en Teal SS INTARCARE.VREAU SA DED GORM TWIRRCARE. VREAU Sh oo eo | 5 CUPRINS 9 Mucrumen > 1 SFATURLEMELEAU FUNCTONAT PENTRU ELES VOR FUNCTONASI PENTRU TNE ° ' 1 CEINstaMMAlnrARcAREAPenTRUUN com 6 1 Decevacacomtut (ia) sAsuca 2 Y De ce se TRERESTE NOAPTEACOMLULTAUSICERE TATA 2 1 ocFoane 3 © COMIN DAIstaMADAcKSURN 3 (© MAIPOATESAVREASASUCAG “ (© CEFACIOACA WUSESATURAS! 5 (0. CUCESA CREST CANTTIATEAD 8 1 CUMILFACSAACCEFTE BERON % Iourcare: ren sa dorm 0 sbordare elma cepllor rit Ye SKFACICASANUTIMAIFEFOAMENOAPTEA 29 cottan-Bucures :Tini Boks, 2020 a ISBN 978-606-749-481-6 ‘0 CEINSEAMNATIMPI DECICERARE *jurAncaRE. VREAUSK 089 6ORMI soem { ‘0 DELACEPOATESA! :AERUL DINTR* 2 ec UHDTaTANTACE vo cAMERACREU DERESPIRAT wen : : 11DAISEAMACATIE FRICA anger cn AKSHIOATITA yor Dunexe |¥ DEDIScoNroAT sa Dec SARPUTEASIMTIN DISCONFORT SIAC UN COPILAS 0 CESKFAC CASANUTIONITATA 1 oeDsconror rc fo ComshigexTing $1 CESAFACITN LOC SADAITATA, (Fe SuPRASTINLLARE (0. CEPOATESAINSEMNE STRESS-UL PENTRU COPIL FRI [CU COPLULTAU DACA ARE COSMARURI (© CESUNTCORMARURILEPEFUMBACOPILOR |¥ NUMAIPOATE SK READOAMASINCUR (© CATENORHAL SADOARNAUN (© DECATE oR! NORMAL SA: ILNOAPTEA 1 DeDoRDc Hana {DE CIMPANZEU ATA DE MPORTANTAIMBRATIGAREA PENTRU COP (© CEFACIDACANUVREASASTEAIW BRATELE TALE 3” 38 39 a 46 a 48 3 55 6 66 C) n 84 89 90 7 99 100 103 103 104 109 15, OE A a AF Am Uhl Ri lls | IWTARCARE, VREAU SK oem coma De ORiswunrd m m EINSEAMNASA FAC) PARENTING ALTENT a 3 DIN AUDA UNUIDEZECHILBRU HORMONAL oe 2 Free ey Sa a tonearm ere 2 jaa oe orca ee en _ ce ey tera eee B Sameera ete) = ‘IncueieRe SURPRIZA 89 © SCRISORKE ~ (0 CARTEAASTA DEVINE COMOARATA. 167 (© SIAICIETREABATA! ie) ‘SURSE ™petra ieee da neal Irae RE, VREAU SA 0 aon perncane, yea SADDERsh 069 GOR | IWTARCARE. VREAUSK 009 INTARCARE. VREAU SA oem conn | SFATURILE MELE AU FUNCTIONAT PENTRU ELE SI : VOR FUNCTIONA SI PENTRU #488 deseneze in crteo meo. Suntet) ‘Copii vor colara desenete voo 0 copie a tnut8 lo pep. ont Obi -bvbtacore te 8 deseneze pe imbacopilr! Mulhumes tle cB oi wut sope tole cB o crerut, Moria Berea Et binecwtare. Oe ft 0 binedesenore. Multumesc cB a pln cu mine cs ios8 bine. Teodora Nemteanu We were meant tobe! Multumesc cB, prin mine, foi amintt cat de fumos¢ Inte. a ta Combet: ‘Alviso $i of reaizot! Multumesc ed est dovade e8 visee se implnes. Vol suntet spertedncartel mwxeAU SA DED GERM jntARCARE. VA Seu en ea aay iam oro ‘Azada, inima mica de fetta sioinima ‘mare de mara ii multumese! {ost atat de lin side bland, perfectat |, 2 Ext goniaa, sat dea universul atta bine st duc oS By ‘amen ti multumese si eu langa sutee de alte multumin. Noapte buna i aes can sn huct ncaa sales cee tethvinnewetetnetcce” ‘eplindeiubireintume 10 WTAROARE.vaeauSA oa» sont asd conduci o magind, ai nevoie de Permis. Ca sd cresti un copil, nu? www permisdeparinte.ro u~ aan spicane eaysA 00D GERM InTHRCARE. vReAU sk oa: $$ LTT ITT PIS | Z © y teeheeINTARCARE, VREAUSA D6 GORMI ‘WTARCARE. vREAU SA Dum Gonna CE INSEAMINA INTARCARE, PENTRU COPIL? De cind s-9ndscut,copiul tau a ntl orchid are o nevole, mama ds tit Mama, mice foame! > tala mama syst = Mama, mive fries} > lala mama s5s81 ‘+ Mama, mi doare ceva la buries! > tala mama gs Mama, nu vreau tal > fala mama tata Ce inseamnd asta? C8 atunci cénd linigteases! Uneori, 1 puneam la fata pleac8 bunica sau end nu voiam s8 vada ci 0 stou sieu un pie pe Instagram sil puneam snd nu voiam $8 vada 8 jel nu sau atunci cd .voiam 88, co s8 mise linsteoscd simi creler lecute" CConcluzia? TATA = bund-la-toatel Sice vrei scum? 5 Pe téng6 c6 nu imi intelegi nevoile, mam’ bun8, mai vrei s iii ,ot0?! & acd ai fi #tuinloculmeu?INTARCARE. VREAU SA 060 GORhl Hal si sim stu ce simte copilul tau, O 58M dau un exemplu din viata ta de adult, ca s3 mai bine: 2 zicem c8 est fumitoare, Cind simyitu s8 ies lao tigard? Atunei cind! ‘The foame si n-ai ce minca Tre sete sin-aice bea Te-alcertat cu birbatul Te-alcertat cu mama Te doare capul Ai pierdut niste bani Ai aflatc& e posibil si te dea afard dela serviciu lar intaraie sotul Copilinu adorm sau nu mananc’ © 00000000 «= adicb atunci cénd aio nevoie pe care nu fi-o pot! implinil Tigara itl implineste nevoia? i face pe copii s8 mBndnce? il face pe birbat s& stea cu copii, cas8 pot si fac ito baie linstita? Il face tigara pe geful tSu s8 Iti mdreasca salariul? Nul Sigure& nu, Dar ce face tigara? iti picBleste nevoia, te linisteste pe moment, iti d& o fals8 senzatie c& totule 5, cind, de fap, tu sti cB nu ai vrea tigara, ci pe cineva care s& te in-te-lea-gi si, eventual, 41 arate cum s8 ifimplinesti nevoilet Eh, cum ar fica, In aceste momente cnd simti ci te usturd pofta de tigard, s4 apard mama ta, sfatuitd de niste mame de la scoré sau de nigte mame de pe facebook, s8 ii spuné ® Fate mami, nu stiu ce nevoi ai, habar n-om cum $6 te ajut, der. 086 te aside furat! > Dar, mam8, am probleme, am nevoi, am dureri, cum s& nu mai pot fuma? * 20, mam8, last, 6 m-am géndit ev lo un plan! Mai intéi, scoatem o tigard, apolincé uno, ‘pin6 ojungem la niciunal 16 ec CARA cA om cme + Mie mat ovens deom ‘w in * Teale more mam, fetee marina fumes su * Afar ub sel iese um ne ahaha bata a ace Aye cop tn pl, coil hase cv, anu et ceva pe care, probal |, tu n-ai avea curaj si i-| spui mamei tale, adic’: Mar 3 ae cu idelle astea ale tale!” , nae