tanasi). Gheorghe Gh. l anuş, Costa SI. Dimu Stere, Oh.
Dimceara, Mihail Gh. Panait , Iancu Gh. Panait. Stere Gh. Panait, mOSleni-
torii dcfum:lului Mihllil Tasu Muha. (Taşu şi Gheorghe).6

7. Susuchioi, cOll1una Ccairlighiol,jud. Caliacra.

Chi rala Gh. Costa, Dumitru Costa Pcliean, Stcrc Gh. Mihai. Mihail
Niculae. Nicolae Damu, Zisu Stereo Stere Eftimie Nicea. Costea SI. Gula,
Stere N.N. Dimcca, Gheorghe E. Joîâa, Nicca Efi. Nicea, lani r-.litra zis
Dumitru, Elena Dumitru, Nicolae SI. Dimciu, Stere C. Pelican. Gheorghe C.
Pe li can. Niculae SI. Fudulu. Stcrc D. Pungaru. Gheorghe EfI. Nicea.
Mihal:lche C. c.. Gheorghe N. Bencu, Stere N. Garofil, Gheorghe SI. Pelican,
Dilllu SI. Papm: il:a , Iancu C. Pelican, Nicolae Gh. Mihai, Stere C. Gula.
Nicolae SI. Beciu. Stere N. Beciu, Stere N, Bişeu, Misu N. Grasu. Atanase M.
Grasu. Costa Pclil:anu. Gheorghe St. Calanciu, Eftemie Niciu, Dirnu r-.1.
I\ lihail , Nicolae Gheorghe?

8. Garvăn Cioara comuna Garvăn Cioara,jud. Ourostor .

Anastase N. Hagi Vretta, Nicolae Anastase, N, HlIgivrettlL, Gheorghe D.


Giea. Dumitru Gh. Gica, Nicolae Dospra. Gheorghe Dospra, Gheorghe
DosprlL, Constantin N. Hagivretta, Dumitru Hagivrelta, Ion Sie re Tica,

6. T03tC 3cestc f3111ilii au fost col"niz3tc În centrul Stâna· Cadfiru. cL "Jllrnallli


Cmlsili,.!,,; oi,. /IIinisll"i". nT. t288.
7. Tome cele.17 de [aUlilii uu fUSI colooizmc În Su,<;uchio;, cf. "ltmwlul COl/slliuful J,.
/IIims/ri' ."r. 12119.
I'ttllcedo-UFC111iiJli, dobrlll:em·· nit' lIIacerfo AromllJliflnJ in IkbrlUl",

Sultan<l Stere Tica. Constantin G. Sot'L Ion C. SotiI' . Sle;ie Gh Sotir, Ion
S tere Gheara Costca, Ste fan l. Cârniciu, Mi1lail Diua Câmiciu, T!lche Gh.
C:Îmic iu . Constantin G h. H agivrctta. TălI;lo/'" Clh SOliI', Tas>;:u Oii. Sotir, '(f're
N icolae Hagivrc lt !l, Dumitru Tica, Naum 1. l-]ugÎvlctta, Sterie NClUIlJ
Hagivretta, Cunstantin Naum Hagivrcua, Constantin r. Gara , Nicolae C.
Ciara, Foti N. Sisir, Niculllc Poti Risir, Ghl..'Olghc Foti JJls;r, Nicolae D. P4Jpa.
Hris tu A. Hagi vretta , Mihail C uuela, Mihfl il SI. Solir. Du mllru G h. C.
Culertla , Tascu Gh. C ulerua, Tuşeu Gh. <...ulerua. GhcOlghe D. Culcrda, Zoita
SI. Culerdl1, Maria N. Hagivrcua, ('on<;tantill Ti :'l Ţica , Gheorghe N icolae
H agivreua, N icoille Gh. Hl1givrt"'ua, Dimciu Se UIIIOIIlI, Sterie D. Limona,
Vancea Mu şi BalUri , Sle ric Costll Naum. NkoJ a~ D. C ulerda, Panait M.
Gilep . lanCII Custa Mih.u. Dima Zicu Mihu , Costa Z icu Mihu , Zicu Gogu
Mihu , Anastasc hlllllche Pala, Mill:lil Musu , G Ilf'orghe Nicolae Musa, Maria
Dumitru Beii , Sleric Tascu HagivrcH:t, ChinJtll. T(l~';u Hagivwttu, G hcorghe
Tasa Hagivrctta, Nicolae Taşc lI H;Jgivrew', 7i~11 Costa Sutar, I)umitru Coslil
Gogu. Costa Gogu Mihu, Agora DUlnitJ'1 .·\iJ". [·umitru Nicolae IlagivrCU1J.
Constantin Dumi tru HlIgivrclIlI , Olllsta'11jlJ 1). Culcrda. Mihail Gh. Guli,
Constantin M . ParpoJi. N icolae Gh. Sour. r~Il.1c he T\.lisu Pllla. 8

9_ Gal'galâc,comuna GargaHk,ju.l . L'atiacrq,_

Ion Gh. Dclll, Petre C iabuca, Gheurghc A. V!ClIl<l, Sterc Blacioli. Hristu
M . f\"lmmculi. Stcric A lm;,:;ulU, Ion 1). 1)(;la, Uh'~.)[ghe D . BU/.buchi. DU!llitnt
Bu;:buchi. Ion D. Buzbuchi. Steric Gh V l3n ă. t-! icolde P. Cea ră . Petre N
Cea ră, Steric Buco vală. Ion SI. Bm.:ova I ă, LJumilTU 0h. Vra n ă, E/limie Gh
Dm lacOli , Gul a D. COlluulimazi, Sterie O CCII'Julimazi. Ion Gh. Condu-
Jimazi, Dumitru Gh. Condulimazi, GhC(lrghe A. Anneanu , Anton D. Dela,
Nicolae Dela, Nico lae Dela Dumitru Dela, Pavet Duchin. A lexe Grosu, Pavel
Brllan. Sima ll ă l an, Adam S. 8 ăl:1I1_l\luria D. MU7Uche. Dumitru G. Cara foIi ,
Nicolae G. Carafoli , Anaslase G. Caral·,1i, .<:tnir P v rani\Y

R. Toale 7J tic fami lii au fosl coloni/~4c in comun3 Garvl\n Cioam. jud. \)umslo;>r. d
"lumol,,1 CHlsi/;,,/,,; de MilliJlri" .I1L 12911
9. Toale ce le :Iii <le famJl ii <111 ["sl ,·"I""jnt,· "1 GIU"j',alk. cr "1",.,lIIlul C(m.filil//ui ,1.
Mi',i.wri ··.nr. 1291.
N/COl.AE CUŞA • OTiUA I'ACEA

iii. i\.ntilIIova. CfJmuna Sarighiol,jud. UlIl"Ilstor.

Mihail D. Paja. Ion M. Paja, Gheorghe D. Paja. Steric D. Paja, Sterie


Gh. F'<IIJ. Nlt:,)tae D. Paja. Petre BuicJiu. Maria (,h . BUldlU :in lext. IrCClII
!:!re~1l BlIidllhu si Illiichiu), Sultana A. Buidiu, MlhlllJ Haza(ghea, DUlllltru
Slcre liarha. Ion T. Cost i t:ă. Petre 1. Cueol (Irecut În text: COCOI), Petre Ion
Barba. (Jhcorghe N. Hagieu , Gheorghe L Barba, Gheotghe N. Bem. Stcrc
Gh. hngu. Despa 1vl. Nebi. Ion Lazăr Nebi. Nit:oJa D. Brozl. Vallghea SI.
Gheorghe, Nicolae Dumitru Be iu. Tasu N. He iu, Ion DUJlHUU UrOlj, ~Ic rc
Athallasc ( osuca. COi>lea SI. Anagnosti (în lexl Nagnostl), '1aşu Ion Cu.:ot,
DUlIlllru BroLi, IIln ra.')cu CUt:ol, Lazar D. Nebi. 1U

II. Regina Maria, comuna Calipetro\'a,jud. Durostor.

Hristu 1'. Dima, Tanasc Vanghclc, Ta.:he NaslU, Alexe B. Vanghele.


Hristu Docu, ATÎstkle Atanse DillllL, Vanghele Tcju, Văd , Atena L. Teja, Taeu
Mu:-.taci\ (În text Musteee) . VăJ Vas ilie hill I\ let:<t, Văd Nata SI. Bardu .
Gheorghe 1). \\-Irlcă (în text trccut gresit - Mâee). AtmHlsc Fati (În text Fate).
Văd Zoita N. Stilu. Dioni sie Stilu. Vanghele N. Stilu, Stclian Sp. Teja, Giea
Sicriu. Dumitru 3i.: i. Toma B. Batu (în text: Batu), Văd Anghcla Ap. Batu ,
llIo~tellitorii lui Chirata Batu-Nicola. Dumitru Gh. Batu'! \

12. Srcbârna, c.omună Srebârnu,jud. Duroslor.

Petre DUlt'tru Baci u, Gheorghe Nicola Colin, Dimu TlInciu Resa, Dimu
AVrlIm Isa, Gh urghe Dumitru Cionchi . Gheorghe Strase Ciolae, Dumitru
Vasile Manea, umitru Peiu Lola, Dumitru A. Band ula. Dumitru Dumitru
Dcliman. DiOi isie Gheorghe Z ioici, Stefan Dumitru Hogea, Petre Zlate

10. Tu.11c ce } l de fallnlii au fost ~"t)l"niJ..alc în Alilililova, COlii . Sarighiot, ef. "Jrmwlul
CmI5i1ill'lII de Mil1iSţi" , Ar. 1292.
1 1. To(i 23, I""i.mli in cen lm/ Regina /\ Iaria , ('1JIU . Ca/ipclrov3, cr. "Jurlla/ul CQl1siliului
: "'i";$/I1 ", nr. /2<)1'
r
/IIaudo-aromâ/lii dobrogelli. 7111' M(lt"l'do-Aromanialls III Dobrllllja

Paituti, Dumitru Dima Viei ca, Gheorghe Dumitru Dufta . Hristu Nicolae
Calin, Donea Stefan Azahore. Stanea Stavrc Hogea, Dumitru Slavre Figa,
PeIre Stavrc Murgca, Ioan l3uju eTicea, Vasile Amlgnosle (în text Agnanoste)
ProfiT, Dumitru Dima eTicea, Slamina Dumitru Colin, Petre Vasile Vanoc,
Dumitru AnaSlasc Itla , Atanase Tanciu BOIa. Nicolae S, a Rada, Gheorghe
Sava Rada (în text; Radu) Pena Alanuse St. Pota, l\ laria D. Ecea, Petre
Allmasc VcJcu, Gheorghe Anastasc Bandula (în text Bondela), Petre Stefan
Zahorc, Tănase Gh. Munichi, Zlata Atanusc Macri, Gheorghe Ioan Vicică,
Ioan SI. Gagulc. 12

13. Vctrina,comuna Vctr inll,jud.Durostor.

Gheorghe N. Pui a, Nicolae SI. Puia, Gheorghe Foti Titu, Costa Foti
Tiw, Stere Nicolae Cuwrela, Alexandru N. Cuturela. Anastase N. Catain
(posibil Hataim) , Gheorghe SI. Cuturela, Stere N. Puia. Hristu 1. Mangiuchi,
Gheorghe Dumitru Barzac he (în text trecut greşit Bardache), Dumitru
Gheorghe Barzache. Tascu 1. Iancu, Niculae Slere, Toşeu Gheorghe, To~u
Gogu Stere, Dumitru Gh. Toşcu, Stcre Toşcu. Sultana Toscu, Taşcu T.
Nicolae, Stere Va"ile, Zica Vasile, Stere M. Ecea, Tasa Stcrc Toza, Zica
Nicol<le Costa, Sterie Nicolae Cu~ta, Dumitru Nicolae Costa, Foti Stere Toza,
Dumitru Gh. Todi. Stere Nicollle Admn, Nicolae Adam Adam, Nicolae Mimt
(în text Mino) Ecea, Zur/.lI Gh. Mina. Stere Gh. Zurw, Costa C. Naca, Naca
Goga, Zica C. Saban, Steriu C. Saban, Stere Gheorghe Bartache (în text
V<lrtache), Dumitru Stere Barzache, Nicolae Stere Bartache, Naum Mihail,
Mihail Costa, Naum Chirata, Costa Naum Chirata, Mihail T. Gheorghe.
Elena Stere Zarduva (în text Zlrdava), Atanasc Gheorghe, Agora Mihail. Ion
Costa Chirata, Lambru Costa eherata, Gheorghe Stere Sanuti, Agurita 1\1.
Costa, N. Adam, lun 1. Somu, Nicolae Gh. Gheorghe , Gheorghe lanciu
Mişiricu, Hristu Dumitru Stere, Dumitru l-Iristu Hristu , Nicolae Gh. Papacu
(in text PopaclI) . Sutir Costa Gheorghe. Gheorghe Iancu Deda, Pepa SI.
Sallleti, Nicolae SI. Sameti, Mina Ecea, Stere Regiu, Nicolae Dimu

12. TOIi 39. <.:oloni7.ati În SrctJ..'i1ll3 cf. "J"ma/"! COlIJilillflli tIe MilliSlr;". nr. 1294. Simt
I1Icglt:nili.
NICOLAE: CUSA • OT/UA PA CEA

Gheorghe, Nicolae Siere Sgumă, Vasi le Costa C utu li, Nicolae V. Costa,
Tache N. Cariola, Gheorghe Tache Cariola, Stere Dumitru Cariola, Dumitru
Costa Gheorghe , Chirata Cuwrela, Nicolae Stere Baturi , Gheorghe Costa
Gheorghe, Sultana N. Costa.o

14. Sahangi, comuna Enigca,jud. Caliacra.

Mihai Dumitru Tusa, Nicolae lanache Pasa, Nicolae Hagi Mihail, Iancu
C. Paşa. Sultana C. Pasa, Gheorghe D. Babu , Nic. Constantin Paşa, Gheorghe
M. Tararache, Nicolae E. Caramihale, Enache Caramihale (în lext Cara
Mihale). SIcriu 1. Cararnihale , Hristu 1. Tararache, Costa 1. Tararache, Stcriu
1. Tararache , Apostol D. Tararache, Stcriu Dumitru Tusa, Gheorghe D.
Tararache, Ion Ghe . Dona. 14

15. Daltagiu Nou, com. Baltagiu Nou,jud. Durostor.

Harila Iosif, Cristache Canebina, Cristea T ăna se, Vasile Tone, Fila
Tone . Tănase Ilie Barda. Vanghele Ilie Barda , Constant in Buza, Mihai
Constantin Buza. Hara lambie D. Va nghcle. Leon Vasil e, Sotir Vasile
Nicea, Ioan Gusi, Vcra P. Pocea, Vanghcle Ciuciu, Simion P. Pocea, Tache
S. Gare (În text Gâra) , Andusa S. Gare , Simion Ioan Tica, Marina Gare,
lime Tase Gare, Mihail Zis\! Sm ina, Pet re Rovina, Sot ir Rovina, Simion
Ro vi na. L azăr Nisc u, Ioan Cunstantin, Vera Spiru Soti r, Tofa Trusi,
Gheorghe Ndoti. Sotir Piholl , Eli sabeta Hri sw , Filip Banu. Tase Nicola,
Grigore Bara, Ioan Ceciu, Marcu Laz ăr, Naum Târziu (În text Năum
Terziu). Coci u Târziu , Ioan Târziu , Nicolae TârLiu , Lazăr Mihai Târziu,
Vanghele Stefan, Constantin Ilie Barda. I~

D. roli (cupi de fami lie), 78 coloniza1Î în Velrina. ef. "Jrmwlul CQII5iliuilli de Milri5/ri··,
nr. 1295.
14. TOli 18 au fost coloni11l1i în Sahangi. COIll. Enigea. jud. Caliacra. cL "Jurnalul
Consiliului de Ministri·'. nr. 1296.
15. TOIi 44 . oolonialli în flJlIagiu Nou.jud. /JurosIUl". d. "Jumalili COIIsiliului de Ministri",
IIr.I298.

"
r Macedo-aromân ii dobrogeni' TI", Macedo·Aromalliolls il! /)(wruJj<!

16. Samson , comuna Bairam-Bunar, jud. Caliacra.

Dumitru Gheo rghe, Dirnciu N . Arnăut, Gheorghe V. Gheorghe,


Vasile ah . Vas ile, Costa N. A rn ă u I, Enache N. Arnă · " . Oh. N. Arnăul,
Dima Oh . Cucu, Stefan N. A rn ău I , Nicolae D. A m ă u l, Iancu N. Ghizdaru,
Stere Oh . Vasile. 16

17. Suneei, comuna Fraşari , jud. Durostor.

Sotir Scându , Hristu Nîcola, Pandele Dumitru Chepa,17

18. Elibci, comuna Gargalâc, jud. Caliacra.

Gheorghe SI. Anncanu , Ilie Armcanu, Anastasia N. Ciucă, Sofia N.


C iucă,1. SI. Panaia (În text Paenirea), Tache 1. Panaia, Zoila Haşoti (în text
Hasioli) , Dumitru Hasoti , Ion N . C i ucă.18

19. Matlâmora (MaUanova) cum. Ezibei, jud. Caliacra.

Zoita Mihai ] Pacea, Nicolae George, 1. Mamol ita, Hristu Spiru Pacea,
Aristide Hristu Pacea , Hristu Chendra Pacea. Costa N. Daia. 19

20. Baraclar, comuna Hasi Kiosclcr, jud. Caliucra.

Hristu Ianc u M ăndil ă, văd u va Mari a li lui Iancu M ăndi1ă, Stere Iancu

16 _Toti 12. (:oluniz.ati În ~t'TItml S,ullson, OOlll. Bairam-Runar, jud. Caliocra. eL "Jumalul
Consiliului de Ministri". IIr. 1299.
17. J familii colonizale în Su rlCd. Durostor. cE. "Jurnalul Consililllili de Minis/ri", 1'lT. /301.
18. TOIi 9. oolorU7.ati in E!ihci, cr. "Jurnalul Consiliuilli de Ministri". 1'lT_ 1302.
19. TOIi 7 coloni<;<lli/n Mmliinov3. ef. "Jllmallll Consiliuilli de Ministri". nr. 1.107.

69
N ICOU.E CUŞA • 01lLlA PACEA

Măndilă. Dumitru Mă n di1i:\, Gheorghe Dumitru Măndi l ă. Dineă Tusa Goga,


Dumitru Stere Tusa, Stcre Enache Busu, Gheorghe Mihail Gana, Gheorghe
Costa Zicu, Di mciu Stila Busu, Dimu Dimciu Busu, Nicolae Gh. Măndilă,
văd uva Ecaterina a lu i Gheorghe 1','1 1IndiIă, Nicolae Costa ZieulJ).

2J. Gramostca, comuna Caraormall,jud . Du rostor .

Nicolae V. Gumeni, Stere N. Dclicoti, Gheorghe Sterc Zaroha, Stere


C. Gargale, Gheorghe 1. Bebc, Hristu Sterc Zaruha, Ion A. Dascalina, Ion
Stere Vasi le. Gherghe M. Carali, Panait Gh. Novllc, Mihai SI. Bajdeehi,
Tănase Gh. Dascalina, Nicoille A. BlIjdeehi. Vasile N. Delieoti, Constantin
N. Dclicoti, Ion SI. Bajdec hi , Gheorghe D. Vasile, Foti C. Bajde(,;hi,
Anastase SI. Gargali , Maria D. Galani , Stere D. Galall i. Nicolae SI. Tahu,
Stere D. Stavian. Nicolae 1. Arava, Ion Gh. Bebe, Nicolae Gh. Stambuli (în
text Stamboli), Maria 1. Stavian, Gheorghe N. Stambuli, Hristu Gh. Somu,
Stere Gh. Bajt.leehi. Ion D. 8i(,;a, Anton Papaeostea (în text Papa Costea).
Gheorghe 1. Stuvia n, SutiT 1. Arava, Tul ui Cioci, Constanlin D. Catarll,
Gheorghe SI. Danti, Siere N. GhizlIre, Stere Gh. Danti, Taehe Gh. Vasilea,
Dumitru Gh. Dante, Gheorghe M. Milion. Vasi le 1. Arava, Nicolae 1.
Bajdee hi. Gheorghe Delieoti. Ste re Costa Vasile, Ni(,;olac Ghizare, Nicolae
Gh. Zaroha, Gheorghe N. Catieu. Gheorghe St. Somu, Hristu N. Boia. 21

22. Cainargcaua Mică, jud , Ourostor.

Gheorghe 1. Mina, Ianc u Gh. Mina, Iancu Curaman, Stere 1. Caraman,


Stere 1. lorgoveannu, Hristu N. Gusu, Vasile N. Gu ş u , Vasile N. Gusu,
Nicolae Farmason, Gheorghe 1. Cliraman.22

20. Tuli 15.CQIOl1i/~lti în lJaraclar cf. "}ltmalul C01lJjlj"l"i de Ministri", nr. 1308.
21. TOli 51, coloniza.i in Gramoslca. com. Caraorlll<1n. jud. DUTOslor. ef. "}Ilrtwllii
C01lsilitt!li i de Minislri". nr. 1301.
22. Toli 10. coloni7,:tti in Canargeaua Micli,jlld. DlIroSlor. ef. "}Imlalttl Coruiliului de
Mllliştri".nr.l309.

I
Maudo-aromânii dobrogtlli· TI,t Maado-Aromanian$ in Dobrudj<l

23. Zarnici - comuna Cainargeaua Mică,jud. Duroslor.

Mihail SI. Popescu, Misu Dumitru Arghir, Mihail Timu , Constantin


St. PopeSl.:U, Athanase Mihale Timu, Nicolae St. Calispel., Stere Constantin
Popescu, Gheorghe D. Gusu , AWnase Dumitru Sanchi, Dumitru Gh. Gusu,
Panait D. Constantin , Mihale N. Casapu, Tosu N. Casapu , Gheurghc Vasile
Frastcni, moslenitorii Vasi le FraSleni - Gheorghe Si Maria, Iancu Osta
Badcca, mostenilorii Niciu Darlaiani-Dumitru, Gheorghe Coslea, Dumitru
Costea, Iancu T. Bu cova l ă (în text trecut - ero nat - Bucosala), Slere
Co nstantin Sta matu (în tex t Stamato), Constantin 1. Pufl enc (în text
Puniane), Enache (În text Ebache) V. Rafti , Elena V. Rafti, Mihale V. Rafti,
Gheorghe T . Constantin , Paris Const. Constantin, Si rma Enache Constantin ,
Vasile Tănase Cionga, Nicolae Tănase Cionga, Vasile Dumitru Caluda,
Nicolae M. !-Iulcanu , Caluda D. Dumitru, Steriu Gh. Nardu.2 )

24. Aptat, comuna Cămilaru,jud, Caliacra ,

Sterghiu Costa Badecn (în text Bodeca). Mihail Costa Badeca, Ion
Stere Badeca, Mihale Stere Badeca , Stcrc Atanase Zgura, Iancu Atanasc
Zgura, Atanase Hri stu Zgura, Nicolae Atanase Zgura, Nicolae Atanase
Zgura, Nicolae M. Papaz (în text Popaz), !-Iristu A. Zgura, Dumitru Banu,
Dillcă Barzu, Nicolae G h. Rodache (trecut În lext Rosache), Gheorghe
Nicolac Rodache, Gheorghe Papazica , Nicolae Ad. Cartali, Stere Gheorghe
Misilaricu (În text Miselerica), Ianus Atanase Stere, Atanase Stere CUIU,
Stere Atanase Cutu , Stere Atanase CUIU, Gheorghe Stere Misilaricu, !-Iristu
Misilarieu, Stere Hri stu Misilaricu , Stere Gheorghe Fuduli (în text Foduli),
Gheorghe Siere Fuduli, Adam Cărlună (în text Corţuna), Gheorghe Cărtună,
Hristu Cl1rt un ă, Stere Atanase, Dumitru Carapi l , Ioan Carapit, Sterghiu
G uli . Iancu Guli, Vasile 1. Zcană (în tcx t Zana), Nicolae C. Nicolae,
minorul Ioan Dimu 1. Zata, Dumitru Rodachc, Dumitru Mih. Libuş, Iancu

23. TOli 34, CQloniJ~1li În Zamici. com. Cainargcaua Mică. ef. "Jurnalul Consiliuilli d~
Millistri". nI. 1311.
NICOLAE CUŞA • onUA PACEA

Mih. LibuS. Nicolac Mih. LibuS. Stcre Carap:lli. (în text Carpoli) , Paris Gh.
Turil ingu. Stere Taia. Ioan Taia, Tă n:lse Stere Sunaru. Sterghiu sunaru ,
Dimu SI. Rida. Gheorghe Rida, t\ Iihail Gh. Rodaehe, lITi slU Fudul i, Nicolae
Gh. Sliia (în text Stoil a), Ta ş u Stere Tascnte, Costa Tasu Tasenle, Gheorghe
Ta şu Tascntc. Stere Caludll . G heo rghe Adam. Slere Adam. Ion Adam.
Costa Rida, Alanase Rida. I,mcu C. Sad ica. 24

25.lJorgut-Ca lfa,jud. C"lilicra.

Tudor Ghela. Vas ile P. Goga. 25

26. Centrele: Hard"li , l'âr1l1 Caprei , Alexllndria şi BlIgd. Cialllllrli


- COllluna Hard"li ,jlld . Caliacnl

Alanasc Constantin Tararnche, Atanasc Tararaehe. Dimu Constantin


Marcu (în text Mereu), Stere Tuşc u Gavunu. Sterghiu (în texte apar adeseori
Sterghi) Gh. Spome, Dumi tru Gh. Sponte, Gheorghe Sponte, Panaiot Gh.
Gheorghe , Gheorghe loti. Stere loti , Din că Stere Sponte, Stere Mihail Sacu.
DUlllitru Mihail Sacu, Gheorghe Enache (îll lext Enate) Goga, Alldon Siere
Rida. Vasile Vlahbei , Mihail Dineă Rida Samara, Dind Stere Rida, Ioan
Culcafa (în text Colcara), Dill10 Gh. Samara, (în text Damava), Anton V,
BUIU , Iancu G. Ianus, Dumitru C-tin l urgali, "meu G. Ciolaehi (în text
Ciolali), Gheorghe Iancu Ianus. Mo ş \. Vanghele Giugid\ (în text Giogica),
Atanase Stere [anus, Gheorghe Atanase Ianus, Gheorghe N. Ianus , Dindl. C.
Grăn i eea nu . Iancu Stere Ianus. Arg hir SI. G rosu, Sterghiu A. Gros u,
Dumitru Sterc Grosu. Stere D. Grosu, Constant in D. Grosu, Dumi tru A.
Grosu . Nicolae Iancu Ianus, Gheorghe AI. Paris, Dumitru Vanghele Butu,
Sterc Gh. Ian us, Gheorghe C. Pelu. Sterc C. Pe(u, Constantin Anagnoste,
Iancu Anagnoste (în text Anagnosti), Stere 1. Maica. Mihail Stere Mihalieă,
Stere 1. Bileula , Stere Iancu Moscu. Stere DOilea Nureiu (în text Nurici),

24. TOii 61. (j.1 lell sun1 anuntllli în p~ambuJ 61) ooJoni7..ati În CamiJam (in text eronat
Clltl rrm'\l) . ef . "lumallll COII.rilillllli tit M i"islri··. tu. 1.' t r.
25. ef. "lllmal,,! Consiliului ti" M illiSlri", nI. IJ04.
72

J
MacedtJ-aromâllii dobrogelli· 'f1re M"ceJo-AmmO/riO/IJ in DtJbrudjo

Mihail D. Nureiu , Gheorghe Mega, Nicolae SI. Bucovall1 (În text Bucova),
Gheorghe 1. Burgheana, Panait M. Anagnoste, Constantin G. Busu, luncu
Gh. Bu ş u , Atanase St. Mihalidl. (in text Mihalica), Mihail Gh. Sighi, Mihail
SI. Mihălidi II , Gheorghe 1. Miscacu (in text Musaca) , Nicohle L Mişaea,
Constantin D. Moscu, Minorii D-trii Moscu (MihaJe si .'.Iaria), Dumitru P.
Titu, Panai D-tru Titu , Alexandru Titu, Costa Zeka, Vasile C. Zclea, Tănase
C. Zclca, Nico lae Gh. Butc"ru, Gheorg he N. Butearu , Hristu Chendra (în
text Chendru) Zeka, Atan"se Chendra Zelca, Miha il Chendra Zelca,
Dumitru Chendra Zelca, Nicolae Gh. Lcnu, Nicolae Al. Carabuz, Gheorghe
AI. Carabuz, Mihail M. TuşrI , Costa Hristu Petru, Stere Mihale Costara,
Vasile M . Costara, Gheorghe lanaehi Nurei, Enachi Nurei. Costa Vasi le
Enge (în text Euge) Vasile Custa Enge, Stere Vasile Enge, Tanase Baf<1ne.26

27. Centrele: I'riseeani. HamanHk (în text lIarmanlâc) şi Mcll..'Clcr.


comuna Prisceani,jud. Caliacra,

T ănase SI. Vlahbe i , CUIlSt. Ap. Gherncchi, Mihail Al. Vlahbei.


Atanase 1. Naeiadis, Gheorghe Al. Vlahbei, r-,'Iaria Costa Naciadis, Gh. En
Ca racoste a , Sterie eOlls\, Vlahbci, la ni Costa Mola, Iancu AI. Vlahbei,
Sultana 1. Caraeostea. Hri stu C. Dalamila. CoStll Dalamita, Costa AI.
Vlahbe i, Chira!a AI. Vlahbei, lam.:u Sterie Vlahbe i, Agora V-le Sapera,
Stere E. Muhtarc, Vasile Bachera , Slef;m B oşeu, Iuan Bonciocat, Tudor
Bibu, P;lvel Bu r ic, Gheorgh e Buric , Aurel Besu, Cuzana l3achera,
Gheorghe Rol"a, P"vel Floca, Aron Boscu.27

28, Ca)Jllclia,jud. Duroslor,

Hri stu N. Gh iul , Du mi tru Costu Ghiul. GutlJa Costa Pu;;a, Tasea
Iancu, Stere 1. Hristu, Stere N. Cu lu ş, Iancu Tasu Hristu , Peanei (în text

26. Toti 90. colonizali in comuna I hmlali. jmJ. Caliacr" cr. "Jurllaiui ConsiliulrH de
Millis/ri"",nr. 1316.
27 . Toti 29 coloni/Alti in connum I'ri şccani. jud. CaliacriJ. ef. "JI/malul Consllil/llIl de
Mi"i)I,.,,". nr. UD.

73
NICOlAE CUSA • OTIUA f'ACEA

Panci ) Costa Mihai. C-tin Gheorghe Costa, Zurl.u Stere Haida , Zica lancu-
Tega , Gheorghe lancu-Tega. Peri fan Gh. Mihai , Maria Gh . Pasa, Costa M.
Caracoti, Nacu Costea Caracoti (în text Camtii), Nicola Nacu Nicola, Toda
Iancu Tega , Tasu N. Mita , Hristu N. Noe (în text Nae), Hristu 1. Gcolea,
Ioan A . Geolell. Nicolae D. Sapugi, Dumitru N. S<'lpugi. Mina Paniu Miciu,
Damian M. Peniu. Dumitru B. Hagi, Boj in A. Hag iu, Noe A. Nuici,
Dum itru Noe S'amargi. Noe D. S'amargi, Riza Hristu (in text Hislu) Ch itu,
Ioan 1. Pac, Stefan D. Tanur. Hristu Gh. Geacă , Dumitru Gh. Nancea,
Nicolae Dum itru Nosca, Arg hir Minda, Hri stu 1. Hagi, Nicolae 1. Stoli,
Avram D. Geo lea, Atanase D. Tallur, Atanase H. !ciu, Hri stu 1. !ciu,
Atanase 1. Paca, Iancu N. Paca, Nicolae Atllllase Peş u, Nicolae D. Cania.
La zăr N. Zlatea, Hristu SI. T:mur , Mihail N. Pistol. Hristu Stefan Riza ,
t>. laria Hristu Vmlcell, Stana HrislU lani, Gheorghe Copciu , Dumitru Naici,
Ioan Gh. Vancea, Petre 1. Iane, Nicolae Hri slU Noe, HriSlu D. PeSti, Ioan
Gheorghe Puiu, Gheorghe Hristu Grosu . Petre D. Pc trus, Hrist u Xantis,
Pe ire Dumilru TanuL Mihail S. Nfinta, Stefan Rizi Stefan, Hristu T. Taica,
Pe tre SI. Tanur, Anas tase D . MOTaru , Gheorghe R. MOTllfU. Hristu D.
MOTaru. PeIre D . Ecea . Stefania N. Tamurca. Lazăr Nicohlc Tamurca, Trifu
A. Tanu r , Noe Guta , Hristu D. Pi IU, Anela 1. B. Stodi. U!lI R. D. Peiu,
Tosea 1. D. Ducica, Ioan C. Ducica, Cosma 1. Ducica , Bujn i 1I0aci. Ilie D.
Iloaci. Petre N. Popeiu . Atanasc 1. lani , Petre N. Marcu, Crista Rizu Chitu,
PetTC R. Sopu, Anastasc R. Sopu, Lazăr Nuca. Petre A. Petruş, l o n Ghiosu,
Gheorghe Tracolti , Ion Ulz1\r Zlatca, Nicolae R. Conoa, HrislU E. Moscu,
Nicolae D. Pe tru'), Gheorghe Noantas. 28

29. Ghiorman , comuna Sabla, jud. C aliacra.

Nicolae Al. Dlmti, Sterie AI. Danti , Nicollle Gh . Buzbuchi, Anton


Cuclîc iu (în text trecut eronat Cuculie iu), Aspasia Ap. Ceară, Dumitru Ap.
Cca ră.29

28. TU\i 100 colonilati În comu na CapacJia.jud. [)uroslor. er. '"Jumalul Consiliului d~
1I1i1U~·rri· . I II".IJI4

29 Tuli 6 ~\)Ioni/'lli în Ghiummn. COlii. Sabia. jud. Cliliacra. ef. "Juma/1I1 COilSili,dlfi de
Mmim;· ·."'. J.117.
Mucedo-aromrÎm'; dobrogen;· TlIt! /lfoutlo-Aronrm,imlJ ill Do/)rtldja

30. Arabagilar, jud. Dumstor

l anuş M. lanu ş, Mihail AI. Stama, Nicolae A. S· ~ ~na. Gheorghe A.


Stamu, Stere A. Bagiu (în text Bagca), Gheorghe N. Starnu.JU

31. Scidali, comuna Enigea , jud. Caliacra.

Gheorghe M. Giumba (in text Gimba).31

32. Centre: Hasi-Kioselar, Uaraclar şi Uagd-Ceamurli , comuna


Hassi-Kiosclar ,jud. Caliacra.

Dumitru N. Funda , Hristu D. Nati, Nicolae Traşenă (În text Trişean).


lan i C iolachi. Gheorghe T uşa, l am;u St. Bacula . Gheorghe Ciolache.
Dum itru C. Mola, Mihail Dumitru Rafti (în text Orafti), Dincă 1. Bacula,
Stere Dincă PopeSCU .32

33. Enigca,jud. Caliacra.

Ecaterina Cr. Bobolea, Hri stu Vunghe1c Gherasc. Costa AI. Mihalc,
Ion Apostol Manca (în text Manca). Spiru D. Butcaru (în text BUlearu),
1'lri slU Chirata, N. Atanase. Atanase M. Pocea.33

:10. TOii 6 coloni/.ali În Ar;Ib.lgilar.jud. Dumslor. eL "Juriuriui Comi/iul", de Milti~'ri··. nf.


1.118.
31. Coloni/;11 in Seidali.cf. "JUrtl(l/Ii/ Con~i/ill/ui de Milli~lri'·. lli . 1319.
Jl. TOii II cololli/.mi pe ral... eOIlIUllCi Hasi-KioscJar. d . "JI"'/(Jlul ConsiliI/lui de Ministri".
M. JJ20.
~~. TOI; 7 roloni7A11i În Enigea.d. "Jumalt,1 Cumi/iu/lii de MilliSlr;··. nr. IJ21.
NICQIAE CUSA • OTiUA PACEA

34. Marsalchioi, corn Enigc.. , jud. Caliacra .

l(m Gh. Atanasc. Gheorghe St. Vlahu, Dum itru Samara, Joila 1. Paşa,
Dumitru N. Steriu. Gheorghe SI. Ro şu. Nicol:le Gh. Atanase. Gheorghe
Haşot i (în text Hasola). Dumitru Nicolae Trantu, Dind Dumitru Ciobănieă.
SIcriu SI. Bozi.lancla (în text Bojuavela). Dimu Dumitru Trantu.J4

35. C:lzimir, cOllluna Coci na , jud. Durostor.

Petre Proşu Promui, Petre D. Papazarcai.la, Aneta Ceamba, Nicolae


HrÎstu SlOi an, HrÎ stu P. Papaiani (în text Papatraian). Dumitru P. Papaiani,
Traian Pupaiani , Gheorghe Hristu Tiba, Atalllise Hri stu Tiba, Gheorghe P.
Dumitrescu, Ion Petre Bija. Elisaveta Petre Bija, Ion Anastase Baltă, Vasile
P. Zaica. Ion Nichita Barba, Costa N. Samara (În text Samora), Dumitru
Hristu Mociu , Elena Papagheorghe, Anastase Hristu Mociu, Vasile Hrislu
Mociu. Dum itru Stere Gearnbazu. Marhl SI. Oeambazu. fvlaria SI. Geam-
bazu. lIaralambie Hristu Mocica. Dumitru N. Zaicu. Ioan D. Dinoglu,
Gheorghe Constantin Tomi, Nicolae Tache Biti , Gheorghe Palicari, Constantin
Tomi Gheorghe, Petre Hristu Mociu. Ioan D. Ciolac. Nicolae Oh. Ghezu.
Mihail C. Tomi. Stcrie C. Tomi. Dumitru Mihai Nicula. Polixenia Hagivreta,
Anastase Sascav)5

36. Ruhova-dc-Jos,.iud. Durostor.

Constant in A. Cusu. Pavel Colci Gheorghe (Înlext Coleea), Panta D.


Vaga, Gheorghe Dima Cusu. Dimn Ion Cusu, Oprea Marin.J6

,4. TOIi 12 co!oni7~'l.li în /o, lursalehioi. d. "JII""II/II/ Omsi/iU/lii <le Minislr;". nr. 1322.
35. Tl)\i 37 coionil. mi in Cazimir. corn. Cucin~. ef. "Juflla/"I Consiliul"i Ile Mi"is/ri". n.r .
1313. Alături de amlnâni. r..id cât si 13 Cap.'l.dia. au fost coloniz.atc si familii de IlIcgk:niti .
.'6. Tol; 6.~ut\lni/..at; În Rahuva ..dc .. Jos.d. "'JIITIl<l/U/ Crmsilill/llj de MilU$/rj". n.r. t324.
76
MllcedQ-armna"ii dobrogelli' nl/~ Macello-Arummzio"$ il! Dobrtldja

37. Arnăutlar . comuna Gargalâc,jud_ Caliacra.

Alexe Pitulea, Zoita N. Pitulea, Atanase M. Caramiha, Sfere Dumitru


Giu murtu, Pa vel SI. V ran ă, Gheorghe D. Fu duli, Stere D. Fuduli,
Constantin D. Caracoti, Dimu Gh. Fuduli , Nicolae D. Fuduli, Sterie N.
Fuduli, Paris C. Puflene (în text Pufleani), Mihail Dimu Fuduli , Stere Hr.
Covata (în text Covate i) , Dumitru Pari s Topa, Pa ri s D. Topa, Hristu
Ciam itru, Dimu N. Zdumba, Constantin Gh. Puflene. 37

38. Doimuşlar , jud. Durostol'.

Ioan Gh. Mangalim, Ioan Vasile Caceamac, Constantin Mihail Gudu,


Gheorghe Ioa n Cuculici, Paris Ioan Cucul ici. Gheorghe Stere Usandra,
Gheorghe M. Guuu, Stere Mitu Busu. Dumitru Nicolae B uşu, Ion Dumitm
Chehaia , Ioan Noşu Cocfma, Nicolae Stere Palosca, Gheorghe Nicea, Mitru
Piti, Stcre D. Lungu, Gheorghe D. Pi li, CO.'otea luan Bara, Dumitru Ioan
Chehaia, Gheorghe Ioan Chehaia, Constantin D. Caraman (în text Carmmmi),
Ioan Stere Cuta, Nicolae hmi Bara, Anastase Gh. Blcoară, Maria Epi, Nicolae
Gh. Ianu s. Ioan Nicolae Bara. Nicolae Constantin Bara , Dima Dumitru
Lungu, Gheorghe Dumitru Bara , Mit ru lani Bara, Gheorghe Dumitru
Chehaia , Stere Costea Milca, Custea Dumitru Bara, Vasile Gheorghe
Caram uzÎ. r-, 1<Ltei Zisu Zuea. Dumitru Gh. Bara , Ghcorge Lungu, Gheorghe
D. Bu şu, Panait Stere CUIU, Dumitm SI. Palaşca, Ta şe u Taşeu Nicolae, Cociu
C-tin Nicolae, Muhcina A. Nicolae (în text rvlucina), Caraghcorghc (în text
Cani Gheorghe) Gheurghe Dumitru , Ghe()fghc 1. Cl\raghcorghc, Chchaia N.
VlIsile, Coste..1. Hristu GlItu (in text GlIta).38

~
I ?-7. Toti 19 :IU fosl
Mmi5tr1··. nt. 1J27 .
~OlllHi7.ati În AmJ!utlnr, COUl. G<lrgal:ic. cf. "Juflla/III COl/siliulll; de

.18. Toti 44 au (OSI 0010ni/..11i î" [)oimuslil/". d. "j"m/l{ul CoJtsiliuilli J" Minimi'". ur. 1128.

77
Nl('Ol,AE ('UŞA' onUA PACEA

39. Arabagilar,jud. Durostor.

1011Oh. Saule, Nicolae C. Staniu, Maria Boila Vanghcle, Gheorghe


PHşca, Chira,a Ciota, Anastase Gh. Mişac (în text Misac), Constantin N.
Chichcallll , Ecaterina Oh. Maniea, Dumitru N. Carseli, orI'. Constantin Gioca,
Maria, Constantin.3 9

40. Curt-Bunar ,jud. Durostor.

Dima M. Uzun, Gheorghe A. Fnmgu , Constmltin N. Uzun, Vasile M.


Uzun, Gheorghe D, Uzun , Gheorghe N. UZUIl, Iancu Oh. Uzun, Iancu Oh.
Beca , Dumitru N. Uzun, Dima Sotir Câju , Steriu N. Uzun. Dumitru Gh.
Uwn, Sotir Mihail Câju, Nicolae Gh. Uzun. Enache Stere Botca.40

41. Eni-Mahlc, comuna Florica,jud. Durostor .

Apostol SI. ChiSiS, Stere M. Neare, Stefan D. Chişis, Chirata 1. Palavra,


Enache Stere Hagi, Costa 1. Baturi , Tascu Stere Gospodin, Gheorghe Stere D.
Gospodi n , Con stantin Stcre D. Gospodin . Panaiot SI. Gurahan, Maria
Dimcea, Costea 1. Palavra. Dimcea Costa ChisiS, Sotir Costa Chişiş, Joita
Costa Chi ş iş , Mihal e Stefe Anastase. Dind zis Constantin SI. Chisiş,
Gheorghe Paris Pu şa . Nicolae Carapale, Dumitru Carapalc , Hristu 1. Atanase,
Stere Costa ChişiS.41

42. Sarânebi, comuna Enigea,jud. Caliacra.

Enache Oh. Naneu. Adam Gh. Nancu, Gheorghe Neculai. Neeulae


Stere Paris, Paris Gheorghe Ncculai, Mihai Adam Zugrafu, Arghir Adam
Zugrafu, Stoian Stere Jaca , Steric Jaca , Mihai Constantin Culita, Zisu Steriu

39. Toli W au {OS! colOf1jzari in Arabagilar, ef. "JI/rtlolul Consiliului dt Mini$lri", nr. 1330.
40. To(; 15 aII fo,,( GQlonizat; în Cult-Bunar, c:f. "JI/mallll CO/lSiliului df' MiniSlri". nr. 1331.
41. '1'0(; 22 au fosi mlon;/,1(; În Eni-Mahlc:.cf. "Junullul ConsiliI/fiii de Minis/ri", nr. 13.. 2.

"
J
Maced".aI"Q/l/â/lii dQbl"Ogtmj· lire Macedo·AWlllolI;OIlS in Dobrljdjt,

Jaca, Gheorghe Constantin Cararnihale, Iancu St. Jiru, Gheorghe SI. Bianu.
Nicolne r"lihai Tugenru, SIcriu Hristu Chitu.lancu Hr. Ch itu.42

43. Cuiungiuc, comuna Halagca,jud. Caliaera.

Atanase N. Carataş, Iancu C. Cadanu, Dumitru SI. Zguma, Vasile D.


Zguma, Stcre D. ZgUI11<1, Mih.til T. CarHt;tS, Gheorghe T CarHt~, Nicolae T.
Carat aş, Alallasc 1. Caratas.o

44. Chiosclcr, comUlH1 Aiorman , jud. Caliacra.

Stere Parteneu (în texi Partcncscu), Slcrc N. Dracu, Ni(;olae Gh . Paris


(în lext ParÎsu), Dumitru N. Goane, Gheorghc A. Ci uci u, Dindt A. Ciuciu ,
Dind E. Trandafir. Ellaehe D. Trandafir, Dind SI. CaramuzÎ, Stcre N.
Partencll, Sterc D. Ciuciu. 44

45. Ccamurlia,jud. C .. lillCnt.

Gheorgh e tvl. Pacea. HristlL Coti. Stere D. Mahera.45

46. Uazaurt. comuna Enigca,jud. C aliac ra.

Hristu Criciu, Mi hai l Al. Gima, Stcre N. Rusa (in texi Ruse), Leonida
SI. Stratoslomi (în text Strarostomi), AtllllSC H. Dina, Vasile C. Rusa, lanache
SI. Nkulcseu. Vanghele N. Rusa. Hristu Dumitru lanca. SOlir Hristu Vasu,
Lconida HT. Rusa, E(;aterina r...1. Mut i şu, Hristu Mihali CriMU Rueca (în text
Rucc), Vasile Dum itru Criciu, Gheorghe Hristu Bitule:mu, Gheorghe HrislU

42. Toti 17 coloni/31Î în Sarânebi. 00111. Enigea,jud. Caliacra. er. "Juml/lul Comi/ioli,i de
M;/liWi'".lU".13D.
41. Toli 9 coloni/A1!i în Cuiungiuc, ef. "J"mal,,1 Comilillllli,fr Millistri'". nr. IT\<!.
44. T'.>I i II WkJllÎ/ati in 01ioseJcr.cf. "JurIIala/ C"".Iiliulu; de Mi1ti$m..·. nr. !~15.
45. "('"CI .1 wloni/.ati În CCrul1ur!ill.d. "Jumo/u/ ermsiliulsri <le MilliW·i". nr. !1~6.
79
I
I
NICOLAE CUSA • OUL/A PACCA

Rucca. Maria N. Giumba (în text Guniba), Vanghelc St. Gima, Mihai AL
lanula.46

47. Nicolae FilipcSCII, comuna Ezibci, jud. Caliacra.

Preol Hristu Pacea, Ion Hristu Iancu, Taşu Minga. Dimitrie SI. Culin,
Maria Nacu Bclu, Siere N. Ghizare, Stcrc Spiru Panaia .47

48. Chirillgii, comuna Carasular ,jud. Caliacra.

Gheorghe M. lorgache.48

49. Kahman Aşiclcr,jud. Durostor.

Dumitru ConstantÎn.49

50. Suneei, comuna Fraşari,jud. Durostor.

Ahile Nicola, Văduva Agora, '['acu Nicola, Cosla Athanasiu zis Teodor,
Spim Staicu, Teodor Staicu, Spiru Pili , Costa Staicu, Hristu N. Andrei,
Athanasc Pilu, Spiru Nicolae, Ilie PiIU, Pandclc Pitu, Alhanase Chepa.
Dumitru Hr. Chepa, Gheorghe Manole . Anastasc Pri venda, Hrislu A.
Privenda, Sotir Suta, Ahile Geambazu, Atanase Geamhazu, Ilie Gcamhazu,
Vasile Geambazu, Andrei Pitu, Atena PiIU, Vasile A. Gaia, Alexe Scându (în
tex.t Seandu), Spiru Ruea, Ghoorghe Z. Tata, Dumitru 'Z . Tata, Constantin N.
Andrei, Maria N. Andrei, Gheorghe Rosu, Nicolae Batu, Spiru Atanase Babu,
Gheorghe Despa Pitu, Adam Pitu.so

46. Toti 19 coloniz.1li În Damurt. eL "Jllrllo/J/1 C(H1$iliull.j de Ministri". nr. 1337 .


47. Toti 7 colon;z3(i In loc. Nicolae FilipeSCll. er. "Ju",a/III Crmsili"l"i de Ministri".
nr. 1.1.19.
48. eL ".I"rlud,,' Con,il;,.I"i de Ministri". nr. 134 t.
49. eL "Jurmdul Consiliull.i de Ministri", nr. 1340.
BO

-
r /'rlllcedo-U/WI/ullii dobrugellj· Tile Maf."f'do-ArOIl"mim'5 it' Dubrut/ja

51. laIă-Ceutlagea , jud. Durostor_

Gheorghe Ri za R oşea, Ni colae Gh . Carugop, I-Iri stu I\ l işu, Hristu C.


Padure, Vasile Mihai] P5pusanu. Dumi tru Nicolae Dasdtlu, Tudor Dumitru
N . Dască lu Gheorghe Slcrc Zareu. Ioan Stere Giogca, Hristu Pscftu, Tudor 1.
Stcrcscu , Zoc Dima Cararnan , Zora Stere Tulica, Ghcrghe Dum itru Tocica,
COnSHltllin C. Adam, Ion G heorghe B izLi un ă , Stc rc Taşu f\ lihHil, Panait Riza
Rosea , Slere Dumitru Pitti, HriSlu Ioan Dclocdcri , Gheorghe Dima Mazaca,
Dinca Nicolae 1'ulic<I_ Gheorghe Siere Tocic:1. G heorghe C. G heric{)eiu, Ion
Zima Caragop , Atanase Dumitru Pscftu (în text este trecut eronat: Xs iftu),
AtlllHlSC D. Tripcca , Stcre Gh . Raftu, Apostol Anastase C ucona, Gheorghe
Stcrc Fust:mel a, Maria SI. Fustancla, Stere Gheorghe Palllbuca, Atanasc N
Stambuli , Ion Nicolae Pantoni , Mihai Nicolae Stallibuli . Enache C. lurue (în
text Juruc) . Stc re N. Carapcîu . Sultana D. ClIraman , Ion Tase PlIPCi. l\icoJac
Tase Pupcî , Gheorghe Dimu Ciube na . Gheorghe N . Bi zd u nă, Gheorghe
Dumitru C araman, G heorghe Dima Caradi ma (în text Z imu C:mxli1T1u), Pliseu
Hag i, Dind A p01>tol Tuli cl\, Aposto l Ul eara (în tex t Bleora). MlillIiI A.
Stambuli. Gheorghe SI. Namu. Hristu Bi zU un ă. Sterie C uli ţa. Musa Moccanu,
Sterie M . C hihuia . ~'I ari a T . A rde leanu , G heorghe Pam b uc h iţa. ~ I

52. Şahhl , jud. ClIliacra.