Dah nu alinfles pra, t atime, Dac anes. pare ue as, senna da a, seam chu feng dala usin aa. Dar terog ‘Ate tinder ace fai tcid etn stuatlege na ssslosdatonen enon canes 2iceve un ceva alt, oar ata. ted ata care ape sandindsinvchs an {A nimeninutentlegePoatef mince, pate haat au eaten pone ate ee ‘oon, poate fi ch faci obsesiv curat prin cass, poate fed ji rexi unghile tot, dar absolut tot ‘vem ceva cu care ne pcdlim atuncicind nu reusim s8implinim ce ne dorimt Daca, tind ce am scris mai sus, a gindit: Cum poate sé compare sénul eu tigara?'” permite-mi 88 limurese: nu, nu compar sSnul cutigara, laptele de la sin nu poate ficomparat decdt cu viata {sinStoasa si armonioasi). Comparatia are scopul de a ge ce simte un om care are o ependents, un om care are o placere imensé la care nu poate si renunte. Cele mal intense: placer ale omului care pot duce la dependenta sunt fumatul, alcoolul, drogurle sau sexul. Am breferat s8 aleg fumatul, pentru ci mi s-a pBrut cel mai rispindit dintre ele. Mulumesc pentru Injelegere! vIvTARCARE. VREAU SK 000 ORM Hal 8 vedem cum suné astea in mintescopllulull Yo copia cele scrs€ mal Sus 1 voi pune sup ‘minted uc 8 Infleei perfect simmintele lu sca 58 tnvetl sé vorbes + Fata mami, nu stu ce neve cl habarn-om cum 88 te alot, dar 0.8 te les de fumot) = #imbocopilor Paul mami, nu stv ce Revo ai n-am stutbine-de-tot nicodsts cde aa te puneam la t3 de céte ori scSnceal, plingea,tipa. Nu stiv nici acum ce nevoi putin, cum s8 fe implinesc altfel decdt cum am fécut-o pn acum, dar... Os3te ingarcl > Dar, mama, am probleme, am nevol, am dureri, cum si nu mai pot furna? =/imbacopiior Dar, mami, am seu problemele mele de copl, am nevi am dure, am fuss am frei, am lucruri pe care nu le pot exprima si nu pret s8 titi s& ma ajutai vol. Cum s8 numa: pot s8stau la g5?1! ‘+ a, mamé, asd, e8 m-am géndit ev la un plan! = Alimbacopiilor Mami, sta fi8 gli, cB am eutat pe internet si am aflat cum sé facem ca si nu mai vrei tat Moi int6i, scoatem o tigar8, apol ined une, pand ajungem la niclunal = #limbacopillor Mai intaio s& scoatem cBte un supt, apoi Inc8 nul, pind ajungem 8 nu mai sugi deloc! Mama nu te intarcs brusc, cum fac nebunele astea. Mama te intarcé bland, ca si cum te- 25 iubi cel mai mult de pe pSmant! Nu stiu ce nevoi ai, dar nu asta conteazd acum, iubitul mami le tale, ci cum ste facem .cét mal bl6nd’” s& accepti s8 rimsi cu evoile tale neimplinite fird 8 faci scandal in legStur8 cu astal Ce conteatd acum nu sunt ne\ ‘* Sou mia maiziso vecind de-o metods: it dou figdrile cu mustar sou cu pelin, ca 58 iti fie ‘amar cénd mal pui gura pe ele! = Dim tétele cu mustar sau cu pelin sau cu ardel iute, ca sé tise facé scSrbi sau fric8 atunci cin dai sé sugi din ele! sou 18 WTARCARE, vREAU SA p50 anna *Pleacd mama 34 he nopt de sash cind mbntore, tua tat de asl sau + Teaifécut mare, mam, feele marin fumeats! =Te-sifdcut mare, mam8, numai bebelus sug tart sau A focut tgoro bubs simu = Afacut ita bubs sin mal se fur din eo! lapte din ea! Hahahahaha ha Sperci asa < 51tv acum, cand Yai dat seama c tot ce sii pind acum despre ingStcat sun in caput cop) jul tBu, ca sn capul tau, ea @ mare eroare, in” $1 atunci, cum, Crina? Cum s6 Nntarcblénd, pentru c,h spun, coplul sta este cel mal ubit ee pimant? lath de ala am scrisaceasts carte, Pentru ca, in tot pelsajul acesta de sfaturi despre Intrcare, $8 ‘existe si metod3 pe care o propun cori Dbunici nu titi. Co ‘nu mamele din pare, nu pedati, ru lor vorbim, nus aga? doar despre neve DE CE VREA COPILUL (IAR) SA SUGA? Tine minte bine de la mine: copilul care a depdsitvarsta de 1 an si jumatate sl este stnatos, diversficat, echibrat din punct de vedere al relatiel cu mancarea nu vine la tine $3 suga pentru laptele din ta. 5, atunelcartea asta o sb te ajute mat sh mandnce, am scrs dea dou cbr celor care v8 condamné c& tata ach, ins8, ai un copil care nu mananca bine hrank ‘mutt decat mt imagine. ii fac de mai bine de 7 ani pe despre asta, stu ce zi cénd vi rog s8 nu tineti cont de pérer ‘este motivul pentru care cop nu manned,INTARCARE, VREAU SA Dao coRM un cop care MY min gnck bing afla care sunt mesajele pe mandnce. Pang afl mintea copiior Ua putea spune despre Peste 150 de pagini? Dar ce ai putut sé scril,Crina, atét de mult despre fntércare? in” Tn tot internetu n-am gAsit decét aceleasi 2-3 informati pe toate site-urile pe care am 1 C8 de aia ai cumparat cartea mea, pentru c& jumesc si te asigur c3, atunci cSnd o vei termina si vei ‘3 Mama, sunt méndru de tine, sunt fericit de noi! & INTARCARE. VREAU SA Da coma S.4 wees oS Q ime» a p Bo nc! ESS MEE Gay FORME & E30 ?@ ! Aristita Cambei anbeiartiwegrsicor eatsttacamde: atm. I OEP NL ET ER PSS) INTARCARE, VREAU SA Dap conn ITAecane. vAEAU SA 980 caps) DE FOAME Cum iti dai seama daca suptul este de foame? Sunt siguré c8, pind la aceasta varst, teal prins cum face coplul tu cénd suge de foame yicum. face cind doar suzeteard, cid st8 degeaba la tit a. Pardon, nu degeaba, cide dragoste. Suptul de foame este un supt viguros, manned pe tine, Haplea ala de care imi povestti cind mi sunat} sb v8 ajut in aléptare: 1” Crina, copitul meu e un hoplea, ménéncé de zci cB 058 ne méndnce $i pe noi! Sti c& ce imi place mie cel mal mult scel mai mult e 87 pun pe paring! in pelea co Isl dea seama exact ce simt cof lor de adult dad 2B 2INTARCARE. VREAU SA DG® GORMT te roade stomacul . © Alfisufcient de tr iei ceva de mancare, brbat, In mod cert nua : _lubituleeee, ive fonaameece lo burtica met ‘Asada, copill care vine [a t8t8 de foame: pare ci vrea ice . 5158 meargi la frigider” bare poate si planed daca nui dai mai repede de mancare, and a suge zdravan, determinat, flimand, pind c&nd se saturé, ‘adoarme la loc cel mai sigur este sé vezi ac Inghite lapte atunci cénd suge sau in gol sau suge de prea multe ori In comparatie cu de cate ori mare, te rog site uiti cu atentie (sau cu cat& atentie poti, dacs 2 si identifci dac& m&ndncS, intr-adevar sau doar suzeteazs, [ATENTIEL de foam v2 adormi din cauza efortl nu reuseste $3 scoats din t8t8 suficient lapte cit 58 se sature, copilul sia foptului cB fi este somn, dar se va trezi in scurt& vreme din nou, te foare! lar dac& suzetatul se repetd sau dacd reuseste <4 scoat8 doar céteva picaturi cat $8 nu spund c& s-a trezit degeaba, atunci urmStoarea turd de supt se va ‘ntémpla rapid, in maxim o ord de cénd adoarme. ‘Mal poate sé vrea sé sugé chiar dacé a méncat mancare? $e SS DA Chiar dacd’a mancat si mancare solids, copilul tot mai poate si simté foame. Foame de late. ‘Asadar,u confundafaptul cd tocmai s-aridicat de la masi cu faptul ci s-a siturat de mancare $1 A nu are de ce s8 mai cearé tay 2 'WTARCARE. VIEAU Sk cep gona ‘Au nevole cape de gustul ding ‘acest caz, vor s§ scape de. Au nevole de enzime di sh ajute 5 digere suficlente enzime ul 9-8 Fost tocmai cel mai pi i el mai pleut ‘stat de bun al laptelui de 'e 90% lua doar din laptele de mam, ups lapte ca s8 se apere, 53 spunem cf (2F0© clr cB suge mai mult in go sied nucurge ——— C¢ faci dacd nu se saturé si tot i mal e foame? eet Foc Dacé ai un copil mai mic de 1 an: 12a de lapte, pentru cd laptele este }Pana la an, ba chiar an sijumétate la cop sursh de hand ‘armenioasd cu hrana Cu ce sé cresti cantitatea de lapte din sini? a Cel mai eficient ar fi cu capsule de schindut fitiologic. Sau, desi 4 mai spores , dacd stich esti sindtoasé din punct de vedere oti 88 Ti dai lapte praf, dac8 nu mae suficient lapte in séni i nu doresti ia. $i acum te aud: 1” ar, rina, nv accepts $i nu oaccepttnciodot bberon! Cum si dou opt pro, cd, do, o5 rea la nebunie sé ii dou formulé maar noapteo, ca $8 mai reusesc s8 dorm si ev, c& n-om mai dormit 0 juma de noapte legatd de cénd eram insércinot5! 2Oe Oe un capitol senzational care iti va schimba major perspectiva asupra creien au si asupra a cit de bine e 8 st #limbaco uM I FAC SA ACCEPTE BIBERON? St cee ala. Obisnungs? Al act despre cum se creazd Obignuintele? Dar dependenta? Ai cng \reodat8 despre ea? Sa, ack na ct, n mod sigur ai vizut mécar un fim despre cineva cag incerca si se lase de droguri sau ai avut mécar un unchi care ncerca si se lase de baut sau qe fumat. Dar ce legaturd au astea cu alaptatul sau cu intdrcatul? Imenss! sire dobndité cu timpul, Lid in practice, ‘conform Dex Obisnuinta are urmatorul se ea acelelagi actiun. Pricepere cépstaté prin repet ine: Si acum hai sB vedem I Jai biberon in loc s& i dal tat? De cite? Mai zi o dat8! Serie ac, te i biberon. Nu, nu de cate ori ai incercat in ultimul an, de céte on ai Incercat in ultima lund. Noteaz® mai jos: In vitima lund, I-am dat biberon tn loc de sén de ‘Si acum scrie, te rog, de cSte ori ai dat ,318 ca SB se obisnuiascé cu ea $i 58 ajungd s8 sugs cu Lsurints, din obisnuint 3? ori eu de cite ori spun oamenii de stiintS (care studiazs Ai trebuie unui creier ca si deprind3 comportamente, Sin continuare permite-mi $8 se neurostinga si crearea obisnuin obiceun SeamSn& prima valoare cu celelalte dou’, scrise sub randul pe care ai notat tu numérul se? Permite-mi s cred c8 nu, desi nu pot vedea ce ai scris mai sus. Permite-misé cred, din exprienta cusute de copitintieati, cd al incercat de incomparabil mai putine or fatéde celelatte cifre, cifre la care incepe sd se creeze obiceiul, obisuinta. Ce am ingeles din acest joc este ci, acd vrei sii faci pe copilul tau s8 accepte biberon, e musa 8 respecticu strictete aceste doud condi 1 Ss aifrecvents. 2. SS aiconsecvent’, 26 TWIARCARE. vREAUSA Des canna CeinseamnéFrecvents? == Ce inseamnd Consecvent? ima daté primeste biberon. Nu ai voie a pee sda fies stn , tent Sau d5 58 pling’ 517i mai da biberonul inc o dat, Refuzi din nou, Tidal tata, De ce si faci asta? lat cum gindeste creierl: ‘S&zicem cd ai vea sil faci pe copilul thu s8 invete s8inoate, Mergila bain si > Instructorul ne 1 spune: ‘Aduce-ti: la bozin 0 data pe soptémana! Numai c& tu esti mamé de aia care mai doreste o parere cAnd e vorba despre copill el si mai ‘autiun instructor. > Instructorul r.2 ji spune: Ha bazin 0 daté pe zl, zi de tau, dac8 al dor 8 invete s@ inoate cat mai repede? Lacare dintre Lacelcareii Exact asa procedim si cind e vorbs de intircat, respectiv de obignuit copiul cu biberonul: 0 frecvent mai... ?(completeazs tu, te rog) .. mal mare, desigut! {idm biberon cat mai des, nu o dat8 pe siptimanal nNa lS IWTARCARE.VREAU SA ono coma ina doua parte a a ‘manance in jur de ora 18. Dacé se c8 Se culcB In ur de ora 20, fe ora 22, di si manance in jur 2 28INTARCARE, VREAU SA D0 aor Censeamna Triptofon? = Trstotanul este un aminoacid de bazs care se afié in Aminoacid inseamnd o substants specificé materiel Asacar, te-am asigurat c& nu e 0 pastili, c& nue un chimical, ci che nepericulos si armonios. 