Dumitru C. HuJeva, r\'I ă rgăr it D. M ărgări t. Manole Manaeu, Costea


Bica. Sterie Gh. C ăpit anu, N icolae M a~d raehe, Anton 1. Caraiani, Anastasia
Caraian i, Gheorghe DeaHi, Nicolae Z. Balab ut ă, Ion N. Nuia. Dumitru SoIa,
Gheorghe N . Nuia. Nicolae Nuia, Gheorghe ClIti. Dumitru N. CUIi, Nicolae
C. Caraiani , Costca N. Caraian i. Ion N. C a raiani . Stamule N. Bagiani ,
Gheorghe M . Gherasi, Mari:! Cuturicu , Z issi Bal ab uti, Dumitru Mitrenga (în
texl Mitreanga), Ion 1. SI. Varsani (în text Vars:mie), G heorghe Caravedc.

50. TOli 36, tolOll izati 111 SurK-ei, tOIlI . Fras.ari. eL "JI/mallli Consilillilii de Millislri".
n r . JJ42 .
.5 ! . ef. ";"'mli,,1 Cumi/illiui de Miui51I'i". nr. 1.14.'.

"
N ICOLAECUStl · OTIUA PACE.A

Anton Z. Balahuti , Nicolae Dalametra (în text Dalametru), Sirma Demu,


Gheorghe Demu , Stcrian preot N. Caras imu (în tcxt Carasinu), Sultana Gh .
NuIa, Dumitru Preot M. Carasimu .51

53. Regina Maria, cOllluna Calipeh"ova , jud, Durostor .

Nicu 1. Balamace .SJ

54. Cadichioi , jud. Durostor.

Petre Baciu .S4

55. Caraptula, comuna Curl·Bunar ,jud, Durostor,

Eftimie Gh . Nieea, Dumitru 1. Lapa, Alexand ru S1. Botea (in text


BOlea), Maria SI. Beldalli, Cosla D. Lapa, Gheorghe Iancu Licu, Dimciu Gh.
Nicea, Dincă BcldanL Sultalla Gh. Nicea.55

56. Siahlar, com. Satu Vechi , jud. Durostor.

Nicolae Helidoll . Sarineanu Guli , Nieohlc Zareu, Stcliana Z. Ciopa.56

57, Hasân-Dcde, comuna Carasular. jud. Caii acra.

Mih ail C. Colci (în text Co k iu), N icolae Geagiu (în text Geogiu),
Vanghclina Enache Gh . Blana, Dumitru N. Popescu, Dumitru Colci. Nicola

52. Cf. "Jurna/ul COIISiliului de Minis/ri"'. IU. t344.


53 . Cf. "Jlfrnal,,1 Consiliulrli de "'i"isrr;". nr. 1345.
54, e f . "Jumal,,1 COl/sil;ului de Miml /ri". nr. 1346.
55. Cf. "}II/lIn!,,1 COlIsilir.tlli ,le M itJISlri" . nr. 1347.
56. Cf. "1<lI'Iwllll COlIsiiil/lui de M in/Slri'", nr. 1347.
82


~aia, Chiratn, T. Baia, Elena R. Cote, Simula (in text Dimula) Sotir Lupa
(Ill text Lupa), Peire C:lrali, V,lsiie Gh. Dusu, Dumitru Soia, Tănase A.
Gurita (in text Curita).57

58. Ilngi-Oumitl·u, cOlllun a Unirea , j ud . Cali acra .

Cuzman Cârciu, Mihai Cârciu, Tima Stefan.58

59. Regiml Ma ria , jud. C al iacra.

Trifu St. Câla, Ti nUl 1. Stefan, losll 1. St.. Pana P. Mohanu, Panta 1.
Mohlln , Dum itru P. Mioc, Pavel 1. Birda, Apostol E. ArnăulU, Dumitru A.
Caratas, Mihail D, Cararas, Iancu M. Carabas. Stcrc C. Guda, Gheorghe
A. Cllratas, Iancu Gh. Curatas. v-va Tudora C. Mihai l, Vasile C. Hagi,
Miha il T . Balam uti, Anastase C. Mihail, Costa A. Caratas, Atan ase C.
Carataş, Gheo rghe C. Poznava, Costa Gh. Costache, Vanghclc C.
Poznava, Mihail N. Carabaş. Gheorghe M. Carabaş, Nicolae M. Carab:l ş ,
Gheorghe V. Ciuma, Dum itru C. lanuli. Stila C. Damu, Stere Gh. Sopu,
Gheroghe N. Uzun, Nico lae Gh . Uzun, Nicolae fv1. P07nava, Stcre N.
\ Poznava, Coste a O., Babu Iancu, C, Arnăutu, Gheurghe C. Arnăutu,
Gheorg he 1. Arnăutu. Atunase E. Arnăulu, Stere N. Caratas, Stere E.
A m ăU l u. Gheorghe M. Arnăutu, Stcrc C. Mita, Gheorghe C. Mita (în tcxt
Mi ta). tvlihail SI. Lascu, Iancu D. Ban ioti, Gheorghe D. Findiriciu, Nicolae
D. Coja. Iancu SI. ArnălIIu, T. N. SI. Arnăutu. Mihail C. Arnăutu, Dumitru
N. Carataş, Tasu M. Arnăutu, Nicolae SI. Geacu (in text Jeaeu), Costea SI.
Caprinciu, T asu M. Palas, Costea SI. Câju, Dima SI. CfljU. Gheorghe N.
Caralas, Dum itru N. Ghizli (În text Ghizu), Ion 1. Sfera, Costea SI. Glllan,
Vasile SI. Câju, Iancu C. l anuş. Dum itru SI. Caramiha le. Costea Gh.
Granzulea. Nicea SI. Andon, Stere N. Andoll . Iancu SI. Lascu, Alanase 1.
Lascu, Gheorghe St. Arnăutu, Costea SI. Lascu, Gheorghe D. Gima.
Mihail SI. Tugcaru. T/illasc S1. Tugcaru, Stcric N. Tugearu, Sterc Gh.

57. cr. "Jllma/1I1 COl/silillllli de Mi"hs,-i··. nr. IJ49.


511. ef. "Jllrnallii Com'i/ill/lli de Milli~lri". nr. 1J50.
83
NICOLAE CUSA • onUA PACEA

Granzu la. Atanasc V. Ciuma. Mihai T. Palas, Joila Vanghele, M. Arnăutu .


Miha il SI. Galan, Nicolae D. Babu, Dima V. Ciuma, Hrist u M. Pancă,
Constantin D. Costara, Stere C. Costara, Iancu M. Palas, Tasu C. A rn ăulU,
Costca A. Cueieu. Nicolae G. Matarangă (în tellt M ă t l1roagl1), Stere A.
Cucicu, Atanase St. Cucicu, Joita Gh. Cucicu, Paris AL Cucicu (în tellt
Cicicu), Nicolae Bagiu Costa , Anastasia SI. Ciumeti , Dumitru N. Bicu,
Atanasc Gh. Gramaticu, Dima AL Gramaticu, Stere M. Carabaş, Mihail
D. Dabu, Stcre D. Babu , Dumitru SI. Babu , Dima D. Mantu, Stere D.
Barbatas (în text Barbatos), Constantin Gh. Guna. 59

60. IJcniclcr, comuna Carasular,jud. Cliliacra,

Petre Gllc he, Costa Buciunană , Costa Gh. Sima, Ion Lapa. Costa 1.
Muse. Gheorghe Ion Muşc, Dumitru Muşc , Gheorghe Caratas. Nicola Dula,
Hristu Leolea. Tache Jujea.60

61. Ccaciîrcca, comuna Ezibci,jud. Caliacra.

Ion Gh . Seca. Lconte Hristu PO]>cscu. Dumitru Gh. Pitulell, Gheorghe


Costi\ Nasta. M. Ion CaTaiani (În text Cataraiani).61

62. Viişoara , comuna Enigea,jud. Caliacra.

Ilie C. CillllU!<I, Hristu Ion Geogca, Ch ira\a Hristu Tapu, Tudor Costa
Ciamita,62

59. CL "jumalul Cousi/iul"i de Mi,ris/r;". "r. 1351.


60. eL ")umU/lrI CO/uilirrlui de Minişlri". IU. 1352.
61. ef. "Jumallll Caluiliullli de Millislri". "r. 1353.
62. CL "Juma/,rI Consili"llIi de Milli$lri". "r. 1355.
r
/lft/cttfQ·arom/Î/lii Il obrogtn; · The MncedQ·Arorll<mi<ll1s il! Dobrudjll

63. I'ândadi , cum. Enigca , jud. C liliacra .

Ion ef. Gi ulIlb:1, AI:m:lSc 1\1. COiabita, Hristu Vasile Dimaca, Nicolae
Dum itru Toni. Gheorghe V. Dimuca. Spiru L. Carami tru, Gheorghe 1.
Cammitm . Andrei N. Docu.63

64. lazagilar, comuna Unirea , jud. C aliacra .

Stcric Gh. Bcdivllll. Constantin Gh. Bcdivan. Gh. D. Bacula (în lext
8acola), Atunasc Barsova. Ioan B arşova. Nicolae Varsani, Atanasc Mahcra,
S te re 1. l;mca. 64

65. GralIIostca, cOllluna Curuorrlllm , jud. Caliucra.

Nk ulae Catieu , Foti l3ajoc<.:hi.6S

66. Curasul'IT , jud. Cali,tcra.

Atanasc D. Dina, Ion D. Folu.66

67. Chioiluc , cum . Garglllâc, jud. C aii acra.

Gheorghe !lr. Cc,llcra (in text Cclcra), Slerie G u teancă , Dumi tru Hr.
Ccalcra, 1011 A nastasc Cca lcra, Ioan SI. Vcra, Apostol SI. Ccalcra, Sotir Hr.
CcaJcra. Hristu Cca1cra, Dumitru SI. Ccalera , Stcriana SI. Cealera.67

6J. Cf, "j",.,,,,11I1 C"usilllll,,; d~ Miuism". nr. 1~56.


64. e L ")umaill/ Cml.lihllilli d~ M",iJ";". nr. /.'51.
65. ef. ")I/mal"l CmlJ'ifiullli"~ Mil/ism"' . nr. JJ58.
66, eL ")I/"UlIIII tOI!.IIIiIlIl/i de Mill;slr;". nr. 1.'59,
67. CL ")lImalll/ (;1111_\'11111111; d~ Mlllis/I';". nr , 1:160.

l 85
N ICOLAE CUSA • OTlUA l'A CEA

68. Satu Vcchi,jud.lluroslor.

Ata lla se Hclialle, Allllstase GaIu (în text Gală), Apostol Tuliu,
Va~ i1i chia Papllhtlgi, Zizi Grina, Ioan V<lsoti, Zutu Z. 2otu, Nicolae Z. Ciopa,
Ion Z. Ciopa, Dumitru Topa Dumitru, Tache Z. Nola, Sterie Hagi, Anghel
Tuliu.l>l<

69. Paragic, Ergi şi Azaplar, comuna Armutli,jud. Caliacra.

Constantin Cumbăianu, Taşu Constantin Buciuneanu (în text Buciu-


vean u) Anastasia Buciuneunu, Dumitru Calaigi (în text Calailli), Leftei
Calaigi, Iancu Calaigi, Dumitru C. Dumitru, Niculae Dumitru Babu, Taşu
C limboianu , Nicolac P. C. Popescu, Sterie Ciota, Mihail Stere Ciota,
Gheorghe D. Apostol. Dona Gheorghe, Stere Gh. Goacie, Nicolac Stere
Beciu, Gheorghe SI. Tula, Nicolae Stere, Mihail Gh. Gheorghe, Dimciu Dina
Apostol. Dumitru Enache Nancu, Dimciu SI. Mega. Dinca SI. Mega, Atanasc
SI. Mega, Dima Cost. Naceall is (în text Neccndcs), Ghcurghe Dima Nm,;callb,
Stere Gh. Naceadis, Tasu Gh. Naccadis, Const. Atanasc Uzun. Stcrg. Grosu,
Consl. Atnnasi u Raft\!, Atanasi C. Raftu, Stere C. Naceadis, Sterghiu MihaJi
Atanase, Alanusc Mihai AtanHsc, Hristu D. Calaigi, Atanase M. NaeiaJis,
Gheorghe N. Apostol. Consl. Anastase Ginga (în text Atase loga), Gheorghc
C·till AI. Oiogll, Atanase C. Uzum, hmcu Atasc Uzurn, Hristu Butu, Stere
Cusa Gamaceanu, Constantin Stefan Grosu, Chifala SI. Grosu, Hristu C.
Gioga, Dumitru Calaigi, Atallase D. Calaigi, Iancu A. Naciallis, Dumitru AI.
PilU, Tănase M. Uzum, Elena M. Uzun, Dumitru N. Apostol, Maria SI.
Apostol. Sultana SI. Apostul, Anaslase D. NllciaJis, Nicolae Dofa Gama-
ceanu, Zuita Maria M. Atanase, Sultana M. M. Atanase, Anton Gheorghe
Done, Elena Ion Tănase, TllŞU Mihai Naeiadis, Elena M. NaciaJis, Gheorghe
Stere Enache.69

6.~. Cf. "juma/"I CO/'silill/ui tir Milti<l~i". "r. 1361.


69. ef. "j,mm/,d eOluili"l"i de MiltiJ·[ri'". nr. 1362.

"
r

Muctdo.arQmâ"ii dQbrugell i' 'Ilie MuuJ(>·ArOnl(llllans ill Vobrudja

7f) . ('enh':)h': S:d:mmn. C ioban C uius, I.G. Du('u, comuna l. Gh .


D1.I"\I. fQstă <::ol"'.n(l Ca sim , jud . Caliacr a.

Conq antill n. PII;U. Sofia D. Puiu. Cota Teja. Mihail Gache, Dumitru
M. Gaehe. ll ristu Z ugrllfu. Nicolae Zugrafu, Ecatt'rina A. Puiu, Lconida M.
Gulca. Ah ile AJam Gulca (in text GuHu) Maria M. Cusa (în text numele
acestei familii esle trecut În mod eronat Cusca), Gheorghe Gcaravcla, Vasile
Ncbi (în text Nibi), Ion A . C usu, Ion Rosu, Stefan Ciuci, Constantin Nibi,
r...lihail Nibi, Ecatcri na Gh, Tcja. Maria Const. Cusu, Gheorghe St. Cusa,
J-I ristu A. C U<;fl. Mila A. CUS<l.7U

71 . C:imilarll , jud , Caliacra.

Gheorghe Iancu lihioca. Iancu Oh. Ghioca. Dumitm 1. Ghioca. Iancu


Stcre Mişoc u , Nicol<lc Iancu Mişocu, Oimciu Gh. Ghioca, Tăn<lsc Ghioca,
Sterc MişilC U . Nicolae Iancu Misocu. Mihail Gh. Naum, Hristu Gh. BrlmdÎ.
G heorg h ~ N. Brandi. Sine H r i ~lu Naum , ClIl:nlic ~h1l' li , TrllHl~C Hrhtu
Naum, C(l~ta Hr . NUlml. Hristu Naum S randi }l

72 . Fr ~ ari , jud . DUl'ostor .

NasW C Ulachi, Hristu Z. Soia. I-I aralambie Oh. Zcchiu (in lexl este
trecut gresit: Zechinu), Ghită '!'ache, Sotir N. C ulelu, Hristu Bojil:u.71

73. Aidcmir , Hcgina Maria , Cocina ş i Cainurgcaua Mare, comuna


Aidcmil' ş i comuna Cainargcam:1 Mare, jud. Ourostol'.

Constantin Giacu (în text Ch ial:u), Epa Hrislu Giacu, Nicolae Bichi,
- -- -- -
70. CI. "'11111111/11/ CO/l<ilillllII dl! Ministri"', nr. 1~6:t.
71. ef. "Juma!,,' COllsilill!1II de Mm;$IfF". nr. 1364.
71. CI "1umfl/ul ('OIIj;/m{m ,le Mml~lr;·' . nr. 14011.

87
NICOlAE CUŞA • OTiLlA " ACEA

" ' anole PiUI, Hri stu Spau (în text Span), Nicol<le Spau, Dimitrie Bichi,
Hristu Bich i, Gheorghe A. Colim itra (în text Colimitrc), Atanase D. Ciu fecu,
Mihail A. Ciufecu. Costa SI., Curte Angheli na Suta (În text SUia), Iancu A.
13indclll . Vanghcle A. Bindela. Teudor Belu, Ioan Bcl u, Aristide (În lext
Ari ~lu) Grămu s teanu, Tudor P. Lolea (În text Lulea), Sotir Nacia, Tana-
sache Nacea (Ianula). D-tru Nasta, Gheorghe Carmll itru , Sotir L. Geambazu
(În text Geambazz), Maria Aristiue Pacea. Alexandru D . Ciufccu, Vasi lichia
D. Ciul(.-cu, Costa Alexe Franchi, Dumitru Gh. Mano[c, And rei Colemilra,
N-Iae Andrei Colem ilra. Paraschiva Hri stu Lambru . Haralambie BabOTanl i.
Panuu Manole, Atena Geambazu. Dlr-u Bindela , Dionisie Popescu, Peire
Dionisie Popescu. Nastasia Palla, Tocu Samulea. Vanghele Hrist u To pa,
Aurcl Cole rnitra, Andrei Naslu. Hri su la T . Trand u. Pericle Ioan Pal a.
Alanase Gh. Batu. Dusa Gh. Batu, Petre V. Cos li că, Ecaterina V. Costică.
Dumitru Costa Bmu. DUmitru Naum NlIstu (în text Natu) , Anghelina Suta
(în text SUI:I), lI1o~lenito rii Vanghele Gioga. Panuu Po pescu. Nicolae F .
FUdolea (în text Forfolea). Fati D. Fârfolea. Petre D. Soia (în text Siola).
Toma Toti. Hri slU Spi ru Becea. Mihai Sp ir u Becea , Nico lae Atanase
Pasl:a le, Tănasc M. Ciocu .1J

7-'. Gencrall'ralmgescu, corn. Uabuc, jud. Durostor.

Tudor N. Pumlich i. Ecatcrina Pândich i, Vasile Gh . Stefll , Dumitru Ion


l3c1u, Hli ~ lU D. Rllmbccu, Gheorghe D. Rumbcc u. Vas ile Hr . Bagia, Ioan
D. Zisu, NÎl:olae Costa CaratanlL Gheorghe Fugearu , Nicolae D. Sl,:upra,
Pave l Al. Scupra. Lambru D. Dargot. Dumitru Co sla SIc]>, Ioan Sp.
Butcaru, Hristu N . Pllndic hi , Vasile Costa Butcaru. Stcrc AI. Scupra,
Alanasc T. Enache, Gheurg he T. Enachc. Nasta Gh. Dargate. Dimu Sp.
DOCll, Va~i1e Cosla Lenu. Ar ist ide Chirvăs itu , Mihail Gh. Tusa, Atanase D.
Cclca .?4

T:o TOli 61 cll101H/mi in Alclcnur şi Cllin~rgeaua M~re. jud. Ollwstor. ef. "Jumallli
CU/wlml"i de M ill im'i ."'" 1408.
74. ef. "Juma/III COII.ifiului " .. Mil1isl~i". nr . 142.'.
sa
!HaudQ-aramâ"U tlabragelli' n,e Mat;cda·Ararl1'lI1imlS itI Dvbrrtdja

75. VfiniHori, COlii. Tckc,jud. Dllrostol'.

Mihail E. Ctj u. En<lche D. Câju, Stefan E. Câju, VanghcJe 1. Tănase.


Tănase V. Vanghelc. Gheorghe V. VanghcJe. Gheorghe E. Gaga, Dillcă Gh.
G:lga, Mihail Gh. Gliga (în text Gfiga), Nicolae Gh. Pătu, Cristea Gh. Pâtu,
Maria Gh. N. Pfitu, Gheorghe D. Condueosta, Zoila Costea M. Tănase .
Dimu G. Calagiu, Tănasc D. Calagiu, Gheorghe D. Culagiu, Gheorghe N.
Palchra, Iancu D. Sapira, Dumitru Gh. Sapira, Gheorghe N. Calagiu, Stere
Gh. Samata , Dimcea Gh. Samata. Gheorghe D. Samata, Dinca Gh. Samata,
Tănase Gh. Vunghele, G heorghe AL Vanghcle. Costa AL 8azacosta.
Constantin D. SamaLa, Dimu C. Samata. Stcre J. Chief, Dimu 1. Chief,
Stefan D. CfljU. Ghiorghe St. C1ÎjU. Nicolae D. Carabas (în text Caranas).
Stere D. Sapira,1j

76 . SlIiuciuc. com. Ezibci ,j ud. Caliacra.

Dumitru Cova. Atanase Cova. Nicolae Dieă .76

77 . Chit ud ia, eom. Kiosc Aidin,jud. Dm·ostor.

Nicolae D. Zurica. Stere 1. 130rună (în text Borune) , Costa Gh. Osman.
Gheorghe Nicolne G(lga, Gheorghe Iancu Frallgu. Costea SI. Zorica. Stila
(Stlle in text), C. Budeş (Bude în text) zis f\liha le. Nicolae SI. Sarafu. Stere
Costa Bacclu, Iancu D. Znrica, Sterc D. Zorica, Con<;talllin Panait Ciolac,
Dimu G . Zorica, Bicca Gh. Zorica, Nicola SI. Ni rlu. orfanii Gh. Menasu,
Elena C() n ~tantin Tusu Goga. Maria Iancu Borună (în text 13unma). Gheorghe
Dumitru C. Azmlm, Gheorghe Costa Azman. Dumitru Panait Ciolae. Hristu
Gh. Ghiari'i (în text Ghioara). Gheorghe Hr. Ghiară. Chira\ll Athanase Gh.
Fucea. Paris Gh. Giugică, (în text Giugi ucu), Mihale Matarangâ (în text

75. ef. "Juma!,,! Cmui!illl"i de Milli5Iri··. nr. 1424.


76. CL "Jumallll Cmlsili"llIi de Milli.flri'". "r_ 1425.

89

L
NICOJ..AI':('UŞA · OTl/.JA "ACEA
1
MOlorangil), Dumitru Ta ş u Caraman (in text Curoman), Mîhale Tasu
Caraman, Gheorghe f...1, D. Caraman, Gheorghe Aranasc Fuei:!. Gheorghe
Pari s Giugică (in tex t Giuginc) .77

78. Uzungi Orman,jud.Durostor.

Sterc Gheorghe Babagianu. Gheorghe 1. Duma . Vasile SI. Gurgali,


Stere Gh. Gloga , Stamu Slerie Gloga. Dumitru Sterie Gioga (Tache), Sleric
N. StamanÎ<.:a, Nicolae St. Samanica, Mihail D. Cost i că, Mihail N. Stama-
nica. Nicolae M. Costkă, Mihail A.Papari, Nicolae Oh. Peanei, Nicolae Gh.
Lellgiu. Hri slu A. Papari. Nicolae M. Ciociu. Constantin Gh. Peanee, Hristu
St. Samanica , Gheorghe D. Gioga, Mihail D. Gioga, Nicolae 1. Duma
Dumit ru 1. Duma. Dumitru SI. Duma. Gheorghe D. Canacheu, Ioan St.
Cuzcli. Dumitru St. Gheorghe, Dumitru SI. Ginga, Mihail M. Misa, Ioan C.
Peanci. Sterie D. Gioga. Stcrie A. Papari, Nicolae Gh. Cociumila, Bizdri-
ghian (în text Bizdirighian) F. Sterie, Sterie 1. Sima, Fuduli 1. Stcrie (în text
FUIllJali), Mihail Pi1paz i, Nicolae St. Cârn iciu. Sterie C. Cârniciu, Dumitru
S I. Cârniciu. Gheorghe C. Bala, Costa SI. Bal a, Tudor M. Buzdică,
Gheorghe St:unu. Sterie Stamu. Gheorghe 1. Galani, Sterie C. Gargală,
ivlihail G . Ciaeiu. Anastasiu Stmnu. Mihail Gh. Canacheu. Zardova N. Ion.
Bala SI. Costa. Ghcorghc A. Pula , Misa M. Taşu. Steric Nicolae Ghitu.
l\ lihai Nicolae Ca1cea. Gheorghe Mih . Ca1cea. Hri stu Taşcu Barba (în text
Barbu). Nicolae Hr. Barba. Taşcu Hr. Barba.7 8

79. Atllwgeaua Tătărască,jud. Durostor.

Constanti n D. M. Canachcu, Tona M . Baba li, Nico lae 1. Barba,


Nicolae Gh. Lirnona. Co ns tantin M . Saramandu , Gheorghc N. BeIi,
Constantin Gh . Lirnona. Hristu Gh . C udiciu, Steric C. Handuri. NicolliC SI.

77. Toti ~ I au fost coloniza\i În c"nmna Kiose·Aidin. jud. DUTosloT, Cf. "'Jurlla/u/
Com-ilir""i"~M",i.rlri·· . nr. J426.
711. !"ut; 59 .111 (ost cu!on;/"rr în cOlJluna Unmgi Onnan.juJ. DumslO(. Cf. "ll/rlUlllI!
ronsili"f"i (f,' MiniJ"lri··. "r. J42R
90

J
r

Maccdl)-6româ"ii u"brQge"i· Tile Macedo-Aromalliom in Dobrlldja

GaIU, Dumitru N Mişa (în text !\'Iişu), Stcric N. Zarcu, Dumitru N. Zarcu,
Steric l\L Merea, Mihail N. PapaTi, Gheorghe N. PapaTi , Mita Dima
CuciulTlitra, Constantin N. Papari, Mihail Cupaciu, S tc rie Curculescu,
Gheorghe SI. 1'vlagcricu, Mihail St. t\!l is:t (în text Misa), Papa Cons\. N.
Dumitru. Pari scu Gh. Nicolae. Pariscu N. Taşeu, Pariseu N. Gheorghe.
Tascu N. Guli, Sierie N. Guli, Dumitru C. Chitili, Nicolae D. Anagnoste,
Gheorghe D. Tenca, Steriana N. PapaTi, Agora Canachcu, Nicolae C.
Canachcu, Ion Pari s Barba, Nicolae SI. Giuga. Sterie D. Gioga, (fti mie
Constantin, PlIriscu N . Mihail, Agora M. Gheurghe, BarLa D. Gheorghe.
Calagi (în text Alagi). Sicric Ecatcrina, Apostol Siscu, Ion Gh. Mira (în tcxt
MiTca). 79

80. Cociular,j uil. Durostor,

Sima Ghcorghc Mina, Iancu Simll I\-l ina, Nicolae Sima Mina, Mina
Sima Mina, Nicolllc Costea Stereo Stere Costea Stereo Iancu Stere Ion.
Gheorghe nicea Dimu. Stere Costea Swca, MiIHl1c D. Dima, Gheorghe
Stcric Uolc<I, Dumitru lani OmbllSi. Stere Nicolae, Tccea Zoita. Gheorghe
C. Iancu, Nicolae V. lani Omba". Dol:iu (în text Doiciu) Gheorghe Costa.
Stcre Costa Stila. Steflm Enache Gheorghe. Paris St. Gh. Pusa. Stere M.
Gheorghe. Minll Costa Stila, Ianc u Dima Stamule (în text Stamole) , Mihale
Nicolae, Pari s Enache Gheorghe . Gheorghe Paris Enache. Dumitru M.
Dumitru, rvlihal e D. Sterea, Nicolae Enache Gheorghe, Nicolae Tascu
Nicolae, Maria Gheorghe Stere, Gheorghe Costll Batura, Vasile Kina
Vasile, Mihalc Tascu Nicolae , Iancu D. Stcriu Pasale, Dumitru Nicolae
Stere, Gheorghe NI. Enache. Nicolae Mina Iancu, Mihale SI. Gheorghe,
Stere 1. E Ombasi, Gheorghe qh. Mina, Pari s Nicolae Enache, Niceu Timu
SlOica.81 )

79. Toti 59 au rosI cotonil.ati În eOlllllna Uzungi QfllIan. jUlI. DurOSlor. ef. "JllrlUlIIII
Consiliului de Milli$lri" , nr. t 42H .
80. TOO1C 4;1 dc familii c% ni/.alc În Coc/II/ar. jml. DtlrOSlor. d. '"JI/rnallll COl/silillflli
de Millislri··. nr. 14.W.
NfCO/.AE CUSA • OTiUA PACEA 1

81, Cainargcall3 Mare,j lld. OuroslOl',

Constantin 1. Saguna. Iancu Stere Botc:1. Dumitru C. Buda, Dima


Stere Busuric, Gheorghe D. Saguna, Zoita Iancu Fulitlu , Iancu Slcrc Sagulla,
Spiru Atanasc Matarangă (în text Martaguc), Mihail Iancu Lala. Gheorghe
Mihai l Gurită, Constantin lam;u Stavrositu. Gheorghe Mişu Ergoveanu,
Cosma Gurit ă, Nacu Constantin Fate, Dimu Iancu Lala , Stere Iancu Saguna,
Constantin Mi ş u Ergoveanu, Ta::;u Iancu Stavrositu (în text Stavrosit),
Gheorghe Iancu Jiru. Miha il Dima Saguna, Miha il Gheorghe Pascalc,
Nico lae Stefan Samargiu, Sotir Dumitru Tizcc (în text Tejec), Iancu
Consttmtin Bafane (in text Bofane), Nicolae Sterc Bu ş uric (în text Buşurică.
Stere Nicolae Jiru, Iancu Nicolae Jiru. Ioan Mihail Gurită, Constantin SI.
Samargiu, Dima Zisu Câju. Gheurghe Iancu Lala , Constantin Dima Sagulla.
Stere Dima Saguna. Iancu Nicolae Bu ş uric, Mihail Ioan Guri1ă, Siere
Gheorghe Guşu, Nico lae 1. Peri fan, AllIna~e Constantin Rencu (în text
RCllca), Vasile Iancu Fulina. Iancu Gh. Pcriran , Dima Atanase Matarangă
(În text Martagnu). Gheorghe Iancu Pcrifan , Elena D. Liti , Dimu Dumitru
Pistalu. Gheorghe Iancu Stavrnsitu. Dima Stere Sagulla. Constantin C.
Cocea. Iancu Stere Teca, Nicolae Casapu , Mihai Polihron-Ianca, Mihail
Nacu Fate. Constantin Gh. Re ncu. Nicolae Ian cu Jiru . Stere Gheorghe
Buşur i cu, Nicolae Gh. Hiru. Ianc u Gh. Casapu. Elena Gh. Ciacu, Iancu
Nicolae Gârbea. Constantin N. Baba. Constantin Gh. I-I agi. tvlihail Gh.
I-I agi. Gheorghe Iancu Gheorghe. Stere Nicol<le Babu, Mihnil Sterc Vulpe.
Stere Cani Nicolae. Polihron Stere C. Nicolae. Dumitru Mihail Guriti'i.
Iancu Gheorghe Bacale (in text Beelea), Dumitru Coji Zisu. Gheorghe
Nicolae Babu. lanache ah . Periran.81

81 T01i 71 (c~pj de familieI. colUflizmi În Cain3rgcaun /001:11\:. d. "Jur!tnbil CO/IJiliulm


de MitliJlri " . nr. 14.1 J

92


M<lCl'do-tlromii"ii dobrogelli · "f1lr ft{acedo-Aroma"im'5 in DoI""dfrl

82_ Ual:lgca,jud. Ca liacrll .

TaşlI N. Caiesli (în text Chclaşu), Stere Gh. Guşi{a. Gheorghe C.


Sarnata, Nicolae t\ 1. Caramiha, Stere N. Cnprinciu, l\ lihail O. Panait, lam;u
N. Ba(,;ula, Tănase Gh. Steriu (în text Stcn:u), Hrisl u D. ZCHnă (în text
Ozunc), Angcla D. Sapera, Mihail !. Oardac (în text Oad:ld), Tănase SI.
Hapa. Iancu Gh. Gusita, Haida C. Gusita. Gheorghe M. Dardac (în text
Dudaci). Nico !:le Gh. Gus ita, Ghcorghe SI. !-I apa. Mihail N. Capri ndu.
Nicolae SI. Hapa. Gheorghe N. Gus ita. Costa N. Caprindu, Panait si Zoi\a
Dimcea (în text Di lllcica). Nicolae SI. Steriu (in text Stercu). Costa M.
Dadaci. Dimcea M. Cnrallli hail. Gheorghe D. Zcană (în text Dzune).
Dumitru M . Caramihail. Vanghclc S1. Hapa. Hristu Gh. Nicolae , Stere M.
Caralllihail. Stere D. Zcanc (I)zune). Angcla O. Zeane, Stere Gh. Hupa,
Stila M. Bacula, Mihai l N. Baeu la. Nicolae M. Baeula . Gheorghe M ..
Bacula, Sofronie M. Bacula. Sultana Gh. StaliTOsitu. 82

83. Giurghcngic,jud. Caliacnl.

Iancu SI. BabaSCll. Stcriu Gh. Danti. Nicolae D. Sumara. Steriu M.


Dante. Gheorghe Costa Samara, Costa Gh. Samara. !anu~ 1. Arău (în text
Arâll). Lefter Pall; la (ÎIl text Panita). Dumitru Apostol Perecli. Gheorghe T.
lJull e~iu. Costa N Mergiu. Sultana 1. t\ 1. Arău. CriMina M. Arău. Dum itru
Gh. Dumitru. Stere Goga Dumitru, Enache C. Calnola, Gheorghe Dima
Grecu. !,ltlCU C. Samara, Stere C. Samara, Stere 1. Arău. Gheorghe Dumitru
Iancu. Gheor~he M. Bafani. Mihali AI. Barani. Sultana SI. Biu. Ta~cu SI.
lJiu. Elena Enache Pa~a. Gheorghe Enachc Paşa. moş t en i torii Zoila SI.
Sapera (Elena SI. Sapcra). orfană 1918. Stcre Gh. Stavrositu, Athallase Gh.
Bafani, Stila 1'\'1. Gh. Stavrositu. Gheorghe Dumitru 1\101:1. Iancu D. Mola.
Dumit ru 1. Mola. Dumitru AI. Apmtol, lal1l:u Gh. Harani. Mihail SI.
Bafanc. Gheorghe SI. Sapera. Dumitru N. Pan ita. Nicolae 1. Mola.!ancu N.

~2. Toli .19 coioni/ll!i in Ilah'gca. jud. Cali>lcra. d. " j,m",!,,! ('m,si!i"ll,i ,It! /I1i";'lr;··.
ni 14'1-1
93
NI COLAE CUŞA' OnLfA I'ACEA

Mula, Iancu SI. Bafani, Nico la St. Bafani, Dumitru Tasu, Stere Oh.
Apostol, Iancu Oh. Apostol, Gheorghc Ap. Pcrcel i, Athanase Ap. Perceli,
Stila AI. Apostol.83

R4. Arabagi , jud. Ourostor.

Du mitru Hri slU Babu, Gheorghe Hristu Caraeota, Sofron Gheorghe


Grosu, Gheorghe Nicolae Dmnu , Nicolae Enache Damu, Chirata (în text
Chirila), Gheorghe Damu, Tăn ase Stere Abagiu Mic, Zoita Stere Abagiu,
Enache Constantin Dardac, Constanti n Stere DanJ ac, HrislU Constantin
Dardac, Apostol Stere DUI"dac, Nicolae Dima Sarafu, Gheorghe SI. Cara-
bas u, Atanase G heorghe Caranica, Gheorghe Nicolae Caranica (în text
Caranicu), Dimc iu Nicolae Sa raru, Stere Nicolae Dan.lac, Gheorghe
Nicolae Dardac, Gheorghe Vasile Orasu, Iancu SI. Abagiu, Atanase SI.
Abagiu . Zoita SI. Abagiu, .I ancu Dumitru Babu, Atanase SI . Dardac, Mihale
Hrislu Dan.lac, Hrislu 1. Caraiane (in text Caracane), Iancu Hristu Cara;ane,
Gheorghe Hristu Caraiane, Slcre Hristu 8 abu, Constantin Dumitru HriSlu
Babu, Mihale C. Vulpe, Anton SI. Dardac, Stere Mişu CUlU Mişu, Apostol
Stere l uruc, Nicolae Stcre Dim cea. Sti lu Nico lae Sararu, .Iancu Gh.
Atanase .H4

85. Toccilar , comuna Aiorman, jud. Caliacra .

Enache Gh. Paris, Mihail SI. Paris. Nicolae SI. Misaca, Nicolae SI.
GospoJin. Sterc R. Mihail , Gheorghc M. Nicolae, Slere C. Uma, Sullana C.
Grosu, Nac iu M. Raiciu, Nicol:le SI. Pnris. Misu St. Fudu lu, Dincă SI.
Fudulu , Damu SI. Fud ulu, Dumitru P. Pulleni, Dumitru Gh. M. Ciota, Elena
C. Mihail. Naciu N. Raic iu , Stere M. Raiciu, Di ncă Gh. Raiciu, Nadu SI.
Raici u , Slere N. Raiciu, Mihail N. Raici u, Dind Gh. Andoll, Tasu D.
Garofil , Dimcea D. Pelicim, Stere D. Peli can, Stere D. Pelican, Stere C.

83. Cf. "Jlmr<l/ul CvltJiliu/u; J( {\/;lliSlri"'. nr . 1495.


84.To;l\c cele :18 de familii au fost oolonil.lltc in Arab.1gi, jud. Durostvr. ef. "Jurnalul
CO/lsiliului de Mil1i$lrj". nr. 1497.

"

MacedQ'/lromâllii d/JbrogellÎ ' Tire M/lcedo·Aromaui""s in Dobrudja

T randallr. Sitna N. Pescu. Nacî u F. Pescu, Mişu F. Grussu,Adam D. Adam,


Nicu lae Ciola, Siere 1. Cinta, Enache 1. CiUli, Siere Gh. Paris, Iancu C.
l anuş (în text Dcn uş), Siere M. Fudulu. lane u SI. Paris.85

86. Scvcr ni,dlllcsclI , COIllUJlU Echiscca, jud. Cali;lcra .

Nicolae Gh. Marzavan, Gheorghe D. Maruvan. Costa D. l\larzavan,


Stere Gh. Marzavan. Gheorghe Taşu Stcre. Enachc Gh. Enaehe, Anastasia
Gh. Enaehe, Costea Gh. Enache. Paris Mihll ie Stere, Maria Taşu Stere,
Panait Ste re Zvercali (În text Svârcoli), Stere Panait Zvereali, Mihai SI.
R oşu, Sot ir Ata nase Ca laigi, Coş te a M ih ai Gheorg h i t ă, Dumitru M.
Ghcorghită, Gheorghe SI. Guei, Ca loian N, Ghi ndici, Dumitru lani Celoca,
Nico lae D. Caramih ulc, Costa M, Slipirll, Siere C. Sapira, Dumitru E.
Garufil (în text Carafil), Costea Dumitru GarofiL Damu Dumitru Garofil (în
text Garafi1), Gheorghe Mih . Gheorghită , Atanase Mih. Ghcorghită, HuiJlI
Dumi tru Gh . Marzavlln, Costea M. Muceanu. Ianc u SI. Rafte (în text
Raft i că), AIU nase SI. GheorghiHI, Atanase Gh. Carastere, Gheorghe SI.
Carastcre (in tcxt CliTa Stcre), Nicolae M. Gaga (in text Gâgă), Hristu SI.
Guci. Atanase SI. Guci, Hristu Stere Sapira, Gheorghe Hristu Sapira. Simu
Caramihale, Mihalc D. Carami halc, Gheorghe D. Caramihll1e, Dimciu SI.
Lipara (în text Lil>ora). Sult ana SI. Lipara (în text Lepura). Gheorghe SI.
Sapera, Atanasc SI. Sapcra, AtanHse P. Zvercali (în text este trecut [oaTle
eronat. Zvflrcolcscu). Tă n ase 1. Ianus, Taşu Dima Gaga (În text Gâgă).
Gheorghe 1. ToscaJi, Stcre C. MHr.lllVHn, Milmle Slcrc Sapira, Sterc Mihail
Sapira, Chi rata D. Sarafu Apostol D. Raftu, Stere Dimu Caramihale. Nieola
G h. Ghi nod ic hi (în text Ghine id i). G heorghe Panait Zvereali (in tcxt
Zvreolescu), Iancu M. Gaga, Hristu D. Toduras. Costa Siere Roşu. Dumitru
Stere R oşu, Dim u Stere R oşu, Stere Gheorghe Roşu, Ghcorghe Tănasc.
Iancu Stcre Sapi ra, Dumitru Stere Sapira, Stere Atanase GUci.86

KS.Toalc coloni/.ale În Toccilnr. jud. Caliacra. d, "}umalul COIIsiliu/ui de Miui)'lri". Of.


t498.
I 86, TQiltc 6S de faruilii ilil fost culonil.atc În localitatea &ver R!Wulc5Cu . cum. Echiscca.
jud. C;llia<:ra. d. "Jul'/lol,,{ ('OIl5ilill/ll; de Mi/lişl,'i". nI. 1499.

L
95
NIC01-AE CUSA • 01'lUA I'ACf.""A

87. Arman, Caraei, Nebicuius, corn. Arman,jud. Caliacra.

Aristide Zega, Atanase C. Geambazu (în text Geambaşu), Atanase


Zizi l-Iagibira,1I7

88. Suned şi Golibina Ccatlagca (comuIIă),jud. Durostor.

Gheorghe Fima Manie , Mita Gheorghe Tega. Naum Tega (Unic),


Gheorghe Tega Naum, Tega Mita Mihail, Vasile Tega Mita, Atanase Naum
Costca, Bartavela (În text Barfavcla) Cola, Mihail Tega Gheorghe, Gheorghe
Tega Gheorghe, Nacu Gheorghe Tega, Tega Dima Stambuli (În text
Stabuli), Zoita Costea Dima Mand, Nicolae Dumitru Costea, Nacu Dumitru
Costea, Stere Tasu CaracOli, Alexandru Gh. Tasu Caracoti, Gheorghe Taşu
Caracoti. Nicolae Gicu Papacu, Dumitru Zicu Papacu , Tascu Zica Papacu,
Stere Zicu Papacu, Naum - Naşu - Seaban, Nicolae Zica Mita, Tegus
Gheorghe Dumitru, Dumitru Ghcorghe Mosu Basbancla (ÎI! t~xl Băst ascla),
Naşu N. Zicu Saban, Ghcorghe Costea Dumitru. 88

89. Ghiauf Suiciuc,jud. Caliacra.

Zisu (în text Zizi) Pascal Dumitru , Nicolae D. Muşu. Costa M. Pilici,
Ion H. Bucovală , Caluda H. Caluda, Vasile Murci, Mihail Sterie Gheorghe,
Mihai Sterie PUnCtle (in text Suncani), Costa Sterie Pufleanu, Sterie M.
Pulleanu, Stcrie Peamuti, Steric A. Calinderi. Gheorghe A. Calindcri.89

87. TOale cele lrei familii ali fosl coloni7.nle În ArOlan,jlld. Calincra, cL "jurlUllul
C,msiliului d~ Millistri"'. nr. 150).
88. cr. "jurlUllll1 CQ/lsiliului de Mi/li~tri", nr. 1SOI.
89. eL "j,trl",I,,1 e""sili"l"i de Mi"i~rri'·. nr. 1514.
96
Moudo-aromâll;; dobmgu,; -nil! lIfacet!tJ-Âmmwliml$ ill Dobmdj(I

90. Sar sânlar,jud. Durostor .

Naum Sot ir Baliu, Nicolae D. Dici , Nicolae T. Meju , Tcodor 1. Piw ta.
Nicolae C. Caragiu, Elisnbeta Sterie T, Staubelu, Maria Nacu şa Ghiaciu .
Zoita N. Ghiaciu, TeOl.lota A. Stilu, Gheorghe M. Gioga, Constantin Ziguli.
Nicolae M. V l aşi , Dumitru C. Caragiu, Ion St. Lcta, Stmti Zisu Mitacu , Shleri
D. Funun, Aristotel Z. Mitacu. Nicolae SI. Lela. Vera SI. Leta, Steril! Gh.
Zisu, Polchra 1. Tachi, Anastasiu T. Culina. Cristache C. Caragiu, Lco nida
Caranaum, Temistoele Screpa, Nicolae He rtu , Costa Cnragiu, Dumitru
C.m.maum, Pişota (in text Pizola) D.lru, Gheorghe N. Meju. Agora Papa Stere ,
Garga l ă N . Mihail, Anton 1. Cutila, Toma Stcric Stambelu (in text Stanbelu) ,
Atanase Hcrtu, Malancu Ion, Gcogea G. Panait, Culina 1. Atanase, Mareu
Gusu Sidcri , Papagogu T ascu, Zverca D. Gheorghe, Ziguli Gh. COl1stantin.9()

91 . Cociular, jud. lJuroslor.

Nicola SI. lanachc, Stere N. 1. Stoic<l, Stere Paris Enache, Mihale T.


~liha1c,Tascu M. T ascu, Ioan SI. Taciu, Nicolae Iancu Caratasu, Maria Gh .
Stereo Tudom M. Gheorghe, Dumitru Dima. Dkiu Ciomu N. Uriceu, Adam
M. Stere, Botca SI. Dumitru, Bcbu SI. Nicolae, lani N. IUllcu. Perccli
Apostol Gh., Scocu Coca Stere, Stila C. Siila, Mina Mihalc M. lancu .91

92_ Daidfir, comuna IJcnizler, jud. Durostol'_

Guli Hristu, Taşeu Zarcu. Sterc Gr. Zarcu, Chirata Hagicu , Nicolae
Hagicu, Constantin C. Stila, Costea D. Stcla. 92

90. CL ·'j""",I,,1 Cm.sili"lIli dl! MitlÎ$lri·'. "r. t515 si Inventar nr. 70.5- t9 29- 1949 .
l)uroSlor. Fond ONAC nr. 986. Arhivele Ce ntrale o.Ic SI;Lt, Bucuresli .
91. CL ·'junlalul Cmuilirr/l/; dl! MiIlÎ$lri··. nr. 151 6: In"cntar nr. 707· 1929-1949.
Duroslur, F"nd cii.
92. Cf. '·j.".,,,,lu{ e",.siliului de Milli$ll"i·' . nr. 1.5 17.
l
NICOI.AECUSA' OTlU,II'ACEA

93 . Haschioi , 94. Chiosc-Aidin, 95. General Praporgescu, 96. General


Dragalina, 97. Cocina. 98. Rahm3n Aşiclcr, jud. [)uroslOI' şi
ccnlrul (99)Titu Maiorescu, jud. Caliacra ; comunele: I-laschioi,
Chiose-Aidin , nabuc , 8azarghhm, Coci na , Rahman Aşicler.
jud. Durostor şi com. Opancz,jud. Caliacra

Petre D. Caraiani (în tex t Cac:lran i), Eftimic D. Ripea. Hristu D.