100% natu Trptofanul induce somnul si buna dispozitie, drept urmare, logic c& el art. ‘in dieta copilului tau mal ales seara, inainte de culcare, daca somnul doresti rebui Sh se repiseasey t8u dupa ce mBnncé. SBM apuce pee Care sunt alimentele cu triptofan? ova Lapte cald laut Migdale Somon Sardine Carne de curcan sau pul ous Seminte de susan, dovieac, floarea-soa are le pot combina cu laurt sau in tercl © Banane migdale, alune de pidure, nud (pe de ovaz) © Avocado. © Spanac ATENTIE! cle acest of mabnea stu alimente care contin triptofan in a dova parte ail, ca s& sus efectele a2 ces ante In organismul copilului t8u, pentru c& va primi, prin laptele t&u, efectele 2 intunericulit aruncaccd, precursor al serotoninei, hormonul fericii si al melatoninel, hormonul intune care acuce soma. Alimente bogate acest mineral ste ron oes Petrus mute aah Legume cu frunze verz:spanae, kale Avocado. Banana zmeurd Prune Smochine ‘Nuci si seminge: migdale, cau, seminge de dovieae, aun Fasole, mazire, nut, inte Sparanghel Broccoli, varza Bulgur Cacao, clocolaté améruie Chlorella Tots laure Tri nul ajunge in singe aproximativ dupé 30-40 de minute de cind a fost ingerat. Dar timpul de digerare poate fi usor contine triptofan, inca lunctie de ceelalteaimente cu care combindm alent care ‘are nuil mincim doar peel, singur. Ce ai zis? Timpi de digerare? Asta ce mai e? iri pe care leau pBr citesecirle sau care specifi E foarte important rh rapid ce creak entra c§ tormai ‘Asta e una dintre cele mai placute desco au ajuns ta conferintele mele: flecare aiment are un ce mSncatiinainte s v8 culeati, pentru c8, dacd ma cbse intimpi8 exact cSnd dorest tu s3 il adormi pe c a digerat ce a avut in stomac! Jasin ta mds rl ty coe ae © ees vind somnul. acd fi da aINTARCARE. VREAU SA D80.CORM Ide care. vecau ' VREAU SA D0 eam sic, H dal copii thu s8 manancealimente cu dgetic mal ion Nu cd inainte 53 50 ina, dock nin om periods sufiint dep inst s8muinceapS s51|deraneze pe cop te mincare la frigider. Pardon, nu la frigider, cn 1. Crna spune cd nutetionisti, ea tot alot oferd rst repere care seaplichdferit in rezeasc sb eit dup ns Sunctie de individ 5 de ne 1 ¥h de nevoie specific ale indivi tie ert, ru cu digest api, care nu ‘adic 54 mat apraspe, ott! 2. rina spune si le dai copilor mincare es Tnseamnd cu burta pind, ci cu burtadeyteapta! Tmplde digerare a alimentelr Ua ic 12 minute sub forma de nectar, cu pulp): 15-20 minute fr umplut minted infrmati despre acest prim cut car poate cep 1815, hal s8 mergem mai departe! + Apa: peace din stomac ime Suc de truce (nu i cecomand! Doa ‘Supe de legume: 15-20 minute Pepene rogu: 20 minute portocale, grepfrut, struguri: 30 minute Mere, pere, plersicl cirese: 40 minute i, castravete,ardel gras): 30-40 minute isa ceard Legume crude ( Legume coapte, gitite: 40 minute ‘Zucchini, broccoli, conopidd, dovlecel(gstite): 45 minute Ow fier: 45 minute Peste: 45-60 minute © Salatd cu lei:3 or8 1+ Amidonoase (porumb, cartofi, cartofidule,castane, dovleae): 1,52 ore Cereale si pseudocereale (orez, orez brun, met, quinoa, hrisc8, ov8z): 1h30 minute Mazire inte, niut:2 ore Lactate: 20re de susan, alune de pidure, lune pecan}: 30re * Came de pu, de curcan:1,5~2 ore © Carne de vith: 3 ore # Carne de miel: 4 ore # Carne de pore: § ore Dacé, acum, in mintea ta este: 19” PBI cum? Nutritionist spun 5B , ‘eionisti spun sé nu ne culeém cu burta pliné si Crina ne invaté sé le umplem burta? 3 32Sy queues @ O,0 yequereinsuy Svan seroeyLN Invaeo aoa ys van 24ro8YINLinTARCARE. VREAU SA D&D ORM! IWTARCARE, VREAU SA cot DE SETE, DE LA CALDURA Cum i da seama dacd se trezeste pentru cle cald? Lam din nou de-a #pune-tetuinlocubmeu, ca si vedem cum al reactona tu, Je cal Hal sb ne rnoaptea, atuncicind te teze ‘+ Primul lucru te denvelesti. al patuli, poate-poate te frichinesti. Adicd te tot folesti dintr-un capat inal tun loc mai ricoros.5i simi cl tse face in cen ce mai sete, ca atuncicind the foame, cl esti indurh 58 des 0 gurd de CCind tie sete, nu te mal trezest la fel de act, de mai degrabé matsits, aga, c8 poate-poate te aude c ‘plus, pentru api, car se poate duce barbaté-tu abt ia el ce vreit si orice fost ce voial tu D uc, sticla de bors, tot tai potol setea. 7 36jnrncane. EAU SA 060 GORM! cetrezeased si facB un mare t8rBboi, pentru cy nea, cum tu bei o€UP8.de 995 si teu, secennu Hace pecopish eee seers bine cetind Oe tal de sete: sacar cat sie tite pe fot athtdureaza #500 > pout guride late, > 08 drumul asin, id deine, > seindeparteatt ra) it de 3, dac8, oricum, pentru cb de caldsuferea, nu? De cald se FScuse sete, dec fiera cald? > siadoarme la loc 9910, > Urmind c,Inscurtévreme, eect rave, asa ca pregsteste-te 581 priest foarte curind din nou la 848] Neercarea lui de g 58 porneascd din nou la drum prin pat, > Nusericore Lace temperaturd doarme copilul tau? oo acs nu doarme la temperaturdcuprinss, atenie,intre 18°C si 22°C poti ste opresti din citt cartea aceasta zi), acum. Pentru cB, dac8 five schimba temperatura In cameri, nu va mai fi nevoles8 mal fc nimi altceva, nu va mai fi nevoies& citestiin continuare cartea mea ‘Am ingircat sute de copi (de supturile de peste noapte) doar sczénd temperatura din camer la 2. 0 céte grade?! Nu la 22°C, nu la 21,5°C La fix 21 °C! Sau la 20°C, dacd mai poti sé dormi tu in frigul Asta, 5 eu nu am putut Foarte important! * Aceasté temperaturd se obtine cel mai bine prin lisarea unui geam deschis, mai degrabs Siimediat cum s-a mufat, incepi tu sé bel ap. Din pahar, din st > Beide céteva ori, Riméi cu sticla in mand. > lar ducila gur8, iar bel. e cSteva or, in timp ce suge. céteva zile sau, in unele cazuri cu care am lucrst, Ce 0 si observi, ce 0 $8 obtii? O s8 veri cd din prima zil, copilul dé drumul la t3t8 $i fi cere aps sau fi-o trage din man8 sau de la gur’ incepe el s8 bea apa ta. Dups care se ridicS si pleac& la treaba lui din care se oprise ca 8 vin la tine s8 7 dai o guré de .. $313, pardon, de apa! De ce functioneazs metoda mea si nu alta? Mamele cu care am lucrat imi spuneau c&, atuncl End copii veneau la $33, ele le intindeau biberonul cu apd sau sticla cu apa gi le spuneau: n” Nu vrei moi bine ops? 40inAncate.VREAU SK CRM! piu cea ” catmvae tose secre ram cl me 3 10 8 bee ny, 0 eine side ot eb buna enebuns cd 62 $8 ml dea oP thy crue voi pA, cd epee Oe do ma bine 098, 050-1? Nt ME, Mt ce Mal schimbar md fse fat. acu, Buse 7 rier in timp ce ‘t (Ata ska reer DO fete cu picoarele De ce functioneaza metoda mea? copilor. Ei mi-au zs-0 $1 mie, cum {-3U 2is- ie, numaj ca mine [a acest aspect. In prim rnd c8 nu e ames. £2 8 tu nual acordat la fel de malta aten s& se aseze acolo unde dorea, Ia bucurie $i devine mai disponibil s8 fie atent / 3 Impinge mina departe de gura lui, De ce? 1” Pentru c6 nu vreau ce vreitu sé imi dal. Eu vreau ce vreau eu. $i dacé vrei 6 imi mai sliei ce vreau eu, c0.s5 imi doi ce vrei tu, jt promit ¢6 nu ai nico sansél Jnss, dacs in loc sii dal face lu pofts! De ce? dai ,copilul observ it istea lui ce facitu si, ghici ce? | se Pentru ca: © Nuiiconstringe nimeni sé faci ceva, Se simte bine laa 5 starea asta de bine i face fie curios, disponibil, pfticios. 42 ind vede c8t de usor bel ap, ea Ingo de céteva Cl te ede a0 de pronpe de Wd seam ch nutes doar intinde manuta si s-a potolit setea! a Mai presus de toate astes, re in gura sa, ein guré la mam aINTARCARE, VREAU SA DD ORM!pep cone InTARCARE. VREAUSA IATARCARE AE0U 51 Dm eran ) ee DE SETE, DE LA SUBSTANTELE IRITANTE © s4 fi surprinsd de ce 054 auxin continuare, Un aspect la care nu mam and dupa ce am niscut, desi am patito ormitorul {au sau in alte dormitoare (de la prieten, hotelur, pensi 9c, ecin) ss8 descoperi Cd, in unelelocur sommnul tu e de bebelus, pe cindin ate acu, some! fu ccc ae prost, ‘inci, cind te trexesti dimineata,alimpresia ci te-aichinuit tats noapte? inte, Tis-aintSmplat s3 te trezesti Cu nasul uscat, cu cojite, muci uscatilipiti de mucoasa nazald 5184 suflinasul a baie, ca s& observi cdi curge singe din nas Cu gatul care te usturd Cu ochii umfiayi Cu pielea uscata Cu sete ciudats? 2 cco 00 a 46IvTARCARE. VREAU SK 090 COR! nu era pent cd fuses® F032 ald n amy, ‘ncdrcat tant de incSreat. "* 5 ci da. ie mis-a nto Oe Sa rset, perry cael Pree si nic pentru ci era er pe nce poate fe aeal dntocameri grew de respiat? cameratn care dearme copilul aor ita mobila + De la vopseaue cu care este liu = eta prea multe cirita comers ule plusur, prea multe jc ‘alsamul cu care + Pream atl spilat cearceafurile, pernele, plapuma say ean aneledeinetante cu cate sP8at Pe JOS SOU Pe SUS S24 CU Care curtay ferestrle in camera in care doarme copill Cum adicd sé fie iritante? sseosssasvuatseluaeseeienncasepepeenene en ee grt) mucosa nazlé (ai nas) suntrste membrane tare fines deosebi iuanti din vopselur sau in dezinfectanti in ‘Mucoasa bucals la agent de tipulcelor existent in olile cu care dorim nol s8 omorém 99,9% din bacteril. Oare ceva ce omoars tot-ce-miscé ny ar putes fi deranjant, intant sau chiar toxic si pentru om? Ba sigur c8 da. In timpul sie, aersim, deschidem mereu usile dela camere, ferestrele, geamul de a baie, usa de fa casi, umbldm permanent prin apartament si, drept urmare, credm curenti de aer care plimb’ si atenveardefectele pe care le-ar putea provoca substantele acestea iritante, far s8 le permita de sensi s se acumuleze in anumite locur, in anumite spat Nosetea, isd, cdnd nu se mal misc nimeni,cénd aerul nu maicirculé prin camera in care doarme copilul pe care, mai mult, os! inchidem (si!) cu usa, eventual si cu geamul, substantele acestea greu-de-resprat se acumuleaz3, se concentreazd §iTI pot agresa mucoasele copilului. Asta fl va face s aibé un somn dificil, asta iva crea un fel de sete menitd s curefe, si spele mucoasa, ca si oui mal usture nasul,gétul, guia, (Gucét e mai mic coplul, cu atét mai iritante sunt aceste substante, asadar, pentru un somn bun fed atétea treziri de cerutt84, respects, te rog, urmStoarele: + Aeriseste super bine camera inainte de somn Ne ec ae G8 SS IWTARCARE. VRtAU Sh 000 sean + Gut «8 spel podeava sau geamy imines cindte sfituiesc able ip 58 se aerisoasch suficient 9 ous parte ae a8 Nesufient tmp de taun umidificator! Dac umigitatea din camer3 este sub 40%. Nivelul normal este 40-60% umezeald in camera > tan dezumiificator! Dacé umiditatea din cameré este peste 60-65%. 