Vrcta, Stefan SI. Murta, Stefan Gh. Civga, Hristu 1. Luca, Petre SI. Lipea,
Anastasc SI. Li pea, Anastasc A. Dede, Stavrc N. Golac. Anastase D. Ripea,
Petre Vasile Vanoc, Ion D. Vrela, Stefan St. Tica, Stavre N. Haba. lon Prondi
Vasile. Dumitru T. Dudi. Stefan AL DcUc, Gheorghe N. Samargiu, Anaslasc
N. Ciolachi, Constanti n Oh. Caimacan, Gheorghe D. Sirn iti, Sterie 1. Tulică,
Sterie Gh . Caimacan (în tex t Cainlllcon). Nicolae A. Merca. Nicolae M.
Merea. Gheorghe E. Men.:a. Steric D. Biea , Sterie D. Ducea. Apostol N.
Tolciu. Mihail C. Tolciu. Ion P. D. Ciolache, Cristea D. Danti, Mihail A.
Criciu . Anastase G. Criciu. Gheorghe C. Cioscu, Constantin Gh. Chioscu,
Maria Mihai C. Aita (în text Haita), Nicolae C. Aita. Gheorghe C. Aita,
G heorg he SI. Ciolac hi . Dumitru Se C iolache, Anastase A. Cflfn iciu.
Nicolae C. Gherzu, SIcri u N. Câniciu , Ion B. Ripea. Mihail Se Lutaru,
N"slase SI. Cârniciu. Sterghi e D. Epure. Gheorghe SI. Lutaru. Chirata
Nicolae Caracostea, Stcrghie Mihail. Paris N. Hagicu. Nacu SI. Epure,
Sterghie N. Epure, Sterghie t>. 1. Sărăd\.c i anu (în text Sorocacionu). Nicolae
Gh. Să răcăcemlU, Mihai l Gh. Sărăcăceanu, Stcrghic N. Sărăcăceanu. Piha
D. Caracostca, Dumitru SI. Lutaru. Anastase N Bureeu, Dumitru Piceava
(în text Peceova). Gheorghe Piceava. Sotir Mihail, Constantin C. Burccu,
Ghcorghe C. Burccu, Cri stea C. Burecu, Steric T. BaUa, Zicu Costa Piha,
Stere Costa Epurc, Costa (în text Costo) D. Piha , Anastase C. Piha , Dumitru
T. Piha , Costa SI. Epure Costa Gh. Sărăcăceanu, Gheorghe N. Gherzu,
Chirata T. Pih a. Ducea D. Z i(;u. Maria SI. C iolaehe. Nicolae D. Epure,
Costa Duza, Nicolae f>,'1. Duza, Ni(;olae GaIU. Steriana Gh. N. Gatu . lon Gh.
Gusu, Dumitru Stcric Caimacan. Constantin D. Damasaru (în te)l,! Damasare).
Iancu Gheorghe Pislalu. Iancu Dumitru Bavalcta, Dima Dumitru Hrislu.
Naciu Di ma Mellgiu . Mihail Gheorghe Cioti , Nicolae Dumitru Bavalcta,

"
MlIcedo-aromiillii dobrogeni ' nIt Macedo-Arom(llliatJ5 in DtJbmdja

Iancu Gh. Rapa , Constantin Dumi tru Bava[cta, Stila Hristu Gicu, Mihail N.
P işt alu, Maria D. Gheorghe, Dumitru HrÎstu Tocea, Nico lae Constamin
Mitracu, Tasu Gh. Cioti (În text CiOli), Gheorghe HrÎstu Gicu. Gheorghe
Constantin Pisla[u, Dimciu Constantin Damasaru, Stcriu Dumitru Bavaleta,
Vasi le Constantin Darnasaru , Steriu C-tin Dallla~aru, Mihalc C-tin Piş ta[u.
Stere Hristu Gicu, Vanghclc N. Mitraeu, Nicolae C-lin Damasaru, Atanasc
Steriu Pluscaru, Gheorghe Hristu Tocea, Paris Gheorghe Pi ştalu , Enaeh~ D.
Bâr.lu. Gheurghe Di ma Damaşa ri , Gheorghe Hri stu Caranica (în text Casa-
Nicu), Dumitru Gh. Nurciu. Gheorghe N. Plose:lru. Nicolae N. Ploscaru.
Stefe Dima Papazicu , Nac iu N. Caluda, Constantin Dimciu Dam aşari, Iancu
Hristu Caranica (în text Canmiciu), SIcriu Dimciu MagÎru (în text Margiu) ,
Dumitru Dimciu Gllrofil, Chi rata Misu Garofil , Mihnil D. Bnvaleta, Atanase
N. Pi ş talu (în text Pistaliu). Gheorghe D. Zoriea. Costa Tasu Costa, Dumitru
Nic. Iane Vlaschi, Mihail Costa [ama. Dumitru Nicolae Mitracu, Nicolae
T aşu Fulina (in text l3ulina) , Constanti n Nic. Fulina , Sterie Gheorghe
Bangari. Ghcorghe Steriu Bangari, Constanti n Stere D amaşaru, Gheorghe
Paris Cocea, Gheorghe A<lam Tasu, Stere D. Arghir, Stere Gh. N, Plo-"caru,
Arghiu D. Mihai Arghiu, Tănasc Nicolilc Mişu. Tasu Adam Tasu, Stere
Adam Taş u , Taşu Elena, SI. GhC(lrghe Sia, Enachc Gh. Mueeanu (în text
Moieeanu), Constantin A. Grasu. Dimu SI. Clistura, Apostol Sierie Ciaeu.
Atanasc C. Cusu, Văd Calitu Z. C. Buca, Nicula T. Bagia. Chendra Adam
Indi na , Gheorghe 1. BTace, Gheorghe M. Mu s i. Mih ail AI. TlIgearu,
Gheorghe C hirv ăsitu, Hristu J. Bellu. Tănase r..,lt. Magia, Ion Tasu Enache,
Hri stu Gica . Nicolae C. Gat:Î. Enaehe St. Rosu, Văd Ecaterina N. Rosu,
Gheorghe En. Rosu, Dumit ru Ion Ros u. Mihale P. Musi. Constantin
Gheorghe Roşu, SpiTlL Gh. Rosu, Enaehe Hristu Stefu, Steru 1. Gheorghe ,
Hristu 1. Gae i (în text Braei). Mihail Gaei. Spiru D. Scupra, Văd. Sana
Scupra , Dumitru Filiu , Tascu HT. Nauea. Tudor C. Nicolae. Mihail J.
Costid't, Constantin Caratană, Văd Bccea (în text Bece) Barbatusu, Cost"
Futu, Ion Gh. Mitrus, Văd. Nastasia Sp. BllIcaru, Văd Nastasia B:trbataş.
Tănase SI'. BUlcaru, Ioan Gh. Vasu. Ioan T. Pariza, Nacu Docu, Aristide
Docu , Gheorghe Puci. Nicolae D. Cacsi, HrislU Gh. Stefan, Tasu C. Butcaru,
Hafltl amb ie D. Docu, Văduvl! Sofi:! Stltvre, Hri stu Bcbi (în text Bebe),
T1I5ul i Toma, V~d lanula G. Vasti, Anastase Belhlt. Sterie V. Giogea (În lext
Giorgia). [on Gh. Bcllu, Ioan A. Filiu (Înlcxt Filu). Nicolae 1. Toma, Tănase
99
NICOlAE CUSA • 01'lUA PACEA
)
C. Gace (în text Gaei:I), Dumitru 1. Costică, Ion Costa Brada, Gheorghe D.
Zelea. Vasile Gogeaman. Dumitru N. Chirvăsitu, Gheorghe Adam, Hristu
Steru. Costa loun Brat:ea, Dumitru Spiru Cocea. Ahileia D. Mizu, Dumitru
Stilu, Stilu Dumitru Ilie, Hristu Nastu, Traian G. Curumi, Nit:olae Gh. Zcka,
Văd. Vasile Spiru Cocea, Mihail Cacşi, Tasu Gcogea (in text Gcorgea).
Gheorghe T . Pariza, Văd Angcla Gh. Curumi, Mihai H. Lenu, Costa V.
Scupm, Ion Geavela. Sotir AI. Docu, Athanasc V. Docu, Athanase Tugearu,
Maria At. Costea, Alexa Zica Nasta. Costa Tasu Geogea, Maria D. Docu,
Costa Hristu unu, HrislU C.Scupra, Dumtru Dargate, Lambru Gh. Dargate,
Costa 1. Costică, Costea Nasta, Athanase R. Dumitru. Athanase N. Costit:ă,
Tasu Gr. Scupra, Gheorghe Scupra. Dumitru N. Zechiu, Tasu 1. Mihalc,
Nit:olae C. Dusu. Gheorghe 1. Pândichi, Stambuli Costa (În text Stambcllu),
Zisu Curum i, Cristea E. Tagore (in text Tăgare ), Stefan E. Tagore, Dumitru
Farin, Nanu Farin, Dumitru C. Papa C-tin, Dima Hristu Carapan, Avram
Ciumpi leac. Dumitru SI. Prajea, Stefan Anastllse Pamor . Gheorghe Ceafcoci,
Dumitru SI. Giorta, Hristu S1. Cueoti, Stamate A. Tiliu, Dionisie Manole.
Hristu A. Giarta. Preot IOllchim Gh. Porumbclu, Atunase P. Cocea, (în text
Cociu). Ana:-.tase Trifan Sfireea, Vasile Hristu Beeiea, Gheorghe 1. Bozna,
Ioan R. Prajea, Gheorghe 1. Oni, Hristu Gh. Misigea zis Boseu. Petre SI.
Soti r, Anastasc D. Sereea, Dumitru R. Pater. Dumitru R. Pater, Dumitru 1.
Oui, Dion isie St. Prânza . Tri fan Hristu Biciea, Avram Gh. Tumba, Gheorghe
1. Gaga. Vanghelc 1. Vama, Dumitru Gh. Chincla, Petre A. Zeta, Tanea Gicu
lanciu, Stefan D. Seu, Petre D. Pastrici. Dionisie Gh. Gaga, Gheorghe
Manolc Papmmmll. Ioan T. Ieu, Gheorghe SI. Oulub. Dumitru A. Camas,
Hristu Oh. Papamanec, Hrislu Dioni sie Misu, Gheorghe D. Pitu (în text
Pitua), Dionisie P. Ciafca, Rizll A. Zeta. Gheorghe 1. Tripca, Riza Atanase
Sanehi (în text Stanch i), Ioan P. Ciumpileac, Atanase D. Ciupita, Dionisie H.
Misu, Vasile Palan. Gheorghe Proia Baieiosi, Dumitra A. Anciu, Ioana 1.
Hristu , Ioan Dumitru Menei, Riza D. &Ia, Pavel!. Vânta, Ioan Pup<:a. Hristu
D. Chinda. Aneta Gh. Moscu, Beca D. Chincla. Maria V. Oui, Hristu C.
Ciumpileae. Dionisie D. Tapan, Anastase D. Camus. Traian Gh. Grosu (În
text Grozea), Hristu Bisu (in text Biju). Lieiu Hristu, Gh. Cieian, Hristu
Gh ionei, Vanghele G. Oiona, Hristu Tr. Sfireea. Dumilru A. Culeasi, Maria
Culcasi, Boscu Popa Gheorghe, Dumitru C. Ciumpileae, Toma SI. ArgintllfU,
Stefan D. Oinău, V:lnghcle Oh. Pal-li , Maria Gh. Screea. Vasile V. Lazăr,
"'0
Muudo-aromiinii dobrog.mi· Hu~ Maudo-AromomanJ in Dobrudja

Petre 1. Prandi, Petre Cuşca, Dumitru St. Cuşca. Hristu P. Cuciu, Dionisie
Gh. Grosu, Ion SI. Cui ruli, Nusi 1. Gheorga, Dumitru Rizu Sirli, Ioan HrÎstu
Tasa, Dumitru 1. Paie", Constantin C. Tahu. Armade T. Cara-Constantin,
Nicolae Hristu Gaca, Gheorghe Hristu Gaca, Chendra 1. Mezat, Mihail N.
Merca, Gheorghe N. r..krca, Ioan N. Mercu, Mihail 1. Merca, Hristu M.
Nicola. Vasile G h. Pana, Stana Hr. Casapu, T u şi Gh. Basmi, Stefan D. Preşa,
Lazăr An ton Pana, Ion Ion B roască, Dumi tru Preşa, Hristea T. Icu,
Haralambie M. Pana, Lazăr N. Gheorghe, Paulina M. Cioti. Gheorghe Gh.
Stavri, Toma C. Hristu. Stefan Bratca, Dumitru T. Lala, Petre SI. Bratea, Ion
H. Vereş, Herac!ea Gheorghe Leca, Dumitru C. Papaiani, Gheorghe Z.
Hiohi, Anastase M. NăIlUS, Nicola D. Bi ti, Elena Tache N. Bili, Chirala
Stoica V. Dcam, Constantin N. Merea, HrisIU Peanei (în te,.;t Paneiu), Tănase
St. Lala (În te,.;t Lola), Ion Lază r Pana, Dumi tru L. Pana, Gheorghe Petre
Mezat , Eni mie Cacearea. Lambru N. Gheorghe, Taşa Gherzu, Petre Papa
Petre, Nicolae N. Gicu, H riş lU N. Tulică. Tra(X:ea Tănase Jcba, Stefan A.
Te rzi, Vasile A. Bujgol i (în text Ilujgole), Dumitru ata. Steriu Dumitru,
Nicolae Costea, Dumitru Iancu (în text ImUlcu), Stcriu Ha1cp, Stere Coslea
Paşa, Mihail Panait Stefan, Nicolae, Nieea Stc r~hiu Dumitru, Nicola Adam,
Fimiu Mihai Anagnoste, Fim iu lanu. Steriu Mihai. Nicola lanache. Iancu
Gheorghe. Nicolae Iancu . Mihail Nîcea. Iancu Anagnoste, Dima Hristu,
Dumitru Fimiu (în tc,.;t FU1l1 in sau Fimin) Arghir Dincă, Costa Dima. Nicea
Stcrghiu (în tc,.;t Stergius), Iancu Grosu, Mihail lanache, Sterghiu Ana-
gnostc, Gheorghe Mihai l Lcvente, Stcriu Paris. Iancu Steriu. Elena Dumitru.
Steriu Gheorghe Belu, Nicolae Steriu. CoSIU Gheorghe. Gheorghe Hrislu.
Sterghiu Gheorghe, Adam Stcriu, Stcriu Panait. Panait Stcriu Uda. Gheorghe
Steriu Bela, Adam SIcriu. Nicola Sicriu, Constantin Steriu Gramcn. Nicolae
SterÎu, Iancu Megil. Gheorghe Megi t, Costa Stefan Gheorghe, Hristu Megit,
Zoila Grosu, Maria Mihalc Uda, Sultana Mihai Nicolae, Maria Mihale
Biscu, TlInase Panaiot Stefan, Iancu IVli hail, Costa Nicolae, ConslMtin Gh.
Gramen, Dum itru Mihai Stere o Dumitru Sicriu, Maria Steriu, Costa Steriu,
Stcriu Dincă , Mihalc Steriu. Argh ir Dum itru. Costa Stcriu, T[mllse Costa.
Costa Nicol a, Costa Steriu. Dima N. AuaTll, Iancu Mihale, Costll Nicola,
Nicea Dumitru, Damu (în text DaIlU) Steriu Anagnostc, Mihalca Gheorghe,
Dumitru Gheorghe Lcvcnte, Agofll (în text Ahora) Dumitru Mclu, Hristu
Dimu, Gheorghe Dimu. Maria Dincă, Zoila Dumitru Stcriu, Agora Adam
'o;
N/COLAECUŞA' 071UA PACEA

Mihai , Nicolae Gheorghe Elena Gheorghe, PanaiOl, Hristu Tănase, Dimu


Tănase. Maria Hri slu , Maria Panaiol, Tăn ase Halep, Costea Halep (în text
Halip), Marica (În text Mariuca) Mihale Halep , Nicolae Steriu, Steriu Dincă,
Ianus Gh. Megit, Sieru Megit, Steru Iancu, Iancu Megit, Gheorghe C.
Gramen , Gheorghe Ci rac (În lext Chiriac), Sieriu Gh. Cirac, toti din
comunele: Hasichioi , Chiose-Aidin, Babuc, Bazarghian, Cocina, Rahman,
Asicler,jud. Durostor si Ciona St. Cinghinea, Enache SI. Canmfil, Gheorghe
1. Racu, Chirata Ion Racu , Dumitru zis Tusu S. Cinghinea, Maria Ch. Avrioni,
Ecaterina Gh. Avrioni, Dumitru SI. Caranfil, Tanase Gh. Avrioni, Gheorghe
M. Sl1rael1ccanu, Dumilru Naum zis Mitiu Bişir, Cocea Naum Dumitru,
Nicea C. Mandu , Sierghiu Mişa Ficea, Iancu Mihail Chichirim, Sterie M.
Chichirim, Tudor M. Chichirim, Dimciu Misu Ficea, Gheorghe l. Baturi,
Sierie Dima Dima, Gheorghe Misca Ficca, Vasile D. Mihai zis Câju (în text
Cajc) , Elena N. Gh. Gheorghe, Stcre I Magiru. Nicolae St. Carantil, Nicolae
1. Bi ş ir , Mihail Zica Nicolae, Dincă Gh. Nicolae, Constantin AI. Racu, Iancu
Zica Nicolae, Paris Costa Racu, Dincă 1. Misca, Mişu N. Anagnoste, Enache
l. Baturi, toti din corn. Titu Maiorescu,jud. Caliacra. 9J·99

100. Cuiuchid, comuna Vultul'cşti,jud. Caliacl'U.

Gheorghe Sicriu, Nicolae D. Puneni, Gheorghe D. Puneni. Costea D.


Puneni , Dumitru St. Puneni. Tegu Gh. Lambru, Vasile Gaia, Dumitru
D incă, Siere Dind, Dincă SI. Dincă, Elena lordachi, Gheorghe D. Busu,
Gheorghe SI. Puflcne, Constantin D. Caciandoni, Cu lus Stereo Stere SI.
Culus, Stefan Sicriu, Dumitru Stereo Puflcne Ceauş, Stere Dumitru. Puflene
Ce au ş, Dumiru Stcrc PuOene. Agora Stereo Paris Puflene, Siere Gh.
Puflenc. Vasile Sieriu Puflene. lOu

9.1·99. Toale 535 de familii au fost colonizate in centrele si comunele men\ionale in


"Jurnalul Consilil/I"i de Minisrri". nr. 1518.
100. Cf. "J"malul Consiliului de Minislri". "ro 1519.
'02
Mactdo·aromânii dQbrogrni' nit MlIctdo·AroI'I(j"ion! in Dobrudja

10 1. Dcli-I USunar, CO llllln 3 Vischioi, jud. Durostor.

Hri stu D . Zdoca. Gheorghe C. Zarcu, Nicolae Oh. Zuca, Ion Oh.
Ghiuri, Dumitru Pnpa Enade, Mihnil SI. !\hngu, Stcrie A. Rida, Nicolae D.
Bânu , Tuscu M. Zechiu. Ion M. Zcchiu, Constantin S1. Circa. Dumitru C.
Beta. Zoita Gh. Hrislu. Marill N. Mangu. Nicolae Gh. Hrislu, Gheorghe D.
ZdOCil, Co nstantin S. ZMeu. Chirala D. Farin, Nicolae Gh. Premciu;
Nicolnc C. Sârbu, Dumitru N. Sfirhu, Gheorghe 1. Ghiuri, Anastusin C.
Grosu. Stere N. Li sila, Iancu SI. Saramanuu, Dumitru SI. S'1T8mandu.
Apostoli. Lengiu, Gheorghe Culerda, Nicolae M. Lisita, Lazăr Cocea.
Costa Gh. Fnnnache. Saramnndu SI. Mihuil, Mihail D. Gioga. Sierie Gh.
Snramandu, Sierie N. Barl.U. Sterie D. Galani, Mihail N. Banu. Gheorghe
Gh. Guli, Gheorghe M. Lc ngiu, Steric C. Zuca, Annstase C. Carali. Nicolae
Carali. Constantin A. Carali. Maria N. C hilipiru . Nicolae Gh. FlIrmache,
Gheorghe Farmache , Ion C. Caramitru (in text Cnramitra), Gheorghe
Chirill, Slerie Gh. Hristu, Mihail 1. Zechiu. Dumitru N. Zduca. Ion C.
Chiria. Dumitru Oh. FanJlm;hi LOL •

102. Ghlorc, COIIIUIUI Gll rgalâc .

Nicolae SI. Ceară, S te re B. Cc~ri\, Dumitru N. Ceară, ApostolI.


Tilimeau a (în text Tilime:lIlli), Stere A. Tilimeaua, Vasile T. llladoti.
Gheorghe 1. Tilimeaua. Ion P. Masuri. Nico!ne D. Tiv ichi. Apostol N.
Tivichi , Nicolae A. Tivichi , Dumitru P. Gârbn (în text Gârna) Atanase SI.
Tivichi. Atanase N. Tivichi. Manole Maneca (în text Manecea). Sterie A.
Tivichi. Sierie N. Ceară, Pave l N. Ceară. Ion N . Ganera, Ion B. Ceadi, Ion
N. Cenră, Stcric A. Guguleană. Sterie M. Cealcm (în text Ccleru). Anastasia
Hasoti. Nicolne A. Bladoti, Stcrian3 A. Bladoti (în tcxt Badoti), Zoila A.
T itimcaua, Ion A. Tilimeuua. L02

101. Cf. "J"rn"l"l C"nsilllll,,' de "1illl$"'''·. nr. Ij2().


102. cr. "J"mal,,1 COl/silil/l"i ,le "1itli,ytri". "r. 1521.
103
,

NICULAE CUŞA • OTIUA PACEA

103. Ghim'ghcngic,jud. Llurostor.

Iancu Nicul:! Mola. Toader 1. Arău, Nicol Taşu Budesu, Gheorghe SI.
Mitrachc, Alanasc SI. Biu. Steric M. Baranc (în tex t Bofan), Mihail SI.
Sumara. Stere Costa Arău, Atallase Oh. Apostol. Gheorghe SI. Stavrositu,
Dincll Custura, Dumitru D. Barzu,Steriu 1. Carapil,ln)

104. Fraşari,jud. Durostor.

Spiru T. Babu , Spiru Dumitrescu. Pandu Mila, Tcmistodc A. Batu,


Epaminonda Culetu. Hristu Zonea, Nicolae Beca , Andrei N. Ghit1\. Ilie H.
Mila. Hristu 1. Mila , Folu A. Apostol, Gheorghe 1-1. CUlina, Dumitru L.
Culina. Licea SI. Dolu. Athanase H. Bichi, Zicu D. Rigca, HrislU L. Ghită,
Vanghelc T. Nastu. Gheorghe M. Mustaca (în text Abuslaca), Nicolae Oh.
Must<lca. Stc1ian M. Sabu. Dionisie SI. Babu , Vanghclc G. Dabu, Nicolae
D. MUl;a, Atanase 1. Geavela. Gheorghe 1. Geavcla, Spiru H. Bichi, Sotir
Tejll, Petre Sunua, Stefania Sunda, Hri stu Gh. Sunda, Pandu V. Sunda.
Anastase H. Ghită, HrÎstu D. Soia, Aristidc 1-1. Gaei, Stcriu M. Mihalciu,
Dumitru St. Sunda.lon SI. Păun. Alhena M. Nastu, HrislU N. Gaei, Vanghele
Becali, Dima H. Dujgoli, Parasehiva Caceaveli, Gheorghe Toma, Dumitru
C. Fati, Zisa D. Grata, Constantin D. Memu, Popescu Vasile, Vanghele V.
Popescu. Hristu D. Mâcă (În text Maca), Ilie H . Uscatu. Everuichia V.
Uscalu, Spiru Spau (în text Spun), Prl1ca Gheorghe, Sterghiu Pitu, Pandu 1.
Pamlu. Pericle Pilu ş i Lconidu Teja, Athanase Pitu, Dumitru A. PiIU,
Gheorghe A. Pitu, Pericle l. Mustaea, Pr. Nicolae Pupescu, Satir D. Adam,
lanuli M. Mustaca, Anghela Sp. Calesu, Miciu H. Uscatu, Hristu N. Pihu,
Hristu Gh. Zeehiu, Anastase H. Calesu, Hristu si Elena Gaei. Vanghele P.
Pati, Anastasc Gh. Babu. Constantin V. Mila, Vanghele T. Suta (in text
SUli). Sofia T. Suta, Lambru D. SOia, Vasile Alanase Slatina, Ahilea M.
Nastu. Hrista Gh. Carnmitru, Chiruta A. Culctu, Văd Maria C. Ghită, Pandu
D. Ruca, Atanase l. Privenda (în text Pirivcnda), Hristu SI. Bubu, Gheorghe

JOJ. ef. '"Juma/ul Consiliu'", tie Mllli:;lri"."r. 1522.

'"
lIIucedo-urOI//(ÎII;; .Iobrogell;· TIU' Mat:eno-Ar(Jm(JlI;aIlS ill Dobn.dja

Murova, Hristu lanu la, AI. Murova, Vasile N. Stilu, Pandu şi CUllstllllda P.
Fotu, Dumitru N. Soia, Văd Evdo:da D. Culcşu, V~d Maria V. Geavcla,
Viid Tasica Mila, Nicolae N. Bilec:a. Theodor, D. Adam, Gheorghe Si Maria
Ghit~, Haralambie Gh. Ghila. Socrate Gh. Ghita. Constantin si Sofia
Privenda, Maracu A. Talabac, Ahi1cia A. Babu, Ion T. Zonia. Constantin
CuICIU, Tomachc P. Babu. Olimpia V. Sunda. Paraschiva P. Griva, Ilie
Babu, Anastase 1. BlIbu, Sotir 1. Babu, Petridi N. Culelu, Constantin
Margăritu. Atanase Sp. Calesu, Spim Mila, Andrei 1. Mila, Hristu Cipu,
Anastase Hristu SUIll. W4

10S. Cavarna,jud. Caliucru.

Gheorghe N. Cadache. Vasile N. Camiani (În text Caraini), Gheorghe


Popa Dumitru. Ion Z. Papazi. Costa N. Ceară. Gheorghe 1. Iota, Dumitru
Gh. Gadi. Ion C. Gadi, Constantin SI. Hu1cva, Vangheli C. Huleva . Maria
N. Iota. Dumitru Vrana, Gheorghe Fevgu, Elena Mallsellli , Anton Cusa,
Gheorghe N. Blacioti. M;ria D. Papa ianus, Gheorghe 1. Caraiani, Gheorghe
Gamll, Ion rvl. Hasoti, Ion Ccamitru. 105

106 .•'ctia, cum. Generall'octaş,jud. Caliacra.

Ecatcrinll D. Cliraiulli. 106

107. Husuioc, COIl1. Gargulflc,jud. Culiac.-a.

Nicolae Gh. Clivache. lon D. Ceară, Dumitru Gh. Cuvaci , Vasile Godi,
Nicolae Gh. Vrană. Ion V. Pavlicu, Dumitru G. Zdralca, Niculae G. Zt.Ira1ca,
Sterie 1. Culuşu, Maria Culuşu, Gheorghe A. Zamani, Gheorghe D. CUlova,

104. Toate 117 familii au fosi coloniI-ale in conl. Fwsari. jud. Duroslor. "Juma/III
COllsil;ulu; de A!itl;Slr;··. nr. 1523.
IU5 . Cf. '"Jumallli Cmuiliu/lli de MmiSlri '".nr. 1524.
100. er. "JIIIII('],,1 C(,mi/iilliti de Mini)lri··. nL 1525.

'05
NICOLAE CUSA • OnUA PACEA

G heorghe 1. Zamani, Anastasc D. Cu tova, Ion D. Gosl.:hin, Aposto[ SI.


Gurmcanu (În text Gcrmeanu), Nil.:ula V. Pavlil.:u, Gheorghe Hagimasuri,
Ion D. ZJralea, Apostol D. Cutova, Dumi tru N. Ceară, Nico[ae Cealera (in
text Cc lera), Nicolae Ccalera, Steric Mazdral.:he, Sterie Babanka, Ion
Pavlicu. Dumitru 1. Pavlku, Pavel V. Pavlku.JU7

108. CCHdârsig, corn. Ecllingic , jud. Durostor .

St ila Gh . Stavros itu, Gheorghe Stere Stavrositu , lanl.:U Stila Stavrositu,


Stcre 1. Stavrositu, Gache Gh. Dafi na, Hristu Gh. Dafi na, Gache SI. Enal.:he,
Gheorghe SI. R. Caraman, laneu Stila Stavrositu, Nkolae Frâncu, Gheorghe
Stil a Stavrositu, Mi hai N. Frâncu, Ditl1l.:ca Tasu Enache.108

109, I H I ă CeaUagea , jud. Durostor.

Nicolae En<lc he, Hris tu Fustuncla, Gheorghe SI, CaraJima, Stere


Carad ima, Nicolac St. Tocia, Ion E. Enaehe, Gheorghe AI. Stambuli.
Gheorghe SI. Ciamani, Gheorghe Adam, Ion Z. lurul.:, Conslantin 1. Raflu,
Ion Da lametra (în text Delamitra), Nicolae Stcre Vocvoda, Tudor P1îpusanu,
tvlaria 1. D. Cararnan, Stere D. Ciaturi, A. Atanase Ghiftie!. Constantin SI.
Sofiura, Gheorghe N. Ciaturi, Gheorghe 1. Ciorbă, Dumitru 1. Chihaia, Iancu
N. Raftu, Atanase MoroiHl. Gheorghe N. Raftu, Constantin Z. luruc. 109

110. Vischioi, jud. lJurostor.

Mih<lil Constanti n Goga (în tex t Gogu), Dumitru Ion Tica, Stcric
Dumitru Vargh iulI, Constantin Sterie Varghida, Atanase SI. Varghida, Ion
Tica Tica, Aristidc Tica, Gheorghe Constantin Goga, Stcrie Dumitru Barzu,
I-Iristu Nicol ae Barba, Nicolae M. C:1rniciu, Nil.:olac Gh. Ducea, Dumitru SI.

\07. ef."Jllmallli Consiliului ,le Ministri"'. nr. 1528.


tOl!. e L "}mna/ul Comiliu/ui de Milli$lri··. nr. t529.
10') . Cf. "}lmw/H/ CU/lSi/illll,i de Milli}lr; ··. nr. J5~().
106
lHacedo-llrfjm{/IIii dobrogeni ' "I11e Mace(fo ·AroIll01l/oIlS //1 Dobmdju

BurlU H. , Gheorghe Dumitru Ducea, Dumitru D. Puta, Mihail Nicolae Lolea


(în text Loliu). Nicolae Dumitru Barza, Gheorghe N. Buml, Hristu Steric
Siscu. Mihai SI. Barza, Elena Dumitru Bala, Ecaterina Gh. Sterie, Nicolae
D. Mueea. llu

III. Sf, Tcodor, comuna Ezibci,j ud. Caliacra.

Costa M. Vangheliccscu, Mihllil SI. Vanghcliccscu, NairJan Enache


Lipara, Maria Dimu, Enache Lipara, Costell SI. Vanghelicescu. Dimu
Nicola Pundl, Gheorghe D. Chiurciu, Dumitru Gh. Chiorciu, Dimu N.
LcplIra, Iancu Costa Pancă , Nicolae C. Cumbuianu, Elena C. Gheorghită.
Gheorghe Nicola Pancă. Constantin N. Pancă , Gheorghe C-tin N. Pancă,
Elena Nicolae C-tin N. Pan\:ă , Enache A. Dadaci. Chirata A. Dadaci.
Iancu N. Panc ă, Nicuille 1. Pancă, Dimitrie C. Cumboianu, Ni\:olae D.
Lepara. Gheorghe N. Lepara, Slere Mantu , Dumitru Stere Mantu, Dumitru
Niwlae Mantu, Gheorghe C+tin Gheorghită, Gheorghe Cumbuianu, Mihai
Cumbuianu. Dumitru V. Vangheliccscu, Mihllil V. Vanghelicescu,
Nicolae SI. Zeana (în text Zeamă ) .' t I

112, Caragcat, jud. 1)1Irostor.

Zoita Dumitru Lepăr, Gheorghe D. Lcpăr. IIrislU Dumitru Lepăr,


Hristu Dumitru Lcpăr, Dumitru Gh Babu, Hristu Hagi Iancu, Gheorghe Hagi
1..U1CU, Iancu V<lnghe1c Pistali (în text Vistali). Gheorghe V. Pistali, Steriu
Gh . Pasata (În text Vw;;tta), Vanghclic N. Pi ş t al i . Gheorghe Dumitru Sapera,
Mihail Drosi Tarncu. Iancu Drosu Tarara\:u. Dumitru Gh . Fendericu, Adam
Ster iu Gheorghită, Nicolu Cutumisu. Petr<lchc SI. Ariciu, Ian cu Gh.
Besenicu, Nicolae Sofronie Polihnmi. Stila Zgura Gheorghe, Mihail Atanase
Bicu, SIcriu N. Panita. Iancu SI. Iancu , C-tin N. Misu, Apostol Gh. Vasile.
Gheorghe D. Pasata. Constantin Gh. Besenicu, Dimc1u N. Casapu (în text
Casapri). Nicolae 1. Tararache. Naciu 1. Caluda, Costa N. Gârbă, Ghcurghc

110. ef. ··/lIIlwllll COllsiliuflli de MiiI/Sld·'. nr. 15.12.


III. eL ·'/limallii (""mili"l"i .I" Milliştri··. Ilf. Jj.U.

107
NICOLAE CU$A • OTiUA P,ICEA

N. Gârb:l, Sultana Gh. Gârbă, Iancu N. Bafani, Gheorghe Dumitru Babu,


Nicolae Dimu Pasata, Vasile Nicola Cutumisu, Iancu Gh. lolgiu, Gheoghe 1.
Pani\a, Hri stu SI. Zgudi, Gheorghe SI. Zgură, Vanghcle Costa Beciu,
Gheorghe V. Pistalu, Vasile SI. Stavrositu, Iancu SI. Zgură, Costa Dumitru
Sapcra, Stila Dumitru SapeTll, Mihail D Custura (în le;.:;t Custurof).112

113, Suiuciue, eOIll. Eibci.

Dumitru Cova. Atanase Cova. Nicolae Dică.113

114. Bei llunar, jud. Duroslor

Stefan Taşu Arnăut u, V.mghele Nicolae Beca, SI. Ioan Calintaru,


Dumitru D. Custura, Mihale Dumitru Custura, Costa Gheorghe Gheorghe
Enache Taşu Nicolae, Vasi le A. Sterea, Dumitru Nicolae Iane, Hristu
Nicolae Eane. Nicolae Hri stu Eane. Dumitru Costa Gheorghe, Gheorghe SI.
Giogea. Constantin M. Budcşu, Vanghelc Oh. Stere, Taşu Nicolae
Gheorghe, Atan ase V. Verioti, Stere Atanase Gheorghe. Gheorghe M.
Gheorghe zis Gramalinga, NlIciu Mihale Mihalc, Mihalc N. Mihalc, Mihale
1. Calintaru. Maruşa 1. Calintluu, Stere Gheorghe Stere, Mihalc N. Taşa zis
Beca. Nicolae Taşu zis Beca. Halciu N. Taşu zis Beca, Atanase N. Taşu zis
Beca. Gheorghe Costa Ha şoti, Nicolae Costa Demeca, Constantin N. E.,
Gheorghe Costa Nicolae. Hristu Costa Hristu. Hristu M. Stere, AJc;.:;andru
Stere Gheorghe. Stere Alexandru Stere, Iancu Atanase Beca, Gheorghe N.
Saricu, DimcÎu N. Saricu (în text Salicu), Gheorghe Stere N. Nicolae, Stere
N. Atanase, Nicolae Gheorghe Dimcea (În text Dimcia), Gheorghe Dimcea
1
Nico lae. Vanghele N. Gheorghe, Vasile Dumitru Nicolae, Sierie Iancu
Sterie, Tasu Iancu Sicric, Nicolae Tascu Gud ina, Zica Gheorghe Zica,
Gheorghe Nicolae Arnău tu , Sicriu Hristu Sterea zis Balcu, Atanase Paris
Slcrca, Sterell SI. Amăulu. Nicolae SI. Amăutu, Gheorghe C. Grasu (în text
Grozu). zis Admn, Damu Coslea Grasu, Steriu Mihale Steriu, Dumitru

/12 er. "'Jltrllal,,1 Crmsi/iuilli de Minim';". nr. 15J4.


J IJ.ef. "JI/mallll Crmsilill/lli de Mlllis/rj". nr. 1535.
w.

)
!.tacedo-aroma,,;; dobroge"j· Tii" MllceJo-ArO""lIIir!tls ill Dobrudja

Nicolae 1\1ita (în text Mila), Maria Gh. N. Mita. Atanuse St. Pasa, Constantin
Vanghele Lusu, Iancu Gheoorghe Tiinase. 114

11 5. Cavurga, COlii. SahinluI·,jud. Durostor'

Nicolae D. Buhora. Niculae AI. Ciocica. Ch iratll D. Ambasi (în text


Ombllsi), Gheurghe Ianus, Nicolae D. Pancă, Vanghelc Gh. Tudor, Nicola
Naciu Bajdana (in text Bujdanol). Vanghele T. DlImu, B];~lIlon , Atanase M.
Gicu, Costa Gh. Gicu, Sultana Nicolllc Damu, Iancu Stcriu Costa, Enachc
Gh. Gicu, Gheorghe Mih. Gicu, Dum itru Dimu Marusancu, Iancu Naciu
Bojdana, Vasile Gh. Gicu. Drosa CV. V:l1lghele, Gheorghe Gh. Vâgu,
Gheorghe D. Vnnghe1c, Iancu Costa Gheorghe, Costa Damu Tasu, Naciu
Costa, Emlchc AIanase Dimu, Steriu Mitra Mita. Atanase C. Stere, Ştefan
Dumitru Hristu, Atlluase Tudor, Ioan Gh. Ristea, Gheorghe Oh. Ristea,
Ecatcrina 1. Casuta, Steriu AI. Ciociea, Zisu Nicola Pandl.. 115

116. CabasaclIl , CO IIIUIllI G hclcngic, jud. CM li llcra

Atana:;c Pupagheorghe.ll(,

1J7. Sinirul Nou,j ud . Durostor

"meu T. Vcriot i, Damu C. D. Tapicu, Tcodor SI. Verioti, Taşcu T.


Verioti, Maria CotlSL D. Tapieu , Const:mtin lani Dumitru. Costea Hristu
Verioti, Iancu SI. Vcrioti, Ghcorghc 1. Verioti. Hristu SI. Verioti, Gheorghe
SI. Avganli (În text Avgnli). SIeric Gh. Biti (in tcxt Tili) , Mihail Costca
Pungaru, Nicca C. Mergellni, Dind N. Mergeani (în text Mergioni), Naciu
C. Mergeani (in text Margianu), Stere C. Mcrgeani, Stcric Mila Mergeani,
Tuiu Iancu Timi, Steric Nicea Mcrgclmi. Mari .. Milll Mcrgcani, Constantin

114. CL "j"rllfIl,,{ Cm,siUului de Mi"islri" , or. 1536.


115. Cf. "j,mud,,1 Consili"l"i de Mi"iştri'". nr. J5.n.
116. el. "j,muollli Cm,s;I;"I", de Millişlri'". nr. Jj311.

109
N ICOI.AE CUŞA· OHUA PACEA

r"lita Mcrgcani. Dumitru Iancu Verimi. Iancu Constantin Tapicu, Dumitru


Hristu Verioti, Dima Nicea Mergeani, Si rma Gheorghe fani. Constantin Gh.
Corn iti, Costca M. Pu ngaru, Constantin Dimciu Mcrgcani.111

118. Cadichioi , jud. Ourostor

Tou Gh. Aita . Miha il Gh. Ai ta, m oşte n itorii uefull(.;tului Nace A.
Aita. IIS

119. Engechioi . COlii Vischioi,jud. DurostOl'

CîacâTi (in te)(t Ciacarî) C. Atanase. Steric A. Ridll, Dimu A. Rida,


Mis ti SI. Adam. Misu St. G heorghc, Enache Hrislu Bacali, Dind Hr.
Constanti n, Gherase (în tC)(t Gcrase)St. Nicolae, Panait St. Dami (în te)(t
Daul). Fuduli SI. Dimu. Fudu li N. Sterie. Zota Nasta Nicolae, Maria Feca,
Stcrie C. Teouor, Gherase N. Mihail. Fuduli SI. Gheorghe. Paris Mişilenga,
Bacal i Costa Enache. Cannuzi $1. Gheorghe, Tanase Adam Tefa, Nicolae SI.
Fuduli, Nicell SI. Fuduli, Sterie P. Dauti, Ch irata Lachina, Gheorghe E.
Bacali , Uda (în text Ude) Panait Gheorghe, Misu Argh ir Constantin, Arghir
r...l işu Mi hali. Constanti n P. Uda. Sterie N. Steru, Sterie Dumitru Sterie.
Adam Sterie Cartali. Trantu ])1I111U Nicolae, Dimu Gh. Pucerea, Dumitru E.
Caraghcorghe, Trantu Damu Pamlit, Ciciu D. Nicolae. Nicolae Sterie Stefu.
Trant u Damu (in text Danu) Sterie, Nicolae Stefu Adam, Mihail Oh.
Pucerea, Cosla Camgheorghe, Gheorghe 1. Caragheorghe. Chira\a Adam
$tefll. Ianc u Ca ragheorghe, Misll Slcrie Panait. Elena N. Murga, Steric
Panait Misu. 119

117 . eL "Jwml/u/ CQ.... ililll"i dt> Mi"i$lri". nr. 1539.


118. Cf. "J/lmn!1I1 (''''.si/ill/ui dt> MilliSlri". ni. 1541.
119. Cf "JIII"I",I,,1 COIlsi!illlui de Milli$l1i". nr. 1620.

'"

J
Maceda-umm{illii (/obrogelli ' Tbe Mflced(J -Ammm,im,s tII Dobrluljn

120, Cllgcalar, com_ Cm't-Bunar, jud, Durostor

Ta şu D. Caracota, Hrisu Panait Caracota, Ghcorghe Stcre Bizdu,


Gheorghe Steriu Zisu, Costa Iancu TilCU, Mihail Sterie Dadaciu (în tex·t
Dodacill). Dimciu Dros i Câju, Mihail Stcrie Zissu, Drosi Enache Câju,
Stcriu Enache Câju, Hristu Enache Cftju, Dimciu St. Câju, Stcriu Gh. Câju,
Mihale SI. Bizdu. Iancu SI. Zissu. NicoJa Dimu Pancu, Gheorghe IIrislU
Caracota, Ghcorghc Iancu Tararache , Nicolae Iancu Tararache, Dimcca
Iancu Tararache, Dimu Gh. Câju, Mihulc Iancu Tararaehc, Gheorghe D.
Calaigi (în text Calagi), Gheorghe Steriu Dimu, Elena SI. Dimu, Panait
Dimciu Caracota. Hri stu Costa Zaburda, Dumitru HrislU Zaburda. Costa Gh.
Tâpu. Panait Pavel Poja, Steriu Iancu Tacu. 1lO

121, Avdula,jud. Durostor

D. Stefan Arghir. Dimciu D. Arghir. Mihail A. Papaziea (în text


PaopoLica), Dimu Constantin Mueenu, Atanase Banugadus ('l) Dind Iancu
Cusu, Sterie Gheorghe Cusu, Iancu Gh. Gog." Nicoluc 1. Casărică, Zoita
Iancu Grosu, Ele na Gh. II. Mantu. l aneu Dimciu Cusu, Zoita A. N.
Cacilltanu, Gheorghe 1. Gisărică, HriSIU D. Calaigi (în text Calngi), Tudora
1. Malllu. Dimciu Gh. Giru, f\'\aria Elluchc Gi ru, Steriu N. Gh. Calintaru,
Na idu N. Calilltaru, Steriu Iancu Gioga, Iancu Mantu, Nicolac M. Cocca,
Gh. IIristu zis Hâtu. Nicolae Gh. Hâtu , Enachc Costa Gima, Costa B. Gima ,
Sultalli\ Sofia Posnava, I-IrislU Gh. Calaigi, Gheorghe A. Tâpu. Vasile Iancu
Zgura. Steriu Ilmeu Zgu ra. Sicriu Caşărică, Gheorghe D. Arghir, Mihail
Iancu Gavrizi, Gheorghe 1. Gavrizi, Steriu Mihail T., Gheorghe Giru,
Nicolae Calintaru. 121

120. er. "JI/Tlllliui Consiliului tiI' Millişm"'. tir. 1021


121. eL "}lIrm,11I1 Cf!llJililtllli de MlUi$lri". nr. 1622.

'"
NICOLAE CUSA • OTiLlA PACEA

122. Arahagilar,jud. Durostor

Mihai Bajdeehi, Gheorghe A. Bajdechi, HriSlu A. Bajdeehi, Anlon Z.


Bajdechi . Ion Z. Bl~deehi, Ion Z. Bajdcchi, Nicolae Z. Blljdeehi, Atllllase 1.
l3ajdechi , Gheorghe St. Boia, Sterie Gh. Boia , Ion SI. Zgura, Nicolae Ion
Zgura, Foi i St. Zgura, Nicolae D. Farina, Sierie SI. Bi zdrighian, Gheorghe
A. Cokellru, Mllria Gh. COkearu, Alllnase N. Colcearu, Nicoille Cokellru,
Gheorghe M. Hagell, Sierie N. Palicari , Gheorghe 1. Peanci (în lext Panee),
Hrislu 1. Peanc i, Atanase SI. Anagnosle, Atanase N. Salrapeli, Sterie C,
f'.-1nhc ra (În tcxt Mnchcra), Constanlin Gh. Carscli, Ecaterina N. Carşeli,
Maria Ath. Ragea. Dumitru C, Zicu, Gheorghe A. Ragea, Ion SI. Ghin-
dimeanu. Mihail C, Stamu, Gheorghe C, Slllmu, Constmllin C, Tode (În tcxt
Toda). Ion SI. Para , Zurzu Ioan Steric, Gheorghe L. Bizdrighean. Anastase
IvI. Bajdec hi, Sterie C, Chicheanu (in text Ghichcanu), Hristu SI. Chicheanu
(în lext Ghicheanu), Hri Slu SI. Chicheanu , Nicolae D. Sârbu, Ecaterina D.
Papat:ostca, Allaslase Gh. Chichel\nu, Gheorghe N. MiSllca, Gheorghe
Papacoslea. Steric Limona, Anaslase Cellră, Gheorghe Ceară (in text Oară),
Mihail Satrapeli, Petre N. Mangiuchi. l22

123. Sili irul Nou,jud. DUl'ostor

Stere N. Avganti. Nkola Nisu (În lext Nici u) Coki, Vanghele SI.
Muheină (în text Muchona), Sterie D. Saramandu (în lext Smaranda), Sterc
Gh. Ghimi (Înlext Ghiurea). Gheorghe Gh. Mişll (În text Mosa), Agora SI.
Misu, Mihail SI. Muhcină, Gheorghe SI. Misa, Coslca M. Câju, Mihale SI.
Dimciu , Mihail SI. Misa. Mat:he M. Câju, Dimciu Gh. Ghiuvea. Stavrosilu
C, Ioan, Iancu Gh . Anagnoste (în te xt Anacnosle). Ghită (în text Ghita) N.
Anastase, Pari s Atanase Slefu, Gheorghe Costa Gh iuvea, Iancu Gh. Ghilă,
Durniru Gh . Ghiuvea, Ele na 1. M. Nicol .. . Alcxc Gh. Gavrizi, Atanase 1.
Ghită. Nicolae J. Ghită. Nicol ae SI. Cflju. Musu M. Carlllllan Sterie Dimciu

122. Cf. "Juma/ul COI1Ji/iullli il" MiniSlri". nr. 1624.

'"
r
Macedo-aromfilljj dubrogeni' The MlIudo-Aromani(lIIs il1 Dobmdja

Me~gcan i , Pari s Se Costea, Stcrie Mihalc Iancu, Stere Dimciu Mergeani,


Pans SI. Costca, Sferic Mihalc Iancu, Stcrc Dimciu Simiti, Gheorghe Dima
Cuvat5 (în text Covntă), Vanghele D. Maria, Mihail N. Câju, Stefan C.
Va.~ilc, Vanghclc D. Vallghele. Enachc St. Avganti. Dimciu M. Saramandu
(în tex t Smar:mua), Mihail Oh. Teja (in text Teju), Gheorghe Tcja Paris,
Gheorghe ah. Ghilii, Dind SI. Mcrgcani (in text Mcrgcaru),12J

124. Ilogcacoi, com Ialâ-Ccat lagea,jud. Durostor

Nicolae Stcriu Pociu, Ion Nicolae Pociu, Costea Sterc Pociu. Coslca
At;I11:1se Learciu. Mihail Constantin Dimci, Anastasia Tasu Oh. Bllrdu,
Gheorghe Dumitru Duzi, Dumitru St. Cîulifică, Zisu Gheorghe Bardu (în
text Pardu), Gheorghe Mihail Ciulifică, Mitrus Nitcu Paris, Mihail Ghcorghc
Cusca (În text Tusea), Ion Stcre, Mihni! Ciu l ilică. Vasile N. Farin, Mihail
Stcre Ciulifică, Hristu ]\1ih<lil Tusa (în text Tosca), Costa Dumitru DUli,
f\,l ihail Ioan Ru şa (în text Rusea). Ghcorghe A. Anagnoste. Hristu Stere
Ciutlică, Dumitru Con.~tantin Duzi, Constamin Paris, Nicolac Coh. Farin,
Stere Nirlu, Ilristu Stere Toza, Sterghic lIrism Toza, Sterc T. A1cxc Nico!a,
Iane T. Nicola, Dl\mitru A. Zicu. Adam Hristu Zicu, FOIi Zisll Bardu (în text
P:lrdu).124

12S. COIll . Ezibci,jud. Caliacra

Dimciu Gheorghe, Enache Gheorghe Enilche, Niculae hmeu. Pmwit


Mihale. Iancu Gheorghe, Gheurghe EIHlchc Dumitru, Stere Enache
Farmason. j-Iristu Dimu Dimu Gheorghe, Nicol<le Gh. luruc , Mihail lurue.
Ecaterina Misa. Sterie Misa, Dumitru Panita, Nicolae Tasu, Gheorghe
Iancu, Gheorghe Constantin Chiosc, Mihail Ianus, Stere Gheorghe. Stere
Nicolae Carabas. Gheorghe Nicolae Carabas, Gheorghe Nicol<lc Carabas,
Nicolae Z. Cambaş, Nicolae Gheorghe Chiose, Stere Tutungiu, Costen Gh.

123 . eL ")",.,U/I"I COiuili"l"i de Ministri". nr, 1625.


124. eL ")""'Il/I"I CVII:;;li"I,," (le /11''''$/'-''"'. nr. 162(,.

113
N/COLAIi rUSA' onUA PACEA
l
BuciUllcanu (în text Buciveanu), Nicolae Dervcncu 125 .

126. Unil"ea,jud. Durost()r

Dimu Papaianc, Ion D. Papa iane, Stcrc D. Pa paiane , Dumitru


Papaiane. 126

125. eL "Jum(l/"I (;/i/lsililll,,; de Millistri". nr. 1425.


126. el. "juma/ul COl1silil/Illi dl! Min/Slri". nr. 1282.

'"
Macedo-al"omâllii dobrogeni' 71u Mar:edo -Aro"''''tialls in Dobmdja

Victimele aromânilor În Cadrilater

NcîntelegcriJe dintre bulgari, populmia majo r itară în Cadrilatcr şi


macedo~aromâni , noii veniti, au degenerat adeseori În conflicte. Aceste
conflicte erau oarecum previzibile şi chiar inevitabile.
I ată de ce!
Aromânii, plecati definitiv din tările de origine, au fost lIşezmi în
Cad rilater, în România de atunci; au fost colunizati şi împroprietăriti cu
loturi de pământ in noua lor t ară. Era fire sc ea ei să-ş i apere noile proprie-
tăţi ~i impl icit acest teritoriu nou pe c<lre România îl dobândise la 1913. 1
Bulgarii, locuitorii băştinaşi, lIU devenit din 1913 cetă teni ai României
odată cu Cadrilaterul. Ei nu erau minoritari însă. Acest fapt îi Îndreptătea
să spere că noua sch imbare este una prov izorie şi că această regiune până
la urmă va reveni Bulgariei.
Statu l român căuta să aplaneze aceste conl1icte. Pe de altă parte însă,
politica statului român de atunci era orientată către consolidarea (lUIO-
ritătii române din punct de vedere teritorial, social-cconomic si national.
De aceea s-au făcut colonizărÎ în Cadrilater, aducându-se macedo-aromâni
ş i regăteni . Co1oni wrea Însă Il-a fost o operă de binefacere sau de satis·
facere a intereselor acestor colonişti; ci o ope ră prin care se preconiza o
mai bună asigurare a graniţei de sud a statulu i. Sigurant:L statului si intro-
narea ordinii au dus la ideea de colonizare a Dobrogei Noi.
Statul bulgar ducea si el aceeaşi politică. Pe de altă parte, Însă , nricc
actiuni organizate În scopul revenirii acestui teritoriu în componenta sa
erau binevenile chiar şi cele subversive; se disocia, evident , de lIctiuniie
corni tagii lor care treceau granita, actiuni cllre se soldau cu morti şi răniti.
Asa au apărut Soc ietatea culturală si de binefacere "Dobrogea" , cu
arie de răspfllldire în centrele cu populatie bu l ga r ă, si mai cu seamă,
Mişcarea revolutionară dobrogeană - V.D.R.O., Înfiintată cu statut În
1925; avea sediu l la Sofia dar avea filiale ş i la Rusciuk, Vama, precum şi

1. Mncedtl-aromiinij jnsot~nlJ Întodcaunn pntrulc!e armate; la granilă. p~rt;cipi1nd J~


acluni!c organizate în an'st $Cns.

115
~ -------
1

NICOlAE CUŞA • OTIUA PACEA

În Durostor. Aceste organizatii pe lângă swpuri eul urale, aveau pre-


ocupări iredentiste: independent<! Dobrogei si apoi alipirea ci Oulgarici. 2
Conl1ictele locale, care de fapt erau mai mult de natură economică
(pentru oblincrcll loturilor agricole) n-au pUlut fi evitate. Aromânii erau
văzu ti de bulgarii autohtoni şi nu numai, ca unii care stricau vechea orân-
duială s i socotelile lor vii toare; bulgarii, la rândul lor, erau văzuti de
arolllfmi ca unii care împiedicau stmornicirea lor în regiune.
Acesta este. de fapt mot ivul declanşării connictclor dintre ei. con-
flicte soldate Însă de multe ofi cu victime de nmbclc pihti.
Asa cum se Întâmplă de obicei, victimele, În cele mai multe clIzuri,
sunt ne vinovate; prin moartea lor Însă produc În mod fatal disensiuni
interetnice, în<.:heiate cu urmări nedorite de părţile anate în connict. Cu
atât mai mult aceste victime trebuie vencrate!

2. Acc5!c asociatii ~rau organizatii de c~(rcm!l stângă. eL Arhivelor Statului . Rful1nku


V&kea.l:>..Jsar nr. :\11933. fii:! 165 .

'"
J
MueedO-QrO/l/â"ii dobrogf!lli' n,t: Maet:da-Armmm;ml$ il! lJobrmlja

In Memoriam

Ertimic Ca ra t aş, ucis la 4 septembrie 1927 la punctul Oenicler, pc


şoseaua Silistra la 14 km de Bazargic, la 6 seara, lângă pădure. A fost
omorAt de comi tagii bulgari, împotriva cărora colonistii trebuiau să se
"pere mai mu lt si nguri.
R eferittţe: "Peninsula Balca/licd", V, Nr. 7, 8, 1927; "Unil'ers/ll",
XLV, Nr. 223, 25 se"f. 1927.

T ă n aseGota, asasinat în noaptea de I spre 2 noiembrie 1927 de


către comilagi i în pădurea Caracuz din localitatea Cocinu, jud. Durostor,
unde IOl.:uia si T. GO\a. Era un om harnic, lini~tit Si gospodar. Aromânii
veniti din alte IOl.:ulităti s-au dedut 1:1 represulii , o serie de localnici bulgari
băn u iti de complici tate au fost bătuti.
Referil/re: "Voill/a 1!U(l.\fru, 1, Nr. 1, Sili3fra, 1928; "A(:/iwu:a ROIl1/l-
neasa} dill DI/roslor, II, Nr. 23, Silisfra. 1928; "Pe/linsula Balcanicii", V,
Nr. 7, 8, /927.