43INTARCARE. VREAU SA Dae coRN!INTARCARE. VREAU SA 060 coRI "NIARCARE. VE 58 0 ny — DE FRICA ——— 8 ETEZESC SI VOr Tat Gide fic! ‘ade aminte de 0 fam De cele poate f fied? Oh, mica de ata de mute Pe care am ajutatosireazeze ch baieeul ie gl arta de ehlci ce? Pe terorita in fiecare noapte un maimutoi, car area c& baietel nu era nimie care 58 inspsimante, dar pe cop ‘Intunerie, pirea mare foarte mare, Mami 2ratd maimufoiul ila, dar nu credea c& 7 poate fi frie8, pentru ef era places si se juca mereu cu el. Am rugat-os8 se ageze exact in lumina cu care dormea el, sb ia exact aceeasi poztie betel atunci cing arta spre maim shim spund ce vede.Cind a iet ate, nomena 26 62 2 izbucnit brusc tn plans, pentru cd sa dat seama cb chi din plastic ai meimutotua StrSluceau puternic si parea eB se migcau, din caura une lumin de veghe pozkionate exact sus maimutoi. oculin care in care stitea 82 33INTARCARE. VREAU SA Daa eR "uneric, ochii care se aprindeau s1se-migcau -au creat ofricd reals pln $1 mamei ag Jes c& bdiatul ei nu voia tat si nici nu era rSsfSat, aga cum T spuneau bunicl sso 2, amy ‘© nevoie pe care nimeni nu Lo intelegeat lag Din nefericire, lovedim inch © data c& pentru toate nevoile co fats cum m tite nu reprezinté o solu ‘Mama i didea 83, copiul adormea, dala primul moment in care se trezea ars vedea ob, care i ficea fred, baiefelul era gresit interpretat ca pléngand din nou dup yal a Parcd isi aud pe copi n?” Moooamésaa, nv moi scontef6tele, alungé moimutolul dla sou fo-m8 cu tine sou fp bine in camera asta! Nu imi moi da 4x8 sou dé-i lu’ élo, poate pleacd sine las6 8 dormim) De aceea am scris aceasté carte. $4 cauti metode ca s8 i infarci pe copill tau fra 58 nevoile reale este neonest, nedrept,lipsit de iubire. Cénd copilul te cere pentru c& rei 38 infarc, copilul tau ingelege exact ce T spul, exact ce ii ara ingelegi fied sits 1! lubitule, habor nu am de ce pléngil Nu inteleg cB f-e fri, nu intelegnimic. Ved cb vei ey, ‘esie clorc8 asta doar te picbleste pe moment, nuitirezolvé nevoia, dacé tu, injumatate de or, iar vrei t6p8! Ce s6 mé fac eu cu tine? Cred cd cel mai bine, in sitvatia asto, este s® nu ifimai dau nici t5p8! Te iubeste moma. limbacopiilor = Oare asta inseamnd s& ma iubeascd mama?! pe Cum iti dai seama cd jie fried? Te rog s8 veri daca biferi urmStoarele simptome, ca s8 stii dac& atunci cénd cere faf8, nu curva, de fapt, copilasul It cere sii salveri de monstruleti: Se trezeste direct intr-un plans puternic. 1 Se trezeste si are un plans mic care se inteteste pe parcurs. 1 Se trereste si pare c& nu respirs, WTARCAPE vieAu Sh oo ana Seschipl a5 cum a aut ceva nspdiminttor, Are ochiistrins inch 1851 cUm se foresee ute, fra st (2 sicum mu wea 28 vadt ce eth Aron tonus muscular contract, teapan, © Tpotituainbeate sau trage spre tne cu greutte, corpulincordat Asa lngreunat din urs ch etot ucla iat una su mame sinptomedntre cae dn tela tains pa ral decors avelescope hel canto, ure rot tere sat scale pe copay thu mga cml ace ev un copa rare avcnentanes Coker {hn cusugatl ar wel ah pel fat echt ontage drba seme ore tose ln. pbriteline nun user inp cast cepa emp considers constant sich au afl seu. atch nu plange din 10 pasica sil linigtesti pe copil fard sai dai yaya ‘Cum facem s8iliistim pe copii care se trezesc de frie far 387 punem la tite? 1. Priveste cu atentiecBtre ce it aratd sau cétre ce se uta, cas nteleg ce transite. 2, Indepartears de tot din raza vizual obiectul, dacs este ceva real, palpabil 3. Aprinde lumina, dac8 ie fied de intuneric. 4. Ridicdl neapSrat din pStut sau agarb-te tun pat lings el 5. Muti-t din locut in care era | neaparat in bratel Neaparat! Mamele cu care am mailueratimispuneau, cu mandrie, hele nu ‘rate pe cop cénd pling, ca s& nu se obignuiascé cu asta. Doarne, ce tristetel 6 'S8 se obisnuiasc’, dragul de el, c8 atunci end fie greu sau groaz8, mama vine s brafele ei este cel mai frumos, bun, corect, sindtos comportament pe care ar trebui SB aibd un parinte. 35ITARCARE. VREAU SA De® CORM! 1 folosind expres de genul 7. Vorbeste-eu ca Mama e cu tine acum! sigurantsl” Esti Raman cutine!” _stau eu cutine! “Dormim amandoi “Total e bine acum’ 8. Nu folosi expresi de genul iF lar boces De ce plang, mai?” {ibe ce nu dormi, mi?” 1iCe naiba mal al si acum?” _Plangi ca un pisécios!” atici cd esti un bebelus! $1 altele de acelasi fel pe care sunt sigur8 c “expriméri il fac s8 se simt8 mai singur, mai abandonat si, drept urmare, mult mat ‘mai auzit gi tu. Toate aceste ® @ e ° e e @ speriatl jeparteaza-! cat mai rapid gi cat mai 9. Dac8 reugesti £8 indepSrteri motivul spaime! inculat in gara) sau In debara. DSi copilului cheia,ca ‘evident din camerd si spune-i cd ‘8 te creads si8 simtd cd el ein control Fy 10. Dacd frica nue provocat8 de ceva material, palpabil, mutaf-v8 din camerd si permit ‘doarma cu tine in acea noapte. A doua zi vorbeste cu el, ca s8 afli ce anume il sperie. Dacé e prea mic si nu vorbeste, dormi céteva nopti cu el, ca s& veri care ar putea fi declarsatorul spaimelor lui nocturne. ATENTIE! trezi noaptea de frick ‘Te og s4 te gdraest: mereu la copilul tu ca la un om. Cala tine! Dac te- de ceva ce ai aut s2u de pr0828 8 tise pare cB migc8 cineva prin camera, ce ai vrea sé fac8 stu! tw? IWTAPCARE. VACA 54 o50 eon % SBI spund: $955, cbtrezm tot bloc"? * Si pleces8 doarms in sufragerio? $8 nu aprinds lumina, ea s3 mu fugs somnul? * S848d8 detine ot port cao gtscuts sprints? Sb te certe cd nare de ce sit fie fries? x Sausb'ti dea a3? nul ‘Al vrea s8 tei in brate,s8 te intrebe de ce tes sperat, 8 alunge monstrl, ste facd ci sb pul tu .Gata” $i sB nu rb de tin, eventual 87%) un plc imbratist, in ube, Coret, asa? Asa ai im ics. nu idea érumul din bratele lu pani nu spund cB e bine cd te-ai tren, ea s5 mal st Su cind se trezeste de fri. Eel toto oe Vise urdte care potreprezenta motive de spaimd, cau al rnumal bun de cerut;888. Voi aborda pe larg acest aspect intrn Coplliau si cosmarurt, aus lor de peste noapte si pri capitol urmator. 