Hristu Gicu, dclcgatul macedonenilor din Chiosc-Aidin, localitate de


lângă grani t ă,jud. Ourostor. A fost omorât În 23 decembrie 1928. în pădurea
de I[Ulgă acest sat (destinat a fi colonizat cu ai săi) în ehi]) mârşav: i-au fost
sfârtccate măruntaiele cu baioneta iar degetele de la mâini si urechile i-au
fost tăiate. Co l on i ştii revoltati din Chiosc-Aidin au aplicat o corectie la 40 de
bulgari. (Fără victime).
R eferillre: "Actiullea ROlI/âneaSClI din DI/rosfor ", JJ 1, Nr. 30, 1928.

Zizi H aşoti , uin satul Ghiore, judetul Cali;tcra. A fost omorât în ziua
de 2 \ decembrie 1928. În urma unui connict minor, pentru ni şte paie ce
apartineau localnic ului bulgar Doniu Zlatef, alături de care erau si alti
locuitori de origi ne bulgară. Zizi Hasoti, doborât la pământ cu furca , a strigat
după ajutor. Au sărit degrabă Imi multi macedoneni din apropiere. S-au
schimbat focuri ue annă. Colonistii maccuoncni n-au tntS În plin, uu tras la
117
NICOLAE c.:UŞA • OHl.IA /'ACEA

pidoare. Din nÎndul lor lW fost c:Îtiva răni ti si utlul 1I1ort: Zi,.Î Hasoti. Dintre
autohtoni. unul ră n it În pic ior Si unul bătu t.
Re/eri//le: "CuI'lÎ/IIul Nostru", " /JaZ(jl"gic. 1928: "Legio/larii"' , 1, Nr.
1, fl(/ZCIIXic. 1929. "Peni/lsula /Jalconicel", VIII. Nr. 9. 1930.

GheOl·ghe lJarduc - 12 :mi


Tănasc M.lJardHC - 13 an i (erau rude, veri)
Au fost ucisi mi se leşte în Lina de 5 septembrie 1930. Corpurile lor au
fost descoperite în ziua de 6 septembrie. pe câmp. Ia marginea satului
Arabagi,jud. Durostor. A(;csti copii în vâ rstă de numai 12 şi 13 ani făceau
parte din grupul de aromâni imigrantl din Bu lgarill. Au fost aS:lsinatl în
cond itii de nemaipomenită cruzi me: corpurile având intepături de cutit , cu
beregate le tăi ate în profunzime, (;apetele fii ndu- le aproape decapitate . În
presa vremi i s-a scris că aceste crime de la Arabagi (lângfl Bei-Bunar) au
fost săvârşite de wlllitagii veniti de peste gra nit ă. Jar sprijini li de localnicii
bu lgari (!>rÎn gă7d uire şi hrană). În scopul de li Înfricoşa pe coloni~ti . Acest
IUt:fU nu s-a întâmplat,t:olonistii ma(;edoneni au aplic:l' legea talionului. Un
localnic bul gar a fost ucis cu focur i de revolvcr. pe soseaua Sili s tra-
Bazargic. lân gă Cnraonnan. drepi răzbunare. Acesta a t:ăzUl nevinovat fiind
primul bulgar Întâlnit în drum.
Referinţe : "Ac/iunca ROII/(ÎI/e(./scll llill Durvs/ur". IV. NI". 53. Silistm ,
1930: "Patria··. " Nr. BaZllrgic, /930, "Buciumul" , 1, Nr, 32, B(l zarg ic, /930 .

llristu IJÎmcică, din ~atul Nădejdea, jud. Caliacra (sat aşezat la granita
c u judetul Durostor, nu uep,ute de Arabagi) a fost împuşcat pe la spate de
căt re M. Gheorghieff. Desi localnicii bulg<lri împiedicau pe colonistii mace-
duneni sf\ se colonizeze în sawllor. în lunll septcmbrie 1931. din penultimul.
transport de co lonisti, 7 familii ue arolJl âni repllrti7ati, au reuşit să se sta-
bilcasd în locali tate. Cu toate că erau În permanentă sicanati, colonistii nu
s-au l ăsat intimidati. in ziua de 26 decembrie 1931. Ia cafeneaua din sat (a
bulgarului Dumitru SlOiannff) , efl,i va colonisti Illa(;cdoneni au fost provocati
de niste ircdentisti bu lgari care le-au adus diverse injurii; când acestia au
ripostat verbal toti bulgarii aflati ÎTI ca fenea au sllrit asupra lor si au început
să-i hată rănincl grav pe colonistii : D. G. Hagi. M. G. Hagi ş i D. Hristu .
Alarmat <.le zgomote ~ În jurul cafcnclcÎ sosiseră alti bărbll\i înHrlllati l:U
",

Moudo-l"t,mâIlÎ; Jobrogelli -nu lIfa<:~do·AromllnÎ<lnS il! lJvbrudjl'

topoare ş i coase -, ]-Iristu Di m cică a iesit din casă si s-a îndreptat spre calc-
nea să vadă L"C se În tâmplă acolo, Din spate, dar de la d i stantă a fost impuca!
de caraula M, Ghcorghiefr. După u oră de agonie cu loale ajutoarele date de
colonisti, tânăru l Hristu Dimcică si-a dut sunetul. Caraula M. Gheorghicff. a
fug it. trecând tlranita În Bu lgaria. Multi colonisti din satele Învecinate au
sosit în satu l Nădejdea Cli prilejul Întnormânlării lui Hristu Dirncică. Unii au
vrut 511 se răzbune, nu S-:I ÎtlIâmplat În să nimic; majoritatea coloniştilor au
răsp u ns cu resemnare Îll lovărăs i nd În tăcere ncînsul1etilul corp al lui Hristu
Dimcic:! I~ ul ti mul drum.
Referinţe: "BuciulI/lIl", II, Nr. 83, Bm,m-,:;c, /932

Maru ş a Tu gcaru - 14 ani , uc i să de I cu o grenadă aruncată de


cumitagii în casa bun icul ui ei, Stere T ugcaru. fruntas m!lcedonean din Sarâ-
Nebi (Saranebi). judetul Caliacra. Batlua de cumitagii de vreo 2H de oameni
Înan na1i care au săvârsit acest atac de la 9 octombrie 1933, a intrat în
Cadri later (vcni nd di n Bulgaria) prin jud. Durostor. la fi nele lunii septembrie
1933; ilvând drept { in t ă răp uncrca dc1cgati lo r macedoneni Gheorghe Celnicu
din Alffllar si Stere T ugeHIlI din Sarânebi.
împotrivit lui Stere T ugearu, delegat al celor apmximativ 20 de familii
de colonist i macedoneni din Sarânebi (om cu un trecU! frumos în luptele
natiomtlc din Macedonia). au fost întreprinse. de căt re bandele de comitagii
vcnite de dincolo de g ranită, Illai multe atacuri.
Astfel, În vara anului 1932 (cu un an Înainte deci!), un grup dc vreo 12
pcrwanc Înannatc l-au capturat pc S. Tugearu (în momentul dnd icşea din
casă ducându-se la arman), după ce l-au riinil cu bHioneta. Datorită fiului său
mai mic, ],mcu, care în clipa aceeil se Întorcea de la câmp, a pUiut scăpa însă.
La tipetele tatălui să u el a tlescă rcat câteva focuri tie revolver in grupul de
banditi răn i nd pe utlul d intre ci. În invălrnăş,tla a putut ~căpa bătrânul
Tugearu . Comitagii au fugit. Î n urma acestui atac s-a făcut o anchetă
polilienească m in utioasă, anc hetă care a stabilit complicitatea mai multor
localnici bu lgari d in acest sat. Un ii dintre complici au trccut frontiera în
Bulgaria iar ahii au fost pri nsi şi deferiti justitiei.
in septembrie 1933, cam cu două săptămfini înaintca atacului de la 9
octombrie, bantla a alacal pc Gheorghe Ce/nicu, e:lru ia Il-au reusit să- i facă
nimic, pen tru că e l era i narmat ş i le-a ripo,~ta l. I-au omurât dOilf. cu o

'"
-
NICOlAE CWjA • 011UA PACEA

grc na(lii 7 oi. Desi măsurile de p"zii di n zo nă erau severe (între timp fusesc
prins un membru al bandei, Peire S. Petroff, eliTe a denuntat alacul pre-
conizat si pc membrii bandei), cu ajutorul locuitorilor bu lgari din Sarânebi.
Conac ş i celelalte sate din împrejurimi, banditii au putUI să se strecoarc
IlcHbscrvlIti până la locuinta lui S. Tugcaru pc care au încercat să {) forle7e.
Din interior li s-a răspuns cu focuri de revolver. În casă se ana sotiu lui
T ugcaru. fiul cel mare, Nicolae ş i nepoata Marusa (1. Tugcaru era În sat la o
întâln ire cu agronollm l regiunii în vederea parcelării loturilor). Furioşi că cei
\.l in casă nu vor să se preuea. banditii au inceput să tragă spre casă, ca Într-o
lintii dintr-un poligon mi litar. Văzâ nd că Il-JIU succes să-i scoată din casă au
aruncat 6 grcnm.Jc, câte una in fi ecare cameră a casei lui Tugeam. Au explo-
dat 4 din ele făcând prăpăd in j urul lor: tiul cel mare Nicolae a fost rănit
grav. unul dintre picioare i-a fost complet sfărâmat (va muri, nu după mult
timp). Muru~a, nepoata lui S. Tugcaru omo rât ă pe loc iar bunica ei grav
rănită. Când com itagii se pregăteau să dea foc Întregii case si acareturi lor . un
coloni st curajos din Împrejurime a început să tragil asupra handei. Speriati
ctlmiwgii au păr~sit sutul l ăsând în cusu lui Tugearu un mort, un schillKlit
grav şi un rănit.
În fuga lor pc şosea au întâlnit un convoi de (."'OIoni51i macedoneni din
satul Carageat, jud. Durostor. cu c11rulele încărcate cu lemne. Au ÎncepuI să
tragă asupra lor. Trei colonist; au fm l atinşi de gloante. unul mortal, un copil
de 18 ani (neÎmpliniti ), Stere Adam Gheo rghită ş i ahi 2 grav rănit i .
A treia scară banda a intml în satul Sever R ădulescu. sat pur românesc
locuit de romfmi regăleni şi macedoneni, prol1Wnd că marea majoritate il
btlTbatilor se unau la O nuntă În satul Cageaolar din Durostor. Dupii ce au
bătut pe caraula SlllUlui 15sându-1 în nesimtire (aceasta era Înzestrat doar cu o
puşcă cu nu mai două gloante in dotare) au pătruns in gospodăria lui Nicolae
Marzav3n. unul dintre cei mai înstăriti macedoneni, unde au mal tratat pe
mama acestuia de 75 de lIni forlând-o să le arate locul unde işi lin banii (au
intepat-o în 2 locuri cu baioneta , i-au tăiat O parte din ureche si apoi i-au uns
cu gal un ochi si i l-au încălzi!...). Au luai 200.000 de lei În hârtii de câte
IUOO Ici si multe moncdc rJc aur Si lucruri scumpe. La plecare întâlnind un
colo nist regiitean ce venea de la moară l-au omorflt.
B ;1:1111111 atltcurÎ lor com itagiit(lr bulgari În toamna anu lui 1933:

'20
Mucedo~românii dobrogelli' 1"I,e Maudo-Aromw,iuJlS i/1 Dobrudja

1. La Sarânebi 2 morti (tată şi liică) şi un rănit (mama primului).


2. Pe soseaua Bazargic-Silistra l mort si un grav rănit.
3. u! Scvcr Rădulc sc u un mort ş i 2 răniti (mama colonistului Nicolae
MarZllvan si carau la).
După Înmormântarea victimelor de pc UfITW atacului de [a Sarânebi
col oni ş tii s-au adunat în fata prefccturii Caliacra la Bazargic. Au particip:!t
alături de macedoneni si români. Manifestanti i au cerut măsuri de sigurantă.
in urma discutiilor pc care delegatii le-au avut cu prefectul Vasile Tipărescu
s-a ajuns la un consens, promitânuu-se un pachet de măs uri pentru viitor,
citite multimii de către acesta. Printre ele: Înlocuirea funct ionarilor şi demni-
tari lor de o rigi ne stră in ă şi transferarea lor în vechiu l regat, În vederea desli-
intării maliei .mtohtonilor bulgari; înarmare:! colonistilor; deschiderea unei
anchete cu privire In atacuri le săvârsite etc. Co l on i ştii multumiti de aceste
promisiuni , s-au Îm p răştiat in liniste.
Localnicii bulgari din Bazargic (negustorii) În semn de protest fală de
aceas tă manifestatie au Închi s magazinele iar . Societatea de Cultură si
Binefacere "Dobrogea" a Înaintat o plângere Soc i e tăţii Natiunilor de la
Geneva. sem n at ă de 1. Stoianoff, presedintele S<lCiet1itii si de P. GospodinolT,
secretar. În"mod c inic În continutul plângerii (text ticluit la Solia, în limba
franceză) se invoca posibilitatca că aceste crime ar putea li făcute chiar de
co]onisii macedoncni. numiti În textul plângerii "Koulzovala4ue".
Referi"ţe : Anclleta Prefecturii OuruslOr solicitatc'1 de ministml (le
illteme prin adres(/ Nr. 2262. A3. martie, 5, 1934. fn Arllil'ele Statului
IUlII/nicu Vâlcea, FOlld Prefectura Jude/ulili Ourostor, OOM/r Nr. 2011934.
jilele 163-165;jilele 170-189.
"Românul", VI, Nr. 71. 15x, Silistra, 1933.
"Plugarul", 1, Nr. 6, 15x. Bazargic, 1933.
"Legiol/arii'·, 1, Nr. 35, 20x, B(/zw·gic, /933.
Stoica La.~cll . op. cii., 2002, pag" 28-40, CII menliwlea c(J Iancu TI/gcarll
a ·illlen'enil, sa{I'(Î"dll-si raul/, fII {/facui dill 1932,1111 ill cel (le la 9 septembrie
1933, C/IIII se specijicd Î/I articohd citat (p. 38); iur Sfere Adam Gheorghild a
fo.~·t Îml)l/~HIf de lIcceellJ·j bal/d(}, Î/IIr-aden}r, dar /III În casa lui Tugearu ci
pe soseaua Baz(/rgic - Silistra, Adam Gheorghi/d aflâlldll-se ÎII cOIII'oiul de
cifrufe atacat de comita8ii.

'"
NICOLA E ('USA · O1IU,I/'ACEA

Nicolae Tugearu , ră n it grav la 9 octombrie [933 de o grenadă in


lItacu[ comitagii[or de 111 Saril·Nebi; decedat În urma acestei răniri.

Sierc Adam Gheorghil:i - 18 ani , ucis prin impuscare de comitagii [a


octombrie 1933 pe soseaua Bazargic-Sifislfa, În apropierea localitătii
!.)
SanÎnebi.

G heorghe Barzu , ucis În chip mârsav la 10 april ie 1933 în pădurea


din apropierea satul ui Mflrzac de l ân gă BHimm-Bunar jud. Caliacra. Era
delegatul col on işti [ o r din Mârzac şi uu ă a şase copii minori. in ziua de 10
aprilie 1933 a ieş i t pe la ora [2, ducându-se la câm p. Nu s-a mai Întors. A
fost grlsit 11 doua zi În păd u re cu mâin ile legate cu fitil de lampă , tăiat la
gât ş i brat ş i cu un glonte În piept.
Ref erinte : "Legionarii", f, N,.. 17. Bazargic, 1933.

G heorghe Lepăr , asasinat În ziua de 13 mai 1934 În comuna Cara-


geat. j ud . Durostor. În această zi, Gheorghe Lepăr. primar În com ună.
i ntorcându-se de la cafe nea. a fos t acostat de Gh. Jccoff ş i Dimo SI.
Jccoff, pădurar. i ntre ci s-a iscat o discut ie (in acea zi avuseseră loc
alegeri în com un ă) altercativă. Din spate li apărut Oh. Coliu Ciolaeoff,
care l-a lov it în cap pc Oh . Lepă r cu un par, omorâllltu-I pe loc: după care
agresoru l a dispăr u t fugi nd Înspre Bulgaria.
Dâlluu-sc alarma colonisti i Ill;lccdoneni s~au adu nat În jurul cada·
vrului. Revoltat i de imagi nea ce li se prezenta in fata och ilor, s-au hotărât
s ă- I r ătbune. Au int rat În casa lu i Dimo Jccoff, unde bănuiau că se
ascunde Oh. Ciolacoff, asasiJl u[ primarului. D. Jacoff, În loc să-s i vadă J e
treabă, i-a întâmpinat cu cuvintele: "Asil trebuia să i se întâmple primaru-
lui": I-illi lovi t cu toporu l in eap omorând u-1.
R eferillţe: "RolI/rl/ml", VI , Nr. 86, Silislra, 1934.

122
SOCIOLOGIE ROMÂNEASCĂ, III, 4-6
Noe:Colonizarea Cad rilaterului

~
\ 1' ~
<JUO . ,..,,0 v HARTA COI.O/YIZĂRILOR
LJI I'f

o CAORILATER
fii:.A4S l'f- t1O.000
:I

o
I'y

"
.s
I
r
I

I
SOCIOLOGIE ROMÂN EASCÂ, III, 4-6
Npe: Colonizarea Cadrilaterului

", \ 1 ,.
.
" VO . /1>. "O v HARTA COLOII/ZĂR/LOR
J \l D· , \. f O "
c;.
<>
t)/iY
CAlJ.q/LATE,q
fi~A4/:;'(}O.OQo

C'
o
'Y
o ~
s .,.
""""'~
...
o~ -
OA4,~
"1
~ Ai
.,.
,
-4
v
{

,
o

~!l-Iag'i
".,._ .....,
"_A<I ... wl'.,..'
G
oC'"r4.-JO'r

o S., *,..,,..,.,........
C_..

'" -_.. ..-.


-
~.,....,,,,.~.(,

- -\f:""
..' .... /~~:.~
.,.
~-,,,

~ ' " ..I,:,~~' '</ iri?'


r-~..... •.:
" .....
'_ltI-'~I;
- - _. . '1 .. .h"',.,t. ,"
".trl' ' ~
-
- ' 1 ., ;';"""f";
l~/wir C'oI C""'"'~h· ",~ ... aob_/ ~ ~ q-
..------
c.... . . . ... ,~..,.,";~.;hm
. -<?
.~~~ a
~ ...k .

I V'
~
..., .,. ". II
t '" ~
iHacrdo.arOlllâllii dobrogeni· The A/acrdo-ArQmanin//$;// Dubrudja

V. RECOLONIZAREA AROMÂNlLOR
ÎN DOBROGEA
- JUDETELE CONSTANTA ŞI TULCEA-

A doua colunizare sau recolonÎzare a macedo-aromân ilor a avut loc În


anul 1940. În acest lLll România a pierdut Basarabia şi Bucovina (prin dic-
tatul de la Moscova din 26 iunie 1940) teritoriul de nord-vest al Tran-
silvaniei (prin dictutul de la Viena din 30 august (940), si Cadrilaterul (prin
tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1(40).
Cauzele celei de-a doua culoni zări s-au t.Iatoral, deci. tratatului de la
Craiova. Tratatul si Anexele sale 1 au fust ratificate prin Decretul lege Nr.
30.999 din 10 septembrie 1940. În cadrul Ancxelor la Tratatul Încheiat Între
România si Bulgarill, ari. 3 stabilea ca în termen de trei luni, incepflnd cu
data schimbiirii instrumentelor de ratificare ale Tratatului . să sc procedeze,
"la un schimb obligatoriu supusii români de origine CInică bulgară din jud.
Tulcea si Cunstanta si supusi r01mÎni de origine Cinică română din jud.
Durostori şi Caliacra". 2
Pentru aromâni începea asadar o nouă strămutare: II treia pentru
fărsirotii din Albania, a patra pentru grămustenii din Grecia Si Dulgaria si in
line, a cincea chiar. pentru fârsirotii veniti din Grecia.
Parcă a fost un blestcm asupra lor: să nu aibă liniste ş i statornicire .

I Publical il! Muniturul Oficial. Nr. 212. 12 scplcmbric 1940 (si În !imna francezii).
2. Loc. ciI.

"3
N I COLAE ('UŞA ' OTfUA I'ACEA

Importa nt este faptul că n-l\U sucombnt; au sridat aceste dureroase


exoJuri de care au avut parte. constienti că nu le sunt hărăzite de soa rtă ci
de conjunctura vremurilor respective.
Tot ast fel au tratat si această ult i mă emigrare.
Înai nte să arătăm cum s-a des f,lşurat recolollizurea ş i care au fost
l ocalită l ile unde au rosI asezati, se cuvine a ne opri nsupra unei chest iuni
care necesită o clariricare:

Numărul aromânilor colonizati În Cadrilater


C u noaşte rea cu exacti tate a numărulu i aromânilor până În 1940, era
imposibilă. În tabelele rcccnsământului din 1930. nu au fost incluşi (probabil
pentru faptul că încă nu erau cetiHeni, Întrucât în recen sământuri mai recente
sunt trecuti, chiar dacă aromfmii din România nu sunt dedaruti etnic sepnratl't).
Din aceste motive În l ucrările de spec ialitate au fost avansate diverse
cifre. autorii minimalizând J sau amplilicând4 numărul lor. În ultima vreme s-
au luat În calcul celc două ci fre lansate de Vasile Mu şi şi Constantin Noe.
Unii au considerat ca etalon estimarea fi'lc u tă de V. Musi, altii pe cea a lui C.
Noe. Concret. primul. în cartea sa "Un (le(xlI;u tie colonizare În Dobrogea
Now1", sc risă în 1935 . i ndică cifra de 6.553 de familii (inmultit cu 5 media pc
famil ie - rezultă 32.765 de suflete). Vasile Muşi nu indică sursa acestei
eva lu ă r i: Constanti n Noe, în "Colonizarea Cadrilaterului" scr isă în 1938,
ind ică cifra de 4946 de familii de n1Hcedoncni (adică 24.730 de sunete). C.
Noe spec i fică sursa: tablourile de colonisti (capi i de familii ), aprobati pc ccn-
tre si categorii la data de 15 februarie 1932, preluate de la Serviciile agricole
<tIe celor do u ă judete si pe care le p u blică la sfârsitullucr1l.rii mentionate.
De!;i, C. Nuc evalua numărul aromânilor după tablourile cu coloniştii

3. Th. Capidan. de ac,uplu în ··M"cedQr(!,.,/iIl;i"', pag. 8. esti,ua numai 12.000 de


suflete.
4. Em. IJlIcut~ În "Peninsula lk,/canici!"', VI. 1928. afirmD eli nlllllllmllor ar fi r"st 4(JJJ(X)
de ~uflctc. evident li c~agcr~n:: cu Însumi am stn:\:urut li inarJvertcntll ;11 '"M(lct'JvromlÎllii pe ,'('Iile
iJturil!i'". J99tI. pag. 45. unde am seris eli "1()/n/1I1 popII/fi/ici flromlÎl!l! sosile ill /940-4/ În
lJohrogea. se eSlimt'aul ItI 65381. imi fac me(/·..,d,Nl. preciztimJ dl a("l!mlt! âfrt! prelrwl/1 Jin
dO<"lIl1U'lI/d,> ("I!I"/"I'I«II', i"din1 11(' filplnWlI<lmlllllllmr colonis/ilOI" (deci si l"egtll('1';).

'"
Maudo-aromânii dobrogelli ' l'he MaceJo-Aromallians in Dobrudja

aprobati În cele două judete, în februarie 1932, afirmând că "de la februarie


1932, pâ/lll astelzi (până În 1938, când s i-a scris luc rarea, n.n.), silua/i(/
llumerici1 a colonistilor macellol/efli 1111 s-a .tchimbal mult"s. Realitatea este
alta în să, colonizarea s-a continulU pe tot parcursul anului 1932 si 1933;
colonizarea Înceta abia la sfârsitul lunii deccmbrie 19336 . in lIcest intervlIl
au sosit gru pe numeroase de grăm u ste ni din Bulgaria si din Grecia, tinu-
turile Cavala si Seres.
Cercetând fondul Prefecturii jud. Durostor, ex istent la Arhivele Sllltu-
lui din Râmnicu Vâleea 7 , am găsit un documcnt care face lumină În această
problem ă; este vorba de un tablou numeric c u date exacte ale populatiei din
acest judet, pe nationalităţi si colonisti, existenti la 1 mai 1940. Din păcate
pentru judetul Caliacra nu am găsit un ascmcnea documcnt; fondul Prefec-
turii Caliacra este inexistent 8 , astfel că tabloul numeric pe localit1i1i al popu-
latiei din Caliacra. similar cu cel din Durostor (ambele tablouri au fost ordo-
nate de guvernul Ion Antonescu). nu este de găsi t. Cunoastem Însă numărul
fami liilor (capii de fami lie), colonizate în acest judet până la 1 septembrie
[937, dintr-un tablou concis al O.N .A.C.-ului, care spec ili că totalul famili-
ilor pe nationalităti. Tablouri le (attti pentru Durostor cât pentru Caliacra) au
rost cerute printr -~ c ircular ă ex pres de către Tinutul Marea 9 , Serviciul
admi nistrati v prin Rezidentul Rega l.

5. C. Noe. ··C%lti7.areo Codri/ole",'"i". 1938. pag . 154.


6. încetarea oficial~ a l.'Otonizlbii a fost În dirC(;tă legăturli C II asasinlln:a primului min·
istru I.G.Duca. Ia 29 ocl.'embrie 1933. La aceast~ erimli au participat doi studenti macedoneni.
Ion Caran ica si [)oru Bclimal."C. Cel care 11 tras a fost Nicusor Constantinescu. dar acest lucru a
avui mai putin~ importanti!. cei doi au pllrticipat si ei la asasinat.
7. Acest fond s-a anat În moo firsc până în 1996 1,1 Constanta. Din moti\"C l\CeunOS<,:Ule
fondul "Cadrilater" a fosl mutat la Rilmnieu Vâlcea.
8. Din diS/.1.J\iile purtate cu doamna Angcla Pop (căreia îi muitulliesc si pe accasti! cale pen-
tru inFormatiile pertinente oferite CII multii gcncnujtalC). arllivi51 p!Încipal la Arhivele Statului din
Constanta. am inteles ci! fon<.lul respectiv 11 fost distrus. Se IX1JC d a fosl dus pc vremca comunistilor
11\ fabrica de Mitic Lelea unde 11 fost "n::eidat"·. adidi li r"st ",fulosit ca rnatcrk primii.
9. Prin Decretul-Lege N r. 347 din 14 august t938. denumit sau denumi ti! "'A'gea
adminis/o/il'i1" s-au Înfiintat 10 IInitilli administrativc numite tinuturi - cu atributii ecunomice.
cu ltural e si sociale. Administratia tinutului era condusil de un Iczidelll regal si dc un consiliu
fomal din membrii alesi si membrii de drept. Tinutul Marea avca resedinta 111 Constanta si
cuprindea judetele: Constanta. Tulcea, talOll1ita. Caliacrn SI Duroslor.

125
NICOLAe CUSA ·Ol'lLlA PACEA

Prc(ectura Jud. DUrustOf


Nr.OO5471L21 Apr. 1940
Intmfc (s/am"ihl)

TINUTUL MAREA 20./V'940


SERVICIUL ADMINIS1RA TIV AC~"'. cxecu/111
urgel1/
Urgent col. indescifrabil

Domnlllui prefect al judetului Dllro.ftor,

CII onoare !'it rugdm a ne inainta de urgcllfd /III tab/ou numeric CII
poplllaria din judellll Dllrosfor; pe lI(l/iol1(/li/(l,i elllice si pe comU/le, inclusiv
fOaie oraşele.
Ni se I'or trimite daleli' (/cllwle, la zi; ÎI/nici II/! caz I/III/i se I'or trimile
rimele recellsămâ/lllllui dill 1930, tlale pe care le avem si IIvi.
Tabloul va cllprÎlule po/mlatia pe suflete şi )'a lII'ea si () /"Ilbricd spe-
ci(IM unde se l'a Irecc, tol pe suflete IIllllu7nd ("%/li.j·tilor din CO/lllllul, CII
prol'ellicmG lor (1I"lI/lsilwjllcni, bucovil/clI;' b(/sarubcni, limocelli, macedo-
/leni elc.).
De llSt:tllenea u rubrici! \'(1 cuprimle Ilwlldnd /urci/or emigrall/i di/\
comlllu1.
DI. referelll sWlislic va cellll"lllizG aceste date si )'{/ avea grUc1 .wl fie
II/aiI/tate Timlllllui ÎI! cel mai scurt timp posibil.1

RezillclIl Regal
S.S.IlIdescifrabil Director
S.S. Indescifrabil

l. Arhivdc SI'Uullii Rm. VnJWll. Fond. Pre(ectura Jutlcluili i DlIrostor. DO~Hr 24/ 1940.
flInll.~.

'"

Macf!do-llfomânii dobrogf!lIi' Th~ MlIudQ-Aromw liaru in Vcbrudju

Tablou
Ilumeric de IJOpulalia dill judeţul Duro.\'lor pe narionalităţi la data de J

1 Mai 1940 (suflete). Fond Prefeclllra Judelului Durostor.


Arhivele de Stai Râmnicu Vâlcea, Dosar Nr. 24/1940, Filele 175-178.

1. TOlaljudeţ: 185.775 (suflete)


din care: români: 58.156
unguri: 46
germani : 23
rusi: 1. 188
ruten i, ucraineni
sârbi . croati, slovcni 21
bulgari 79.632
plJloni 4
evreI 267
greci 155
albanezi 5
armcllI 67 1
turci 42.411
tătari 1.17\
găgă u l i Il
tigani 1.977
alte llationalităti 37

Il. Numărul coloni$tilor # provenienţa lor


Total suflete: 36.469 (inclusi în totalul românilor de 58.156)
din carc: tran silvăneni 1.126
bucovincni 1.189
basarabeni 556
regătcni 16.787
macedoneni 16.371 (suflete)
băn ăte ni 30
timoceni 4 10
NICOLA E CUSA. • OnUA.I'ACEA

III . Numărul macedollelli/orîll judeţul Dllroslor (Ia I mai 1940), pe comune

J. Plasa Accadâlllar: 755 s uflete


Baharchioi 6 Sin irul Nou 312
Balabânlar: 24 Sungurlar
Caralar 2
Cilcr 17
Hasan-Ful,;â 4
Rahma n -Aşiclar 389

2. Plasa Cllrl-Bllnar: 2.934 suflete


Alfalar: 449 Bei-Bunar 342
Ambagi 449 Curl- Bullllr 944
AvJula 351 Slihinl ar 399

3 . Plasa Doilllll,f/ar: 6.853 suflete


Aidemir 342 Fraşnri 1.148
Arabagi1ar 664 Ga rv~ n -Cioură 266
Bazarghian 529 Golcbina Ccatlagca 589
Cocina 59 1 Hasl,;hioi 428
Doirnuslar 998 laH1-Ceatalgea 659
Srcbârna 242
Vetrina 397

4 . Pla sa Ostrov: 3.168 SIIflete


Cociular 547 Ch iose-Aidin 650
Babuc 618 Cuinargcaua Mare 366
CalipclTova 253 Caraorman 267
Cainargeaua Mică 467

'28
Mac:eda-aromal/;j dobrogll/i· nIl Macedo-Arom0l1ioI/5;1/ Dabrudja

5 _Plasa T/lrtucaia: 2_661 suflete


Ahmatlar 130 Sarsânlar 100
Asfat(,;hioi 434 Satul Vechi 193
Atmageaua Turksmil 3
Tătărenscă 559 Uzungi Orman 514
Cadichioi 208 Vischioi 436
Rahova de Jos 20
Sarighiol: 164

Asadar, confonn acestui document, numărul macedo-aromânilor din


judetul Duroslor la I mai 1940 cra dc 16.371 de suflete, adică 3,274 de
familii. in judetul CaJiaera au fosl colon izale 2.690 de fami lii, adică 13.450
de suflete. Statistica familiilor din Cal iacra a fOSI furnizată dc O.N.A.C.,
printr~un tablou concis pc nationalilăti a populatiei din acest judet la 1 sep~
tembrie 1937. Tabloul a fost publicat în presa locală a vremi i:

Tabloul
De situatia colonistilor pe categorii aprobati de O.N.A .C. în judetul
Caliacra până la I septembrie 1937.
Regăteni: 8.390 capi de familie
Macedoneni 2.690 capi de familie
Bănăteni 913 capi de familie
Învătători 183 capi de familie
Total 12,/76 capi de familie

N umărul total al familiilor de aromâni, colonizatc în ambele judete a


fost de 5%4, adi(,;ă 29.820 de suflete. 2

1. Apud "Straja Cadrilaterului·', It.Nr. 22, B3zargic.1937. Tabelul a fost publicat si în


"Nomal/li/'" şi 'Tara I"i Mirua".
2. Am aplica! ca medie 5 membri. Pe I\tunci toale familiile de aromâni. formale din SOli.
părinli şi copii uvc~u intre.') si 10 membri. de multe oii chiar mai multi.

'29
NICOlAE CUŞA • 011L1A "AC":A

Evacuarea şi aşezarea aromâuilor În localitătilc


din jud. Constanta ş i Tulcea

În vederea organizării evacuării populatiei Jin CaJrilater se înfiinta pe


Iflllgă Ministerul Afacerilor Străine Ull Com isariat general cu sediul central
la Bucuresti, dar care îşi desfl1şura activitatea efectiv,! la Constanta, unJe
ex ista Comisariatul General pentru Dobrogea) Sarcina acestui comisariat
era să ducă la Îndeplinire atât deplasarea populatiei cât şi rezolvlLrelL tuturor
problemelor ce decurgeau din reaşezarea ci. Popul:Ltia urma să fie reaşezală
În j udetele Constanta şi Tulcea unde existau terenuri disponibile, in urma
plecării populatiei germane (prin conventia româno-germană) şi a bulgarilor
(prin tratatul de la Craiova).
Evacuarea din Cadrilater s-a efectuat relaliv rapid. După o evidentă
tinul1i la zi de către Comisia de evacuare de lân gă Tinutu l Marea, până la 18
septembrie populatia română a fOI complet evacu:L tă: În zonă se mai găseau
capii de familie , carc s-au rcÎntor.~ pentr u li recolta şi transportlL ultimele
culturi, nomea soarelui. fasolca elc (unii dintre capii de familie).4
Deoarece însă. germanii si bulgurii nu părăsiseră localitătilc din cele
două Juuete. s-a .'>llLbilit ca populatilL fOmânelLsdl d in Cadri later să l1e eazlLtă
temporar În juuetul IlLlmllita şi in Dobrogea de sud (in zona localitătii Negru
Vodă cât şi În TuzllL, Plopeni. Bărăganul, Negreşti). Sederea coloniştilor
urarnâni (si a celorlalti colo n iş t i. evident), pâllă la urmă li fost de durată mai ,
tnlLre; bulgarii Il-au respectat protocolul româno-bulg<Lr cilrc prevedea ClL ci
să părăse<Lscă regiunea plină la 15 decembrie 1940. Ca urmare a acestei
I
Întâr.t:ieri aromlinii au trebuit să pelre:Lcă iurnu unului 1940-194\ În judetul
la\ol1lila (unde se ana grosul de refugiati), fiind cazati iarăsi prin casele j
J. ComisJr gcncmt era pentru Dobrogea Col~ Ciumeui.
4. CL unui raport adresa! gCl1crnlului 1. AmollCs.:u. (conducatorul staLului ). de CăLTC
gcn.::ralu: N. Sl"cncsnr. Ia 18 sepLernbric 1940. Apud. A.M.R .. fond M.lC Sccrctarill1ul
General. dosar 2(,77. nla .• 24-.127.

''''
J
Mucedo-6românii dobrogell j· 77.e Moudo-lIrQlllolljonl in Vobrudjo

localnicilor5, CU bagajele aruncate în curtile acestora, cu lipsuri de tot felul


În special cele alimentare (ale căror preturi crescuseră vertiginos)6; nevoiti
să lucreze pentru intretinerea familiilor ea zilieri la construirea soselei
Tănd ărci-Urzicen i care se ana de-a lungul zonei de dislocare.
Abia în aprilie 1941, Com isariatul Colo n iză rii a decis ea toti colonistii
asezati temporar În judetele di n vechiul regat (alt i colonisti fuseseră cazati
si în j udetele Olt ş i Teleonnan) să fie t rim i şi În Dobrogea_ Atribuirea de
gospodări i Si terenuri coloniştilor s-a făc u t de clltre comisii formate dintr-un
reprezentant al Serv iciului Comercial al Colonizării, primarul comunei,
preotul, învăt.1l.torul, notaml Si eâte un delegat al colonist ilor din fiecare cen-
tru de colonizare (la fel ca în Cadri later). În decembrie 1941 s-a înfiintat
Inspectoratul General al Co l o n iză r ii În Dobrogea, care avea misiunea să
pregătească lucrările de defi nitivare a colonistilor. Deocamdată se atribuiau
colonistilor, În ce ntrele repartiz:lte, câte o gospodărie provizorie , fără acte
de proprietate; această situatie de provi7.0rat a creat posibilitatea unora să se
mute dintr-un loc În altul. Mai mu lt, dintr-un raport al consilierului tehnic
pentru recoloniZllrca Dobrogei?, destul de tendentios la ndresa aromânilor8,
aflăm că În timpul dictaturii legionare mase mari de colonisti erau mutate
di ntr-un centru În altul; du p ă cum dictau interesele dictaturii , eăutfmd prin

5. Localităti1c undc au fost c8l:ali temporar sunt trecute loatc, cu <)<.'azia Instructiunilor
difu7.ate prdccturilor. în Arhivele Statului Tulcea, Fond Prefectura judetului Tulcea. Dosar 67,
1940. fila Il si Dosar Nr. 761194U. filele 2- 19: publicate si În N. Cuşa,lIromdnii, pag. 141_
158.
6. "No/iI", Fornlllrigada 7 Cavalerie. Dosar 64. fila 164, al'l".1 A.M.R., pag. 183-185.
7. Raportul lui Dem V~lafu, consili<:r tehnic pcntm recoloniMrea Dobrogei, În Arhivele
Statului Constanta, fond Prefectura Jud. Constanta,?). Dosar Nr. 16, 1948. filele 15. t6.
8. Autorul afirmă că in 1941 cele mai lIIari si mai bune centre de co lonizare erau
supraaglomerate de macedor>eni. care puneau pc fugă pe ceilalti colonisti. Prin aceasta, l.'{)Il-
silierul flIcea aluzie la faptul că multi cotonisti aromJlni au intraI În "Legi!mc ·' si că de aici
avantajele, Este Hvărat că multi arom!ini au intrat În aceasta organiz.atie (compus~ Îns! În
majori tate din români), eli au &UI-o probabil cu gândulla obtinerea unor avantaje (se poană si
În l:ilcle ooastre): dar aSCl:area arom5nilor filrsi roti in localit!!tilc de care pomeneste el (COCOSII,
Ovidiu, Fcrdinand, Cogcalac, Viile Noi. Anadalchioi), s-a datorat unci alte eaU7.e. Fărsirotii
doreau să fic impreună, de aici si aglomeratia de care se vorocste. Deci a:;ewrca lor În aceste
localităti În grupuri compactc nu arc vrco Icgl\[ur~ cu evcnlualullor legionarism. Si
gr~mustcnii, f) parte din ei evident. au (OSt legionari si totusi s·au asezat În localit~tile din
jullctul Tulcea.

131
NICOI..Ae CUSA • OTIUA PACM

aceasta s;l-i apropie de l:onceptiile lor. După Ikhidarea dictaturii lcgiollllre


de cătrc gcneralul Antonescu încep din nou mulările, cu camioanele si
Illitralicrele de data :lce;lsta, ri sipindu-i pe bănuitii simplltizanti MIU membri
ai Icgiunii În judetul Constanta, pc cei dill Tulcea. iar pe cei din Constanta
În jud. Tulcea , la voia Îlltârnplării. nu după posibilit:ltile de colonizare ca o
problemil de slal. Toate acestea S-ltu petrecut într-adevăr În anii 1941,42.
43 s i 44. Totusi în primihara anulu i 1942 s-a început întocmirea con-
tractelor l:ulective pentru arenzile si chiriile ce au de pl rltit pentru caselc si
tercnurile atribuite. Lucrările de definitivarc si dure În proprietate 11 gos-
podăriilor ş i terenurilor agricole s-au desfăşurat intre anii 1946-1947, când
uu primit ş i actele de pruprietate. Casele le-au plătit, lu fel ca În CmJrilater
cu deosebirea l:ă acolo le-au const ruit ei (în afara celor cumpăratc de la
turcii emigranti şi de la bu lgarii care au plecat din Cadrilatcr), pc l:âtă
vreme aici le-au preluat doar. casele fiind foste proprietăti ale gennunilor si
bulgari lor refugiati din Dobrogea.
Pc ba7.a documentelor cercetate: Fondul Inspectoratului General al
l'o lonizi"lrilor din Dobrogca (Arhivele St:llului din Constanta), Fondul
Oncial de Cadastru Tulcea (Arhivele Statului din Tulcea), Fondul O.N.A.C.
al judetului Tu1ceu. invcntar Inl-1941, (Direl:tia Generală a Arhivelor
SlalUlui din Bucuresti), vom prezenta kx:alitătilc şi num ărul de familii de
urornâni care S-HU ~tabilit În Dobrogea În primă vara anului 1941.

Vom începe mai Întâi <:u judetul C(Jnstall~ll:


1. Agigea: 39 de familii (pindeni ~i flirsemti), 2. AllaJalchioi (fost
cartier al Constantei): 79 de familii (fărşeroti. g rămu s teni, pinJeni), 3. Baia
(pe atunci făcea parte din jud. Constanta): 50 dc familii (griimusteni -
Bulgaria). 4. Cobadin: 53 de familii (grămuslcni - Bulgaria), 5. Cogealac:
169 de familii (fărseroti - Grecia). 6. Colilill (azi acest sat s-a desfiintat: a
apartinut comunei Pantclimonul de Jos): 61 dc familii (grămustcni din
BulgariH ş i Grec ia), 7. Dobromir Deal: 16 familii (grămustelli - Grecia),
H. Dobromir Vale: 43 de familii (g rămu s tcn i Bulgari a), 9. Grădina - Cheia:
20 dc familii (amestecati, flirsiroti, gnlmusteni - BuJgllria şi din Hrupistea-
Grecia), 10. Mangnlia: 13 familii (pindcni - Vcria - Grecia). 14. FerdillHml

."
M(Jcf!d(J-aromâllii dobrogf!lIi' TIrI! M(1udo-Aronrmriilns in Dobrrrdja

(acluala comună M. Kogălnicea nu): 229 de familii (fărseroti - Grecia), 12


Mihui Vi leazu: 239 de fam ilii (fărserot i , g rămu s leni - Livezi - Grecia), 13.
Nisipari: 45 de familii (fărseroti Albania Si Grecia), 14 Ovidiu: 108 familii
(f1I rseroti - G recia - Albania), 15 . Cocosu (azi Poiana-sat ce apartine
comunei oras Ovidiu): 70 de familii (fărserot i - Grecia). 16. Palazu Mare:
119 familii (Ilirseroti - Albania), 17. Palazu Mic: 39 de familii (fărşeroti­
Grecia), 18. Panduru (pc atunci apartinea de jud. Constanta): 228, 19.
Râmnicul de Jos (Ia acea dată făcea purte d in jud. Constanta): 331 de familii
(grămusten i - Bulgaria) , 20. Săccle: 65 dc famiJii (g rămu sleni - Bulgaria) ,
21. Sinoc (upartinea de Constanta): 268 de f;lIniiii (grămusleni - Bulgaria si
Grecia), 22. Tariverde: 136 de familii (g rămusleni - Bulgaria si Grecia), 23
Techirghiol: 60 de familii (pindeni - Veria - Grecia). 24. Tuzla: 30 de
f<unilii (pindeni şi fă rse roti), 25. Valea Neagră: 7 familii (grămusteni), 26.
Viile Noi (fost cartier al Constantei):45 de familii ( fărseroli - Albllllia şi
Grecia).
În judetul Constanta de atunt:i (azi Baia, Panuuru, Râmnic. Săcc1e ş i
Sinoc fac parle uin jud . Tulcea), lIU fost uefinitivate În 26 de centre un
număr de 2562 de rmllilii. 9

Judetul Tulcea
1. Agighiol: 27 de familii (grll1nU1;tclli), 2. Babauag: 8 familii (gră­
musteni), 3. Beidaud: 332 de fllmilii (grăm u steni din Bulgaria ş i Republica
Macedonia de azi), 4. Camena; 129 de fam ilii (grămusteni - Bulgaria şi
G recia), 5. COIIgaz: 75 de familii (grămuste ni şi fărşeroli - Grecia si
Albani ll), 6. Cataloi: 53 dc fami lii (grămusteni), 7. ClIsimcea: 14 familii
(grămustcni), 8. Cema: 262 de familii (megleniti, dar ş i câteva familii de
grămustclli şi ehiar fărscroti din Grccia), 9. Ccamurlia de Jos: 200 de familii
(g rămusteni), 10. CC<lmurlia de Sus: 303 familii (grămusleni) , II . Eschibaba:
231 de familii (g rămus leni), 12. Luncll: 16 familii (grămuSleni), 13. Lascăr

9. eL (pcntru ficcarc localitate. În ~ceia~i ordin e): 1. D\.sar 1/ 1947 ,2.0.4/1947.


3. u. t 111947; 4. 0 2:l11947 ,5.076/1947.6.0.26/ 1947.7. 0_l811947. 8. 036/1947 .9. 0.46/1947.
10. O5t1l947. Il. D.53/ 1947, 12. 0.55/ 1947.13.0.1611947.14.0.3011947.15.03911948.
16.0.65/1947.17. ])911953, 18. D.6711947, 19. Registru Agricol 115,116. Fond Primllrie
Rânrnic, 20. D.75/ 194 7. 21. D. 79/1947.22. D. 8111947. 23. O. 84/1947. 24. O. 8611947.
25. D. 89/1947. To;ote din rond O .N.A.C .. Arhivele St<ttnlni COIl51an13.

133
N1COLAh' CVS.A • OTfLlIII'IICt.A

Catargiu: 6 familii; 14. Mak:oci: 12 familii; 15. Mihai Bravu: 10 falllilii; 16.
Mihail Kogălniceanu: 307 familii (gnlmusteni şi câteva familii de fărşeroti).
17. Principcle Mihai (Nicolae Bălcescu): 34 1 familii (grămusteni), 18.
Războieni: 15 familii: [9. Sarighiol Deul: 220 de fumilii (grămusteni­
Grecia), 20. Tulcea (comunu): 23 de fumilii; 21. Tistimelu: 84 de familii.
în judetul Tulcea de atunci au fost definitivate În 21 de eentre un
număr de 2.668 de familii.1O
În total, num:trul familiilor de macedo-aromfl1li colonizate în Dobrogea
este de 5230. Diferenta de 734 de famil ii, din celc 5.964 de familii de
aromâni colonizate În Cadrilater, reprezintă familiile care nu au fost colo-
niZllte în Dobrogea.

Notă

Pc multi aromâni, probabil că această cifră îi va dezam(lgi ~i îi va face


să-si pună Întrebarea firească:
Oare noi, aromfmii, în toată Dobrogea, suntem numai 5.200 şi ceva de
familii?
Nu! Evident că nu, cele 5.200 erau familiile mari , compuse din bunicii
no~tri. care aveau pe părintii nostri, lIflllti la o vârstă majoră (cu frati ~i surori de
vârstă apropiată cu ei). Din start deci, aici în Dobrogea, familiile de aromâni
deveneau prin căsătoriile acestora de 2 . de 3 sau chiar de 4 ori mai multe În
riijstimp de numai eâtiva ani.
Nimlae Saramamlu, in lucrarea sa reccntă (Stullii arOlllâfle .).j megleno-
române, ed. Ex Ponto. Constanta, 2003), ne spune că în [968 erau În cele două
judete 7. [45 de familii. De atunci numărul lor a crcscut indiscutabil, depăsind,
după aprccierea noastră cifra de I().{XX) de familii.
Majoritatea astăzi se află în oraşul Constan\a prin stabilire de domiciliu.

10. [)ircclia Gcnerat~ a Arhivetor Statului. Bucuresti Fom] O.N .A.C.. judetul
<

Tulcea. inventar 1921, t941. Arhivele statutui Tulcea, Fond Oficiut de Cadaslru Tulcea,
DOSar J66fl947. filele 1· 17. pcnl[\] ]ocalilalea Camcna. Dosar nr. 361fl947, fiklc 1-
22. pentru localitatea Tistimclll (az i Vasile Alecsandri ); Fond Primăria Eschihaba.
Dos;" 29/1 \l4lL filele 174 · 178.

'"
• =

Mucedo-arQmânii dobrugelli • n'l! Mrll;<:d,,-Aromullia1lS ,It Dobrudja


Multi se află în orasul Tulcea, Într-o pondere mai mică fără indoiam: îmbu-
c urător este f<lplul că se mai păst rcaz."t grupuri compade în satele armâncşti din
j udetele Tuleea si Constanta (Eschibaba, Tistimelu, Ceamurlia tic Sus, Bcidaud.
Oaia În jud. Tulcea, şi Cogcalac, M. Kogă l niceanu. Ovidiu, Poiana în jud .
COllstnnta).
De relevat. de asemenea este ("piui că a Încetat definitiv CXlxlul către
c"pitală, exod practicat in deceniile 6-7-8. Acum. t:hiar dacă aromânii se ~ta­
bi lcsc În oraş, părăsi nd u -si salele. devenite pentru generatiile de după 41, de
başti nă, se :o.tabilesc în Constanta.
Faptul este salutar pentru că În felul acest;1 se încheagă mau mult comuni-
tatea l:ompact ă a maccOo-aromânilurcc exist ă în Cotlsttmta.

"5
Mauda-arom{j"ii dobmg,,"i · 7'ht! Mactdo·Aramanians jn Dobrlldja

1. ETHNOGENESIS AND THE NAME OF TlIE


AROMANIAN PEOI'LE

The Aromanians are the Descendants of the


Roman World in the Balkans

Hi storians and linguisls hll VC alway~ becn highly intcreslcu in Ihe


origins of Ihe Aromanians. COllceming this issuc. three concepts Of IheOTics
have bcen bOlll l . The IirSI, an older Oile, reach ing far back 10 Ihe pcrind of
Ihe chroniclers2, plcllded for the origins of Ihe Aromanians in tlic nmlh of
Ihe Dallube . The champiolls of thi s theory rcgarded the ancestors of Ilie
Aromanians as lhe Romanians who hau been transferred from Dacia across
Ihe Danubc. MaU1while, due to ilS l<'l ck of argumcntalion and shcer abstraclion.
this Iheory has been ab:lIluoned. Although lhe olher two Iheorics are
contrary 10 eaeh other, they stiU agrec on Oile subject: Ihcy bolh plcad for

1 Sec Cusa 1'>90: 9-:l3 wherc earll' B)'z.1Illinc <.IocumcnlS are prescnlcU for Ihe firsl
linle. 1be)' refer 10 Ihe origins of Ihe Vlachs in thc soulh of Ihe Danube. 1be mosI significanl
secondary sourees on tile clhnogenesis of the: Arou13nian arc also incllldc<.l here.
2 Miron Costin in On the KomaniaJl People; Dimitrie Canlemir in The Chronicle or Ilie
Origins or Ihe I\lolda\'ian-Ronmllian-Vlachs; Pelru Maior. Ihe r"p.-cscnlative of The New
School in Anlc al in 'rlle Hislury of Ihe 8eginnings or Ilie Romanian in Dada establishcd a
pcriod for Ihe transfer (during Ihe rcign of GallicnllS - 268-270) al the samc limc wilh the great
invasioo uf Ihc Guths; Bogdan Pielricc:iclI lhsdcu in 'Slralum all<.\ subslralum'. EtYHlOlogicum
Magnum RmnallilH' J894: 59-aJ ilrgUL-d Ih,1/1I1e Iralls(cr OI" Ilie mignlli(H1 of lne Aromanian 10
II!c $()Ulh ufl/1e Danllbc tJC(;urred al Ihc samc ti,lIC wilh ilie anival of III<: Hungarian.

137
1

NICOIAECUŞA' OTJLlA 1'ACEA

the origins of the ArOlllanians in the soulh uf the Danubc. Controvcrsy arise
when focus falls on an approximatc localisation of thc origins.
Thc second thcory plcaJs for thc orig ins of thc Aromanians in thc
norlll of thc Balkan Penin su la where Ine Komans wcre rulmg bcfore IlIe
arri val of Ihe Slavs. The Roman domination. howcvcr , Jid noI rcach fa r
towards Ihe south, Ihal is bcyonrJ Ihe Jirc.xk line J , Tu Illc soulh 01 Ine line,
tile Thraco-JlIyrian-MaceJonian nari vc populat ion had becn grece ised>!,
'1'0 Ihe norlh of Ine Jirc&k line, at Ihe salile lime wilh Ihe arrival of
Ihe Slavs, Ihe romanised populat ion - unlikc Ihe populat ion in Ihe south _
had been slav iscd. The champions of this theory argue thal Ihe proccss of
slavisatioll Jid not affeel Ihe populatioll Ihal moved northwarus to illcrease
Ihe numbcr of Ilie ROlllanians in Ihe nunll of Ilie Dwmbc or soulhwan[s anJ
weslwards 10 give birt II 10 Ilie Arl)mall ÎUIlS, the Meglcno-RonumÎan~ anu
Ihe Istro-Romanians5.

J. Constantin Jil'l;o,k. prof~SS<.>r alth<; Un i" cJsily of I',agu~ 'HlU Vicnn3. "00 e~l~btis.hcd
lhe frunous tine of demarcllli\.n \.f lhe Rom.1n \VOfI,1 in lhe Ihlbn<, \Vhkh tJc~r< hi. nU)ll(' Thi<
line \Vas drawn rrom lhe Adriatic Sc~. fft/m the ciI) of Us~u< (1.,,1:0)' Ilie AH'~nian ciI) ~,f I..... zhc)
lowaro.ls III<: Easllo l!re moulhs of IIM: UM"I:<:. inelnding lhe Icrritory uf Dacia under Aurdian' ,
reign arni lhe t\\iO Mocsias. ll hatl a< /xmlcr D~lmazia in tllr Nf'fth ,md Macedonia in lhe S<J\1lh.
4. 'l"lre IIisto ricaland Elhnkal Romanian Sp:H:e I<}J~: 8
5. This 111<:01)' was sostained b)' Dimitrie Ollciul in The Romanians in Uada durillg
the Reign of 'l"rajall ~fore Ihe FOllndalion of (III" I'rill("ip"lilie:s 19~2: ~2, ",ho doubted lhe
el\islen~'C uf Ihc Ruman worl" bcy,md Jin.-ecl" as he rcgarded il as dangcrOllS issuc 10 bc: rai~d
b )' olher I\k:orics \Vhich did l\Ol adm illhe continuil) of II"" Uaeu·Romanian poptllalion ill !Jacia
ami which were promoled by Fran!. JO"<:rh S"I?"f . I (1'r 1'T1~I'I. ,,,,,j
e~p'.'ci~lI)" Robnl Hr..:<kr
'Ind his Rocslcri311 Ih.:m)'; Ion Nislor in The Orij!ins of Ihe Romanians in Ihe Dalkans and
the Vlachias in Thessaly and Epirlls. 'Thc Annals of Ilie Romllnian Academia' III voI. XXVI.
I11c1l1.7. p.2; C.c. Giure SCIi in 'l"he Uislory of Ihc ROllmnia.n "col,Ie 1942: \"01.1 314; P P
Pan1lilescII in An Illlroductiou illl0 tlle UiSlo ry of Ihe Ro"mn ian Culture I %Q: 118 12().
'Ilie vhiiologisis Ov idiu Iknsusianu, AIc~andru Ro'<Cni IInr! George t<>tumu sharcd Ilie saUl<"
bc1icfs. Om: particular posilion among Romanian hislorians W~IS adoplcd by A. D. Xenoptll
Controry 10 lOC hiSlorians we mentioned above. XCllopol in The IIistory of the Romanian
Pcop le In Oada during Ihe Reign or Trajall 1888: voI. I I{)<}. consilkrs Ihal Ihe D"c(,-
Romanian (md 1111' Macedo-RoIIIOlli",! (IN.' 111"0 l'eo"lr.' dijJrrr~' 1,\, n'!/II'" oflllPir "ri~in. ,,·/,.. •.<e
Iu.ge u.I ..mbla(lC/' i.l dlle ro circlllU.I/muial blcm!ing of IlIe .lame element.l and Ihe)' speak II
diffcre n( language if we compare words rrum Ihe Romanian aud Aromanian ICl\is. Hr plelllls for
!heir meridiOllal origins far more 10 ItIc south than all thc olhcr hislorians. Ihal ;\ in thc l1alkan~
(Ile 11150 rcgards "'/"c<;a a~ le<s romani.~ in ami'IUilY) 001 fU I/le SlIJllC limc and for III(' same
reaso!lS - d(lJlgaOlu ;.<$''''$. he was ca!q~uri(',,1 'n defi"ing Ih,,'rn '"'$ a diffcrctl1 pc'()p lc.
,,.
j
r Mtlcedo-aromânii dobrogeni' The Mauda-Aron/anians in Dobr/lly'a

Thc Ihird theory regards Ihe Aromanians as (ne nat ive inhabitants of
Ihe southern Balkan Peninsula . According to this theal)', to which more and
more rcscarchers arc subscribing today. Ihe Arornanians arc Ihe dcscendants
of Ihe old Roman world in thc BaJkans who rcsisted Ihe allogcne pressurc.
Contrary to Ilie champions of tile second theory who argue (hat the anccstors
of Ihe ArollHlIlians ori ginale in the nortll of the Balkan Peninsula, Ihe
champions of this thcory consider Ihal the ancestors of the Aromanian arc
the desccndants of the Roman world in the soulh of the Balkan Peninsula,
Ihat is in Macedonia, Pindus aod the soulh of Albania 6 - the region wherc
Iney werc bom aod livcd aod where thcy stiti livc tod ay 7.

6. Having defeated Macedonia (as a n.:sull of thn;e long aud oulragcous Warli belween
215 and [68 BC) al Pydna in Ihc year of 168 BC. tlle Komans dividcd Ihc late kingdol11 into
four Iributary statcs; t\Oien!y years latcr. in Ihe ycar of 148 Be, I\I:I<-'cdonia became a Romon
provintt (henec earl ier. bcfore Dacia). MOSI of thc populali(m (Ihe Mac.:oonian. lhe Thraoo·
llLyrians and lhe Grccks) was romanised. Sec 8 bclow.
7. Anolhcr champion of Ihis tilcul)' W!lS Nioo[ae Iorga who in his vast. surpassing arni
uniquc historical wrilings - was IXIrticu[ar[y intcreslcd in lhe hislory of Ihe Balkan I't:ninsula. As
far as Ihe Arornanians arc cooccrncd. Nicolae Iorga was in favotlr of lheir meridional origins - 1Ic
also admillcd Ihat lhcy llIighl havc origillated in \hc l11yrian South. In The llistory or the
ROIlIItnian I'L.... ]>lc 1922: yol. I 139-1 40. hc IlIcnlioned lh"l Tlte Macedo·RQmall;an eJemems
sltould be derived from IlIe Roman populmion of III" lIIyria/1 regiO/Il in Ilte Ulme wlIY as lire
AllxlnlUns origi'lUle from lire i$()laled elements <lf <l nm compll'lely rom(Ulisffl /JOp"la/ion from
lire same fJT0l'illceJ f . _/Tlrer .. 110\'1' Iranlly bun more cOIISl'n'a/ory e/ements liran Ilrme of lire
injwbitams of tire mlJlwtlli,15 aud rhe so-called Macedo·ROIlra'tillns or Ihe Romaniam in lire
Pi,ullls MlJIwtairu W"Q 110\'1' alwa)'s bun coruislelllwilir Iheir Iklwre . There is no m~nriollil1g of
fUI)' sl'ifl in an)' pe,im/ eve" a 11I0re '''Ulii one: 11r~)' rmwitr allaclled 10 Iheir wâl-defi" ed
shel'herding <lft'<IS lud"y a.! ,,1I"<lYs. reaching Jar bad I<J Ilie eldesl limeJ; Ilrey hal'e a SII1I1mer
Itomckmd atul a wl1lt~r /wme/and a/il/iilese "are ahral's ,.e",uined wlChanged. Tllm ,/re\" ",igll'
ilm'e laken refuge i" M~s;a or Tllessll/Y from mr)' 51(/\' ba,Ix,,'iwIs or an)' OIlrer barbarians ...lro
mig/u/Il"'" bun r,ra .."d bt,ek lire" - we couid ,wt "dmil. Gheorghe 1. Bralianu.1he SOlI of U .C.
Bralianu (lhe ieader of the Nationa[ Li beral Parly) ,professor al the Universil)' of Bucllaresl
belwee n 1940 and 1947 wllen lIe got arresled. and who succeeded Nicolae Iorga In Ilie
Dcpartmenlof Unil'crsa[ Hislory. afier his assassinatÎon in 1940. an e)(pert in the Aromanian
history (he Vlenl 10 visillhcm in Cadrilalcr - sec thc IlCwSlXlper Unil'ersu/ ( Tlle VnÎrerse). XLV
110.81. August. 71h 1927). madc lhc diITerence bclwCI;n lhe Roman world in the Salkans in general
lmd thal of lhe Aromanians in particular (although he did acknowlcdge Ihe H)'7.aJ1line SOIlrceS) at
lhe samc timc a[so high[ighting the popular versions (Gh. 1. Bralianu was by alI means a
supportcr of tradition). In the n:lnIC of lliis tradition. an car[y c)(istcncc cou[d be ~upportcd by loc
n3mes of lhe plxes where rlIC Aroman;,ms lIsed 10 hvc and sliIJ livc loday. (SI.-'C Gh.l. Bralianu in
The llis rorical Tradilion an Iile Foundarion of Ihl' Ifomani,m Slulcs 1980: SJ ·54)

139
NfCOLAECUSA ' 0 1"lUA PA CEA

\Ve ulso nOlice Ihal this theory whose ehampions included Teodor
Capitlan8 :Ind TlIche Pupahagi9 acknowledgcs the dislocation from Moesia
and the descenl of several groups towards Ihe above-menlioned arca. The
cstablishment of the Roman world in Pindus, Epirus and Thessaly was not al
aii circumslantial, in Ihe sense Ihat we COIlIcJ ap/ain Ille disloca/ioll IOl\'ardJ
Ilie SOlltl, '1 Il'e admittetllllat this ROII/ania" /JO/J///OIiOl/ passed II,rollgh alul
eslablished ill Ilie regiolls II'/lere they were cer/ai" ta Jilld o/hers of Illeir OWI'
/(imJ, !ipeaker ,f of tlle same ftmgllllge llS tlleir 01V1l 1O ; otherwise they wou ld
have headed for Ihe \Vcst.lowards the Roman World on the Dalmatian Coast.
laking refuge rrom the Slav invasion whjch was coming from the E.1St and
North-East. [n uddition, the supplement rrom the North did consolidate thc
already existing Roman world,

8, ROlilull ian scho lar and philologisl. aulhor or nmny surpassing linguislic, his lorieal and
e/hnogra phie wri lin gs SUdl as 'rh e Mllcedo·HomllnhUl s . l': thno gr a ph y, lli s tory lInd
Language. The FllrshcruOi . A Llngu istic S tull y n il the Rom:mhllls in Albany, anII espednlly
The Aromanlllns , 'rhe Aromanllln Dialect. A Llnguislic Sludy , lhe IaUer receiving a rewanl
rrom l!te Romunian ACaOC mia,ln The Romlln World In Ihc IlIilkons 1936: 55-57. regarding lhc
cthnogencsis of Ihe Aromanians, I!e 5t.1lc!.! mat n,~r~ ar~ many reaSOIIS for t/l~ ~rsisle/lu of a
ROlllun lw,r/d ill Ih~ wwlJ of II" Ikrlkwl 1'~f1InJ"I(I;jir$1 of aII, lire t!.lislem:~ uf 11,t! RtJlllllII domi
/lmiOlr In II,u /l(Irl "f'lr~ flt/linsulll ~urlitr l/r~f1 Ih~ corrqllerin8 of Da<:i(l as ...efl (1$ III~ btginnitlg
of (1 roma/risII/imI .. I,id, Md 'WI bten hi"der~d by '/Il! Grui: cullUre as u'e /un'#! cOIuidaed w
far; $tclJlull)', lire fJr~SI'III sell/~menl$ of/Il#! Romanilrns Ilhe All)Il1aniansl ar~ ob ..iow r~nrmd~rs
of earli~r origi,I.J if "'#! COII.Ji(/~r lire IIlrnr~s of dijJer~nt places in 111~ir Romanian IAromanianl
for", (Baiu.lll. Strlorric. mmm/llin/1eults _ M(Nl~, Dzijllll. Cilllflu -lIlIluJ, Sumu eu brallll. ou -lire
...."rds dumu Ului Slllnu, of l..lrtm orrgrl', mIII lire el)'fII(l/ugical mt:uning of h~ight lrr~ na /mlga
used 10dllY _ thcy are mus wun1s Inherilcd by Ihc Aromanians in Lhcsc reglorui)
9, Rumanian scholar an!.! phi lologist. wilh particular in/eres! in !he sludy uf Ihe
Ammanian language, His mus! important writing 15 The Diet ion a r y uf th t Arom.nlan
Gelltr'1/ll and EtymologÎcll1 Dllllect. li real encydopaedia anii Lhc most uscful instrument of
stud) or lhe Aromanlan langullge, In An Inslght ;nto th e lIIyrlan Rom a n World, 'Spealing
aud Feeling' 1923: voi, !. rase, 1 72-15. ne stated his opinion on!1!e originsof!he Aromllnial1~:
From Ilrt: g~ogrllllilicui POIIII of \'it" , ...", musi Ilckl/o'l,/t:dge Ilrt: ~.~i$tel/Ct! of Iht Rml/mr world
inlht: /IIyriml Solliii 1" a direct /t:rriwrial eoll/illuity ...111I Motsia S,,~rior.1 mtlllWl1 tlrll/llre
lIIyrian SolI/Il mel/ns Ilrt: Pill//uJ mOllflwins lIS wdl IU Iht S01ll1r of IOday's A/OOma. 1/ iJ ulso
rUISOl/ablt: 10 mlmit Ihlll IIIt: Rommr milimry life fllCl1I ipw wilhln ,ht:st provif1t:t:s Irad la bt
,~(/ il/ biggt:r ar smaller Rom"" elldm'r,f, II/Ivil/g muimailled Ilreir ~llrno-li/lgui$lic lIIi/i~'rdlwli·
Iy fo r ctlllwies btfore II,t';r ('(",sol,i/mion ill cmll/Hlet gruups produced by ,I'e QI'erflOh'lllg ar
tllt' dislm:mfoll nf 111t' 1}()lm/mioll ""OI/X'IOUI lire region O/Pilit/liS,
JO Ibidem,

'"
Mncedu-arumâ"ii dubrugeni' 7'h~ Mac,dQ-ArQmulI;ans in Dobrudja

This theory has been supported by many researchers of Aromanian


o rigin in Greece. They advocate their BlIlkan o rigins ~ in their opinion,
however, tlle Aromanians are Ihe dcscendanlS of Ilie Grcek population which
was llliinised during Ihe Roman domination.11
In condusion, in compliance with Ihe two Iheories, wc could confirm
that the South Danubian origills of Ihe Aromanians is peremplory. Peremplory
is also the fact that bcforc the Slav invasion (in a large number during Ilie reign
of Focas (602-610) on bolh banks of the Danubc itself li mell/IS of internal
cOlI/llllmicalio/i for so /ollg aflli /lot ar aU a frolltier 10 divide Ilie Roman
world l2 , on Ihe basis of common ground. a substantial Roman populalion was
born IhroughoUI centuries of imperial domination. This populalion was
cXlended from Ihe Carpathians 10 Macedonia (in compliance with the second
theory) as well as lowards Ihe llIyrian Soulh, that is Pindus, Epirus and the
South of Albania (in compliance witll the thin! theory). It is also beyond doubt
thal this IXJpulation startcd speaking a similar language ~ Prolo-Romanian ~
with regionill differences due ro #rata alUl [eall/res characterisric o[ rIIe lorill
langllage wlticli was spokell hy Ilie Roman conquerors. IJ
The settlemenl of Ihe Slavs in Ihe Soulh of Ilie Danube produced Ilie
disintegration of Ihe original unity of Ilie Roman world in four groups,
which have later resulted in Ihe Romanians ~ in Ilie North of Ihe Danube -,
the Arom3nians ~ in the South of the DaTlube, in Ihe Balkan countries -, Ihe
!\'lcglcTlo-Roman ians ~ in the Meglen FielrJs, in the North-East of Salo nic-
and the Islro-Romanians ~ in (sIrian Peninsula. The Proto-Romanian Iiln-
guage or the Pore-Romanian was also divided inlo four dialecls: Ronmniall,
Aromanian, Megleno-Romanian and (slro-Romanian .l " ~ which began 10
evolve scparalely as funclionallan guages .l !\

It. T. M. Kalsoughiannis. S. N. Li ak:os.A. G. Lamruu


12. Cr. Nicolae Serban TlInll$OCll in "istoric Studies Concer nin g the Pasi or the
Romanians across Ihe Danube 1984: 8
1:"1. Cf Matilda Caragio Marioleanu in The Aromalliall [)ictiollary 1977: 44U
14. The Aroman ian, Ihe Meglcllo-Romallian and the Istm-Romanian as well as thc
Romanian languages are dialcets of a common lnnguagc - thc PrOlo-Romanian OI" the Fore-
Romanian. [n thc opinion of many Rom:mian linguiSIS. lhey lIrc ali dialeCIS of thc Rumanian
Janguage.
[5. SL'I.: in M. Car-lIgiu Marioleanu 1977: 439.448.

141
NICOLAECUSIL ' OTIUA PACE..t

Aromanian (Maccdo-Aromanian) - Armân (Maccdo-Armân)


The Romanians. Ihe Aromanian s. thc Mcglcno-Romunians and thc
Istro-RomanÎans appcar in Illedieval sourccs under the nume of Vlachs (a
\Vonl of Gcrman origin - Walh- which was inil ially used ta dcscribe aII Ihe
Roman dcsccndants; inherited !Ind adaptcd by Ihe Slavs, Ihe I-I ungarians ,
Ilie Greeks , Ilie Turks, it becmne an ethnkul namc for ali Ihe four abovc-
Tllcntioncd groupS).1 6
The Romanians an thc Iert of the Danubc nnd the Romanians on the
right of thc D:lIlubc . Ihe dcscend:mts of thc old Roman world , kept thc
living memory of an original unity and harmony in the elhnical nume which
ooth have assulIlcd: Rumân (Rumâni) - RumAn ( Rumăni ), reproducing, as
conscquence of linguistic nonns of Iransformati on, the Latin fonn mmanus .1 1
As a resull of a separate evolution , Ihe term Rumân hns undergone Il
rlldical tran sformation , the slIIne as thc uther two di alcclS. Rum ân has
bccome Român (or Romanian us we lranslale il into Ihe English languagc) 1
in the Romaninn languagc in the North of the Danube; lllcanwhile, in thc I
Soulh of the Danube. in llic Aroillanian lnnguagc Rumun has bccn pru-
nounccd \Vilh a prothetic la! as in Arumftn as a resull of li characteristic
fcalure of the Aroillanian languagc according to which vowels arc added in
front of difficult consonant5 Ihat occur al the bcginning of a word. 18 As a
resul! of the full of l uI rrom Ihe fir sl sy ll abl c, Arumflll has become
Armân.l 9

l6. It is for 1l1i5 mHltcr th nl r havc cQnsidc rcd lhe pluasc Maccdo ·Aromanian more
appropri alc lhan Maccdo-Vl ac h.
17. Cf TL'tXIvr Capidan in Tile Aromllnian5. The Aromanillll I>htlct:t, A Lin gvistic
Study 1932: 8 - n:ecJi led by Justi na Burei aoo Carnclia Z4b.w& 2fXH wilh a "rdocc by Lucian
Ch isu.
18 . CL T eodo r Caphh n in The Macedo-Romanillns, Elhno..:raphy , HiSlory ,
Lllltlluagc 1942: l{)- r7
r9 . lbidclI> .

'"
Macedo ·"""mâ'IÎi dobrog.mi· TI,e Maudo-Aroman;a,u in Dobrudja

Armân is fhe onJy Dame acknowledged aud


used by aII the Aromanians · Armâni 20

Thc name Aromâll (or Arnma nian as wc use it in the English hlll-
guagc) is a word which lias becn dcrived [rom Armâ n , Iransformcd [rom
the word Româ n (or Romanian as we use it in the Engl ish language)21,
promotcd by thc schol:lrs22 and used accordi ngly in scicntific writings, in
magaz ines und ncwsp<lpcrs. 23 Thc various llllcrnativcs thal werc circulating
in scicntifi c wri tings about the Aromani ans havc bccn dcmonctised -

20. 11 is li common place that in academic wrilings (s(:e Tcodor Capidan. 1932: 3-7.
M:IX Dcmcler Peyfuss, Th e ArQ ma n ia n Iss ue 1994: 12 in N. S. Tanasoca's lnlnslalion) lhcy
righlful1y arguc lhallhe f'arsherols ( f'arserolil'i ) eal1lhcmsclves R l\mă,ii noi Armiin'j bee311sc
Ihey nre noI familiar with lhe linguiSlie ph(:llOlIIenOIl of Ihe prolection of!aI before !r! having
adoplcd lOC stmng lingui~tie inllllentc of rolling !rr! rrom the Albanian language which is, in
fact. proooonccd liS Iy! in loc Ronmnilln language, similar 10 toc Frcneh Janguagc. All1hi8 held
lrue uuly for thc f'msherols in J\ lbmua. Thc Farshcrtlts in Greecc wcrc not familiar wilh Ihis
Slrung linguislie phcnumenun !rrl - Ihey used 10 caII lhel\lsclvcs Rum An. In my fa111i1y, 111)·
falhc r Anasla~ Cusa (191':1-1985. burn in Grammalieuvll. Gl"Ce<:e) ano.l my mulher Flurica
Clisa (1925 - 1994. buTn Rosu in Paliehina. Grccec) . a family of plaill l'arshcrolS. within ", hieh
we havc nil spoken thc Arumanian languagc,did noI apply thc mie of this 1inguistic phcnomcnon;
il is. howcvcr, possiblc Iu have applied il (?) 100 ur 200 ycars ugu. sinee aII thc Far<;hcruls
originale from Albania. Co,",:cming thc Aromanians in J\lb;.Ulia. bclW(:C1I 1990 and 1992. durillg
JIlY visilS lu lhis cuunlr)'. [ noticcd Ih"l thc)' did 1101 appl) lhe mic of this phellumenon cilocr-
lhcy had adople<llhc n"me of Ar,.,,,,, (ur Aromllnian a~ w~ ean Ihem in English) - cven thoogh
some of lhem e,rolleously pronounced il Arme-'I. The Plisuls - Ihe Farsherols rrom Albania
who had 5euled in [)obrudja· did Ihe ~all1e. 'l1tcy an adopled lOC nUme Arnuln and lOC lilerary
name An.,.,<Î" (or Aromanian as we trans lalc il inlU Ihe English languagc).
21. Cf. Tltc EXlllan alory Dictionary of Ihe Roma ni an Lll uguage 199{,: 00.
22. The firsl was Guslav Weillgand. prufcssur allhe Universily of Leipzi g. whu wrulc
many se ienlifie papcrs on Ihe J\romanians staning from sludics uuderlaken al lhc place of lheir
belonging. His fundamental writing is Die Aromune n: EII ,"o~ra phisch-ph il osopltisch-his­
lorisc he Unl e rsu e hungen iiber d as Vol k d u sogc na llul ell Ma ked o-Romaneu o d er
Zinu ren in IWu vulumes. published in Leipzig. 1895.
23. A Tom Îi n in the Rumanian langOllge, Arlllllll il ins in Ihe Preneh languagc,
Arull1l1n en in Ihe German !angllagc. Arome,,; in Ille Italian langllage. Aromunian in Ihe
English language.
143
NICOLAE CUSA ' OTU.IA " ACEA

Aromân I Armâl1 being lhe only name ununÎmously acknowledgeu by ali


the Arornani ans who live in Greece. thc Republic of Macedonia . Albani a,
Bulgaria anu Romania.24
\Ve mention thal several local names arc stil] be ing preserved anu
are usually dosen by the Aromanians themsclves in order to designate Ihe
most important stcms und bram;hcs. The name of the stems arc derived, as in
Ihe case of thc Romanians Of other pcoplcs worklwide , from Ihe geographil.:a]
areas: the I)indeni (from the Pindus Mountains), Ihe Gramustcni (from the
Gramos Mountuin , which is a exte nsion of tne Pindus Mou nt ai ns), the
Muzăchiari (from the Muzakia Fields in Albania) and the }<' arshcrots
(from a place Pharsala).
111e name of the Slems is dcrivcd from the naUle of the village or
town in which they \i ved as it follow s: Plisot (from Pleasa, a place in
Albany), Pruyian (from Poroi/a! Superior in Greece), Viryioţ (from Veria
in Grcccc) , Avdil'ât (from Avdela in Grecce), LupuvcâlÎ (rrom Lupova in
Bulgaria), Dujduveân (from Bujdova in Bulgaria), Ş utruvcâia (from Satra
in Bulgaria), YcalliMti (from Ianila in Greece), GlIIuăI6ţi (from Giumaia
Superior in Bulgaria) , llănot (from Bania in tne Rcpublic of Macedonia),
C urtuvcân (from Curtova, Bulgaria) , Biit atan (rrom Bal<lc in Bulgaria),
Livădyeân' (rrom Li vădz in Grecce).

24 . ·Ihc Aromanians live in Ihc Unitcd SIa\CS. in New York. SI. Francisco, SI. Louis.
Rriuge Port; in Au.<;tm1ia in I\ ldbournc anu 5)\.1111:); in several Wcskrn European counlTÎcs.

14'
1
....

Macedo-aromll,rii dobrogeni ' r IIe Maceda-Aromanians in Dobrudja

[ II. THE STEMS OF THE AROMANIANS


SETTLED DOWN IN D08RUDJA

Tii, Frăşeroţi / Fârşeroţi or tlie Farslierots


The first Aromanilms who had settled dOWTl in Dobrudja were the
Farsherots. They represent Ihe stcm of the Aromallians second in numbcr
after the GramustcnÎ.l Thcir name comes rrom Farsala, a place situated ill
the Soulh of Valona (V lori: - a seapart on the Adriatic Seu, in the southem
part of Albani a), wherc Caesar's soldiers landcd, whom the local inhabitants
and the soldiers of Pompcii2 had seen and callcd in the panic of land ing:
'Watch out! Here come Ihe Phursaliots! The Pharsaliots!'3
Therc is a second thcory which advocates Ilie fucI !hat Ihe name
comes indeed rrom Farsala; howcver, it was nOI Ihe above-mentioned place
Ihe stem derives ils nume from, bUl Pharsala in Thessaly (today's Greece), a

1. In Romania and 1101 in Ilie Soutll of tlle lJanube whcre Ilie Farsherols arc more
nunlCrous than Ilie Gramusleni.
2. Stationcd in Epirus and lIIyria 35 early as 49 DC, aflcr Ihe dcfeat or Hrundisium in
Italy. when Pompeii had withdrawn in Macedonia. Sec Theooor /<.IOn1tllscll. Th e Roman
. History 1988: voI. III : 222·226.
3. Cf. Ihe elhnograpber Anlonio Baldaeci, apud Anastase Hâciu. T he Aromanians.
Trade, lnduslry, Ihe Ar"", ElIpansion . C ivilisation 1936: ]42 - rcpublished in Constantza by
thc publishing huuse "Carlea Aromâna" 2003; cd. Tiberiu Cun!a amI Dumilru Stere Garonl.
The temI Farsaliuti was widdy uscd espccially in Gn::cce. Today aII thc Aromanians in this
s!eU! caII thcmsclves Fărsiroti or Fârsiroli.

'"
1
NICOLAECUSA ' OTiLIA l'A CEA

place wherc in Ilie year of 48 BC Ihe battle betweell Caesar and Pompeii
was fougnt. The lutter had been walching Cacsar defeating aii his armics
and had decided 10 nce from the baHle ficld to lake refuge on a ship lowards
Ihe Easl. Hi s so ldiers. Ine partisans from his clllnp in Macedonia, had
rclrealed up in Ihe mounlains 10 lake refuge and sheltcr as carly as 49 BC
10 lalcr give birth 10 Ihe grcal popuJations of Ihe Farsherol s and the
Megalo-Vlachs. 4
The third Iheory supports Ihe assumpt ion according to which Ihe name
of Ihe Farshcrols comes rrom anolher place Situaled in Ihe South-EaSI of
Albania: Frasari or Fraşeri (which included [5,000 inhabilallls in the years
of maximum growlh, today it is only li small A[banilm village with a few
Aromanian inhabitants).s Moreover they a[so assuilled thal the enlire stem
hau origin:lled in the region of Frasuri, where shcpherds from Gramos and
Pindus were settling down (as a result of population in excess); Ihey aumit,
however. Ihe cxistenee of olher Aromanian popu[ations wilhin Ihis arca
before tile overnow. 6
It is, however, a tradition of Ihe Farsherols 10 reaen far back for tncir
origins 10 Ihe old limes of Ihe eolun isls brought from Italy after Ihc battles
bctwecn Caesar and Pompeii and whose descendanlS Ihey believe Ihey are.1
This noble origin has becn poinled oul by Ioan Caragiani who argued Ihal
among numerous tribes of Romanians [Aromaniansl in Ilie 13alkan
Peninsula, Iherc is one in particular which spreads in Albania, Epirus,
Macedonia, Thcssaly and ali arouml Greece. The caII thcmselves
Rumâni Of Rumcni whcreas ali Ihe olhcr Aromanians caii tllem
}<'ârşcroti or FarşcrotL Most of them have always becn nomadic
wilhoul any villagc 10 permanenlly live in - during Ihc surnmer they
live in their own villages in the mountains. near Iheir sheepfolds and

4. Cf. Anastase Hâciu 1936; 141


5. Teodor Capidall. Nornlldic Aromllnillns 1926: 42·47
6. Ibidem
7. During the prescllcc or Cae~3r in Egypt. in llIyria.llre soiliiers of Pomflttii ...ere
s,..omring ilrsille Ort cormlry as Ihty hali bun scallered by lire ...ar jll Thessaly. so tlral Iirt
Ron""M had 10 brinS Ihere Irew CQhOrl$ aud ridtrs 10 maillluin Ihe place in Iht rtsion. Whell
Caesor rellmrell 10 EgYfll. Ihe clolIger Irad bUII overcomt jll lII)"r;o AI)ud. Theodor
Momrnsell 19!\!\: 243

'"
Macedo-aro/llilllli dobrogeni ' Th t Macedq.Aroma/,ians in Dobrudja

during the winter they li ve in Ihe l1elds where they descent wilh their
floeks 10 winter. In the popular bel ief of ali Aromanians, the eountry of
the Farshcrots has always bccn Albania, whcre they had spread from in
many plaees with Ihe exception of those who remaincd behind and stil!
live Ihere. It wa~ from onc oflhe latler - whom 1 had met in the island of
Corfu - that 1 leamt that, by an old tmdilion , the Farshcrots had cume to
Alban ia and Thessaly far over the sea and they were once ealled
FarsaliolS and noi Farsherols whereas they used 10 caII themselves
Rumâni or Rumcni and consequenlly, they are Ihe old Roman colonists
broughl from Italy 10 Illyria a nd Thessaly aner tlle baules between
Cacsa r and Pompei i in Dy rae hium and Pharsa la. Somc of the
Aromanians bcl icve tlmt the Farsherots would eome [rom a smaIl village
Ihal had never bcen so large 10 include over 2(x),ooo inhabitallts Ihat rep-
resents the numbcr of aI I Farsherots in Grceee and Turkey.8

At this poillt 1. Nenitescu's pcninent obscrvatiO/lS are wonh mcntioning.


Ioan Nenitescu meI the Farsherols in hi s journeys throughoul European
Turkey, a country or mther an empire wllieh also included thc province of
Macedonia in 1892:

The Farsherots or the Fărşcrnţi I .'ăr:şcroţi would have derived


thcir name from the nume of the villagc of Frăşa ri in Alban ia and
aeeord ing 10 others - from Ihe namc of Ihe lown of Farsala in Greece.
However, when I met a Farshcrot - and I have mei so lllallY - and I
asked him/her lV/lai are YUII? he/she answered / am Pi1rsll/iol l eu esc
Pi1rsll/iQ/. II" we operated a transronnation of the two tăI into two la!,
we wou ld have the word Far.m/iol. Farsala is tne place whcrc Caesar
dcfeated Pompeii whosc army scattered , withoul being eompletely
defeated , as we ali know , could ha ve tarri ed in Ihe Pen insula and
sprcad into Ihe mountains of Tncssaly and the Pindus Mountains,
w hose pea ks, land s and valley s na vc been in th e hands o f the
Farsherols for centurics, togethcr w ith the braneh of the Epi riats

8. Ioan Caraciani. Uislarical Studies 00 Ih e Romaoiaos ill Ihe 8alka ll Peni ns ula
1929;4-5,6-7.

147
NfCOUtt: CUSA • OTfUA PA CEA

whosc o rigin is also FarsherOL The claim thm the smaJl villagc of
Fr[lşari (,;ould havc givcn - Of could give a fcw centuries luter - birth
to such u people that includcs more than 320,000 Îndividuals as the
Farsherot I>cop le does - is hard to submit. to şay the le:lst. 9

To conclude, we cOli ld say that the cuuntry of :l1I tile Fursherots was
the South Albani a, whe re they sprcad rrom - with the e:»ceptlon of those
who had remained there lU - to Epirus, Macedonia (m; it was in those years),
Thessaly and throllghout Greece .
'ilIe exodus wa'i detennincd by the new situation in Albania. In exeh<Ulge
of many privilcges, II prut of the Albanians was converted to the Islrun. This
was for the benefit of the local leadcrs whu enjoyed autonomy to a grcatcr
extcnt than berore within the new circumstanccs. Moreover, the Turks startcd
appointing them bey and Ix/Sha - the sul tans had never appointed any local
1cader to such positions berore . Benefiting rrom these positions, the local
lellders were IUming into worse ru1crs than the Turks thcrnsclves. Their pcop1c
werc terrorising the South-East of Alb:mia, that is the original land of the
Farshe mts. Taking advantage of toc outbrcak of the RlIssian-Turkish war within
the period 1768- 1774, the bands of the Muslim oosbllzl.lci wcrc dominating the
region. invading even Greece. AII this was followcd by a \>crioo uf anarchy and
insccurity, at the Muslimleaders' wilL 111e eommercial routes wcre I1U longer
secure, the caravans were being attacked aII the time. Tile central powcr,
namcly Turkey, could no Ion ger bc in charge of the situation within this arca.
Against the unfriend ly environment , a part of the Farsherots Iert their
native lands ro revcr - that is Oangli and Colo n ia, wherc Frăsari was also
situated; they Iert even Albania . Some sculed down in tile Greek Epirus, in
Pindu s, in the \Vest a nd Nort h-Wes t o f Sa mari na, in the villages of
Paleoseli (today Palioseli), Furca and the vi llages of CucuOiani, Verbiani,

9. Ioan NcniICSCU. From t h~ Romanlan s in Turk ey . An ~; t hn i cal !lo d Statistica!


Stud y on the Aromanians 1895: 27
10. Th3t is in Albanian Epirus ami in al11he somhcrn and cemral part of Albania. [n
my papcr. The Aromaniillls (Ihe MacedOllian s) In Roman ia ]996: 13 II)<)intcd OUl a rlUI11-
bcr of 400.000 Aroman;an5 in Albania (on lhc basis uf lhc data reccivcd in 1992). J would
say t"day. objcclivcly aod Wilhoul bias. Ihal thcir num/:lcr cou/d bc cSlimmcd m 200.000-
.100.000 indiv iduJJs.

'"
r },IacedO'(lro",âl1ii llobrO/J.mi· Tll e Macedo -Arom(U1iallS illl)obrlllija

Prisogillni. Grizmani, Starciani CiCli; in Grcc(,;c they scnled down !lear the
Gramuslcni and Moscopolcni, in places sud1 as FloTina Pi suderi
Bclcarncni, Ileat the Pindcni in Ihe mountains of Veri .. , in H~ropani and'
Selia uc Sus, in thc region of Olyrnpus, in CuterÎna, Salonic (Silruna in the
Aromaniun languagc) und Seres, in Thcssaly, in Armi ro. Volo. Vclc~tin,
Tricala, Calabaca, Larisa etc. Therc wc re others who selllcd down in
Macedoni a, !lenr the GramuSlcni in Bcala, Molovistc, Tlirnova. Nijopole,
Magarova ,ind in the Murihova Moumuins, orglllliscd here in li separate and
cumpatl group. As if on pU'l>Osc, (he IaUer group, after a Sia)' of approximately
1()(1 )'cars. had to cmigrate again. At the same time with tlle revolutionary
!l1ove!l1ents of the Bulgarians in Turkey (back then Macedoni:1 belonged to
tlle OUolllan Empi re), these Fursllcrots retreuted to the regiml of Vodena
where, undcr tlle rule of their leauers callcd cell/id, set up selllements such
as Fetilu, Patichillll , Gramm:lticuva, Candrova. 12
Concern ing the exodus, the second gmup which le n the native tenilories
is represented by thc Fursherots in CUrIe!), Costrcti (or Costresti), Zărcani
(or Jarcuni) and Zavalini (or Juvaleni). They did not leave Albania: Ihey
scttled down in Cori ta, in Pleasa . Disnita and Stropani.
Finally .Ihe third largc group of Ilie F:lrshcrots - ali the Aromunialls in
Alhania :Irc Farsherols! - settlcu down in Ihe soulh of Albania, Ihat is in thc
Albaniall Epirus and in Ilie Muzaki.\ Fieh.ls.

11. Ioan Nenilcscu 1895: 401,4:13 <.Ii<.l mcnlion thcnI bul he did 1101 cumment "n Ihe
cxiSlcrK'C "r Ih~ I'arshervts wilhin Ihis arca. Jnhabilants of F"r~t.crut origm coul<.l ha~e ~xiSle<.l
here frorn 01<.1 limes; 1. Ncnilescu 1l1emions in parliculm Ih31 I'octween lhe rivers Bileasa ml<.l
Sanlrllaporos. aroon<.l Ihe )"ear of 1892. lhere wc«: Ivts of farnilies of Fal1'herol.~ who <.Iid noI
live in villages.
12.llearm oflhis episo<.lc as ,,"cII as of Ilie e~odus of Ihe Farsrn,rlllS rrom Alhania rrom
my grandfather Mim Cusa (1 J 84-1977). Ihe sun of Ihe c.,l .. ic (\ca<Jer) Anastase Cusa, Ihe
foomJcr of thc villagc Grammmicuv3. 200 )"ears 3g0. ou r Farsherot famil)' usc<.llo live in Ihe
Soulh of I\lbmlia. in Ihe ~iUl1ge of ROlea. noi far 3way from Frasari ~ il is from Ihe nmnc ofthc
villogc Ihat my family dcrive<.l lheir nlUTle: in Albania tll..,y use<.l tu bc called Butcaru. Hoving
scllled lIown in Ihe Murihova MO\"nain~. Ihcy changed Iheir name from BUlearu inlo Cusa.
afler Itle firSI namc of Ihe falher of Ihc ce/Ilie Anaslasc, whuse fir51 nmnc was loau - a similar
word wilh Nachi Of Clisa for the Farsherots.lulhosc old limcs Ilie Aronmnians did II«: s.:.,nle as
thc Tmks; lhe)" <Jcclinc<.l t1wir i<.le"til)' aflcr l/le firsl nnmr of thc faltler. grandfmhcr, gmttd-
gmndf,llher. I~r cxamplc. IIlY falhcr a5 a chil<J was asked Who do )"011 helulI): /() 1 _ he uSt.-d 10
aI1S""l"r I (1111 ,III' -"m Qj Mim of 1"05; IArmslasel of Nachi lCusal.

149
NICOUtE CUS,," ' OTlLlA /'ACEA

The form er are also known as CâsJrilliots or the Caslriniols, as the


inhabitants or the Roman campl) around the CÎty of Arghimcaslru (today
Gjirokllster) or thus named from CUlrct.l 4 T!lcy werc alsa callcd CrisriniOli
or Ilie Critiniots s inee duc la their presupposed Christ ianilY, Ihei r women
used 10 huve a cross lattoocd on their forehead s. l!le sume way as Ihe
women of Ihe GramuSleni and the tipa"i in Macedonia and cspeCÎally Ihose
in Bulgaria.IS
There were close relations!lips bctween, on (he one hand , ali the
above-mentioned and on the olher hand, the Fan;herots in Corita (Coreea or
Cureeaua in t!le Aromanian language. Korec today), Pleasa, Oisnita and
Stopani. As an administrative and commerdal centre , the cily of Coreea was
frequented by t!le CastriniOIS as wcll as the Farshemts who had becn there
for ages, la Ihe North-Wesl from the cily (especially aner the dcslruction of
Moscopole), from Sipca, Nieell, Grabova and Lunea (or Lânga), known
under the name of Ihe Moseopolians.
Thosc frurn Muzakia, a fi eld si tuated on both bank s of the river
Scmeni (Ioday Seman) whieh nows imo the Adrimic Sea. 1051 Ihei r idenlity
as Farsherots onee they settled down pcrmanently in this region where the
prindpality of Mu5atiu5 or Musacius had been - later 10 become Muzakia.
Some Aromnnians werc called Mllzel/iari or MiZllchiari (in thc Aromani :m
language) rrom tlle name of tllOSC fields. Having sculcd down in this region
and given up sheep brceding and caravanning. determincd by loss of Iheir
estate (sheep. goal5. horses), Ihey became fanners and they owned "mall
fanns. Duc 10 the unbear'o:lblc wcathcr c.:ondilions in this area especially during
the SUlllmcr, thcy Stopped having close rclutionships with the above-mentioncd
Fan;hcrots. Many MlIzchiari did thc snme as lots of Aromanians in Albania -

13. CL Constantin Coli mitra. The Farsherots 1996 in lhe chapter (knlpclllO/lS U/lJ
E$lule.lbc book is prinled 011 his own. with IlO publishing housc and no editing which has IlO
influeJlCC whalsoever ori ilS valuc. Colimilra is Ihc aulhor of a splendid mQ<JQgfllphic wnting
uf tlie vi1lage Pleasa. \Ve cQnld alSQ mc:nlion Ihal al lhe c:nd of Ilie monographic wri li ng. Ihc
author is ha ving an insighl into Ilie hislOf)' of lhe Aroll Hmians supportcd by wcak argumcnlS
(in me f3\'om of Ihe clhnkal inlcgn ly). on Ilie panem of Imisla or m,lrtiso' Of Ilie Sli,temenl
Illatthc Aromani~ ns would be <II It,UI 2 mii/imi or Ihc Arom~nians would be Ilie descemlants
Ofl/le lIew Daca-ROII/I/II peoplt bom Ofl/lt' /1(1}1PY blt'lIding of I/It' Dacians al1d Roml1ns.
J4. e f. Nicolae Saramandu. ArOJnlwlan allil MeRlello-Romaniali Studie,o;; 2003: 25
15. eL Colimi lra IY%.

150
Mac"do-(!,-oll/{jllii dobrogeni · Tlle !tI(!udo-Aronuwiuns ill Dobmdju

wllo wefe cal1ed ciobelli Of dai by the Alb<lnians - they spread in the cities in
the centre and the nonh of tile countlY. <Ind thcy bccmne innkeepcrs. merchants.
handicmftsmen (CSpccilllly tailors. in general skil1ed handicraftsmen).

Specific Fell(ures

Althollgh Ihe Farsherot is gcneflllly presented as the an:hetype. his


physiognomy is almost idcntical wi th thal of Ihe olher Aromanians of the
sume origin in thc 13<1lkan Peninsula. Ali the Aromani ans resemble in Iheir
appcarance. '[ne mell are strong. pmud,exprcssivc black-cyes, arched eyebrows,
quick amJ agiJc. The women arc lithe and honesl. The Aromanian woman is
a devoled mothcr and a faithful wife - the divorce was nOI legitimate with
Ihc Aromanians. She is a diligenl woman - won l weavings by hand, the
so-callcd \'elill/a, blankels and counlcrpanes o f aii colours woven by machine
were famous throughnUl the Balkan Peninsula. The so-calJcd subordinalion in
relalion to her husblll1d is erroneous. The woman is above ali respectful to
her husband and so is the man 10 her - Ihe Arornanian mall would never
beat lip his womun; harmo ny and solidarity kcep them very close logelhcr
in everyday lifc.
At this l>oint several specific features o f the relatively recent nomadic
lifc of the FarsherolS are worth mentioni llg.
The Farsherots used to love complete freedolll lO li grealer extent than
thc o thcr Aromanians - thus Ihcy led a tlomauic life, wundcring with thcir
families. their eMatc <Ind flock s. They ncver uscd to 1ll0W or to gather the
grass neeucd for thc fccding of the cattle during the wintcr. In the summer
they useu In have their own villages in Ihe mountains, Ilear the sheepfolds -
where thcy dcsl:ended from to live il1 the fields in thc so-callcu câlive in the
winter. They were thus al111os1 independent. having their own organizlItions
calleu flllci1ri or celnicate which were led by li celnic. The organizat ion
fonns ca llcd celniellfe represcilted Ihe historic rema inings of the old
Aromanian dukcdoms in Pindus. Epirus. Albani a. Thessaly. in the Balkans
and în Rooupî. 16 An organizllIion unit ealledJalcarc included hundrcds of

10. J NCl1lt~,,",u 1~'i5: 175

'"
NICOU,E CUSA · 01"/l./A PACEA

families. Evcry family would have ils own eSlate which consisted of shecp.
goats, horses, mu les. donkeys. The leader called ce/Ilie would bc selectcd
from the elite and his farnily would be extrcmcly wcalthy sincc wealth has
always been a criterion for evaluation with the Aromanians. He wa.~ in charge
of lhe wholefălcare; he was not, however, an absolute leader as lic appears in
mosi of Ihe writings on the Aromanians. Hc would noI bc a voivooc as in the
nonh orthe Danubc; he would rather be Ihe most respectcd man in thefillcare
for his cstllte as wel1 as for his wisdom. In case of any litigation within thc
fii/care, he would bc asked for advice to find Ihe mOSI appropriate solution.
The main occupation of Ilie Farsherots - which was, in fact. tlie
same with ali the ArOlllanians - was sheep breetling. Unlikc many olher
Arornan ians in Greece and loday's Macedonia - who used to have the same
living routine as the Daco-Rolllans in the sense that ollly the men with the
nocks spent Iheir SUlllmer in the mountains and Iheir winter in the fie\ds -
the Farshcrots would also head for the moullIains in spring and for the ficlds
in autumn but togelher with their familics, wife and t:hildren as well as Ihe
old mcmbcrs of Ihe family, their estate. their flocks, choosing regions with
temperate winter (those rrom Epirus and Pindus towards the reg ion of
Av lona and the south of Muzakia and those from Murihova lowards
Thcssaly unIii 1878). The FarshcrolS have been nomadic for hundrcds of
years. In their vill ages they used to lcave behinu in Ihc mountains a fcw
families 10 take good care of Iheir houses until they came back from Ihe
fie!ds whcrc they spenllhe winler. Thcir re!mively primitive livillg conditions
which remaineU Ihe same until the 19th century had a positive inl1uellce as
wel1. Thcir isolated cx istcnce enab1ctl Ihcm to prcscrve tneir intcgrity and
freedolll. There arc many Latin elements prescrvcU in Ihei r language and no
Greek borrowings arc recort\cd . Their strollg caste bclicfs prcvcnted them
from marrying into other nat ions, includ ing Aromallians from other stems
even when Ihey li ved together in the same village. Their free spirit might
have dClerm ined Ihem to bc Icss religious anu more free Ihinkers l7 - it is a
common place that the Church was subord inaletl to the Grcek Patriarchy
rrom Constan tillople and the priesls performed Ihe service in Greek.
They would loalh priesls and monks and they had a curse phrase which is

t7 . 1. Ncnitc$Cu 1895: 29.1. C3ragiani t929: 4-5.


'52
M{I{'tllo·aromânii dobmgtn; -Tht Macedv-Aroma"ia"s in DobrudjlJ

the living proof of Iheir utmost dislike If only !/ived 10 see )'011 become a
!Jriesl! (Preflll s-fti ti red!)18
There are at leaSI Iwo clements of the Farsherot costume that arc
worth ment ioning. First of aII, the male costume is completely white - an
obviolls Romlln inheritancc. Secondly, the Farsherot women would wear an
ornament on their heads, which is called ciceroana or firaoafla in the
Aromanian language that does nOi exist with other peoples in the Balkans.
1. Nenilescll describe this ornament as a IJpe ofwoollen kamelaukiOIl deco-
rated II'illl golden coins. n,e lIume of Ilie ornament reuc!Jes far baek 10 file
age of Caesar when rIIe kamelallkioll or Ilie cicerO/!iall - ciceroalla - IIsed
ro be ci la mode. also !l'om ill Ilie cOlllllryside ill ltaly sil!ce perhaps
Cicerolle' s !Vife reillvenlell it .1 9
It is again 1. Ncnitcscu who staled Ihal Ihey would onen say alb s'hie
which translates as may YOl/rlije be II'hile 10 replace 'thank you' - a phrasc
which the Farshero ls do not have in the ir language . AII Ihe other
Aromanians use the Greek word cf/wrisro for 'thank you' .20 The Farsherots
would avoid using Greek words. It is indecd so but we could argue Ihat only
the Farsherots in Macedull ia uscd 10 say alb s'l/ie. The phrase was nOI used
by Ihe Fa rs hero ls who lived in Greece (Patichina, Grammati cuva,
Candrova, C<Llerina) whom 1. Ncn itescu did noI visit in his journey in 1892.
\Vhen they speak in their ow n language , aII the Aromanians, howevcr,
would aod a well-wish ing whenevcr Ihey thank - Ihe most popular are
s'bl/edI. wh ich translatcs as /Ilay YOIl !ive long, lI ârioasa which translales al'
ma)' YUII be Jwppy.
Concem ing Ihe whitc colour, 1. Ncnitcscu also pointcd out that it
was eXlremely valuable. When the bridc was cl1lering the house of her
futurc husband, they would unfolo a whitc c\oth to hcr feet so (hat her life
would bc SWCcl [Ind dean in her husband 's house - a tntdition which has
survivcd 10 th is day)!

18. AnaSlas.e Hiiciu 1936: 145


1<).1. Ncnitescu 18<)5: 174. I.Caragiani 1929: 65 who argucd thatthe ciceronian or
I;temmw carne rrom Cicero. Dimitrie Abclcanu Tlte Aro manhlrl Peop!c iuMaccdonia pA3
20. 1. Ncnilcscu 1895.
21. Jbi(!.:IIl.