37INTARCARE. VREAU SA DEB GORM!Se DE DURERE a Trezitul de durere este foarte evident. Poate ce mai evident dete nou, © comparat Culumes as exe eaten stun cndtteteaeneter een un ciel Stee ian cre 4? Dureen ana ema soeie eee a 91-8 contract puternic un muschisnte malo Se mune idan a cies iit, atunc durerea aa carete tree pentuchteweuatngwantoe ae ene 6h trebuie 8 ajungurgentia tole, Saucind te veep se doe decp peso aeny otis desch chide duere Durerea este evident. Copilul se trezeste si plange. Tare. Url, Nu miaund, nu scheaund, nu scénceste, nu bolboroseste. Url8, Ura de zicic& ein gur8 de garpe side zc emacs nic nu vede astal Atunci cand pe copilil doare ceva si mama e lang el, urd s8 se aud in tot cartirul, ca 58 stie toat8 lumea cit de tare suferd el. Da, copii pling mai tare atund chnd exist un adult ling8 ei, pentru c3 vor s& se asigure, ast ud cei care pots alin, si sabveze. Dac8, atunci cdnd se trezeste, copilul tau plinge puternic si pare ci nu se inisteste rc cind bagi tata in gura, inseamn’ ci il doare ceva. 68 1 dal ceva ca sé nu fl mal de ‘eum s5 faci ca $8. Asta doreste. ‘58 reusiti impreuns s& ider niciodata 62 PLICTISEALS FRusTR y STRERE sane BUM BYM PSIHIC coerpen telev?2wr I Re Thee carucior N E eae jucdrii T tobleta E E TRON R CucuBat JOACA FA w=@ Oaoae sm KEOBSE Ga Ploasto! NU VREAU! Toasaets on anal & VIAL & GOA ect © WW wtbuletal cared © © ( QreraR ‘ : POnOre ma a cutit Aristita Camel ‘antsaraiaegnlcom NU PLECAL oensmonseee ee DE DISCONFoRT ee Acesta este poate ce! complex, cel care sti la baza succesului meu cu Celor mai multe nopti nedormite pentru copi si pentru panini lr. durere insemna ce sim cing se ll menstrual sauce sim cing Disconfortul este diferit de durere. Dacé, pe limba adult une un carcel, disconfort inseamn§ ce simtjicdnd est pe a1 © carie si te doare mAseaua de la ea. Nu e casi cum utlinoaptea in pat de duree, dar nic nu Poti s8 spul cd fie bine. Disconfortul poate fi de doud tipuri:psiic sfc. Zia, eisconfortul este cel mai adesea phe (ar asta nu tnseamnd c& zlua nu poate resimt ‘nconfortabil, din punct de vedere psihic, ntimpul 6snaacane. VREAUSA 06D GERM! simi in disconfort PS De ces.ar putea + DE PLICTISEALA Mu mai seis ce s8foc! & Mumai am ce-sé ms joc! & Muse jooed nimenieu mine! © mam séturat de aceleasijucdri, eceeori comers, & Viotae frumoasd, no de ce stdm in cos0? & Oaea000, viata mea: cacelasi patut, acelasi cBrutt + DE FRUSTRARE, DE SUPARARE @ Muajung lo jucéria asta! & Nuimidé voie cu cuptul si mie! & Mupot s8 sporg geomul 8sta cu piatra si cred 8 s-ar fi auzt asa de foin! @ Mu pot s6 mbzgéleseconapeouo osta galbend cu markerul dsta albastrul S6incere cy verde, oare? & Numb lasé mamo.sé ménénc asta cb are sare! Eh, asb c® m8 fac eu marel! Da’ pnd ms foc mare, sb sug ot6t8, cB nu mai stu ce s6 for de otéta supbrare! “> DE PLACERE indisconfort emotional caut8 placere, iar tata si, orie de disconfort ori ede plicere? Da, co copill vin s8 sug8 doar ca s8 se simt8 bine, atunci cand nu ‘este suprema sursi de placere. Asadar, se simt bine si nu stiu 8 identifice sursa neplécer Téta inseamné liniste, cSldurdfiticd, sufleteascé, inima mamei, frichinit sfSrcul mamel. Stl de frichina sfircul, nu? Dacd nu sti afl8 de la mine c8 esti Una-intre-femei-ca-Luna-intre-stele. Noi, restul,cind copilul suge dintr-un sin, pe celslalt sin st8 cu ménuta si frichineste sfércul strange, Titrage, lasi,T face tot ce tie nu iti place! 1n”” Bun, om ingeles de ce vreo t8. Siacum ce sé foc? Wide TARCAPE REA Eh en co m Ce 3 faci casa mayan feclcas nutidaizigy Is > Dack suse de pl Incope sb entific momentele premergstoare v ENRON HS. Em SDI va cere saa gag ne 8 31 "Bred eh casa tanner st a {51d ninte #8 porneascd a drum spre sini cy HES Dae an ta Joacd. Va face tot felul de gestur ea ste aducg revoia lu este mami, ¢8 dau cu aspiratorul acum! mami, eam asta pe foc! ‘8 apuc 58 fac $i eu caca mécar ax! Numa put ‘Mal joacS-te situ singur, mamal, In acest car, copilul va napusti pe 88 Pentru 8 8 rispunsure tale a fos tease deve os rept un fel de ,LasB-md in pacel”. 