153
NICOUt.ECUSA· 01'lUA PACEA

rIIe Farsllerots i" Dobrudja

The FarsherolS who settlcd down in Dobruuja come from Greece


anu Albania. Those from Greece come from the region of Vodena (Ioday's
Edessa) - from Patichina, Grammalicuva, Candrova, from Ihe region of
Veria - from Selia de Sus and Horopani. Calerina (1(x1ay's Katerini).1 AII
these places are part 2 of the province of Macedonia, Ihe largesl and the mosI
northem province of Grecce which, in the nonh. ncighbours onlo Bulgaria,
Ihe Republic of Macedonia and Albania.
This graup of Farsherol s, perhaps Ihe most oppressed of ali Ihe
Aromanians. has ils origins in Albania - in Ihe south of farmer Macedonia.3
In Ihe contexl of Ihe crisis wh ich was manifest in Ihe second half of Ihe 18 tll
cenlury in Macedonia. Ihe bands of the A lbanians look advantage of Ihe
situation and they encouraged anarchy in Ilie soulhern pan of Ihe province.
Agai nst Ihese unbearablc living conditions, Ihey decided 4 to leave Iheir
native places (Dangli and Colon ia) to wandcr towards Ihe Narth, in today's
Republic of Macedonia.
This compacl group seuled down in Murihova Mounlains, near the
present hordcr with Greece, whcre they lived more than 100 years. Shcep
brecding, timber and charcoal exploitation werc Ihe major occupations. As
far as timber is conccrncd. thcy even had Ihe leehnical means 10 work it out.

L. Nicolae Saratllandu 2003: 25 adds olher places whcre Ihe Farshewl.S in Dobrudja
ca!uc frotll; Papadia and Felila. On Ihe hasis of Ihe documcnts we ~tudied (lhc Stale Arehives.
Constanta. Fund National Offiec of Colonisalion) we have concludcd Ih31 !here were only 4
families coming from Papadia aud only 2 familics coming front Felita.
2. Gmmmat icuv3 Superior almosi does nOI e~ist any longcr. It has bccn complclcly
dcscrted. A11 Ihe FarsocrolS who uscd 10 live Ihere had emigralcd 10 Dobrudja.
3. TItal is Ihe formcr area betweculhe lonie Scc and Ilie Aegean Sec in the west and in
lOC east. in tire north far inlo Ihe cenlral Alban ia and toc superior coorsc or Vardar and in lOC
wulh 10 Epirus attd l1Jessaly.·Jbe region of Vodena. Veria and Calerilla in today's Grecce
uscd 10 bc parI or Ihe 'Turkish' Macedooia. Afler toc Ualkan Wars (1912-1913) thesc rcgions .
logelher w;lh l!le !sland of Cretc, would lIave bccome pari of [!le Greek IcrritOr}'.
4. Some of Ihem. Othcrs s<:Uled down in CorÎla. See above lhe collttllentary on thcir
exodus.
154
MaudQ·aromâllii dobrogelli' TII" Macedo'Âroma"ia//s ill Dobmdja

such as suws and saw rnills. In winter Ihey descendcd with their flocks in
Thessuly und in spring Ihey relumed to their houses in Ihe mounlains.
Peuce wns 1101 to IasI for long. As a result of the Bulgarian revolu-
tionary movemenls in Macedonia, thcy had 10 Ieavc Ihis region as wcll,
aftcr approximately 100 years. Afler 1878, undcr thc rulc of the fullowing
leaders cal led t:elnici Leolea, Cusa, Nastn, Celea, Bulcaru , Pariza, Fotu.
Gârtu, Zdru, Muşi, Buciunana, Velcnzu, Zega, Tragoni, there were 400-500
farnilies with 80,000 sheep und 12,000 lIlulcs und horses who sclIlcd down
in the villagcs of PUlichina - founded by Hristu Papanicola: Fctitu and
Gramm<lticuvu - founded by Gusu Cclca and Anustnsc (Tea) Cusa; Caterina
- founded by the ce/nici Zega, Caramitru and Colimitra.
AI first thcy uscd 10 live in huts (câ/il'e in thc Aromanian language);
then having bought thesc places rrom the Turkish bey, they built houses of
stone in every abuvc-menliollcd vi ll agc. They <llso built churehes and
sehools subsidized by the Romanian state.
Qnce again fate decided for thcm: duc 10 unbearable conditiolls, they
had to emigralc again (thc third (ime!) olLlsidc Macedonia 10 Romania, in
Cadrilater or New Dobrudja (the southern part uf former Dobrut.lja).
Thcy were colonised in Ihe eounty of Caii acra ( 1925-1928) in
Alexandria, Arman, Azaplar, Babue , Bau\Urt. Camci, Ciair, Ccamurlia,
Carasular ,Cioban-Cuius, Deniclcr, Doimuslar, 1.0h. Duca, Enigca, Ezibei.
FânJacli, Hardali, Hasan-Dcde, Has im Kiosclar, Ghclengic, Nicolac
rilipescu, MuzakhioÎ. Opancea. Scidali, Salaman; in th e county of
Durustur, ollly fi fcw fumilics in Oral. Praporgcscu. Caraorman, Carasular
und AidemÎr. 6
The Farsherots in Albania who scttleJ down in Dobrudja arc calleJ
thc Plisoti or pli~'oli since mosI of thc FlIrsherots in Alblmia corne rrom a
place callcJ Plcasa. Thcy ure also clllled the Albinesi or albille~·i. Ihal is the
Aromanians from Albania. In orJcr to clear up the confusion between them
and thc Albanians in Albania, the mllnc PlisolÎ gcncraliscd. ThÎ s name was

6. eL filcs 761 1947. 5M1947. 5511947. 1011947. W11947. 89/ 1947. 'nlC SlalC An;:hivcs
COnSI311ll.a. Funu N:ui,mal Omee of ColUllisalion.

'55
NICOLAE CUSA' OTlLlA PACEA.

given to them by the Farshemts in Grecce (in Cadrilater) to make the djffercnce
betwccn Ihem and the ones who had carne rrom Albania. In their turn, the
Plisoli called the oncs who had come from Grccce Ihe Shopani or s6pahi due 10
Ihe latter's frcquenl use oflhe wonl sapaT which translatcs waler pump, !hal is a
spring dev iatcd by man whcrc water flow s abulldantly and continuously
through a pifX:.
The Plisoli come from the small village of Cori la nearby (where Ihey
settled duwn from the southem pariS of Albania around 1780)7, from thc
large village of Corita in Plcasa - inilially only a rew houses, this place was
boughl and foundcd by moSI of Ihe group who had arrivcd undcr the rule of
Ihe ee/llici Balmnad and Coli mitra -, from Di ş niţa and Stropalli (founded
by a less numerous group led by the ce/Ilie PilU).
They were coloniscd in the county of Dumstor in Fraşari s , Aidemir-
Dclcngi, Calipetrova, Babue, GraI. Praporgesc u (Iogether with the
Farshe rot s in Greece), Suneei, New Baltagiu, Cara-Omer. Caraischioi
(1925-1928).9
There are several familie s who carne rrom Albania from Lunca,
Nicea, Moscople - which are situated in Ihe north-cast of thc town ofCorita
(Curcealla in the Aromanian hlllguagc). These famili es who had arrivcd
latcr (1931-1933) were nlso colonised in th c co unt y of Durostor in
CociurnarlO and New Baltagiu. l1

7. Sec ahovc thc commcmary QIl Ihc FlIrshcrots


8. Tl1c firSI Arom3nian colonisls in CadriJatcr wcre the Plisoti rrom Albania (ahhuugh
thc issuc had bccn first appruachc([ by lhe AroUl;mians rrom Vcria. Vodcna aud Mcg1enia)
who camc by ITain as caTly as August 1925. Thcy Foundcd thc villagc of Fraşari. the first
Aromllnian şcnlcmcnt in Cadrilmer. See also Tribuna RomunÎlor dl! pesle Iwrart (Tht
Romanian Triblllll! OveruCls) no. 1211927: Viilorul Silislrei (Th#! Full/f#! of Sifi"lra) VI. 40,
on Octobcr 30 .1926; Actillnl!a româlllmscă (Romanian Action) 1. 5. Novcmbcr, ISI 1926:
I'eniruula BIllcultleii (Tit#! Balkall 1'l!lIll1sllla) Octobcr Jlst. 1926
9. CL filcs 111947.6511947.8911947. Relldcrs' Fund
10. CL filcs no , 611 1947 Reatlers' Fund
) 1. Cf. file 110. 3J(J 933. Fum) of the I'rcfceturc of thc CoullIy of Durostor, Thc Stalc
Archivcs in Ramn icu Valcca.

'"
Macedv·aromâllii dobrogeni ' l'ht Muce.lo-Aromallians in Dobrudja

The Gralllllstelli I GrălIllistelli

The name is derived from Ihe lIume of Gramoslea, Ihe place of origin
for the Grumusteni , which is si tua(ed amid Ihe Gramos Mountains _ a
north-easlern extensioll of Ihe Pindus Mountains. The large village or ralher
the small town was s itu ated on a 1600 m high plateau, amphilheatre-
shaped_ surrounded by mountains. The highesl peak which was callcd by
Ihe Aromanians Ciuma al Pe!!{i is 2380 m high , second in heighl afler
Smolica (2577 m high) in the Pinuus Mountains.
The Aromuniulls from Ihe olher Slems caII them the Ch ipani or cipaii;
(in the Aroma ni an languagc). They gave th em this nume since the

1 Gramllsteni uscu 10 caII .rigu!!ea / sgwrea (white or back slcevc\ess Iunie.


long 10 Ihe knce, and waislcd), und ciplllle - un Ine shou1ders of this tunie
the Gnllllusteni used to wear prominenees, that is pointed fo lds, 10 Of 20 in
Ilumbcr. which are eallcd cipuri in the Aromanian lallguage.
GrmnoSlca was situatcd in a unique region al Ihe foot of Ihe moun-
tains , with a healthy clill1:ltC, springs :Ind wate rs, rich grass lands . It is from
these 1110untains tlml Ihe river Bi strita ( the form er Aliakmon) springs 10
110w 10 Ihe south-east near Hrupi stea and Seatistea; Ihe ri ver Devol also
springs from a place near Gramoslea 10 leavc ÎI beh ind on the right as well
as nexllo Nieuli ta - which is situated near anolhcr ri ver. Nicolea, having ils
mune given from the latter.
Thanks 10 Ihe fri enuly environmenl, Ihe scttle menl evulved rapid ly 10
become Ihe second mosI important settlcment in Ihe furmer Macedonia,
after fl.Iuscople. ll
The Gram uSlcni uscd tu bc a pcup1c of shephcnls but less migraling
than their brothers, the Farsherots. Their occupalions also included Ihe induslry
(only thal pilrl or Ihe indll~try which rclated 10 thcir major occupalion) . They
were skilled handicraftsmcn in copper - coppersmiths - thcy used to
manufacturc coppcrs, vcsscls, s ilvcr objects. ornamenls - golden cllrrings

J 1 Th. Capid:m J942: 16 Sl,ll",d Ih~1 ,11Il! IV ilJ lrade prm; l;ce "nd Ihl' QCcllfH1/ion.
Gram"" /l'll oU/5hine !>Iose"ple;II Albania.

157
NICOlAE CUSA ' 01'lU A PACI:.A

and Ihe famous silveT /aS, which the bcautiful Gramusleni womcn used 10
wear on IheiT heads, cutlery and anns. They were also skilled tanners .
The caravanning was also a major occupution of the Gramusleni (the
Farshcrots from Albania used to have it. too). As a consequence of Ihe high
and d iffîcult natural Maccdonian landscape as well as the Iad of lines of
commun ication, thcy used to transport ali the Ilccessary goods (sugar, oiI,
cheese, exotic frui ts ele) exclusively by bcasts of burucn: horses, mules,
donkeys. Thesc caravans (which sometimes includeu even 20 beasts of
burden) were led by m<llly caravan-leaJers who were brave and well-acquaintcd
with ali the mountai n passes lmu roads. They travelle<l throughout Macedonia
regardlcss of season or danger. It is indeed truc Ihat this occupalion W1IS
extremely profilable - the caravan-Icaders and the sheep and horse ownen;
bci ng eXlremcly wealthy pcople.
Tlle Gramusteni women were uiligent and hardworking houscwives as
well as skilled weavcrs. The so-called \'elill(e or iambule, the blankels, eoun-
terpanes, the carpets, and especially the wootlen sockels were aiI f;unous anu
mueh soughl fOf.
Gramoslea was diviued in "Cveral ncighbourhoods: the neighbuurhood
Paciura, Pisota, Hagisleriu. Stlllltu (ufler Ihe names of !he moSI importanl
celnici of Ihis stern). Thei r houses were of slone, multi-sloreyed. 'Ibere were
{wo large ehurchcs in l!le lown: Se George Church and SI. r..lary Church.
Thci r studs and nocks were well-known throughout Ihe region. A.
Hfldu reportcd that thcy ha.. so much milk that, in onJer 10 facilitate thc InUlSport,
Ihe ceh/il.' Paciura hau 10 build a pipe, several kilomelrcs long, for Ihe milk 10
be brought rrom Ihe shcepfolds 10 Ihe vallcy wherc il was proce~sed to obtain
cheese. butter and whey.12 The GrmnuslcnÎ were cxtremely prol ifie, whieh
detennincd them to seareh fo r Olher placcs to live inTh. Capidan argues Ihat
Ihe population in excess drove 1llany Gramustcni groups ta Albania where
Ihey populaled the settlement ealled FrăsarLI3 Aecording 101. Caragiani and
1. Nenitescu, Ihe Farsherots had tradit ionally another deseend, later elhnicaIly
evolvi ng the same as the olher Aromanian slems.l 4

12. A. ~I âcjll 19.16: 136


Ll. C11)jtl,m 1926: 42.
14. Sec above lhc subchaplcr 011 lhc Farshcrols.

"e
Mm:eJo·ar",n{juii dobrogeni ' The Alaudo-Aromal/ians in DobrluljQ

The faIJ of GramQstea bcgan at the same lime wilh the periexl o~
IslamÎc conversion nf Ihe Albanians when Ihe hands of Ihe lurkised Bey had
slarted attaeking Ihe Aromanian sett lernenlS. Gramoslea, Ihe land of the
Gramusten i Aromanians. whusc foundation reachcs far back in the pasI, was to
sharc the rate of Moscoplc. the ciladel ofthe Aromunians in the Balkans.15
Their surpassi ng [onu nc brought about destruction. Therc is an artidc
in the magazine LI/mi"a (Tlte Liglll) signcd by Filip Misea l6 (who originates
rrom Gramostea itscll) under Ihe penname Ciuma al Pel/li, in A. Hâdu 's
acco un! . whkh report:; 011 this painful cnding:

It W:l~ on August, thc 15th . 1760 probably. during the festival orSt.
Mary's c hurch. The service was being perfofmco by 12 priests. An
incident: The miracle-working icon cracked, Ihe votive lighl blew out. On
Ihal veI)' moment , (WO caravan-Ieaders showcxl up rrom Colunia (Albania)
and announced thal there wcre Albanian forces cOlllÎng over soon. They
eonsultcd rupidly ano oefcnce was urganiscd. The church beJls startcd
alarrning peoplc. Positiolls werc laken nil the left bank of thc river of
Nicola . wiih mounlain passcs and natul1\l fortrcsscs. Scveral wings of tlle
Albaniau liJlces llIaoc an attempl to SUn"ound Ihe resiSlance from other
ilnglcs. l1lc critical hour was 10 comc. In the evcning, howcvcr, OUC 10 a
proviucntial pouring rain, the river of Nicola ovcrnowed and Ihe peop!c
coul0 leave Ihe pa~<;cs. [)Qwntown Ihe caravans were bcing loai.lcd to ncc
from this place forcver. When Ihe rain SIOPped and the Albanians could
entcr the town - which included 40.000 illhabitanls -, thcy found it
deserted. In lhcir rush. they furgol OIl!Y the miracle-working silver and
goloen iCOJl. 17

We s hal1 never know whether Ihings happcned exact1y as rcportcd


ilbove. Wc m.:knowlcdgc. though. Ihat Gramostea was dcstroyei.l around
1760 anu the populatioll managco to ret rcal - a fac t s upporled "Iso by the

ts. A.~ far HS (iramoslea is ~·onecmcd. llle POP\"~r lr,ldil;on in llle banad of N Velo
'S,tna and Iile hllrnill~ of Gramostea· suggcsts anuther nmtif: lhe protcction 01" Sanii. the
dauglttcr uf a re/aie. by lh.., Granmsteni "'as lh.., C1LllSC of Ihe rcvcnge of Ali·l'asa who wuul<l
have her in his harcU1-l!ellce Ihe dCSlrtlclion ofGramoslc<I. er. A. Hâciu 19J6: 1._9.
16. L"mia" (1"he Lighl) V. ilO. 111907.
17. Cf. Ciuma ull'cnti. LI/miI/a (The Light) V. 1/ 1907. upud. ~m<:ill 19:16: 1)9- 140.

"9
N/COLAECUSA · onUA !'ACEA

large number of the GramuslenÎ innahitallts inlnose regions wnere tney nmJ
laken refuge. The settlemclIlS Niculita and Linotopea shared thc same fate.
The GramuslenÎ populalion from Inese settlemcnls lcfl Ihe native plaecs
forever to head for the North in Hrupistea, BIata , Pisudcri, Belcameni,
Ncvcasca, Bito lia . Perlepc, C rusova, Nijopole, Magarova etc. A signifieantly
large grou p seuJed down in Ihe IIclds of Meglcna. where they foundcd
Li vdz and a less numcrous group settJed down in Rodopi Mountains.

rlte Gralllllstelli / GrăI1ll/stelli ill Dobflldja

The Gramustcni who seltled down in Dobrudja corne from Greeee,


Bulgaria and Ihe Republic of Macedonia. The Gram ustcni from Grcece are
rrom Livezi (Lin'fdz in Ihc Aromanian langunge). Livczi is situated in the
regillll of Mcglena, bonJercd on the east by Vărdar. on the south by the lands
of I,mita and Vodena. o n thc nOflh by the mOllntains of Mariansca and
Blmec. neig hbouring (he tvlurihova Mount ains, and un the west by the
mounlain<; of Cosuf and Nigea 18 - a m0l11lt;\inous region which consists of
two massifs Karagiov and Pajik (Paie III Ihc Ammanian language) divided
by the river of Meglcn Of Moglen, whele the name of the region C01l1es from.
The fi rst scttlcrnctll in Livezi was founded by the Gramustcni who had fletl
from GnullOs becausc of thc pclsc<:utiotls of Aii-Pasim al the begillning of ll}h
ccnlmy. Thcy were Ih e lasI of Ihis stem who hud lcft Gramoslea (or
thc SUlTotll1l1illgS) after ils rJe~trllction .19 The gmup under the rule of the ce/nici
Gheorghi Stăpător and Tegu Plipută i\roş i e al Barbă \ook rcfuge in Paie
MOtlnlaill. TIle infOlmation ahovc which is cOJlsidcre{! a legend (Iancu Cepi -
thc ce/Ilie dcleg:lIc of U\'czi among Ihe 14 dc1egalcs arrivcU in Buchare.<il "n
Fcbruary. 1'1 ]'}25. Ihcn seuled down in Talur Atmagca. tlle county of
Duroslor - reported to A. Hflc iu abolit il) is also confirmed by Demctru
C hihaia (Kehai a) who, as Ihe dclcgalc of the sociely 'Meglenia' from
BueharC-'.t, argucd in his rcport in Greel.:c in 1925 (a report scnl 10 C. Noe) Ihal

HI CL 1. Ncnitcscll 1895: ~84 I'of details amI pn:scnl nmllcs sec Virgil Coman Tlie
i\'Iegll'no-Homanians al Ihe begillninl: or 111'" ~l'nlur)' 20'n, 149
19. Cf. Th. Capid,lII Tile Meglc"n.Roumnians 1923: voLI: 28.

""
M(/c"do·arOlllânii dobrog"ni· TII" MactdQ·Aromanians in DobrudJa

The first place wherc we sculcd down was Livezile, my parcnts' nalive
place. The foundcr of Ihe settlement was my grandfather, thc celllic Dineea
BlUba who, more Ihan a ccntUl)' ago, retreatcU with hisfalcare in the Caragiova
Mountains, in Ihe region o f Mcglena in order 10 escape Ihe fuI)' of the salrap
A li-Pasha of Tcpelin, fhe deslroyer of thc ocauliful Gramostea and encroacher
of the Arornanian pcople, whcre they founded the first seUlcmenl Sdrai whose
ruins stil! exist today, and then, later on, in order to avoid fhe swampy land, he
set up the first house in Livezi I km away from Sdrai.20

The Gramusteni in Livdz are known ullder the name of livdyea 'fi
(that is from Livadia, the Grcck name for Livdz) or yeallicot (after the
nlUlle of loni,a - Ioday's Yianitsa - whcre they dcsccndcd 10 wilh thcir
nocks to winler anu whcre a famous hur uscd 10 be held).
In Cadrilalcr, Ilie Gr:Ullll~leni from Livezi werc colonised in thc county
of Dumstor. 'I1le lirst group arrivetl in April 1926; thcy were scttled in Tatar
Almagca and Uzungi Onnan. 21 Another group arrivcd in the summer of
1927 22 and another in 1928 23 - they were ali colonised in Vischioi,
Has<:hioi, Dcl isuflar, Asf:ttchioi, Vetriml, Camonn:m, Cociular, Bazarghian.
The Gl'illllllstenJ in H rupi:::.tt:il ur Hrupi:.ti - today':. A ryos
Orestikon - COlTIe from Grccce as wcl l. Tlte group arriving in Romania
in Apri! 192824 consbted of about 50 fmnilies nnd they were colonised
in Sarsflnlar, the conty of Durostor, Turtueaia. 25
T lle Gr.llnu~teni from Bulgaria rcprescm the 1:trgcst group among
the ArOlnanian~ who settlcd dowlI in Dobrudja. They rescmble the
Farshţ,;rots in their livillg conditions - they had summcr houses (câ/il'e)
in thc moulltains und in w inter they dcscendcd to the liclds.

20. Aplld. Constantin Noe. Tho: Culonis"tio" of C"dril" lo:r p_14O_


21. Ibidem p.149.
22. Ibidem p.153.
23. CL RQlnâll,,1 ( Tlle RIJmania,,) Junc, 19lh 1928 p.2.
24. CI'. Ramâ",d (Tlle Rllman ian) Mareh. 3 ISI 1928 p.2
25. CL file 110 . ~Of I9 28. the agricultural counsclling cOllllliiucc of lhe COUIII)' of
Duroslor. lhe Stme Arrhives in Ralllllic\I "aleca. Firsl Le'IL This doc\ln...,nl speeifics lhal in
Ihe ~pring of II.j211 rhcl"l' "cre 50 Mxcd.,nian n)loni<1 falllilie. from IJ",pjslca. Gn:ccc. who
s<:ulcd down in Sarsfin/ar. Turtucaia. Il is bcing 3dviscd (hat toc.sc families ",cre giwn /3ml
rrorn lhe ""''' "f (be dcgradcd wo"ds fllinlll (80 h:,).

161
1
N/cOI.AECUSA · O1'ILIA PACEA

Dcpend ing on the regions where they used 10 descend in winter and
I
aseenl in summer, the stem of tlle Gramusteni who originated in Bulgaria is
divided in several branehes: (';11111[01, RăilO(, RăIăăJ.fl, ClIrltH'eâil, LuplH'eân,
Blljduveâfl, Şlllruveon, Papaciryio(.
CumăloWi or the Gumalots come rrom tlle region of Giumaia Superior
(Baaly-Djumaia in Ihe Turk.ish language, today's Blagocvgrad) - whcre they
derivcd their name rrom - rrom Beşbunar, Ravna Buca, Ri Ia, Ceaealita, Dupnita,
Samacov and Giumaia Superior, alI situalcd in RiIa Mountains26 (scttled here in
the 19d' ccnlury from the Rodopi Mountains). They were colonise(] in tlle county
of Durostor (1928-1933).
lUiitotpi o r the Banots come rrom Bania ( a place in the Republic of
Macedonia. where their name is derived [rom) as well as other place near
Stip , Velcs ami Cociani. They left this arca - the furmer Serbia - in the 19,11
cenlury, and Ihey settled down in Ihe RiIa Mounlains nexI 10 Ihe GumalolS.
Thcy were eoloniscd in the county of Durostor as well .27
Bătă~aitil'i are the Gramustcni who used to winter theiT sheep in
Batac, in the fields near Filipopol - loday's Plovr.liv - (a large group carne
rrom this region to Durosto r from Sagrnva and Leascova).
CurtuvclÎnil'i comc rrom the region of Curtovll from the hills of
Bachita, a large Aromani an village from Rodopi. The other so-caller.l câfil'e
in Ihe Rwopi Mountains were those in CaramanrJra and Sufanlu.28
Lupuvca'nil'i , Bujduvcâ' nil'i , Şutruvca'l1i l ' i, I'apaciryiotl'i come
from Lopova, Bojdova, Satm, and Papaceair (today's rcgions of Melnik and
GOle Dclcev - the former Nevrocop).29 Thcy were colonised in the county of
DuroSlor and the county ofCaliacra.

26. Cf. Saramandu 2003: 2U


21. Duc 10 Ihe large numbcr of the places. I did noI indude Illemall inlhelext..1l101iC
who are inlerested eou ld find them in The Joumnls of lhe Couneil of Minisler5 eonceming llte
granling of tlte naluralisalion of Ihe Macedonian eolonisls. published herewilll.
28. Saramandu 2003: 21.
29. We menlion lh .. l in wintcr Ihesc Gnl.muSICn; used 10 head for Drama. Cavala ami
Seres. 10wl\Tds warmer placcs. Ref<:><e thc Ralk.an Wars (1912-1913) Ihey eould mailllain thcir
mules _ aII lhcse n::gions bclonged 10 Turkey (11Ic formcr Macedonia). Afler thc Balk.an WaN.
Macedonia was divided. The places IlIey used In win,cr wwld bcl"ng In Grcece IOCn. $0 lhal
lile GrmlluslCni in tlle su-ca!lcd dili,'~ in Bulgaria. espceia1Jy thosc in Lupova. had 10 rcn13in
th<:re in Grcccc. TII~I expl~il1s wlty these groups of Ihc GTI1mU~leni arrived laler in Cadrilalcr,
1931 -19.13. unJike th<:ir brothcrs who lIad rcmaincd in lJulg<1ri<1 to arrivc in Dubllldj<1 in 1928.

'"
Maado-Ilromânii dobrogeni ' The lHacrd(J-Aromanians in Dobrlldja

The Pil/dell;

The Pindeni li ved and stiU live in thc Pilldus Mountaills, where their
literary namc is derivcd from - in Thessaly. Olympus. and the region of
Veriu. The Pindeni in Epirus and Thessaly (todlIY'S Greece) represent the
largcsI SIClU , They have remaincd in the Pindus Mountains in compact
groups in several centres as it follows: Furca, Samarina, Avdela, Perivoli,
Baiasa . Aminciu (Metovo - oile of Ihe largest Aromanian villages) etc.
In Thcssaly, Ihe Pindeni are grouped in the villages near the city of
Tricala. The AromanÎlms from Olympus are sett1cd in Ncohori, Milia and
especially Vlaholivdz.30
The Pindeni rrom Veria also came from Ihe Pindus Mountains. The
Alban ian auacks or the attac ks of AIi-Pasha determined them 10 leave
Pind us}IA large group, which consisted of 600 families, especially
avdcl'ati (in Ihe Aromanian language) from Avdela bul also from Samarina
and Peri vo lc, undcr the rule of the ce/Ilie Badralexi, settled down in the
Vcria MOUlltllins, illlhe so-called c{llive al fi rsl - Badralexi's câ/ive - which
then bccame a vil lage with beautiful houses.
Some of these avdcl 'ati foullded Sclia de Sus, others settled dowlI in
Xirol ivdz. Neagusla. Thc Farshcrots from Selia de Sus and Horopani Iived
Ihere 100 (as they livcd close cnough, the latler bcnefited rrom Ihe protec-
tion of the ee/Ilie Badralexi).
The Pindeni who sellied down in Dobrudja camc from the surroundings
of Veria (Ihal is rrom Xirolivdz. Selia de Jos, Dolilmi) as well as from Poroi
Superior (a place situaled in the north of Grccce, near the Bulgarilm boTder).
The group of the Pindelli surroundi ng VeTin arc ealled viryean and those
from Poroi - I)ruycall.
Thc Aromanians from the other stems generally lend 10 ca11 aii the
Pindcni in Dobrudja avdcl ' ati. Tile)' were colon ised in thc eounty o f
Caii acra (in Sabia and the surroundings) bctWCCIl 1926 and 1928.

JO.Capidan 19n: 12.


3J./n J775 in lhe [ir:<;1 case ef. Cllpidml 1926: 55 and Imer in !lIe second case ef.
Cmagi311i J929:.5(I.

163
NJCOutECUSA' OT/UA PACEA

rIIe Megleno-Romallia1ls
10 Cadrilatcr the AromlUlians were colonised IOgether with the Meglcno-
Romanians rrom Meglenia (Greece). Due 10 Iinguislic, ethnographic and
rolkloric specific features, the Megleno-Romaoians are dirferen! from the
Aromaoiaos. Thcy arc bcyond doubl the descendallis oflhe Roman world in
the soulh of the Balkan Peninsula but they seltled down coming from the
north and not from the south whcre the Aromallians from Gramostea had
come 10 seltle dowlI in Livezi (Ihat is, in Ihc sume region). G. Weigand
argued for Ihcir origins as Ihe fouoders of the empire of the A.mneshti or Ihe
Bulgarian-Vlachs. Th. Capidan, on thc olher hand, argued for Iheir origins
as Ihe soulhern Oanubian Romanians who oncc had established close
relationships, however, wilh the lIorthern Oanubian Romanians.3 2
The Mcgleno-Romanians who seltled down in Dobrudja come from
Lundzini and Birislav, on March, 5 1h 1926, al thc same timc with their
Aromanian ncighbours in Livezi, from Liumnita, Cupa, Oşani - who had
arrived in April 1926 - logcthcr with those from Livezi , Poroi and Vcria.
Thcy wcre colonised in the county of Durostor in Cocina, Cazimir ,
Capaclia, Bazarghian, Aidodu, Strebârna, Haschioi , Visichioi, Cadichioi.:n

32. Th. Capidatl 1923: vol.l: 57 See al50 Pcride Papahagi. The Megleno-Romllnians.
An Ethnographical and P11ilological Study l1lC Annllls of thc ROOlanian Academia, serics Il,
35,1912- t913
33. er. c. Noe p.149

'"
J

Macedo-aromlÎl1ii dobn)gtmi ' l'h e MaCf!do-Aroma/lial/s ;" Dobrmija

1II. THE CIRCUMSTANCES OF


THE AROMANIAN COLONISATION
IN DOBRUDJA

The soc ial~polilic a l transform ations in Macedon ia TepfeSen! the


lcading ca u f,C of the coionislition of the Aromanians in Dobrudja. Duc (O ils
position among the newl )' created statcs l which had received recognilion
fro m the OttUlnan Empirc (itsclf in ils last days), Macedonia was al a critical
time in its hislory al the bcginning of the 20 lh ccntury .
Thc interna! po litical e ri:; is manifCSlcd itse lf in mi li tary clhnic
rcgrouping and organi sing. Consequcntl y, thc Bul garian , the Grcck <I nd the
Aro munian o rgani scd thc Lllsclvcs in militar)' units, the so-called komitag; in
Bulgaria, Qndarl in Grecce unu the Aromanians had Ihcir own so-callcd
armatul. Neilher Ihe komitag; nor Ihe a lU/a rt came rrom the interior of Ihe
reg ion. Ob viou sly, the intere thnie cu nfli cts could not be cluded. The
ncighbuurin g statcs were c ncu uraging Ihc tcnsiun in the rcgiun since they
\.:oukl ali bcnefit rrom a pussible t1ivision of Macedonia. Bulgaria was intcrcstcJ
in its castern part. Ihe so-called Bulgarian Macedonia, Serbia - in its nOlt h-
westem pari and Greece - in its soulhern p"rt , the lands along Bistrita anei
Olympus, the harbour lowns of Salonic and Caval a. 2

1. Greece ill 1829. Serbia in 1818. Bulgaria \~as grll1llcd aUlonol1lY in 1878 and Itlen
indcpcndcncc in / 908.
2. /Joldcscu. R . Mariocscu. ivi .. Thc lJa1kan \Va r (191 2- 19/3) 1936: 3-5.

'"
NICOLAE CUSA' OTIlJA PACEA

The ethnic groups were thus aCling for thcir own beneril. The
Bulgarians in Macedonia were highly intcrestell in willlling Iheir own
autonomy. In the absence of any external sup porl (al that time the
Romanian state was passing through eritical m oments itselO, the
Aromanians estabJishcd a dose relationship with (he Uulgarians and thcy
cven collabol'ated with the Bulgarians in Ma!':cdonia. There was, however, a
second party - Ihal included, in particular, the Bulgarians Qutside
Macedonia - who would be acting in favour of the desideratum Great
Bulgaria) which stipulated tlle annexalion of Macedonia to Bulgaria. The
fonner organiscd ballds of tnc so-callcd komilagi who collaboratcd with Ihe
Aromanian armatol. 4 Thcsc bands ofthe so-caJled komitagi were organised
an Ihe Bulgarian territory, with Bulgarian statc's support, and latcr Ihey
would bc entering Macedonia. The champions of the second party organised
the Maccdonian Committecs whu wuuld create tension at the fronticr. Thc
newspapcrs.on the olhcr h'II1U , woulu propagandisc Bulgaria's position.
Greece, however, had its own inlerests in creating Great Greece
whi!,:h - with the exception of the southern and western parI of MaceLionia-
ought 10 include Thessaly, Ihe Calcidic Pcninsula anu Ihe Holy Grave, the I
northern shore of the Aegean See, Cretc :ll1U the Dodecanez Arehipelago.
AI first. the Greek inlendcd to grcecise the region since they were the 1
minority in aII South Macedonia. And that was indccd a difficult mission tu
accomplish. Although the Aromanians were like islands scattered throughout
ali Macedonia. lhcy sti U had IheiT own well-organiscd compact gmups and
(hciT villages wcrc plainly Aromanian. The only region whcre the
Aromanians did mingle with Ihe Greek was thc land betwecn Larisa [Ind
Tricala.5 Moreover, most of thc Aromallian villagcs l1scd 10 have schools
and churches that wcrc supportcd by the Romanian stale dating back as I
early as thc middle of the 19 1h century. The language they usc both in
schools anJ churches was the Romaniall language .6

3.1bid
4. See my paper. The Macedo-Romanians throughoulliistol'r 1990: 50--56
5. An01her re gion where th~ Aronmnians mingled with Ihe Albanians was the land
!
between Berat and Lhe shore of the Adrill!ic Sea.
6. At lirst the primers and tlle lexlbooks were in the Aromanian hmguage; lalcr the
Romanian Janguage was introdu<:ed. The IaUer did 1101 serv<: Ihe Aromanians. roan Cardula

'66
Maceda·arumlÎnii dobrogeni' rht Mactdo·Arom'lIIiam ill Vobrudja

Two st rategies have been adopted. an the one hand , they appealed
to the Aromanian populat ion - in particular, in those places where no
Romanian schools were founded - for the Greek to atlain their ideals.
Direct attack was attempted , on tile otiler illmd. In 1904, wilil Turkisil
t<lcit s upport - the Turkisil chose them ove r In e Bulgarians and til e
Aromanians who were interested in being granted tileir autonomy - tiley
organised in military units, tile so·called lIIulart. Thcir objective was to
annihilate the Bulgllrian komita@' and, above aII, lile Aromanian communities
in Macedonia. From a geograpilical point of view, tile latle r were tllc first
to hinder them from mov ing onwards. Tile Aromanian s used to be
ubsolute m<lsters of tile mount<lin slopes. passes und path s in Tilessaly
and Epirus.7
The Greek bands inte nsified their activities in the region as a result
of the Aromallian aceomplisilmellts between 1904 and [908 whieh include
the foundation of (he Romanian consulate in Yanyu, the replacement of the
former church comlllun ities by c ivil cOllllllllnities8 , the g ranting of Ihe
imperial order on May, 9 th I 22 nd 1905 aeconling to which the Aromanians
rrom the Ottoman Empire we re recognised b}' the Sublime Porte (being
thus granted cultural und religious :mlonomy).
There are threc places in particular - Avdela in Pindus 9 , Grammaticuva
and Patichina in (hc region uf VoJena 1U - which sufre red the most rrom the
atrocit ies commi tted by the melllbers of the militar}' units, the so-culled
a"dart between 1905 and 1908.
That would be the Macedonian milieu against which the Balkan wars

argues in his papcr The llislory of Ihe ~ 11l[edoniall Arolllllllillns 2004: 122 Ih~1 Ihe Inlro·
uuclion of Ihe ROlllanian langllllgc in primary edllCal;lln WIlS a dt'balllhlt', il ,tol erront'oJ/s
decision. Profcssor Max Oclllelcr Peyfuss 1994: 72 considers Ih,tl IlruI! speCuloliQ1rs are
olJly parlilrlly m rl!; he poinls oul Ihal Ihe Arolllanians speak Ihe Aromanian 1ll1lg11age in
Ihcir fami ties evcn loday. In my opinion. Il native tanguage - and Ihe Aromanian tangoage
is indeed Ihe mother longuc for ati Ihe Aro man ians - shall Ix: doomed 10 extinclion ontess il
is on Ihe curr;,;uturn in primar)' cducatiolt.
7. 'Il,e newspaper VÎmÎ"eufa on Wednesday. January. t 3'~ 1916.
8. M.D. t'cyfllss 1994: 81.
9. /bitlcm p. 93.
10. Cusa 1996: 0-2Q.

'"
NICOLAE CUSA' OTlLfA !'ACEA

starled Il , It was the world powers l2 who intervened in Macedonia by


founding milita!)' forces sim ilar (Q the gendarmcrie in order to maintain the
peace in a permanently tensioned region. Bulgaria would argue thal
Turkey's reforms in Macedonia were noi sufficient and Grcece and Serbia
would pUI forward new claims. In ils turn, Turkey would accuse aii the
three countries of maintai ning Ihe lension in Macedonia.
The firsl Bal kan War endcd with the defeat of Turkey. The above~
mentioned states - Montenegro is nlso included here - were victorious. The
London Treaty in May 19[3 acknowledged tile victo!)' of Balkan alliance over
Turkey. The end of the Otloman Empirc was imminenl.13lbe misunderstandings
which occurred among Ihe allics prolonged, however, the agony until tile end of
World War 1. The eause of these misunderslandings was again Macedonia.
Bulgaria - which was 10 take great advantage, thal is ali East Turkcy, from
fonne r Turkey in the Balkan Peninsu la - was eager 10 kecp Macedonia aII to
itsclf. As a result of aII thcsc variances, the outbreak of the second Balkan
War brought aboul a change in the system of alliances. Greece , Serbia,
Monlenegro , wh ich were joined by Turkcy and Romania al thc end of the
war, were agai nst Bu[garia. As they alt expected, the war ended with tlie
defeat of Bulgaria. The trcaty which was signed in Bucuresti on August l()th,
191 3 acknowledged Ihe fale of Macedonia. MOSI part of Macedonia was
divided bctwecn Greccc and Serbia, thc winning states in the Balkan \Var 11.
Greece was granled, among other territories, South Macedonia and Serbia-
Central and North Macedonia. Bulgaria kcpl a small rcgion in Ihe eastem part
of fonner Macedonia. Anothcr region - Wesi Macedonia - was granted 10
A[bania, a state founded as carly as 1912, whcn Îndcpendence was prodaimed
to have been rccogniscd in London and Bucharcst. Romania was grantcd thc

I I. Although tne )'oulIg TI"}cr attempted 10 ehange the wOOle siluation for the better,
hoping 10 maintain Ihe staluS <.Juo. the events would be ehanging For Ihe WOI"Se. Ihough.
12. 11 regards EIlglaml nnd France: Auslro-Hungary an<! Russia. on II>e othcr hand. had
Iheir own interesls in thc Balkans and they would eocourage Ihe Icnsion in the region. \Vilen
the Balkan war broke OUl, Auslro-Hungary dccided to SI.Ipport Bulgaria. 10 Ihe obvious disad-
v3ntage of Serbia. ami Russia would support Serbia bccausc thcy werc nOI al aII in favoor of
Ilie fmllldarion of a new powcrful stale in lhe Ilalkans.
13. The aJiied stales Ilad mei Ihe decision of military co·opcration. Thcy !Iad Ilot
reac!lcd any decision conccming tbe territorial issuc ;11 tbt: llaJkans.
168
southem part of Dobrudja, Cadrilatcr.
The ~romanian minority Jid not live thus wilhin a single slate as Ihey
~sed 10 bclorc Ihc pence, bul in four Jifferenl slalcs. 14 The peace Ircaly signoo
III Bucharesl would bc similar 10 a finishing stroke for Ihe Aromanians.l.5
The Aromanian issue was iL point of debate introduced by Romania
within the trcaty signed in Bucharesl. Romania demanded (hal c ultural und
sp iritual libertics were guarantecJ for thc Aromunians from former
Macedonia - tcrritorics which belongcd then to the signatory stules of Ihe
trcaty in Bucharest. 16 They wcre , however, not obscrvcJ.17
1914 witnessed the outbreak of Wor1d War 1. Thc Balk:m Penin sula
- righlful1y callcd Ilie pOlI'(Jer barrcl - was the mccting place of u world
conflngratioll. In their own interests and under (he influence of world ]Xlwers,
Ihe participatory slates wou ld adhere 10 oile of the two mililary blocks . In
alliance with the ccntTlll powcrs, Ilie Olloman Empirc as well as Bulgaria
would share Ihe fate of the defcatcd . Thc war in thc region, howcvcr, did
nOI cnd in 1918. AI Ihc cnd of 1918 and Ihe bcginning of 19J 9. Ihe Eng1ish,
Frcnch, ltaJ ian and Grcck mili lary forces wcrc makin g an allempt 10 occuPY
severa1 region~ in the Ottoman Empirc. Thc trctlly signed in Scvres in
August 1920, wh ich acknow ledgcd these conquesIsl8 - meant , in fact. the
cnd of Ihis crnpirc. Thc Ircaly provisions werc, hnwevcr, noi recognised by
Muslafa Kema1 Alaturk, the 1eade r of the nalionul revolution who was
againsl the forcign occuplltion as wel1 as against tlle sultan. Grecce und
Turkcy wcre in overt conflict. The tension bclween 1919 and 1922 was to

14.1\1.I).Pcyfuss J994:117
]j. eL SlcriC" Diomandi, Peoplc and AS IM.'ct~ rrom the IIistory of Ihe Aromalilans
1940:23
1(,. '111e lreaty "'liS signcu by Tonedf D. (OII the Bulgurian sidc). PlI.5id, N. (on lhc
Serbian sidc) and Vcnlzelov, E. (on the Grcek sitlc). Vucolici.1. (on thc Montcnegrin sidc)
17. Thc Ill"!it to cluse thc Romanian schools amI ehllrches was AlbanIa, followcd by
S<.:rbia aod Bulgaria. In Grcc(."C thcrc was. howcvcr. o "peeial' siillatiun. They aII e:dsled om-
cialJy bul thc atlendanlS ,",CTC per.\.L"CU!ed tu hc cvC"ntually Dud pemmncnlly closed do",n after
thc \Vorld \Var II.
18. The peaee Irealy sigllcd in Sevres 00 August. lO'h. 1920 belween thc puwers of
Amanla !Ind Turkey gr:tnk-d II!.: Arabi<: lemturics. which hild Ix'lougcd 10 Tllrkey. over to Ihc
world POWCf_: G,c~,<,c was gra nlcd Thracia aod Adrianopol. thc European shorc of Dardandle.
3 S wcll as l/mir and thc sum)llilding tcni torics.

169
NICOLAE CUSA· OTiLIA PACEA

be alleviated Ihanks to Ihe intervention of the world powers19: Turkey and


the world powers signed a peace Ireaty in Loussane in July 1923 by power
of which , aner the defeat of the Greek army by the Turks, the borders
between Ihe two countrics as well as the frcedom of navigation along the
slrailS in the Black Sea were eslablished .
In order 10 resolve the imerethnic connicts, on the other hand, Ihe
conference in Loussane also slipulated Ihal there would be a population
shifl belween Greece and Turkey . This decision was proceeded by Ine
conventioll in Neuilly on November, 27!h 1919 by virtue of whieh Bulgaria
and Greece had agrced to enable the emigration of Ihe Bulgarians rrom Ihe
Greck te rritory and oflhe Greek population from the Bulgari an lerritory.
Consequently, Ihe Greck populalion in Turkey was shifted to Greeee
and the Turkish population in Greece (Macedonia and Ihe island of Crete)
10 Turkey. Most of the refugees (Ihe so-callcd mag ir) from T urkey,
1,200 ,000 10 which we shall add 60.000 from Bulgaria , 50 ,000 from Russia,
a loial of 1,310,OOOW , were seu\cd down in Macedonia and Thracia. As a
resull, the Aromanian population wilhin Ihese regions, whieh inc1uded
Veria, Vodena , Calerina and Megle nia , fa eed a diffic ult si tuation. The
Greek governmenl provided Ihat Ihe propcrties larger than 10- 15 ha were
nationalised. The largc estates belonged to the Turkish beys who Tan away
whcll tne Balkan wars nad started; they used to rent them to :I]a Aromanians
in the rcgion for pasturing in the fields as well as in the mountaÎlls. Duc to
the distribution of ali thesc propcrties to tne neweomers, the Aromanians -
Ihe Fars herot Aromanian s from Pati c nill a, Gramm aticuva, Când rova.
Caterina and Selia-Horopani, the Pilldeni Arotnanians in the lands surrounding
Veria, the GramustcnÎ Aromanialls from Livădz . Ihc Megleno-Romaniall s21
- whosc main occupation was sheep brceding , found Ihemsclves in straitelled
circumstances.
Having establi shed eontacls with the represcntatives of the Romanian
govennnent as well as the other political and cultura l personalities, the

19. tn March 1920 thc British troops occupicd Istanbul .


20. Cf. Constantin Noe. Thl' Colonisalion of CadriJlller 1938: 124 The aulhor in Les
Elab Oalcalliqul'S 1933 by C. Evclpid is argucs th~t thcsc villagcs wcrc takcn ovcr.
21. The Mcglcno- Romanian5 werc thc cxccpti on si occ thcy de ali wilh agricuiturc .
170

J
Mact'llu-arom{mii dob"'Xelli · The ilfacf!do-ArURumiallS in Dobr/Uljo.

Aromunian lcuders decidcd upon the em igralion to Romuni u.22 After thc
arrivul of the A rumanian delegation, which consisteu of 14 mcmbers 23, on
February I,t, 1925, negolialiuns werc eonuucted anu, conscqucnlly, decisiuns
wcrc reached ulllltlirno usly in favour of the sett lemenl of the Aromanians in
the South Dobrudja, that is in the Iwo counties of Cadrilater - DUT()~tor und
Caliacra - which had entered inlu Rom:mian lerritory al tlle cnd of Ihe
Balkan Wars,
The c hoi ec 111:11 they had made was not at a II uccidental.24 The
Romanian elemcnt within th is arca was scarce; in uddilion. mosi of the
Turkish-Tartar populatiun in the two counties of Cadril uter had already
emigrmed to Turkey, In the name of historic objeclivity, we must admi t Ihat
tllc eolonism ion of tllc A ro muni;ms in Cadrilater was dosely relmed to tlle
polit ics of Ilie time: the rcinforcemcnI of Ihe Romanian clement.
In ali papcrs conccming the cmigralion anu the colonismion, it is custom-
ary tu assume thal the major clluse for Ihe sllift of the Aromanian population
from Grcece was . in facI, Ihe situalion which arose from the sculeTllent of
the refugces in Illc abovc-lIlcntioncd regiuns 25 as wcl l a.~ Illc wurscning living
l:onditions, s01l1etimes highliglltcd by epithclic s tatem e nt.~ such as 'dramatic
simation· , 'catastrophic impact' etc.
A closer analysis uf tllc ern igralio ll - undcr 1111 subjective impression -
al mosI ~o years aft cr Ihe cvcnt il~elf. leads us tu conclude that , bcsides the
abovc-mcntiUllcd ubvious cause ~ there is also anotller: the recognition of a
new possibili ty / alterrHltive, namcly the colonisal ion in Cadril alcr. which
had bccome a mirage for the Aroman ians. But for Ihis appealing alternative,

22. Rcg~n"ng tlle crnignUiurl Ilnd t!le (;UIOllisation of the Aronm nian ~ whn sculcd down
in Cndrilntcr sec Stcriu IIngi·Gugu. The Ellligratiutt of the Aromattia lls 1927; tll.: m3g31itte
Tll f! Halkrm /'e"hlSllla 110.8-10. 1925; tlle mag<l1ilK' '/"ile Homr,";an:; Ol·enea:; tlo. 1. 2. 7. II.
12 1925; Vasile Tit . MU$i. A cettlury of Colottls ation in New Vob r lldja 192~·193~ :
Constantin Noc, The Colottisltlion of Cadrilatrr 19.~8: Stoica I..ascu, Tlle Lattd Rcforlll for
Ihe lIalk an Romaoians in CluJrilatcr 2002: 28·40 wlto S\;iel1tifically C""l1uents tln Noc's
paper Hml offcrs pertinent <.Ict;til, concrming tne sculement of tltc GramustcnÎ rrom Bulguria;
N.Cu$a. Tlle ArottmnÎans (I lie l\I:tcedonÎatts) in RomanÎlI 1'0196
23. Sec V. Th /.ll1si p.24 . C. Not' 1938: 24: N. Cu~n t996: 24
24 , As filr as Ihc RlltTl:minn ~lnle is concerm:d
25. The refugee, were Il ot sctlled down in olher n:gions of Grecec wher" tlte
AfOlll:lI[;,l!) , li\L'tl. Epints ro, illsti,"~C . CL LaM:u 2002:30

171
NICOLAECU$A' OTJUA PACEA

the Aromanians would definilely have remained in Ihose rcgions of


Macedonia in Grccce.
In addition, it was only the more mobile FarsherOI and the Gramusteni
Aromanians who emigrated and settled down in those regions at an early
dale. 26
We shall add Ihal Ihese Aromanians who had come from the resiSlant
rcgions (Veria, Vodena, Meglenia), with compact villages of Aromanians,
decided 10 expatriate because they did noI accept the new situation which
was affecling Iheir national struclure.
Thc Gramuslelli in Bulgaria had nlso sound and strung rcasolls for
emigraling. After World War I Ihe Bulgarian aUlhorilies introduced prohibitive
taxes for Ihe Aromanians who were considered forcigners in Bulgaria. The state
used 10 charge them 12 Lem per head of sheep (pasturing tax), Ihe village a1so
charged 12 Lel'a per head of sheep and lhe Revolutionary CommiUee charged
anolher 12 Lem whereas Ihe Bulgarians from thc same villages were charged
12 Leva only once. They were eharged 400 Lel'a for a horse whcreas the
Bulgarians did noi have to pay anything. 27 The Aromanians wcrc thus
receiving discriminalory trcalmenl; they were deprived of Iheir political and
national rights being excluded from Ihe land refonns. 28 Whal with the building
of Ihe highways and tile railroads. (hey werc COlIsidcrcd, howcvcr, Bulgarian
citiZCIIS and as a result. they were forced to go 10 work. 1'0 al; ,hi" we shall ;u.Id
the criminal attacks OII Ihe câlive in Ihe moullIains - they wcre conditioned 10
pay a rent on Iheir own houses. Slarting with 1928, against an unfriendly
environment, most of (he Gramusteni Aromanians in Bulgaria decidcd to
emigrate to Dobrudja. La(er on, between 1931 and 1933. they were foJ1owed
by Ihcir brothcrs from Greecc, who remained (here when the border belween
the Iwo countries had becn eSlablished. 19
The Gramusteni in the United Kingdom of the Serbs, the Croatians
and Ihe Slovenians did not enjoy good living conditiolls either. By virtue of
Ihe land rcform - discriminalory as weB - the eSlales in the mounlains
boughl by the Aromanians from the Turks wcrc conf"iscated. By careful

26. Cf.l\Iariana Bara. in Nicolae Saramandu. 2004: tll.


27. The joumHI ugiOllarii. BaT.argic. January. 23rd 1929.
28. Discour.<;cs in Ihc Assclllbly of ilie Dcpu lies J9JO. Apud Clisa 1996: Jl.
29. Sec abovc 27. TIM Gramu5/en; in Dobmdja.
172
[
Macedo-aromlJ"ii dobrogetl; • 1'1111 lHactdQ·Aromanialls in Dobrltdja

stratcgy and o n the p retext of ro utinc ehecking, the property papers were
takctl rrom aII the inhabitants; {he papers werc scut to Beograd never to bc
retuned again . As a resu ll of the protCSIS, Serbian prolests in particular,
some o f the lands wcrc rclumed to !he land lords - Ihe mountains, however,
wcre not. T he Aroman ian shepherds were thus forccd to pay taxes for theiT
own cstatcs. Those conccrncd decided 10 cmigmte 10 Romania; several of
tllem - Illost o f whom werc the Gramustc ni rrom Ihat reg ion (Ioday the
Rep ubli c o f l'\'lacedo ni a) and who we re ca ll ed by o the r stCt11S Serbian
(Sârbeafl in Ihe Aromanian languagc) - remaincd there and st ill Ijvc in the
Rep ublic of Macedo nia today .
T he abovc-mentio ned events - the Balkan Wars, t!le prodamation of
indepcndcnce of Albania ( 191 2- 191 3), World War 1 - influeneeo the life of
thc FHrsherots in Albania. Thci r main occupations - caravanning and shecp
brced ing - bccame harocr ,mo harder to pracl isc.
O ne o f thc majo r occupatio ns of Ihe Fnrsherots from this region -
caravmlOing - dedineo <II the eno o f World War 1. The building oflhe highway
which eOllneeled T irana ami thc town of Corceauu (Coritu) by the Freneh-
English arm ics, the introd uetion of thc transporlation means (the lorries)
detcrmi ned the laek uf interest in this oceupat ion wh ic h was doomed 10
disap pear. T hc reductioll in lalld JO of the pastures propitious for wintering
conlrib uled 10 lhe gradual rcd uetion in Il umbcr of the t1ocks.
Surviv ing bceame an issue since aII these Farshcrots were extremely
prolifie: c:!c h ho use (famil y) eons isted of 10-12 mcmbcrs. Thc young
peop1c had no placcs 10 work for any more; some of them hcaoed for the
United Statcs. T hc \Vhole population was brought into question. Ihough. A
solution needed to be fo ul1u. T hcrc \Vas. ho\Vcver, a precedent for this
course o f aelion: the negotiations of thc Aromal1ian dclcgation from Veria,
Vodcna and Mcglen ia . The F:!rsherOIS in Alb:!lli:! thus decided to cmigratc
10 Dobrudja. MOSI of tllem 31 rel11aineu in Albania. though, whcre they live
tod ay.3 2

30. As a resul! of Ilatiolll,lisatioll Of laml reforrns wilhin thc IlCwly crea1cd slate
~ 1. Se<: aoovc TI,,: ParIllerol s ill D obmdja.
32. For IlIC prcscnt sillmlivu (of the placcs when.: the Aromanians Jive in Alb,1nin) see
Cus:t J'J96; 1.1.
1

MaadQ-aromâ"ij c/obrQgeni • Tlle lHacedo-Arvtnanians in DQbmdja

IV. THE COLONISATION IN CADRILATER


- NEW DOBRUDJA-

Thc colon isalion in Cadrîlatcr ' was carried OUl in compliance with tne
Law for the Orglmizntioll of New Dobrudja o n APTil 1", 1914 . which
es tabJi shed Ilie forms of thc cx;istent land propcnics 2 ; Ihe Law, howcvcr,
ncvcr carne ;1110 force bccausc o f the \VorllJ \Var 1. After Ihe war, thc
rc În fo rccmcll1 of (hi s law was accompli shcd by Ihc promulgation of the
rno<lilicd law on Apri! 22 00 . 1924. Artidc 117 of the law ;11 foree, which
lIctually complctcd Ihe law in 1914, stipul atcd !hal thc owncrs of the lands
callcd mirie would bccomc absolute owncrs of thcsc l<U1ds i f thc state was
granted ci thcr li third of the OWllcd Ianus o r a compcnsatory paymen1.
Artidc 129 in partkular rcferrcd 10 fhe colonisafi on:

On the lands which arc bcing owncd by the stme today as well as on
the lands which have cntercd ilS patrimony Ily virtuc o r the present law
Of by expropri alion, Ilie ,~ taI C shall be ablc to perform COIOllisatiulls

1. A lenilory in Ihe South Dobmdja wlli ell was pali of Romaniuli lelTilory belwe<:11
19 13 and 1940. It IJehll1Ss 10 Hulgaria loday.
2. III New Dobmdj.. - as Cadrilatcr lIseUlo be nametl- bcsidcs Ihe stale pmpcnies. Ihere
were 5 categurics of lant! propcrtit:s: wul..lr...lhm is absolule propcrly upun on.lcrs from lbe sultan.
Ilie SQ·eallctl iradelc; w.i.ril:. lhal is propcrty in liS<:. Ilie mOSI frcquem. alld for whieh Ihey
ehllTged mi nnticipatol)' lax and lhe owncrs had conc.:SS;'JIl rt.!lhiS; 1li.I:.ll:.Itâ. ilialicliabJe ICITito-
ries; .I.Il.ct.I:u.I!. 1113\ i< lcrrilOl"Î<"s in public 1I>-e: UKlill, (hm i~ unprodU~live lcmlorks. Scc
cx\cJ1sivcly Thc An",".• uf Oobrudja . 19J8: IX. vol. /f . Cadrilmcr 1938. CcrnlllÎ.

175
NICOLAECUSA ' OHLlA I'A CEA

and estrangements in small plols of land by Ihe Cenlral House of Land


Reforms, which becamc National Office of Colonisation in 1930 _
aII institution which was fouuded by virtue of the third law of
complelion OII July, 17 th 1930, ami which was added to those in
1914 and 1924 IOur Emphasisl, in compliance with a joumal of the
Council of Minislers.

As a result oflhe rcpart presented by Alexandru Constantinescu 3 , Ihe


Council of Min islers adopled the Joumal No, 1698 on June 13 th , 1925,
According to this jnumal (w hich aClmtlly confirmed Ihe aoove-mcllliollcd
repart), the colonisations in Cadrilaler oughllO be pcrformcd on Ihe domain
lands of the state (taking ovcr Ihe third parts within Ihe initial stage) which
exisled al thal lime, namely 28,324 ha in Duroslor and 12,780 ha in the dis~
Irict of Caliacra, a total of 41 ,104 ha in bolh districts. Consequcnlly, Ihe
journal stipulated that meanwhile, onl y 1,500 familie s ought to be
colonised from the fonner kingdom and 1.500 of emigrant Maeedonians, on
Ihe basis of several lables drawn up by Ihe dclegates uf Ihe colon iSIS. The
colonisls werc to be granled a plOI of land of 15 ha each fur thuse who
would seltle down near Ihe border wilh Bulgaria and of 10 ha eaeh for Ihose
who would seUle down inside Ihe cou nlies.4 AlIhough Ihe Aromanian
co lo ni s ts had made seve ral requests, by mea ns of .ia. Aromanian
Committee for Initiative in Bucharest,5 such as the granting of long-tenn
credits for the building of the houses and households, free sea and railway
transport, Ihe inlervention o f Ihe Romani an governmenl by Ihe Greek
governmenl to be granted compensalions fo r Ihe eslates Iert behind in
Greece - the Journal did not mention any. In other words. Ihe colon ists were

J. The Minisler of Agriculturc 1100 Domains. ooe of Ilie champions of Ihe Aromanian
colonisalion in Romania.
4 Plus 50 areas cach of eommon and 2.000 sq m for each colonist 10 build hislhcr
house.
5 . The Commiuee for Initiative was founded on January :In.!. 1925 in Bucharcst and
eo ns isted of the following members: C.Noe, V. Musi. Dumitru Babus, P. Marcu, Sterc
Hagigogu. N. Balamaci. T. Hagigogu and Dionisie Dumitru. 1berc were others who werc
direetly involvoo arid who eo-ordinated thc CQlonismion of \he Aromanians, ineluding C. Noe,
VlISiJc Muşi. Gheorghe Cclea ~ the Inller co-ordinnted the emigration movement of Ihe
Ammanians in Grecee.
fIIm:edO-{lromâuii rlobrogl'l1i • TI" lH ...."do·Aromall;(mS in Dobrudja

on Iheir OWIl . The aUlhurised Arurmlllian farnilies were 10 arrive gradually in


onJer 10 facili tate Ihe land ui~lribulioll <Ind thc land refonns. Things did not
turn OUl as expec tcd. The Colon isation OITicc in Bucharcst within the
Central House of thc Land Rcforrns notified the rcprescntatives of the
cornmi ucc that the Ianus. which werc deslined for colonisation, could not
remain withoul bcillg leased and thal the cololli sts had to arrive bcfore
Man.;h 15 1h • 19266 il' Ihcy wished to bc granted plols of land. Thc rumour
was spreading fast :md Ihe cololl isls wcre selling OUl Ihcir eSlales (they were
rather closing their accounlS since Ihey sold only Ihcir cattle al smaller priccs
than usual: as far a.~ Ilie fixcd assets are concerne<!, they could Ilut Iurn the
houses and the lands 10 the best account) and rushing off noI to Iose Ihe plols.
Consequentl y, belwccn Oetober 261h • 1925 and April 14 1h . 1926,
Ihree shipS7 arrivcd full of colonists who, together wilh their family heads
Ihal hlld arrivcd in Ihe SUITllller of Ihe year 1925. completed Ihe numbcr of
the 1,500 authoriscd families. Howcver, unprcdictable eircumSI(lIlCCS occulTed.
Having noticed Ihat Ihere was no legal background against which the land
reforms werc bcing illlroduccd or the em igrallls were bcing aecomlllodaled
UpOIl Iheir arrival olllhc lands whcrc thcy wcrc to bc coloniscd. some ofthc
Arornanian colollisls postponed their arrival opposing thus Gheorghe
Celea8. Ihe lcadcr of the Jelegation rrom Greecc. There were other~ who
urrived în thei !" place, although thcy werc nOI indudcd in the table enclosed
wilh the Journal of the Couneil of MiniSlers. whieh meant. in faet. that Ihe
latler we re su rreptilious coloni sts - their cxclusion from co lonisatîon
became a point of dcba!e. [t was. howcver, savage and unfair - these
coloni:-'Is harJ sold OUl their csllltes the same way thc formcr, who were
included in t!te li sts. had done; Ihey had no place to return eithcr.

6. cr. C. N,-.: 1\138: 147


7.11lc ships which lr:tosporlcd Ihc Mocc(kminn tuiunisis (JI1 of IlM:rn. nOI onl} Ih~ threc
nbov~- rnciliioncd) bclongcd 10 ROll,alli1LIl Murilime Service thal. OII Iheir rclllm roulc by IIM:
~Ictlilcrrallcml Sca . would l<lkc 00 IIM: coloniSls frorn S<llunie. ·lltc Irml';portation COSIS which
varied oclwccn 2(JOJ)()() and 4()().OOO. dcpcndillg on Ihc SilC of Ihe ship. WCfC raid by Ihc
coloni~IS.
8. Thc IllCmbcrli of Ihc <ldellalion of Iltc Aronmnian grollp rrom lhe regiUlI of \ludella
dOllblc~1 his good inlclltions as lhc)' nOliccd Ihc cagemcs.~ aod Illsh which hc was imposin g 00
Ihc crnignllion proccss . SUbsc'lUCllll)'. lheir do.,OI provcd 10 bc rC;Lsooablc; Gh.;orllh.; edea
bce1ll11C 00 or lhc grc;llcsllamllords rrom Cadrilmcr.
m
NICOLAECUSA ·OTlUA /'A CEA

Eventually, after suecessful negotiations, Illey renounccd tlle table in


question provided thm the initial number of 1,500 colonists were obscrved
as the deJegates had verbally promised to. From the villages of Macedonia.
however. other groups of emigrants (who demanded colonisation) were
being announced to arrive. Having lea rnt about !he colonisation in
Cadri later, the nomad Aromanians (the Gramusteni) from Bulgaria started
coming to the border with Cadrilater and asking for pcrmission 10 enter tlle
country. lnitially stoppcd by the frontier guards, they were evemually gfllllted
permission to cnter the counlry. At first Ihey would arrive in sporadic
groups; thcn thc process occame more complex (the Gramusteni in Bulgaria
were the 1110st numerous group: 1/2 of the lOIal of Ihe Aromanians in
Dobrudja).9 Two critical situations arose: in the first place, land could noI
be granted la aII the newcomers; secondly , eonflicls betwcen Ihe l3ulgarian
nalives and the Macedo-ArOlllanian co lonists. who lived on renI in Ille
houses of the furmel", were created upon Ihe oceasion of land dislribulion.
In Ihe absence of any housing (whieh delennined most hislorians to cond ude
that Ilie colonisaliOIl wus a proeess deprived of any moral or material
SUPPOTI from Ihe state, of any ])lans or previuus prcpanltion) where 10 finI.!
accommodation. the colonists hali 10 search for shelters Iheillselves Ihe
local administration fook care only of flie fraflSportation means, fU/mei.\'
I
WClgOIIS II'lliell were brOlj8ht forlll Ihe I'il/ages, rlley 11'011/..' !"ad IlIem ill
from Silislra or from olhcr places wherc they had arrived 10 IDur
Emphasisl {Jlld Ihelllhey wou/d rellillem: 'Go llOlV alUl searcl'for hOllses ill
Ilie cOllllly!'IO 'I1ms some of the colo nislS who eou ld not sell out the e~tale
(for inSlance, Ihe Megleno-Romanians who had plots of land in Mcglcnia-
their main oceupation was agriculture - could not seU out the estatcs, tlle
equipmenl and the bcaSIS o f burden: from Bulgaria, among Ilie nomad
Gramustcni) und wilh poor material means found Ihemselvcs in a critical
situation : they wcre deprived of any land, equipment , sceds and cultle: they
were insulted and drivcn away from the plots where they settled down sincc
these were subrnittcd to Ilie 1lI11ive inhabitants by the state. by abusc and

9. Sarmn3ndu 2()()4: 20
10. Cf. dcpuly rlef~n I'cncof. one of Iile Iicr~"Cst defcntlcrs of Ihe Bulgarian inhahitauI'
in Cadrilatcr. whosc rCpre~nll1live was in Ihe Parliamelll of Romania: Ilie ahovc '1uulcd ~(aIC
locnl is indccrJ phlllSiblc: DiSC<J\lrses [)cpuly Assclllhly 19.,0. Apud Cusa 1996: 47

'"
Mucedo-aromânii dubrof.!t'lli • Tlle M{,cedo-Aromrmians in Dobrll/(ju

local !.:orruption and depri vcd of the suppon and defcnee of the authorities,
most[y in complic ity with the native inhabitants, against the colonists.
Thcre werc, however, IlltlllY wealthy colon ists who would noi wait
ror the slate 10 hclp them. 'Illey bought entire villages rrom the Bulgarian
Turkis h-Tartar who Iert Cad rilater. This hcld true for the Gramusteni in
Livezi who bought Tartar Almageaua (Atmageautl Tc1tăreasc(1) with 120
large households . wilh Ianus and cattle from Ihc Tartar inhabitants who
em igrated in Turkey; the place !.:alled Uzungi Onnan wilh 120 houses, with
Ianus anu caule bought from the Bu lgarians anu the Turks who emigrated in
Bulgaria and Turkey; Hllschio i witll 40 houses, boughl from tne Bulgarians.
There were others who fou nded new settlements (by builui ng new houses):
Frasllri with 240 houscs, Babue with 90 houscs, thus rounding the village of
GraI. Praporgescu, Caraonnan with 70 houses, Lalieeallagea with 40 houses,
General Dragalillli with 80 houses, Cocina with 80 hOllses, Sarsfmlar with
30 houseS. 11 There werc also smuller groups who built houses themsclvcs in
Visch ioi, Aidcmir, Baz<l rghian, Cainurgeaua Mare, Cllinllrgeaua Mica,
Arabagil ar , Garvan-Cioara, Doimujlar. Carageat etc, in Ihe eounty of
DuroSlor anu in Ez ibei, Ceair, Casim, Denider. Se iua li. Suieiuc. ClIraci.
Ceumurl ia, Alexanuria, Cioban-Cuius. Filndaehi, Hasi-Kiosclar etc, in the
eount)' of Caliaera.
In 1927 (d uri ng the ru le of the libcral pany whieh aUlhoriscd the
colonisation) new eolonists started arriving. 12 They had announeed their
arrival si nce summer, wi thout any claim of colonisation ollihe I;tate. Therc
occurTed a convenient precedent for the Ccntral House of Colonisation that
was Ihus free of any respons ibility towards the Maeedo-Aromanian
colonists. The colonisatioll process as a whole was Iert tu the concern of thc-
COl11mittee for Initiative am! the Macedo-Aromanian Cultural Socicty that
were indeed in e harge of the colo nist dislributiull anu Ihat were not.
however , state authority instilUlions.
A c01l1promiseu snlu tion was reachcd. The Central House authorised

Il. Musi]1. 124


12. During thc mic uf thc prcviuus gu"crrHllcn( (1926·1927) led by Al. Avcrcscu. (he
proec~s of e() l()nL~a!ion SI3gna!cd: Ilie IWO prcfccls in Ihe IWO countics wcrc ruJing 10 Ihe
disadvnntngc uf tllc coJonis(s and in <.:u-upcration wi(/i Ilie Ilulgnri;m n;lIn'c jnlmlli!nm~, Ihtl~
cUllllnitling n s<:ric~ "f abuscs.

'"
NfCOLAE CU$A • OTIUA PA CEA

Ihe e nlrancc of the new groups but they did nOI assume any reslXlnsibiJity.
The Tlcwcomers would be allowed to enter the country providoo Ihal Ihey
signoo a declar,nion <lccording 10 which Ihey admitted !hal they were nOI
coming as coloniSIS und they were well acquainted wilh the faci Ihat Ihc
govcrnmcnt could no i give them. meanwhile. eithcr land Of lIssistunce. In
fact. lIfier the lirsl ncgotiations with Mr AI. Constllnl inescu, !he Aromanian
delegliles hud bcen suggested th<ll the Macedonians who were supposcd tu
arrivc ought to bc weallhy pcople in order to afford the building of new
houses and househoJds OII their own si nce the state did not have enough
fund s. 13 Vasile Musi, <lS Ihe represcmativc of the Commillee for Initiative in
Ihe counlry. in permanent contact with Gh. Celea, advised those in Salonic
10 sign any dcclaratioll. It was a mistake, even though V. Muşi had good
illtentions - Ihal Ihe colonists who were wailing ror permissioll 10 cnler Ihe
counlry ought to be brought illullediHtcly - since the situatioll bcCH!nc thus
more difficulL These groups who had noi had any established place for
colonisntion sculcd down in those places where they round Iheir relatives
bUl where there WIlS no land available. COIIseq uenll y. misunderstandings
oceurred arnong the colonists. It WH~ the case of the village of Fraşari in Ihe
eo unly o f Duwstor. wherc tlle firsl eolonists (60 fam il ies in number)
con fronted with Ilie IHSI eolonists (130 farnilies in nurn bcr). The ir dispLLlc
was dctermined by the fact that the lirst colonists had tak",,, t~,~ bclter plot~
of land ncar the village and the last colonists werc gmntcd plots of land outsidc
the village. 'ilie la'" C()loni~ts I)rolcstoo againsi aII this and they could havc
(,'OlIIe inlo serious conflict unless Ilie gend<lrmeries had intervencd. 14
Lmcr. in 1928. after Ilie agrecment bclween Ihe t\ linistcr of Dolllam~

1~ 11JC :mswer of IIM: nuni~ler stllie sub se<;;relary D. Cipăianu is wonll mcnlioning al
this poin!. When ho WlIS tuld Ihal Ihe COl1lmill1lel1l5 of Ihe Central Hoosc conccrning IIM:
aS5i51ance (wood for building lhc hOll-':s noi for fre.:, of CQO,If3C) "'cre nOI. bcing "llloervL"tI. Ihc
forml.,. rclllicd: nit Mnftdollimr Cl1ff",iSIJ hm·t ,htir bag$ full of f'Om,dJ amll/lt}' IfVl,'/llud
m',I' ani$/aIlCl' Apud. 1'ht fJnllwn f'tn ill$ll/O IV . 110. 4·5. t926
14 eL T he Slalc Arehives in RamnÎcu Valeea Prdeelllrc Fund of Ihe counly of
Duroslor. File :\6119:\4. Leaf 175. Thc con nicI was bclwecn tIM: clan tir tIM: fi rSI coloniSIS led
hy Ihe rnay<>r of Ilie villilgO COr\s!ilntin Cnlctu alld aII the cily hali c1crks and Ihe lasI cnlonislS
led h}' Spint T. narbu. AnMlasc IL Ghil~. Teuo:ll>r CaleSIi and !lrisill Mitca, The 3111horilies
c'IJlJlishc,1 (hal thc plOIS uf hmd Inl [u bc disuibulcd L'l.jllJlly, uJi thc l'QJ{lf,i~l.' tJcillJ; COIlsiden:cl
c(j u:tl J( Ihc grnnting of lands.
160
M{/ceJo·<!româ"ii dobrogelJ; • Tll e Maredo-ArQl/lfm;Un$ ;1I Dobrudja

and Agricul lure and Ihe Minisler of External Affairs (an important parI was
played herelo by D. Djuvara , Ihe direclor of political affairs within this
ministry), the dec is ioll W1IS recons idercd amJ Ihey authorised again the
arrival of Ihe new groups from Livezi, Vo<lena-Veri a and later, those rrom
Bulgaria. \Vith thc aulhorisation of Ihe two miniSlries, the Central HOllse
wuukl grant the newcomers the 10 ha-tillcd land HS well as place..<; for building
Ilie houses.
The proccss s lagnated Ihen aga in urHil 1930 when numerous
Aromanian groups arrivcd, namcly tlie Gramusleni from Bulgaria as well as
their brothers in Seres and Cavala (whu had remaincd there when Ihe burder
belween Greece and Bulgaria was eSlabli shed ), from th e Rep ublie of
Macedonia . Thc colo nisation proccss cndcd in 1933 when Ilie IasI group of
450 flllllilics luriveJ in COllslanlza during Ilie rule of Ilie governmenl led by
VlIida Voievo<l. 15

rIIe Nalliralisatioll of Ilie Macedo-Arol1lU/lÎulis

The 11l1lurai islIlion of the coloniSIS reprcsented Ilie ncxt issue on Ihe
agenda.! They would nced, however, a period of 10 years, in compliance
with Ihe luw in forc e al the time, bcfurc they were granted Ihe naluralisation
papers. For a while, Ihe Arornani:lI1 colonis t ~ li ved in Cadrilater wilhoul any
naluralisalion papcrs, havillg all awkwlIrd po<;i tion: Ihey bclongcd to no
one.1 At IirSI the dtizenship issue was noI at ali urgent. There were olher
issues to resolve. After 1930, when Ihe othe r issues (hou<;e building and
land granling et~) were more ur less laken care of, the naturali sation becamc
a priority. It involved more Ihan 4,000 l\llIcedo-Aromani an families who
had bccn uuthoriscd and eolonised as such. The young adult mldc co l o n ist.~
had to pcrform mililary service. The Aromanians who had come of age

15 I'r."" this dale unwanJs onl)' isvlalcd gmups v.vuld arrive (1933-1937). Fvr
instance. in 193750 families mTiwd in Pestcr;1 (Rulgaria)
1. \Ve include hcreb)' the RVlllJniJn coloni~ts wbo c;n11e from Timoc 3nd Timis-
Torontal.
2. H.wi ng Iert !hc nmh'c coumries (Grecec. Bulgaria. Albania, Scrhia) they had givcn
up (hc ci(i/cnship of (hu( particular countries by signing l ' dcclaTiujoo herdor.

'"
NJCOLAECUSA' DT/LIA !'ACEA

could nOI be enrolled sin(,;c Ihey were not Romanian cilizcns and in oompliance
with the Arlicle 2 in 'lhe Law conceming rccruilmcnt, the foreigners were
forbidden to be pan of the Romanian army. For recruiling and (,;itizellship
granting, civil status papers arc required such as birth certificate, marriage
ccrtificatc, idcntity card. AII this would crcate a major problem. AII Ihe
Aromanians who had arrivcd in New Dobrudja had no civil status papers. In
Turkey the authorilics in thc so-callcd vi/aeleJ would not keep a record of
the Christians. Births, baptisms, wedding cercmonies, dealhs were ali
pcrfonned by the pricst of Ihe viltagc who kepi a record on his own initiative.
\Vithout civil status papers no one could be granted citizcnship. They round
the only solution which could havc put an end ta thcir awkward pasitions:
the Macedonians who had scttled down in New Dobrudja would dccide
thcir civil status on their own in written dcclaration, no slamps nccdcd (sa
that they did not liave 10 bc charged for Ihe staJllp as wcll), which was
lKklresscd ta tlie mayor of Ihe vi llage whcre thcy livcd and which specified the
date of birth and of marriage, the datc of birth of their children and of their
wives etc. Having checked tlie tfUth of the specificalions in tlie declaratioll
upan the oceasion of his visil la Ihe residence uf Ihe applicant, tlie rnayor
was li able la order the transcription uf Ilie dala in the registrar's officc.
Suppasing the mayor noticed an inaccuracy, hc would takc the case ta (he
ward judge who would pass on il in fi court of law . Thcn: Wi<..... no record of
such eases. Every colonist WllS, howcvcr, frec to declarc any age he
wished. 4
Thc law con(,;crning thc granting of the Romallian citizcnship was
voled in the Asscmbly of Deputics in the rneeting on April 27110 , 1934 anu
by the Sellate in the meeting OII April 28 1h • 1934: it \Vas promulgaleu on
May 191h , 1934 by King Carol 11. The law completed. in fact. Ilie law on
February 24 1h , 1924 by add ing, as far as ali Ihe Aromanians in Dobrudju are
concerned, the granting of the Romanian citizenship - Article 10 bis. The
itcm lai established tlle respollsibility of the National Oflice of Colonisation

J. District Of admillislrmive uniI in Ihe O1loman Empire led by 1hc so-ca!1ed m!iu.
4. Somc of the Aron13nians dcc1ared Ihcmselves oldCT Of )ounger uf age in unlcr 10
escape arm}' enml ml."n!. Wi'h no inlenlion 10 fiml 311 C-XC-Il se for l11i5 prOClke.' wUtJld say Ihal
Ihc mililary service in Runwnia IIscd 10 bc a real bunlcll for III<: }oung adult rnale individualsal
11mllirnc.

'"
I
Macedv·(I"'mnnii .lvb"'8elti • l'he MaadQ·Aromwlialls in lJobrudja

to uraw up tables for cach villagc incluJing the colonists who wcre granted
plols of lanu und who scu leu down, in facI. in the respective villnge. The
tablcs thus elaboratcd hau to bc handcd over to the Naturalisation
Cornmission attuched 10 the t\'linistry of Justicc by thrce months rrom the
promulgatiun of the law, The item Ic/ stipululcd for the Counei! of
Ministries 10 mecI a dccision by a joumal which ought to include the SUT-
llalllCS <Ind the tlrSI namcs of thuse who hau becn granted naturalisation.
Othcr itClllS in Article 10 includeti provisiolls regarding tlle rcsponsibility of
Ihe local aUlhorities to post Ilie surnnmcs and I1rst 1l1ll11CS of thuse who had
beCIl grantcd naturaJisation for li pcrioJ of 15 d:lYs: the right of those who
were to bc colonised after the promulgation of the law to benefit thcmselves
from tlte provisions of tlte law until Dccember 31 \1, 1935; tltc right of those
who had been omitted from tlle tables drawn III' by the National Oftice of
Colonisation to address the Naturalismion Commission by individual peti-
lion (enclosing certifying papers) for the granting of the citizenship.
Eventually, Article 10 (unique article) of this law stipulated that Ihe
Ministry of Juslicc was liable to publish this joum al in the Official Monitor
,l11d to make sure Ihat every colonist was rightfully issued and hanucu in Ilte
naturalisation diploma. 5
It wa~ inuced so: the colonists were handed in the naturalisation
uiplomu in Silistra , on Scptcmbcr 21'(, 1935 within a furmal ceremony. The
governmeJlt sen! its represematives, namely the minister Valeriu Pop. who
himself handeJ in the diplomas. Mircea COllcicov, the state sub secrclary
for Domains aud Agriculturc; an10tlg the partidpants there were the two
prefects of Cadri1 ater and other dignitarics as well as the deputy G. Fotino,
the initi ator ofthe hlw project conceming tlte colonist naturalisation. 1
From now onwards Ihe Macedo-Aromanians who had becn colonised
in New Dobrudja werc Romani nn citizens.
In Ihe lllceting on July 1 [lh, 1935 aml August 2nd, 21'1,1935, thc
Council of Ministries claborated 139 joumals which granted natumlîsation
10 Ihc Macedonian colonbts rrom tlle counlics of Caliaslra and Durostor as
well as 10 Ihe Romanians who Iwd come from Timoc and Timi ş -Toronl al;

5. TItc Official Monihlr 110. I J5. J9J4. p . .12 JO


7. Tum lui Mirau ( Mirceu's CU!lJIlry) Sitisl1a. (klObcr 2Ulh J935. p.4_

'"
NICOLAE CUSA' OTiLlA 1'ACEA

thcse journals were then publishcd in the Offieial Monitor, First Part, No.
192,on AugusI23 rt1 , 1935.
Wc hereby mentiun IhHI on thc el<lboration of thc IHbles, the National
Omee of Colonisation \Vas pcrmanently advised by the Maccdo-Romanian
Cultuml Society8 - a point whieh is eonstantly highlighted in Ihe journals. It
is fair 10 say that out of 100 much en!husiasm or rather too intense apathy,
Ihe same spec ificat ions arc madc in the journals which cnlisled the
Romanians in Timis-Toronla!.
aur se lection from Ihesc journals includcs only the narnes of the
Aromanian fam ilie..... The followi ng list - which is enclo.st.'d in Ihe Romanian
text hereinheCore - of aII Ihe colonists (fam ily hcads of those \Vho wcre
au lhorised and g rantcd colonisation plots o f land) sheds a light on our
knowledge of their names 9 : on Ihc olhcr hand , il highlighls the places where
Ille Arol11anians wcre coloniscd in Cadri latcr.
In addition to our selection, we have uccasionally in!ervened within the
text to correc! any SUfIlallle Of firs l nOIme Ihal was tnmseribcd crruncously.

8. As carly as 1926,thc Maccdo-Rornani~n Cultural Socicty wnuld ask thc Maa:donian


coloni st dclcgalcs 10 draw op tne lists wi th f~mily hcads in cach villagc in unler to issuc lOC
nationali ty cc:nific3lcs IlCcessary for thc naluralisalion papcrs Apud. Arli/Illea Kalllâneaşcif 1,
n.,. 6, Dcccrnbcr ISI 1926
9. MOSI of which - as yuu could IlOticc - havf" di~1ppcarcd or arc lcss artd lcss frcqucn1.

'"
Mt/,·cdo·<lrolll(l/lii dobrogmi • rII e Mactdo-AromaniallS in Dobradjo

rlle ArOmall;all Victims ÎIl Cadrilater


The misunderstundings bClwcen Ihe Bulgarians. Ihe majority of Ihe
population in Cadrilater, and Ihe Macedo-Aromanians, the newcomers,
oftcn gavc birth 10 conf1icts. They were, however, predictab1e and cven
inevitable. Here arc Ihe rcasons why.
The Aromanians who had Icft their original (,;ounlries for good wcre
seulcd down în Caurilaler , in former Romania; they were colonised anu
granlcu lands in their ncw coltntry. It was but natural that thcy defendcd
thcir estatcs and, conseqllenll y, this new tcrritory which Romania had becn
granted in 1913. 1
The Bulgarians, the native inhabitants, bccame Romanian dtizens in
1913 , \VhclI Caurilatcr was grallled to Romania. Howcver, thcy werc noI a
minority. Ail this juslificd their bclicf thullhc changes wcre provisional and
that Ihe rcgion woulu eventually be retumcd to Bulgaria.
Tile Romanian slate was doing ilS bcst 10 darify Ihe dispUICS, On the
olhcr hanu , Ihough, thc polities of thc time airned al the reinforcemcnt of
the Romanian authority from the territoria1, soclo-economic and natiullal
poinl of vicw. It was for this particular purposc !ha! Ihe colonÎsations were
carricd OUl in Cadrila!er. that the Macedo-Aromanians and the inhabitants
rrom the kingdolll were brought therc. The culonisation was neither charitablc
nor profitable in the sense of satisfying the interests of the colonists; it was
Illcant tu se..:ure the suulhern border of thc statc. The slate security and the
urdcr establi shmenl gave birUl 10 the concept of ..:olunisation of New
Dobrudja .
The Bulgarian state ellcouraged Ihc salile poli li(,;al stratcgics. On the
other hand. though, any opcrations having as objective Ilie relurn of this
Icrrilury 10 ilS initial struclurc were beneficial, even those which could be
dassified as subvcrsive operaliolls; they would never admit co-operation
with the bands of Ihe so-ealled cOlIIilagii thal would cross the border to

1. "!"lIc Macc(lo-Arom,Ul;,ms ,,"oul" join lh.; frmuier arlllY p.1!rols and parlicipalcd in
(lT1:,miSCd ~clj,·ilks [or lhis p~rlicuhtl· purpusc.

185
NICOLAECUSA' OTfUA I'ACEA

cornmit felon ies.


As a resull, Iwo org:m isations werc founucu: the Society for Culture
und Charity 'Dobrudja', widcly spread in the centres populatcd by thc
Bulgarians, and, cspecially, the Revol utionary Movcrnent in Dubrudja,
olTic ially founded in 1925 with (hc headquarlcrs in Sophia Hnu subsidiaries
in Rusciuk, Vama as well as in DUrostOL Besides Ihe cultural objectives,
thesc orgHll isations hau irredentisi interests, namely Ihe independence of
Dobruuja as wcll as ils attachmcnt to Bu lgaria.2
The local disputes whose nalure was mostly economic (for tbe purposc
of obtaining the agricultural lands) could not be prevented. The native
l3ulgari:l1ls (and othcrs) regardcd the Arumanians as the ones who would
upsct Ihc olu ordcr and their futurc plans; in thcir turn, thc Aromanians
wou ld rcgard the Bulgarians as Ihe ones who would preveni them rrom
settling down in Ihe rcgiun.
Thcse arc, in fact, Ihe rcasons for their disputes which often rcsultcd
in casualties OII both sides. As usu:L1ly. the victims are mostly inllocent:
Ihcir dcath. however, causcd interethnic connit:ls Ihal would cnd up with
unintcndcd outt:OillCS for bnlh parties involvcd. Moreovcr, these vict ims
dcserve to be worshippcd!

2. They werc eXlreme teniSI orgllni~li(N]s. ef. The SWIC Archives. Rnmnicu Valcca,
FiIcNo.J/19~J.Lenf 165.
,,,
)
Maado'lIromânii do"rogeni • Tlle Macedo-Arom'lfIialls in /}(}brudja

In MCllloriam

Ertimic Carataş
Killcd at thc frolltier point, Deniclcr, on thc highway Silistra, 14 km
far from Bazargic, near the wooUs, un September 4 th , 1927, at 6 pm. He was
killed by the Bulgarian bunds, the so-called comitagii, ugainst whom the
colunists had to fight mostly on their own.

References: Pellillmla Balca"ica (Tlle 8alka" Peninsula) V, No. 7,


8, 1927; UI/ il'l!rsul (Tlle Universe) XLV, Nu. 223, Septcmbcr 25 1h , 1927

T:lIlase Gota
Assassinated by the Bulgarian bands, the so-ealled comitagii, in the
woods of Caracul., near the settlcmcnt of Cocina, the county of Durostor,
whcre T. Gota livcd, at night betwecn Novembcr 1q. and 2 nd , 1927. lIe was
a diligellt. pcm.:dul allu thrifty mall. The Aromunians who had come lrom
o ther places carried OUl reprisals: a few Bulgariall local inhabitants who
wcre suspcctcu of complicity wcrc bcalen up.

Re fercnces: Voil/ţă Noa~·tră ( 0111' lVill) 1. No. 1, Silistra, 1928;


AcriuI/ea Rumâllească dill OI/rasfoI' (Romal/iml Actioll ill Ollrostor) Il,
No.23, Silistra, 1928: Peni"sflla Balcanică (The Halkull Penin sula) V,
No. 7,8, 1927

IIristu GiClI
Thc delcgatc of the Mucedonians in Chiosc-Aid in , a place neaT the
bon.ler. thc cuunty of Durostor. On December 23"J, 1928 he was killed in
the wOCKls !lear this village (that was to bc coloniscd) knavishly: thcy dissccted
his c!llrails by means of il bayonc\ and Ihey cut hi s fingers and tocs. The
colonists in Chiosc-Aidin rcvoltctl lIgliinst the Bulgarians and gave 40
Bulgarians 11 gooo thrashing (no victims) .

187
N1COI.AECUSA • OTIUA PACEA

Rcrerences: Ac/il/ll ell R omâ"ească di" DUTOslaT (Romalliall A c/iotl


;11 D UTO.\·lor) III ,No.30 , 1928

Zizi Haşoti
From Ihe village of Ghiore, Ihe eounly of Caliacra. On Dcccrnbcr 21'\
11J2t1 hc was killed as il resull of a minor conf1icl over somc Slraw whieh
bclongcd 10 the Bulgarian local inlmbilanl Doniu Zialef, who was accompanicd
by olher inhab itants of Bulga rian origin. Zizi HaşOli was forced 10 (he
grouml wilh Ihe pitchfork and he c ricd OUl for hclp. A fcw Macedonians
Ilearby rushcd to help him . There WllS an exchange of fire. The Maeedonian
colonisls did 001 5hool slraighl bUl in Ihe legs. Among Ihem Ihere were a
few wounded and one dead: Zizi Hasoli. Among Ihe local inhabilanls. there
were one wilh a wound in Ihe leg and anolher bealen up.
Rcfc re nces: C uvâ ntu l Nos lrll (D ur Wonl) 1, Bazurgic, 1928;
Legimwrii (TIle lran GlIard.~) 1. Nu. 1, Bazargic, 1929; Pellillmla Balcanică
(The Balkall PellillslIla)VIII. Nu. 9 , 1930

G heorghe Da rdac, 12-year-old


Tă nase M. Dardac. 13-year-01l1
Relllli vcs (cousins)
On Seplembcr 5th , 1930 Ihcy were killed knavishly. Their bodics were
disc\oscd in Ille fields, on Ihe oulskirts of Ihe vîllage Arabagi . lhe counly of
Durostor on Seplember, 61h , The 12-year-old and lile 13-year-old childrcn
\Vc rc pa ri of Ihe group of Ilie Aroman ians who hud immi gralcd from
Bulgaria. They were assussinaled with exlreme cruclty : Ihe bodies had knife
prkks. their th roals were decply eul and thci r heads almosl dccapitated. The
newspapcrs of the time reported Ihat these crimes from Arabagi (near Bei-
!lunar) were committed by Ihe Bulgarian bands, Ihe so-caJled comitogii,
who had eome across the bordcr and who had been, however, assisted by
Illc Bulgarian local inllabitants (with ac(,;ommooalion and food) in order 10
frighlen Ihe colollislS. It never happcncd. Ihough: the Macedonian colonists
applied Ihe law of relalialioll. A Bulgmhm local inhabilanl was shol dead on
Sil istra-Bazargic highway. ncar Caraor1l1an , in revcnge. The vÎClim was
ÎnnOCCn! being fhe fi rst Bulgari,1rl Înhabilanf who hapPcIlcd fO bc on rhe
ft wd.
",
Mau(Ju-aromâ"iI dobrv8l'1II '1'''e Macedo-ArumanÎans iti Dobmdju

Rcfcrences: Acţiullea Românească Iii" VI/rostor (Romullia" Actioll


;1/ Dllrostor) IV , No. 53. Silistra, 1930; Patria (The Homelalld) 1, No. 1,
Bazargic, 1930; BlIcilllllul (The A/pho,.,,) 1, No. 32 , Bazargic, 1930

Hr istu DimcÎcă
From thc village of Nădejdea, Ihe counly of Caliacra (a villagc which
was situaled al the border with the counly of DurOSlor, noI far from
Arabagi). He was shot dead rrom bchinu by M. Ohcorghieff. Ahhough Ihe
l3ulgarians prcvcnletllhe Maccdonian colonists rrom colonising in their village,
7 Aromanian fam ilies from the IasI but one trunsporl of colollists managed
to scule UOWIl in this place in Septembcr 1931. The constant cavils of Ihe
Bulgarians did noI intimidatc the Aromanian colonists. On Decembcr 261h ,
1931, al Ihe coffee hOllse in the village (which belonged to the Bulgarian
Dumitru Stoianofl) a few Macedonian colon ists wcre challcnged by SOme
irredenti~t Bulgariuns who in sultcd them repcatedl y. Whe n the forme r
rClorled. ali the Bulgarians who were in Ilie colTee house al the time rushed
upon them and started bcllting lilem up, scriously wounding the colonisls:
D. G. Hagi, M.O. Hagi and D. Hristu. Alarmcd by the noisc - there were
other mcn arrivÎng to the coffce hou~cs, heavily armed wilh axes and
sCYlhes - Hristu Dimcică got out of his house and headed for the coffee
house \0 sec whut was going on there. Frorn bchind , but from a distance, he
gOI silol by the watehman M. Gheorghicff. After onc-hour agony, despite
Ihc assiSlancc providcd by Ihe colon ists. the young Hristu Oimc ică drew
his IasI breath. The watchman M. Ghcoghicff nm away crossing thc bordcr
to Bulguria. There were loIS of co lonists who arrived in the village of
Nădejdea ul)()n tile occasion of Ihe funeral of HrislU Dirncic ă . Sorne of them
wishcd to lake revenge: nOlhing happcnoo, though: mOSI of thc eoloniSIS
were resigned 10 his dealh ,lI1d Ihey accompanicd the dead body of Hristu
Oimcică on his lastjoumey.

References: Buciumul (Tlte A/pllOr1I) 11 , No. 83, Bazargic , 1932

'"
NICOLAE CVSA • 01'lUA PACEA

Maruşa TugclIru
J4-year-old
Killed by a grenade Ihrown by Ihe BuJgarian bands, Ihe so-callcd
cO/lli/(lgii, in Ihe house of her grandfalhe r, Siere Tugearu, a Macedoni:m
leauer in Sarâ-Nebi (Sarânebi) in Ilie counly of CaJiacra.
The Bulgarian band, tlle so-called comitagii. of aboul 28 armed men
who hOld committed Ih is crime on October <)!h. 1933, arrived in Cadrilatcr
(coming from Bul gar ia) Ihrough Ihe cou nty of Durostor, al Ihe end of
Seplember 1933 and wilh a definite objeet ive, namely the defeal of Ihe
Macedon ian delcgates Gheorghe Celnic u from Alfatar and Siere Tugearu .
from Sarânebi.
Several attacks o f Ihe BuJgarian bands who had arrivcd erossing Ilie
border were direcled against Stere Tugcaru (a man with a rcmarkablc paSI
in Ihe Illilional fighls in Macedonia), Ihe delegale of approximalely 20 famÎ-
!ies of Macedon ian colonists in Sarânebi.
Thus. in Ihe summer oflhe year 1<)32 (i.e. one year ear1ier) a group of
about 12 aflned people eaplured S. Tugcaru (whcn he wa~ gelting uul of the
house 10 go 10 Ihe gardens) having wounded him with Ihe bayunel. Thanks
10 hi s youn ger son, Iancu , who was coming baek from Ihe ficlds al Ihal
timc. he could get away, though. Havi ng heard his falher cryi ng out. he
fi red several shots into the group of bandils causing a wound 10 one of
them. In aII hustle and bustle the olu Tugearu manageu 10 ese;:tpe. The
Bul gari an bandits fan a\Vay. As a resull of this allack, a Ihorough policc
investigat ion was wnducted and they eSlabli shed Ihe complicily of more
Bulgarian local inhabitants. Some of the aecompliecs crosscd the border 10
Bulgaria and Olhcrs were caughl and referred 10 juslice.
In Scplcmbcr 1933. ubout two wceks be fore Ihe attack on October 9!h,
the Bul garian band attac kcd Gheorghe Celnic u who managed to gel away
wilhoUI being hUri sinee he was armed and re"cled promptl y. They killed,
howevcr, sevcn shecp wi!h " gre nade. Although thc security system \Vas
slrenglhened (meanwhile , a member of Ihe band, Petre S. Pctroff had been
cHughl and ne denounced the planned allaek as wetl as the other members
of the band) assisled by Ihe Bulgarian local in habilants in SarÎlncbi, Conac

''0
Maado-{Jromanii dobrogeni · The Maceda·A.romanian:r in Dobrudja

and the olher villages nearby, the bandits managed 10 sneak inlo the house
of S. Tugearu without being noticed and they Iried 10 break in. Shots were
fireu from inside the hOllse. In the house Ihere were Tugearu's wife, his
older son, Nicolae, and the niece Marusa (S. Tugearu was out to meet Ihe
agronomisl of the region conceming the distribution of the plols of land).
Furious wilh those inside the house who would not surrender, the bandits
slarted shooting al the house as if Ihey were hitting Ihe larget in a mililary
shooting range. Being unable 10 get them out, they threw six grenades in
each room of Tugearu's house. Four of them ell.plooed , causing a disaSler
all around: the oldcr son, Nicolae, was scriously wounded - one of his legs
was completely smashed (he wou ld die soon), Tugearu's nieee, Marusa,
instantly killed and her grandmolher seriously wounded. When the bandits
were prcparing 10 sel Ihe whole house and the annexes on fire, a brave
coloni st in the neighbourhood started shooling al the hand. Frightened, the
banuits Ieri the village: behind them, in Tugearu's house, there were a dead
man, a cripplc and a wounded one.
In Ih eir rush on the highway, they ra n into a procession of
Macedonian colonisls from the village of Carageat, the county of Durostor,
wilh wagons full of wood. They started shooting at them. Three colonists
were hit , one of them who was to turn 18 soon, Stere Adam Gheorghită,
was shol dead. and anOlher 2 seriously wounded.
On the third evening the band entercd the village of Sever Rădulescu,
a plainly Romanian village inhabiled by the Romanians from the Kingdom
and the Macedonians. tak ing advantage of the absence of most mcn who
wcre partieipating in a wcdd ing in thc vi llage of Cageaolar in the county of
Durostor. Having bealen up the watchman of the vi1lage whom they left
uneonscious (he had only a rime with IWO bullets), they broke into the
hOLlsehold of Nicolae Marzavan, one of the wealthiest Maccdonians, where
they mahrealed his 75-year-old mOlher forcing her to show them the place
where they kept thei! money (they pricked her with Ihc bayoncl in two
places, they cut part of her car and then they oiled her eye with gas and
heated it ... ). They took 200,000 Lei in I ,OOO-Lei banknotes and lots of
golden coins as wcll as other valuable goods. Whilc they were Icaving . lhey
ran inlo a Romanian coloni st rrom the kingdom and they killed him.

'"
NICOLA/:: CUSA • 01'lLiA I'ACEA

A survcy of the attacks of the Bulgari:tn banus, the so~calleu


comilllgii, in thc 3utullln of the ycar 1933 showed:
· 2 dead people (father and daughter) and 1 wounded person (the
mother of the fo rmer) in Sarânebi
• 1 dcad persun anu 1 serious ly wounded person on the highway
BazargÎc-Silistra
• I dead person and 2 wounded people (the mother of the colonist
Nicolae Marzavan and the wlUchlllan) in Sever Rădulescu
After the funeral of Ihe victirns of the atta(,;ks in Sarânebi, the colonists
gathercd in front of the prefecture Calia,ra in Bazargic. The Maccdunians as
well as the Ronlllllians took part. Thosc present demanded the provision of
sec urity measurcs. After the negoliations bctwccn the dclegations and the
prefect Vasile Ti p ăsescu, therc was evcntuatly common ground between thc
two sides and they adopted a series of future security measures whi(,;h wcre
read to the audience by the prefect himsc\f. Among them we mcntion the
replacement of the clerks ,UId dignitaries of foreign origin and their transfer
to the old kingdom with a view to the eli rnination of the Bulgarian local
mafia: the anning of the ,olonists; the (,;onduct of an investigalion concern ing
thc attacks etc. Sat isfied with the promise . the colonists cleared away
peaeefully.
In protest againsl Ihe manifcstation, the local inhabitanls in Bazargic
(Ihe mcrchants) closed down the shops and Ihe Soeiety for Culture and
Charity 'Oobrudja' handed in a eomplaint to the Socicly of the Nalions in
Geneva, signed by 1. Sloianoff, th e president of the socielY, und P.
Gospodinoff. the seerelary. Cynically Ihe text of the complainl (whi(,;h was
written in French in Sophia) suggested the possibility Ihal Ihe crimcs could
have been committed by the Macedonian colonists themselves, who were
ealled herein kOlllzovalaq/le.

References: The Investigat ion of the Prefeclure in Ourostor requested


by the Min is: ry o f Internal Affairs by Ihe Qffieial Note No. 2262, A3,
Mareh 5 th , 1934 in Ille Stille Archives Ramnieu Valcea, Fund Prefecturc of
the County of Ourostor, File No. 2011934, Leaf 163-165; Leaf 170- 189;
Româll ul (Tll e Romania,,) VI, No. 7/, 15X, Si/istra, 1933; Plugarlll (TIu

'" I
~
I
Macedo-aromtlllii dobrogeni . Thr Mando-Aromanjanf in Oobrudja

PIQllghmoll) 1, No.6, 15X, Bazargic, 1933; Legiollarii (The Iroll Guards)


1, No. 35, 20X, Bazarg ic, 1933; Stoica LasclI 2002: 28-40: we mention
hereby that Iancu Tugearu intcrvencd and saved his father in the attack in
1932 and not in the attack on September 9 Ih ,1933. as the quoted article
specifies (p.38) and Stere Adam Gheoghita was inueed shot dead by Ihe
salile banu, not in thc Tugearu's house but on the highway Bazargic-
Silistra, being part of thc proccssion attackeu by the Bulgarian bandits.

Nicolae Tugcaru
Seriously wounded by a grenade during the attack of the Bulgarian
bandits in Sarâncbi on October 9 111 • 1933 to later die from the wounds .

Stcre Adam Ghcoghită


18-year-old
SllOl dead by the Bulgarian bandilS on Si1islra-Bazargic highway, ocar
Sarânebi, on October 9 1h , 1933.

Gheorghe Uarw
Ki1led knavishly in the woods oear the village of Mârzac close to
BHiram-Bunar , the county ofCaliacra, on April 101h, 1933. He was the dcle-
gute of the colonists in Mân;ac and thc falher ofsix childrcll. On Apri! IO lh ,
1933 he gOI out of his house a! nQOn heuding for the fields. He oever carne
back. The oext duy he was found in the woods. hum.ls fasleoed al Ihc back
by lamp wick, Ihroa! and ann c ut , bullct in the chest.

References: Legiollarii (Tiu Imll Gllards) 1, No. 17. Bazargic. 1933

G heorghe LC I1ăr
Assassinuted in Ihe large village of Carageat, the counly of Durostor,
on May 13 1h , 1934. Tha! day, Gheorghe Lepâr, the mayor of Carageat, was
accosteo by Gh. Jecoff and Dimo St. Jecoff, a forcster, 00 his way back
rrom the coffce house. They slarted arguing (on Ihal particular day the local
clections took place in Carageat). From ochind Gh. Coliu Ciolacoff carne
and hit Gh. Lepăr wÎth a club, instantly killing hirn; the aggressof disappearcd

193
NICOLAE CUSA • OTIUA PACEA

mshing lowards Bulgaria.


Being ;ll armed, the Macedoni an colonists gathcrcd amund thc dcad
body. Rcvoltcd by ils image in front of Ihem , they decided to take revenge.
Th ey ent ered the house of Dimo Jecoff whcre they suspected Gh.
Ciolacu ff, the assassin of Ihc mayor, 10 have hiddcn. Instead of minding
his own busincss, D. Jecoff welcomed Ihcm wilh Ihe following words: Tlte
mayor gOlwhat he de.~er\'ed! They hit him wilh the axe and killed him.

Rcfcrcnces: Româmll (Tire Romal/iall) VI, Nu. 86, Silistra, 1934

'"
Maado-aromân;; dobrogeni' Th t Maudo-Aromunums in IJob'udja

V. THE RECOLONISA TlON OF THE AROMANIANS


IN DOBRUDJA:
THE COUNTIES OF CONSTANTZA AND TULCEA

The second colon isai ion or rccolonisation of the Macedo-


Aromanians look placc in 1940. It was in 1940 Ihat Romania lost Basarabia
and Bucovina (by virtue of the dictate in Moscow on June 26 1h , 1940), the
Ilorth-westcm territory of Transilvania (by virtue of Ihe dictate in Vicnna on
August 301h , 1940) and Cadrilater (by virtue of the dictate in Craiova on
September 71h , 1(40).
The causes of the secoml colonisation were thus determillcd by the
treaty in Craiova. Thc treaty and ilS anne",es l were ralified by the decrec-law
no. 30999 on Septemher 10lh, 1940. Within the anne",es of the treaty concluded
between Romania and Bul garia, article 3 stipulaled that within a period of
three months from the date of exchange of treaty ratification instruments
thcy procceded with a complIlsory shift belween tlle Romaniall subjeets of
Bufgariml etllnic origills ill Ilie comies of Tulcea and Conslantza and rIIe
Romanian subjects of Romanian erlrnic origins in rIIe comies of Durostor
olld Ca/iaera.2
It was thus high time for the Aromanians to relocate again: the third

1. Published in Ihe Oflîcial MonitQr, Nu , 2 12. Scplernber 12"', L940 (in Ihe Fre nch
lallguagc as well)
2. loc. ciI.

\95
NICOLA ECUSA • 01'lLiA PACEA

lim c for Ilie FarsherOIS from Albania. Ihc fourlh lilllC for Ilie Gra muslell i
rro m Greeec and Bulgaria and. evenlually, Ihe lirth time for the Farsllerots
from Greece . They sccmcd to have been undcr a curse: nevcr to enjoy pcace
Hlld stabilily. What counts. though. is Ihallhcy havc never surrcndercd; Ihey
tic/ied tlle painful exoduses they cxpcriellced as they always knew Ihal aii
Ihe mÎsfortune s were noI bro ug hl aboul by fate but by the circumslances of
Ihose limes . They fell Ilie same aboul this Iasi cmigration.
Before having an illsight inlo Ihe rc.culo ni salion issue and Ihe plaees
whe rc Ihey we re settled dOWIl, we s llall po nder on anolhcr issue which
demands furthe r invesligmion:

rIIe Nll11lber of tlle Aromallialls Co!oll;sed ;11 Cadrilater

It was impossible to specify the cxm;t Ilum ber of the Aromanians


unt il 1940. Thcy were not included in the tables of Ihe ccnsus in 1930
(perhaps since Ihey were nOI conside re<! c itizens, allhough in more recent
censuses Ihey were . however. evcn though the AromHniuns in Romania are
not eonsidered a separate cthnic group).
By reamn o f a li Ihis, Ihe scienl ifi c slud ies meni iulled dirferenl
fi gurcs , Ihe aUlhors minimising 3 or maximising4 Ihe iT n umber. Latcly Ihe
ligurcs recordcd by Vasile Musi anu Constanti n Noe have been taken ioto
cOllsideratioll . Some would rclale 10 Ihe fi gurcs suggeslcd by V . Musi; others
would ralhcr refer 10 C. Noe'~ ligures. In his IxJok A Century or Colonisation
in New lJoLu-udja ( 1935) Vasile l\-1usi t>pccilicd the numbcr o f 6553 falllilies
(multiplied by 5 - the ave ragc num bcr o f famil y Illcmbers, which amounts
1032,765 indi viduals). Va~ il (' Mu şi did noi mention Ihe primary source for
his cstimation. In his hook The Colonisatioll of Cadrilatel' (1938) Cunstanlin

3. Th . Capidan ( 1942: II) for insta nct.:, cstimatcd tocir Illllllbcr 10 12,OUO illdividual~.
4. Em HlIcuta in Tll t BOI/HUl l'e" illSulo VI. 1928. sialed th~1 their number woulu bc
40.000 inuiviuuuis. obv ious ly lin o\'cr~stillmliol1. ! ovcrcstim3icu thcm mysclf in Cusa 1990:
451111' lOIal ofiile Aromatriall/NJ/wl<lliol1 »}", ard.· ..d in Dabrudja b ..m een 1940 and /941
is eSlimuled <1165,332 ;Irdil'idll(l/S. Mea culpa. [ would .~ay.l mcmion h.:-rcby Ihat my former
estimation rcpn:sc nts. in fact. the r.umbcr of all colollists (including thc inhabi tmllS from :hc

."
kingdolll) ami It was IIUlIlc OII thc basis of toc documents I rcscarched .
MaceJo-arolllânii dobrogeni' rIIe Maced..,.Aromanron$ in Dobrudja

Noe specificd the number of 4,946 famil ics of Maccdonians (Ihat is 24,730
individuals). C. Noe did mcntion thc primary source for his estimation: the
tablcs of colonists (family heads) authorised according to cenlre alld category
on February 15 1h , 1932, wilhin the Agricultural Services of thc two counties
which he anncxed at thc cnd of the above-menlioned paper.
C. Noe estimated Ihus the number of the Aromanians according to the
tablcs o f colonists au! horised in Ihe two con!ics in February 1932; he slated
Ihat since Febmary 1932 la rllis day - tha t is 1938, when the paper was
publishcd 10"r E mphasis}- rIIe Macel/of/ian colollislS "ave noI challged
//lIlC" in lIumber. j The situat ion was d ifferent, Ihough; the co1onisation
proccss COlltinucd throughout 1932 and 193310 be finally conc1uded al the
end of December 1933.6 Large groups of Gramustcni from Bulgaria and
Greccc (thc rcgions o f Cava la nnd Seres) arrived wilhin this period.
Consequenlly, in Ihis case, V. Musi is right in his accurate estimation of the
numbcr o f the Aromallian colonists.
In my resea rch of the Fund of tlle Prefecture in Durostor, which is
available at Ihe Slate Archives in Ramllicu Valcea1 , I came across a document
which shcds ligh t OII this issue, lIamely a table of exact figures of the
popu latio n in Ihis coullly, acco rding 10 nationalities and colonists elltant OII
May 1'1, 1940. As far as the county of Caliacra is concemed, unfortunatc!y,
I havc not found such a document: the Fund of (he Prefecture in CaJiacra
docs IlOt ellist8 , so that the table of figures according to diffcren! places of
the popu latioll in Caliacra, similar ta that in Duroslor (both tables had bcen
o rdered by thc govcrnmcnt under Ion Antonescu) is nowhere to be found.

5.C.NIX: t938: 154


6. 1bc officiai conclusioo of thc: cotonisation was directly related to the assassination of
the prime minister, I.G. Duca, un Dcccmbcr 29"'. 1933. There wcre two Macedonian students.
Ion Caranica and Doru Belimace, who were involved in Ihis assassination. Nicusor
Constantinescu was the one to pll'h the trigger but it eounted for liule since the former took.
part in lh~ as~lssination anyway.
7. Naturally. thc fund had been available in COflSlantza until 1996 whcn, for reasons
!>est k.nown to tlle amhorilies.the 'Cadritater' fund was lransferred 10 Ranmicu Va1cea.
8. As a result of the discussions with Mrs Angcla Pup (whom [ would lik.e 10 thank
hcreby for her pertinent ohservations generously shared), the chief arehivist of lhe State
Archives in ConstanlUl, I undcrstood that the respective fund had beell des uoyed. 11 scems that
<.luring tlle communiSI regime it was tak.cn to the p<lper faetory utea to!:le recycled, !hal is 10
Ix' reuse<.l a.~ raw materia!.

197
NICOLAECUŞA ·OTlUA PACEA

We do kIlOW, however, the lIumbcr of the families (family heads) coloni sed
in thi s coun ty until September 1"1, 1937. from a concise table of the
Nat ional Office of Colonisation , which spec ific s the total of fami lies
according to nationalit ies. The tables (for Durostor as well as for Caliacra)
wc re onlercd by an express form lettcr to th e Rcgion Marea9. the
Admi nistrm ivc Service by power of the Royal Rcsidelll - which arc :dso
cndoscd in the Romanian text hcrcinbdorc.

In co mpli ance with this docume nt . Ihe number of the Macedo-


Aromanians in Ourostor on May 1'1,1940 was 16,37 1 individuals. thal is'
3.274 fami lies. In Caliacra 2,690 families , that is 13,450 individuals. were
colonised. COllcerni ng the familics in Caliacra. the statistic was providcd by
Ihe National Office of Colonisat ion, by a concise tllble accordin g to
nationalities of the population ir. this county on Septembcr I ~'. 1937. The
tnble WllS published in Ihe locHI Ilewspapers of those times.

TABLEIO

On the si tuation of the colonists according to categories authorised by


the Nationlll Office orColonisation in the county of Caliacra uniii
Septcmbcr I s', 1937
Illhabitants from the kingdom 8,390 family heads
Macedonians 2 ,6W family heads
In hahitants rrom Banal 9 13 famil y hellds
Schoolteac hers 183 family heaus
TOTAL 12,176 family hcads

9. By virtllC of dccrce-Iaw 00. 347 011 AugusI. l4th 1938.;Jso lmuwn as the ' administrative
law·. 10 adnlini~\rali\'c onits wetC foondcd , r.lso called rcgions. with economic. cultural ami
social fUllct:on. Thc ;Wn:inislrntJOn of lh~ region is run by a J'Qyal rcsidcn\ and a council of
clcctcc me,r.!x:rs amI membcrs hy nghl. Ibc Rcgion Melr/w was localcd in ConStanlza and.
ronsistcd of ihc following counties: Con~t~lnt.i.~. T~lkea. l alomila , Caliacra and DOT<.>stOf.
10. Ap"d. Straja Cadriluttmlui (Tiu GuunJ o/Cudri/UfU ) II. No. 22. Bw..argic. 1937.
Tne table was also p!.Ibti!lM:d in Romli/loll (Tht ROllumiall) al'.u Tara fIIi Alirua (MirctlJ'S
Cormlry).
!98
MoudQ-orom{inii dobrogeni . The Mocedo.Aromon;on5 in Dobrudja

The tOlal number of Aromanian famili es colonised in bolh counties


was 5,964, Ihal is 29,820 individuals.11

rIIe Evacua/ioll and Settlemenl oflile Aromanians in


Differellt Placesfrom tlle COUllties ofColIstalltza alld Tulcea
In vicw of the o rgani sa tion of the populalion evacualion from
Cadrilatcr they foundcd a Gcneral Commissariat in addition 10 the Ministry
of Forcign Affairs, w ith the hcadquarters in Bucharest, but cffe(,;tivcly
func tioning in Constantza, whcrc the General Commissariat for Dobrudja 12
was set up. The twofold task of this comm issariat conccmcd the sueecssful
eomp le tion of the popul ation shift as well as the resolul ion of aII Ihe
problcms that arose from its relocation. The population was to be relocated
in the eounties of Constantza and Tulcea, where Ihere were available lands,
as a resull o f the deparlure of Ihe German population (by power of (hc
Romanian-German convention) and the Bulgarian populalion (by power of
the treat)' III Craiova).
'fhe evacuation from Cadri later was earried out relatively rapidly. As
a result of an updated record by Ihe Evacuation Committee in addition to
tlle Reg iull Marea until September IBth , thc Romanian populat ion was
completely evacuatcd - withi n the area there rcmaincd the family heads,
who rclumcd to hurvest and IranSj>orl Ihe IasI crops sueh as sunOower, bean
elc. (of eourse, only some of the ramiI)' heads)13
Mcanwhile. the Gennan and Ihe Bulgarian populaliol1 were not Icaving,
however, the plaecs in the IWO counties the)' wcre supposed 10 dcpart
from; eo nscqu en tl y, they decided 10 tcmporari ly accommodatc Ihe
ROinanian populat ion from Cad rilalcr in the counlies of l alomila and

Il An <lverage of 5 membc rs per fmnily . In Ihose limes aU Ilie Aromanian families


which comisled of husband and wife. IlIeir parcnls and theiT children had belween 5 and ta
m~mhers, fn:quen ll y even more.
12 Cola Ciumeti WIlS Ilie Geneml Com mi ssar for Dobrudja.
i3 Cf. a rcpon 10 tlle general i. Antonescu. lhe ICadCTof lhc Slale. by the gcocTal N.
SIOC'ncscu ,m &plembcr 18"'. 1940. Apud. A."" I.R. Fund M.R .. GeJlCml Secrelariat. File 2677,
Lc<tfJ24-J27.
199

L
NICOLAE CUSA ' OnUA I'ACEA

South Dobrudja (w ith in the arca of the fo llow ing sell iements: Negru
VoJ a, Tuzla, Plope ni , B ă răg.mullind Negreşt i ) . The Arom.mian (.;olonisls
(unJ aII the other eolonists, of course) prolongeJ their stay; the Bulgarians
uiu not observe the Romanian-B ulgarian protocol whleh st ipulateJ Ihal
they lefl Ihc region bcforc Decembe r 15 1h , 1940. As a resull of the Jelay,
the Aromaninns hau 10 spend the winter betweell 1940 anu [941 in the
county of lalomita (where most of the refugees werc) in the houses of the
loca l inhu bit a nt s l4 , luggage throw ll in the courtyaru, shortagcs of:111
nature, cspcdully foou shor1uges (food prlees wcrc rockcl ing1S); in order
to ea rn their li ving. they hau to work as day luboufcrs for the huilding of
the T ă n dă re i - Urz i ceni highway, which W:1S situatet.l along the c.! islocation
line.
It was not SOClner than ApTiI 194 1 that Ihe Commissariat of Co1onisations
decideJ to send ali thc colonists tcmporari ly scutec.! in the counlies of the
form e r kin gdom (olhe r co loni sts hau also bee n accommodated in the
count ies of Olt and Teleorman) to Dobrudja. The colonists were granled
households and 1ands by conunissions made up o f a reprcscntative of Ihe
Comme rcial Service o f Colonisation, the mayor of the village, thc priesl,
the schoolte:1c her , Ihe notary and a dclegnte fo r each group of colonists
from cvcry centre of colonisalion (Ihe s ame way as in Cat.lrilater), In
Dcccmber [94 1 they I'o unded tilc Genc ral lnspectorate ofColonisations in
Dobrudja . whic h fun ct iolled in pre pa rat ion for Ihc eomplction of Ihe
colon isation . Mea nwhil e, a te mpora ry househo ld with no ownersh ip
papers was distri buted 10 cvery colonist in aiI d istribution centres; this
pro visional situation enabled some to move from one place to another.
Moreovcr. a ralher bi ascd 16 repon o f t he tcc hnical consultant for Ihe
coioni slilioll of Dobrudja l 7 poillted out the fac t thal uuring the lron Guard

14. Thc places wllere llley had been lcmporarily lICCollllllooaled wcre ali cnlisled wilhin
Ilie inslrucliuns sent to lhe prefe.::lures. tlle SI31e Arehives in 1'u1<.:c3. Fund Prefec\l.nc uf Ihc
COUllly of Tulcea. File No. 67, 1940, Leaf 11 and File No.76/1940. Lcar 2-19; al50 publishcd
inCusa l996: 141 -1 58
15. Nole, Fund Il rigade 7 Cavalf)·, File No. 64. Lea[ 164. Apuu. A.M.R., p. 183-] 85.
16. The aulhor stated thal in 1941 Ihe largest anuthc beM co1unisation ccntrcs wcre
o\'crcrowdcd by thc Maccooniar-s who would drivc away thc oIhc:r coJonisls. ThllS Ihc consulUml
hintcd ot Ihc (aci lhal many Arumanian eulonisls hau joinculhc Iron Gllard and llim cxplaincd
Ihe mJvl1"l"ges. It is hllC lhm ma,,)' Aron1ilnim1.~ hau jtJinl'tl this organis3lion (which
200

,I
Maudo·aromânii dobrogeni ' TI,,: lHacedo·AromQnianJ in DohrudjQ

dictatorship large groups of colonisls werc being moved rrom one cenlre 10
another in Ihe interesl of the forme r :mu lowards converting Ihe latler 10
their own beliefs. After the fali of the lron Guard diclalorship caused by
General Antonescu tlle population shift would stari over again, Ihis lime by
force with lorries and maehine-g uns 10 seare away the suspecled foJlowers
or members of tlle lron Guard, those from the counly of Tulcea 10 the county
of Constantza and vice versa, at the mercy of luck and not at the expense of
the state by power of colonisation rules. AII this indeed happened between
1941 and 1944. Howcvcr, in the spring of the year 1942, they started drawing
up the collecti ve conlracls for the renlS and Icases they had to pay for the dis-
tribuled households anu lands, The colonisalion and the ownership granting
process was carned oul between 1946 and 1947, when they were tendered the
ownership papers. Thcy paitl for their houscs, the same way as in Cadrilater;
the differc nce lies in the faet that they buil! the houses themselves in
Catlrilatcr (with the e xeeption of those whieh they had bought rrom the
Turk.ish emigrants and rrom the Bulgarians who left Cadrilater) whereas this
time they look over the houses rrom the fonner Gennan and Bulgarian own-
crs who had taken rcfuge in Dobrudja.

In compliance with the researched primary soun.:es which include the


GenerallnspcCloratc Fund of Colonisatiolls in Dobrudja (lhe State Archives
in Constantza), the Oflicial Survey Fund in Tulcea (the State Archives in
Tulcca), Ihe National Ofrice of Co lon isation in the county of Tulcea,
inventory 192 1-1941 (Ihe Cenlral Buard of the State Archives in !3ucharest),
we shall consider !he pl aces aml Ihe numbcr of Aroman ian famil ies who ,
~ctt led down in Dobrudja in spring 1941 as it follows :

m05lly consiSled of Romanians) in e;w;peclalion of SQme adv~nl~gcs (it is a commoll place 10


Ihis day): Ihc sellkrllcul of Ihe Farshcrol ArOlllllnians in those rcgions he rderred to (COC05U.
Ovidiu, Fcrdinand, Cogealae, Viile Noi. Avaldaehioi) was due 10 differenl causes. The
Farshcrots wishcd to slid: logether and this is thc rca$on for tiu, overcrowding hc menlioncd,
Thus Iheir <;cu!cme"t in lhcse places in compact groops docs nOI have anything 10 do with their
having joincd lhe lron Guard. '111e GramuSleni, sume of thcm of eourse. also joined the lroo
Guard aud Ihey sculcd down. howcver. in places rrom loc counly of Tulcea.
17, TItc rcpor1 of Dem V,tlafu. Ihc t<.'Chnical <''OIlsullanl fOI" !Ix: eolonisation of Dobrudja, thc
Slme Arc"i vc,~ COIl5tanlZlt. l'und PtC(ttlurc . County "rCQllS1anll.a, 73, File No.16I1948. Leaf 15. 16.
201

j
NICOLAt: CUSA ' OTlLlA PACEA

Constalltza Counly

1. Agigca - 39 fam il ies (Pindcni lmd Farshcrol)


2. Anadalehioi (fonncr residential district of Constantza) - 79 families
(Farsherol, GramuSlcni. Pindeni)
3 . Baia (fonller Baia was pari of Conslanlza counly) - 50 families
(Bulgarian Farsherot)
4. Cohadin - 53 familics (Bulgarilm Gramusleni)
S. Cogcalac - 169 familics (Grcck Farsherot)
6. Colilia ( il ducs not exist today; it uscd to belong to the large villagc
of Pantelimon de Jos) - 6 1 families (Bulgarian and Greek Gramusteni)
7. Dobromir Dcal - 16 families (Greek Gram usteni)
8. Dobromir Vale - 43 familics (Bulgari an Gramustcni)
9. Gradina-Cheia - 20 families (intenninglctl. Farsherot. Gramustcni
from Bulgaria as well as from Hrupislea, Greece)
10. Mangalia - 13 ftUnilies (Pindcni from Veria. Grecce)
11. Ferdinallli (Ihe large village of Mihai l Kogalniceanu today) - 229
fami lies (GrccK Farshcrot)
12. Mihai Vit eazu - 239 fami lies (Flushcrot, Gramustcni from
Livezi. Greece)
13. Nisipari - 45 fmnilies (Albanian anu Greek Farsherot)
14. Ovid iu - 108 families (Greek antl Albnnian Farshcrot)
IS. Cocosu (today Poiana - a village which belongs to lhe large village
of Oviui u) - 70 fliln ilics (Greck Farshcrol)
J6. Pala:w Mare - 119 families (Albanian Farshcrot)
17. )Jalnzu Mic ·39 familics (Grcek Farshcrot)
18. I'anduru (fonner Panduru bclongcd 10 the county of Constantza)
- 228 fam ilies
19. Ramnicul de Jos (it used 10 be part of the county of Constantza in
those tllnes) - 331 fa milics (Bulgarian Gramustcni)
20. Sacclc - 65 I"amilics (Bulgarian Gramusleni)
2J. Sinoc (it used to bclong 10 Conslanlza) - 268 famiJics (Bulgarian
and Greek Gramustcni)
202
/lfaudo·arol1lâllii dobrogeni · l ·he Mac:edo-Aromanians in Dobrudja

22. Tariverde - 136 families (Bulgarian and Greek Gramusteni)


23. Tekirghiol - 60 famil ies (Pindcni from Veria , Greece)
24. Tuzla - 30 families (Pindeni and Farsherot)
25. Valea Neagra - 7 familie s (Gramusten i)
26. Viile Noi (fonner residential district of Constamza) - 45 families
(Albanian and Greek Farsherot)

In the forme r county of Constantza (today Baia , Panduru. Raomic,


Sacele and Si noe belong ali to the county of Tulcea) 2,562 famil ics l8 were
pcrm:lllcntly scu led in 26 centres.

Tulcea County

1. Agighiol - 27 families (Gramusteni)


2. Uabadag - 8 families (Grmnusteni)
3. Bcidaud - 332 fa mil ies (Gramusteni rrom Bul garia and Ihe
Republic of Macedon ia loday)
4. Camena - 129 families (Gramusleni from Bulgaria and Greece
5. Con gaz - 75 familie s (Greek and Albani an Gramusteni and
Farshcrot)
6. Calaloi - 53 fmnilies (Gramusteni)
7. Casimcea - 14 familie s (Gramustcni)
8. Cerna - 262 fami lies (Megleno-Romanians as wcil as a few
Gramustcni and Farshcrol famili es rrom Grecce)
9. Ceamurlia de Jos - 200 families (Gramusleni )
10. Ceamurlia de Sus - 303 famil ics (Gramusteni)
II . Eschibaba - 231 families (Granlllslcni)

18. Cf. (for each place in thc Silllle ordcr) 1. File 111947; 2. File 611947; 3, File 11 / 1947;
4. File 2311947; 5. File 76/ 1947; 6. File 26/1947; 7. File 38/ 1947; 8. File 36/1947; 9. File
46/1947: 10. Hle 5 111947: II . File 5311947; 12. File 55/1947: 13. File 1611947; 14. File
3011947: 15. File 3911948; 16. File 6511 947; 17. File 9/ 1953: 18. File 6711947: 19. Agricullllrai
Rcgislcr 115.1 16 Fund CiI)" Hal! Ramnic; 20. File 7'51J 941: 21. File 79/J 947; 22. File 8111947:
23. File 8411947; 24. File 8611947: 25. File 8911947: aII of lhem includcd in the National
Oftice of Colunis.alion. State AIchi\es Con.<;13Hlza.

203
N/COLIIE CUSA • OTlLlA I'ACEA

12. Lunca - 16 familie s (Gramusleni)


13. Lascar Catargiu - 6 famil ies
14. Malcoci - 12 fami1ics
15. Mihai Bravu - 10 familie s
16. Mihail Kogalnicea nu - 307 famili cs (Gramusleni and a few
Farsherot)
17. Principele Mihai (today Nico lae Balcescu) - 341 families
(Gramusteni )
18. Razboicni - 15 families
19. Sarighiol Oeal - 220 families (Greek Gramusteni)
20. Tulcea (Ihe large village of Tulcea) - 23 families
21. Tistimelu - 84 families

In Ihe former county of Tulcea 2,668 families were permanently


settled in 2 1 centres. 19

The tolal nu mber of Ihe Ma(.;edo-A rom:lI1ian fmnilies colonised in


Dobrudja is 5.230. The differel~ce of 734 families oul of the 5,964
Aromanian fmnilie s colonised in Cadrilater is represenled by the numbcr of
fam ilies thm were nOI colonised in Oobrudja.

19. Cl!l1lrr..l Board of Siale t\rchivcs Bucharcsl, Ftmd National Uffice of COIOllisaIÎQI1,
Counl)' 01 Tulcea. illvelllcry 1921·:941. State Archi ve~ Tulcea. Nalior.al Office of Surve)'
Tulcea. File 3681J947. '-car 1-17 for Camena.l'i!c 36l11947. Lcaf 1-22 for Tislime!u (Ioda)'
Vasile A:ec~antlri): Fu nd City Hali Eschibaba, File 2<;/1948. Leaf 174-1711.
204
Mact:do·aromânii dobrog.mi • The Macedo·Aromanians in Dobrlldja

Nole

Perhaps many Aromanians will bc disappoinlcd in Ihe reduced numbcr


of Ihe Macedo-Aromanian families culonised in Dobrudja and naturally,
Ihey will wonder:
Are we, aI/Ilie Aromallians ill Dobrlldja, indeed only fiule more Ihan
5,200 families?
No, o f course, we arcn'I. .. the 5,200 flimiJi es were large ramilies,
which eonsisted of OUT grandfathcrs who had our own parents, who had
eome of agc, who had brothers and sistcrs of an age. rrom the vcry bcginning,
the Aromanian families in Dobrudja would Ihus bccome by marriage twice
Of three limes Of fOUT times larger (han thcy uscd 10 with in a period of only
several ycars.
Nicolae Saramandu in his recent papcr Aromanian and Meglcno-
Homanian Sludies (2003, Constantza, Ex Ponto) poi nled out thal there
were 7.145 Eamilies in the two countics in 1968. Thcir numbcr has bcyond
ali doubt increascd to exeeed the number of 10,000 families, in my opinion.
Today most of them have theiT pcnnanent Tesidence in Constanlza.
Thcrc arc many in the town of Tulcea, in rcduced numbers, of coursc;
forlunatcly, Ihere are sli ll com pact gTOUpS in the Aromanian villages in
Ilie coun lies of Tulcea (Eschibaba, Tistimelu, Ceamurlia de Sus, Beidaut,
Baia) and COllstantza (Cogealac, M. Kogalniceanu, Ovid iu , Poiana).
It is also warth mentioning thal Ihe exodus in the decades 6 - 7 - 8
10 Ihe capital has ccased. In this day and age Ihe Aroman ians scule down in
Constanlza il' they. decide 10 Icave thcir villages, wh idl have become native
villagcs fo r thc generat ion a Ete r 1941, to rnove to towns and this is but
bcncfici:11 for the unity of thc compac t communi ty of the Maccdo-
Aromani ans in Constantza.

205

1
Mucedo'QrQllliilljj /Iobrogellj · TlII' M //t'cJo -AromUlll/l115 jll Dobrudj/l

BIBLIOGRAFIE

hvoare inedite

Arhivele Statului, Constanla

Fond In spectoratul General al Co lo niză ril or din Dobrogea


(Ofic iul National al Co l onizării - O.N.A.C.).

Dosar 111947, Agigea 61 / 1947 , Nisipari


6/ 11)47. Anadakhioi 30!1947.0vidiu
11 / 11,146-1947, Baia 39/ 1948 , Cocosu (Poiana) -O vidiu
23/ 1947, C\lhadi n 35/ 11)48, Ovidiu
76/ 1947. Cogealac 6511947 , Palazu Mare
26/11)47. Colilia 86/ 1948, Palazu Mare
38/ 1947. Dohro1l1ir Deal 9!1953, Palam Mic
36/1947. Dobmm ir Vale 75/ 1947,5inoe
46/ 1947 . Grădina - Cheia 71)/ 1947. Tariverdc
51 / 1947. Mangalia 8 1/ 1947. Tckirghiol
5.}/ 1947. Mihail Kogălniceanu 84/ IY47.Tuzla
55/ 1947. Mihai Viteazu 81,111947, Vii le Noi

Fond Ministerul Agriculturii si Domeniilor


Inspectoratul Agricol Constanta

Fond Primăria
Râmnic
Dosar m. 67/ 1947, Panduru
Registrul Agricol pe anii 1951-1955. nr. 115, 116
Dosar nr. 78- 1947-1\)52 (Fond Sfatul ra;ollului I-/ârsova , Serviciul
Financiar)

I
207
NICOJ.Af: CUSA • 011UA PACEA

FOllu Tribunalul Judetean Constanta, Dosar 9/ 1948, Săce1c

Fond Prcfel,:tura Judetului Constanta. 1897-1950

Fond N L 73, ln v.nr.27~Dosar TlLI 6I1947,fila 15,16

Arhivele Statului, Tulcea

Fond Prefectura Judetu lui Tulcell


Birou s trăini, pasapoarte, Rep"lriati ~ colon i şti .
_ D05ar76/1940, filel e 2,15,20,21.24
_ Dosar 110/ 1941, filele 15-17: 18 , 19; 20-29
-Dosar 67/ 1940. fila 11;95-96; 103-\07; 168- 112

Fond Oficiul de Cadastru Tulcea


_ Dosar 368/ 1947 , filele 1-17, Camena
_ Dosar 36111947, filele 1-22 , Tislimelu (V. Alecsandri)

Fond Primăria comunei Eschibaba (Stejarul)


_ Dosar 29/ 1948. filele 174-178.

Arhivele Statului, Râmnicu Vâlcea

Fond Prefectura Judetului DurostoL


- Dosar24/1940. fil ele 175- 185.
- Dosar 36/ 1934. fila 175
- Dosar3/1933,fila 165, 167.1 82,278 ,383
_ Dosar 33/ 1933, fila 97.224
_ Dosar 20/ 1934. filele 170- 182
_ Dosar 36/1934, fila 53.130,175.
- Dosar 30/ 1928,fi la 1.

208
Maced(J-(!rom<Îllii Ilabrugt'lIi' 'I1w MaceJQ-Aromm.jmlJ' il! Dobrudjll

Arhircle Statului, lIucurcşti

Fond Oficiul Natiunal <lI Colt'nizării. nr. yg6


- lilv elita r III. 705 - 1924-[1)49, Cllras, Cerniiuti, Cetatea Albă,
Durostnr
- In vcntar nr. 7U4- 1924 - [1)49, Cali<lcra.

hvoare publicate

Muniturul Oficial nr. 94, 12 noiembrie 1930, D.A.D., pag. 5130


Muniturul Oficial nr. 95 ,13 nuiembrie 1930. O.An, pag. 5159-5160
MOllitoml Otkial nr. 96,14 noiembrie 1930. D.A.D .. pag. 5208
r.,·10uilOrul Oficial nr. 11 5,22 mai 1934, O.A.o., pag. 3210
Monitorul Ol"icilll nr. 202, 4 septcmbric 1935, pug. 6 [24-6126

No lă inftln nativă privind starea de spirit a popula1iei din Cadrilatcr În


evacuarea Cadrilatcrului, Dosar nr. 64, fila 164
FumJ Brigada 7 Cavalerie, ApuJ A.M.R., pag. 24X-249.

Notă in rollnativă a gcncralului N. Slocnescu, către generalu l Ion


Anto l1escl1. conducăto rul S ' ;ltlllu l Rumân si PrC1jcdin lc!c Consiliului de
ministri. Dosar nr. 2677. fil elc 324-327, Arul!. A.M.R .. pag. 248-24<.1

Raportul N r. 713. din 24 septembrie 1940. al Companiei a 4-a


Ohservare. Dos;'f nr. 64, filcle 1YI-I92. Apud A.J\·1.R .. pag. 271 -274.

Darc de seamă asupra pregătirii, evac uării şi predării Dobrogci de Sud.


cătreStalul bulgar. conform T ratatului RornâTlll- Bulgar J in ~ptembrie 1940,
a Rezidcmului Reg:ll al Tinutului "Marcu". General de divizic adjunct Traian
Emilian G rigorescu , Fond Di vizia ti 9-<1. lnfanterie, dos;:\r 1563, filele 392~
397. Apud A,t...LR., pag. 290-297.

!
NICOLAE CUSA • OnUA PACt.A

Studi u as upra cvacuăni juJ. Duros((JI" si C'aliacra. CxccU!:JI!:a tlj>ct"a-


(iuni lo!", general T. E. Grigorescu. fom.l r- 1. SI. r- I., Sectia a 3-;1 Opualiuni.
Dosar 1799. filele 2-lt Apuu A.M.R. .. pllg. 57-61 .

Notă i onllJl"lllat ivă III". 43 JjTl 26 apri lie I<}-W. D<I!-31 11-1. (deie 1'-) 21.
fond Div i7ia 1 Grăniceri. Apud A.l\I.H . ]Jag. 6-1l!.

A.M.R. ::: A rhive!..: mil itare 1Olllfulc. CCHlnJI de cr.:II.:cl:llC ~1 pihlfafl: il


arhi ve lor mili tare i\luficc. PlIhli\:Hlc de:
Floriea Dobre. VasJlica Maneasi 1..A..~nula Nkulc~cu.
Colectie edi l ată Jc fundatia liencral "StC!,HI Gu\:l' . 211011 I.~JillLra
Europa Nova, Buc .. 2(M,X1I3 vol.).

Referinte (presa vremii)

"Aclillllea" , organ al P.N .L. jud. Caliaenl. Bazargic, Pr. EI isabctu , nr. In
A nul 1.25 feb ruarie, I ~;J 1.
An ul II . 14 mai 1934.
"A clil/lIea RumlÎll eascci"' , Sil istnl, Regina l\1aria. nr. 27, din 1 iulie 1926.
1 no iem brie .1 926, I decembrie 1926, 15 iulie 1927, 14 august 1927,
23 octombrie 1927. 30 no iembrie 1927. 14 decembrie 1927, 5 mai
1928.15 iunie I 92H. 30 au gust 1928.30 sep temb r ie 1928.23
decembrie 192X. 24 martie 1929.28 ap rilie 1929.22 decembrie
1929 , 13 apri lie 1930 . 14 septembrie 1930.
" BllcÎlIlIIlIl". organ al P.N T ., j ud. C a liacra. Bazargic. Calea COII~tantei.
nr . 45. D in: 5 aprilie 1930. 12 " prilie 1930,24 april ie 1930.21 iunie
1930,5 iulie 1930, I noiembr ie 1930,26 sep tembrie 1931, 14
nu iem brie 193 1.28 noiembrie 193 1.6 ianuarie 1932.23 ianuarie
1932, I septembrie 1932. 19 aug ust 1933; Di n 1930 adresa redactiei
s-a mutat pe str. Pr. Ileana. Nr. 16 şi avea ca redactori pe Cola C.
Ciu mcrti. P. Caflmica. ArlllsfaSe Argin tealllJ. Chifa Hasofi, A. Hagi-
Gogu. C. I. Papanacc'J. lanc u C'amn ic:l.
2<0
"'aeedo-aromiillii dobrogeni' 71lt lI1acedo-Arvnumians in Dobr"dja

"Cadri/aterul", red. Si adm. Str. Eroilor, 1If. 14, Constanta, (D r. V.


Burlan): 12 Decembrie 1931.
"ClIl'âlltul Nostru", Bazargic
Anul 1: 3 1 deccmbrie 1928,4 ianuarie 1929,31 ianuarie 1929.
Anul II: [7 februarie 1929,25 septe mbrie 1929, 11,18, decembrie
1929;
22 ianuarie 1930.
"Dobrogea JUI/ă", (Dr. C. N. Sarry - Red. si Adm. Scarlat Vârnav, flT . 27,
azi str. 1907, nr. 27. Constanta, din:
Anul XXXVI, l 1 septembrie 1940; 18 septembrie 1940; 9 noiembrie
1940; 14 noiembrie 1940.
Anul XXXV III , 3 aprilie 1941 , 11 aprilie 1941; 31 august 1941 ,8
mai 1941 .25mai 1941.31 augustl941,4mai 1941.
"Legional'ii". red. şi adm. Str. Printesa Ileana. nr. 28, Bazargic , dir. Cola
G. Ciume tli , din:
16 ianuarie 1929,23 ianuarie 1929, 14 martie 1929,20 aprilie 1929.
27 aprilie 1929, 13 iulie 1929, 1 apri lie 1933 ,20 aprilie 1933, I mai
1933 , 10 mai 1933, I august 1933.20 octombrie 1933,1 noiembrie
1933. 10 ianuarie 1934.20 iuni e 1934, 1 septembrie 1934, 1 ianuarie
1935, 15 iulie 1935, 1 octombrie 1935.
"/~/t/garul": 15 octombrie 1933.
Revista "Pellinsula Balcallică" ,
Anul 11 : nr. 10/1925, Anul IV' nr.4-5/ 1926: 7-8/ 1926;
Anul V: flr. 1-21 1927; 5-6/1927, 7-8/ 1927; 9/1927; 3-411929; 8-1011929;
9/ 1930: 10-12/1930.
"Patria", red. şi adm. Bazargic. str. Romulus. 10
din: 7 septembrie 1931; 12 octombrie 1931.
"Româ//i/I".la început "Vointa Noastră" - din 16 martie 1928 - apare sub
numele de " Românul"). Silistra, red. ş i adm .. str. T itu Maiorescu, llT.
II , DiT. D-tru. Cioui.
An ul 1: 3111artie 1928.16 martie I92R,3 I martie 1928;
Anul Il : 24 februarie 1929.24 iunie 1929,5 iulie 1929, 10 noiem-
brie 1929:
Anul III; /5 aprilie 1930;

211
NICOLAE CUŞA • onUA PACM

Anul V: 19 august 1932; 31 august 1932; 10 septembrie 1932


Anul VI: 13 octombri e 1933; 15 octombrie 1933;
Anul VII: 21mai 1934; 29 iulie 1934;
Anul VlJl : 30 septembrie 1935:
Anul XII: 22 noiembrie 1938.
"Salltillela Româ/Ul". red. si aum., Piata Renasterii nr. 3, Bazargic.
Anul 1: lO septembrie 1926; 12 octombrie 1926; 17 noiembrie 1926:
Anul II: 13 ianuarie 1927
"GlaslIl Cololli$fi/or". (fost "SamineJa Română")
Anul VII/ : 15 dcccmbrie 1933
Anul IX: 15 martie 1934.
"Semă"ătorll/", red. si adm., Principele Nicolae, nr. 16, str. Plevnei nr. 6 ,
SilislTa.
din: 19 februarie 1933, 15 iulie 1933, 17 august 1933, \O septembrie
1933.6 decembrie 1933,3 mai 1934,25 uecembrie 1934,2 aprilie
1935, I iulie 1935, 1 octombrie 1935.
"Straja Cadrilaterlllui, red. si adm .. Regina Elisabeta, nr. 13. Bazargie.
din: 1 iunie 1936 (Anul 1)
Anul II: 14 septembrie 1937.
"Tara Illi Mircea". Silistra 1935-1940.
Anul 1: 15 februarie 1935; 20 octombrie 1935.
Anul II: 15 septembrie 1936.
Anul JII : 1 iunie 1937.8 decembrie 1937.
"U"iverm /", Bucuresti, 1927 (Cotidian national).
Anul XLV, 7 august 1927; 15 august, 18 august 1927.
Leuntil Iliescu, Cololl;zarea ÎIl Dobrogea NOllă; Ane/leui mixtă li
Millislemlu; de Dome"ii $; a parlamelltarilor din Cadrilater.
în ziarul Universul: Nr 236, lO octrombrie 1927, pag, 9.; nr. 237, 12
octombrie, pag, 3: nI'. 239,14 octombrie , pag. 4 , nr , 241 , 16
octombrie 1927. pag. 7, nr. 244.20 octombrie 1927, pag. 8: nr. 248.
24 octombrie 1927.
"Cllget Liber" , Constanta
Nr.494.3 decembrie 1946.pag, 1-4.
Nr, 650. r2martÎc 1948.

212
Macelfo-aromlil/Î; Ifobrogell;' 71,e Macedo ·llrollwllialls in Dobmd)<l

Referinţe (au tori)

ABELEANU DIMITRIE, Albal/ia, Bucure ş ti , 1928, p. 39-40


Nemul Aromânesc din Maado/lia, p. 43: 52.
BARA MAR IANA, Recenzie , SlUdii al"omlÎne si meglenoromâne - Nicolae
Saram(ll/du, În Dimâ/ularea , nr. 4, 2004, p. 9- 10.
BOLOESCU R. , MAR INESCU M., Rdzboiul balcanic, 1912 ş i 1913. Sibi u,
1936 , p.3-5.
BRĂTESCU CONSTANTIN. Populatia Cadrilatemlui Între /878-/938.
&1. Glasul BucQv inei, Ccrnăut i , p. 12-14:
Allalele Dobrog ei. anul IX, voI. IL Cadrilaterul, 1938. Glaslll
BucOl'illei. Ccrnău\i. Publicat ie festivă. Dupi! UI/ piitrar de secol.
/9/3-/938.
BRĂ TIANU 1. GHEORGHE , Traditia istoricii despre Întemeierea statelor
românt'$li, EU. Eminescu, Bucuresti, 1980, p. 53 -54 (Editie Îngrijită
de Valerin Râpeanu) .
CARAG IAN I IOA N, Studii istorice asupra /'01II(;lIilol" din Penin sula
Ba/mI/ied. Cultura N atională. Bucu resti , [929. p. 4-5; 6-7: 50; 65.
CA RAGIU-MA RI OTEANU MAT1LDA, COlllpendiu de dia/eetologie
( român ă, Buc ureş ti , 1975, p. 2 [6-21 H:
Dictiollar arOIl/(Î1I (Macedu- va lah), Editura Enc iclopedică, Bucuresti ,
1997, p. 439-448 .
CA RDULA M. IOAN, /stol"ia (I/"Omânilor macedoneni, Editor Condor
Bucure ş ti, 2004. p. 122.
CAPI DAN TEODOR, Aromânii , <Iialectul (1/"011/(;/1. Studiu lingvistic.
Bucure şti, 1932, p. 2; 3-7; 8; 12.
Macedoromii"ii , Etnografic, isto ric, li mbă. Buc uresti . 1942, p. 10-17.
RUlI/tÎllii nomazi. Studiu din viata români/ar din sl/tllIl Peninsulei
Balcanice (D.R . 4 ,1 924-26) p. 42-47; 55: 75.
Fl1qero{ii. Studiu lingvistic aSl/I,ra Românilor <lin Albania (O.R. 6,
[929,1'.59.
2\3
N/C01..AE CUSA • OHUA PACEA

MeglellorolllcÎllii. 1. I.~tori{/ si graiul lor. Bucuresti. 1925. p. 28, 57.


Romal1itatea balcallicd. Bucuresti, 1936, p. 55-57 .
CO LI MITRA CONSTANTIN. Fărserofii. 1996, Ca p.ll1(lclellliciri si averi.
CONSTANTINESCU-M IRCESTI ,C.D., VII.mt dobrogeelll. E;)bei.
Bucuresti, 1939. Ed itura Bucovina . p. 71; 300-306. (cu colaborarea
unor elevi aromlÎni de atu nci: Constant in Scrima, G. Papanace.
Dumitru Badralexi,G. Busuleanga Si concursul lui Tache Papahagi)
CUSA NICOLAE. Macedoromânii pe ritile istoriei. Constanta, 1990.
Editura Europolis, p. tJ-33; 50-56.
Aromâ/lii (macetlollellii) Î/I România. Co nsta nta. 1996. Editura
Muntenia. p. 17-20; 24: 47.
DIAMAND I STERIE, OalIIelli si asp('cle di" istoria (lrolllâ"ilor. Bucureşti,
I tJ40, p. 23.
rOTINO GEORGE. Pagini ri1z/ele . Câlel'll articole si C!f\'(ÎntiJri. Bucuresti,
1934. Ed. Cartea R omâ n ească, p. 37-44; 144-160. (Îllcetdţenirea
colonistilor În Dobrogul).
G1URESCU C. C .. lsroria românilor, voI. 1. Bucuresti , 194:2 , p. 314.
HAG I-GOGU ST ERI U, Emigrlirea (U'omlÎ"ilor si colonizarea Cadrila-
lemlui. Bucu re,>ti, 1927, p. 3: 3tJ; 40: 70.
HAS DEU PETRICEICU BOGDAN, StraI si SIIh.rtral din ElymologiclllII
/I10gllll111 ROII/al/ae. Genealogia popoarelor haluwice. Bucuresti,
1894. p. 59-60 .
HÂC IU ANASTASE, Aromânh. Comerţ, i"dl/Slrie, arte. expallsiulle. civi-
lizulie.FO\:sani.ltJ36. p.136: [39-140: 141: 142: 145.221.
IORGA NICOLAE, Isrurio popomilli romunesc, voI. 1.. ! 922. p. 139-140.
/listoire des ROl/maines , de la Peninsule des /Jalcall.~, Cap. Les
Origilles.l3ucurcsti , i924,p. 1-3 .
LASCU STO ICA, Improprieldrirea /'Omâl/ ilor balcallici ÎI! Caarilater.
Dosarele Istoriei , Anu! VII , 1lT. 1,2002, p. 28-40.
MOMr...ISEN THEODOR , Istoria rOlIIalul, voI. III , Bucuresti, 1988. p. 222-
226: 243.
MUSI TH. VASILE, VII deceniu de colonizare În Dobrogea NouiI, 1925-
1935 . Bucuresti, 1935, p. 24; 28; 58-60; 143-147: 50; 53.
NEGOESCU AL. AUREL, DlMlTRI U GH. PETR E, Durostor, Clilărasi,

214

L
lHQcedo-Qromânjj dobrogeni' nle Moado-Aromanions in Dobmdja

1940, p. 74-R2. (Tipografia l ouită CriMcscu).


NEICU ION, Colonizarea Dobrogei Noi cu macedoneni. Bucureşti, 1924,
p. I I.
NENITESCU, IOAN, De la româ"ii din Turcia EJlropeani1. Studiu etnic si
slarislic asupra (IrOll/(Îllilor. Bucuresti , 1895, p. 27; 29; 149; 174-175;
4UI -433.
NISTOR 1. ION. Originea Românilor din Balcani si Vlahiile din Tesa/ia si
Epir, În Allalele Academiei Române , Mem. 7, Tom. XXVI , p. 2.
NOE CONSTANTIN, Co!o/l;ZlI rea Cadrilmeru!ui, Jl/stitJJful Social Român,
Sectia Sociologie, III , 4-, 1938 , 1'.24; 140; 149; 147; 153.
ONCIUL D IMITRIE , Românii din Dacia Tra;anil piiniI la Îmemeierea
Pri"ciJ)(j/e/or. Bucuresti, 1902, p. 32.
PANAlTESCU P. PETRE, IlItrodllcere la istoria C!llturi; româneşti.
Bu c u reş ti , 1969, p. 11 8-120.
PAPA HAG I Tache, O problemil de romol1itate i1irici1 În "Crai si Suflet",
voI. 1. Fase. L Bucuresti, 1923 , p. 72-75.
PEYFUSS MAX DEMETER, CI,estiunea Româneasc(l. Bucurest i, 1994
(Lucrare tradusă de Nicolae Serbll11 Tanasoca), EU . Encicl opedică, p.
12:72;~1:~3: 117.
*** Spatilll i.rlflric şi etilic româ/leK, III. Ed. Militară, Bucuresti , 1933, p. 8.
SARAMANDU NICO LAE. Situ/ii aromtÎlle si meglel1oromlÎne. Constanta
2003, Ed. Ex. Ponto. p. 15- 17; 18 -19; 24-26.
TANASOCA NICOLAE SER BAN, Studiu illlrQlluctiv !a, George Mumu,
SlUdii istorice fJrÎl'itoare la trecutlll rOlluÎ/lilor de peste Dlllu'lre.
Bucuresti, 1984, p. 8.
XENOPOL D. ALEXANDRU. Istoria româ/lilor{/in Dacia Trailllul, vo1.!.
lasi, 1888, p.109.

I 215
N ICOLA E. CUŞA • OTIUA PACEA

ABREVIERI

TITLURI DE CĂRTI

A.C .I.A. = Aromtlnii. Comert. industrie. arte . expansiune. civilizatie,


Anastase Hâci u, Focsanni, 1936.
CA . = Chestiunea aromâneasdl, Max Demeter Peyfuss, Bucuresti, 1994 ,
(tradusă de Nicolae Serban, Tanasoca).
D.RT .E. = De la românii din Turcia Europeani1. Ioan Nenitesl.:u, 1895.
S.l.P .B. = Studij istorice asupra români/ar din Peninsula BalcaniclJ . Ioan
Caragiani , 1929.
S.A .M. = Studii aromlJne $i meglenoromâne. Nicolae Saramandu , 2003 .
R.N. = Rumâni nomazi. Theodor Capidan , 1924-1926 .
A.R . = Aromânii (macedonenii în România. Nicolae Cusa, 1996).

216
Macedo-aromânii dobrogeni. The Mucedo-Aronumians in Dvbrudja

CUPRINS

r. Etnogeneza şi numele acestui neam ........................................... 13

II. Tulpini le de aromâni stabi lite În Dobrogea .................................. ........... 21

III . Împrej u rările circumstante ale colonizării aromânilorm Dobrogea ..... 41

I rv. Colonizarea în Cadrilater - Dobrogea Nouă ................ 51

V. Recolonizarea aromânilor în Dobrogea -


judetele Constanta şi Tulcea ............................................................... 123

I CONTENTS

l 1. Ethnogenesis and the name of lhe aromaniaI1 people ............................... 137

1I.1be stems ofthe aromanians settled Jown în Dobrudja ....................... . 145

m. The circumstances of the aromanian colonisation in Dobrudja ......... 165

IV. The colonisation in Cadrilater - New Dobrudja - ...... ......................... . 175

V. The recolonisation of the aromanians in Dobrudja:


lhe counties of Constantza and Tulcea ..................... ........... . 195

You might also like