1 Eh, In acest caz, mamé, ia dé tu ft incon, 8m treo simieplctseak > Dacd suge de frustrare, de supirare: Desigur, ajuté- s& albS puterea pe care nu o are, Sau di voela ce nut dédeaivoe, de avr ‘omul{etul) 58 ist Inece amarul tn t3t3. Sau, das, totus, nu are vie, expe arputea intampla ru da Ti dai voie, care sunt consecingeleacuniertncaulincaefceicera periculos si, apoi, neapdrat, dar ne.a.p&.rat, giseste 0 actiitate plcuté cu cae s Tatra departe de frustrdrile sau necazul| > Dace de plicere: satin lurile savin ani de cind i coi ei faccea mal mare 4 facho lit, pe bunca, pe bon ase incst sb jiu la care i pute apela rind nusticum Fao list cu activitatile care ai observ ie nr loc vl din casts apelea 2 plicere,oricénd v-atjuca. Puned| pe tata avetiun catalog, un ,meniu de placer” ale coi Bil faci sB vite de fat8, Plastfiac’ folle ates, lines ele de cite oti vrei sBi faci o plicere coplaguls tie oInTARCARE. VREAU SK D0 ORM! NOAPTEA, DISCONFoRTUListenag Nooptes,dsconfortl nu mal este psi, este fat ae 8p de dscaton ue eves, {085 de cum ei sosgtn ington nee Disconfortul de tp fizc, fiziologic, poate fl generat de: Dureride ding afte Candida Respir& pe gur8, cand doarme, tn locs8respire pe nas Sfo ‘Are episoade de apnee in somn orita Dureri de faringe, laringe sau de esofag Reflux gastroesofagian silentos (regurgitirinoctume) Dureride burt (coli Gaze, balonare © 20000000000000 n 70inrAncane. VREAU SA 099 ORM somotoases00/siputuroase rere ropice sau diferte bubite, mancbrimi ale restr urtide ose He ,3 in zona capului (deficit de calciu) | ‘De fapt, el nu core F315 nicl de data asta, ci ncearc din risputeris8 7 transmitd cd nu se sim lartu nu pari s8 infelegi. De cite or ~~ Mimbacopillor = Dumnezeu s8 0 mal infeleaga $l pe mama astal ups cec6 nu mé aut, elimi bagé o f6t8 in guré, tot ea se suparél ‘1am auto eB vorbea $1 la telefon azl-dimineoté cu cineva care 0 invita ‘cum si focds6 nu imi mai dea fis (l), clind eu ii arét in-toate-felurile-de- ‘care-sunt-eu-in-store cb amonevole mare! {parc aud cum mi intrebi acum: 1” Sicum sb imi dow eu seomo, Crna, ce dsconfort are copilul meu? ici altcineva, dacd nu locuim zi de zi cu cop copilagul t8u cétevazile (51 nopti) bune la rind, i-am pus pe nas, care sunt sernnele pe Soro, dn pScate, nu pot s8 imi dau seama nici eu, cea care trebuie sé te ui} 2s observicu ,ochelari” ac ‘are copiul tau file dides, cas ia noi pe care tocmai i prince trece el toat8 noaptea, 'usl, vel sé te ajut eu, singurul lucru pe care il pot face pentru tine e s& te asigur c& acd are disconfort noaptea, siguriltraieste si ziua, astfelc¥ tu poti observa la lumina, va, cu mult mai mare usurintS, de ce se chinuie el toat3 noaptea si de ce nu doarme si cere ereu 58 fie pus la san. n 1u mai manned la fel de bine sau nu ms om inne deo 1D Te mused de s8n cfnd i aléptex 1D Bag’ tot felul de obiecte tn gure Este superiritail i morocénos 1 Plinge din nimic. 1 Are star subfebrile, temperatur de ping in 382° C1 Ace scaune diaeice. 1D Doarme mai putin ziua decdt dormea de obice, 0 Are punctisoare albicioase pe ‘mucoasa care captuseste obr OF Are pete albe in guriss, rmucoasi sau pe limb’, i bage in gurd mincare suicide Aftele sunt foarte dureroase, usturd foarte tare chiar nsurancane,VREAU SAD GORM ered pecare oavern in mod oe gene dim organim ese afecat ete SRE flor bacteriene candida este 0 6 atuncicénd ecilibr one amatbca and pete St re rash de lapte Ia alta sau de lao ra ace co prc vnrewcinde care ll poate face pe co ru dispare de pofte de mi ducind ao si mai mare reele NU sunt recomandate atunci cAnd C mai ca urmare a ami rma de reechilibrare a florei bacteriene, Cand alg) Ant muite or candida apare ‘crte cea mai indicat si mai noninvaziv8 for urd-te ci printre tulpinile de bact per produs, sé se regaseascé si Lactobad ‘elatie cu Candida Albicans.Foarte efcient poate fi in medic homeopat cu care si discutatisimptomele Coy nt ament homeopat, dacs Rosu IN GAT Se ciun ORL-st pediatru. Totusi, daca vrei sB arunci situ un .2 presupune $8 te fiuitat si pind acum ceferabil s8 nu diagnostichen tu asta, céteva un comportament anormal. Doar asa poti avea un reper pentru ce inseamna un gat f4r& nk lems, doar asa poti observa cu usurintS dacd au apsrut modificéri de vreun fel. bri, pe lings mucoasa inrosit8, inflamat8, din jurul omuletului (uvula sau lueta), mai poti va siamigdalele umflate, mult prea apropiate de Iveta. mai tens usturimea din ga _— are, mai zic 0 dat8, ar trebul s& fie cSt maj | is, una dintre cele mal eficiente | corp dar ea prolferesti seinen | rat gros, alb sau galben, e limbs, care | Wrancane REA St ap, em a oe tehcient, unii au ma pot nici s8 Tnghité mancar 89 359 cum obi ddureri de cap, alii fac otiterecurente, i So RESPIRATIE DEFECTUOASA, ANEVOIOASA, ——— 8 fe mal usor doctorului s8 identifice problema an RESPIRA PE GURA, CAND DOARME, IN LOC SA RESPIRE PE NAS ‘Asta e usor de observat, Copii trebuie si respre pe nas scnd dorm cing sunt. es pe gurd usucd puternic mucoasa bucali,favorizeati a a ‘SFORAIE a ci sem cr eh lm eco be, ra8 ack sfordie cind doarme, chiar daca sforsle numai a2, mc bine. Dacé nu respir8 bine, nu se oxigenears creer bine opi comports bine, nu trieste bine pe termen medits!UN6INTARCARE. VREAU SA 000 aoa [ARE EPISOADE DE APNE IN SOMN imo ce domme care srmslent eae ag, ‘Apneea inseam’ oprirea resplraie ryees send, ops obit i 59 rn money POI, copitul nu mai, ‘adoarmS la oe singur gi ere 348 Dispnees este toto observ pe coplul tau avind episoade fa un specialist cardiolog sau pneumolog. oTITA $24 © ott nediagnosticats, cu simptome bande, ug 1D Nurespirs bine OD Are muci 1 Are sput pe care nu o poate scuipa din gat © Spune ci ive greats © Idor urechie sau/siticurge o secretie din ureche 1D Duce adesea mana sub urechi D Spune c& ii doare capul TO Nuaude bine 1D Spune cd is-au infundat urechile 76 WHARCARE. vreay TENA REA amy 1D tu ate pottd de ms 1 tabi pu nopti, de obice, tnt ge domel, 858, ca cum se chinuie Deon 1D pune manuta la urechiuse are febré (29-40"C) se trezeste de foarte multe or [aren rezolv8 disconfortul copi adoarme Nol Tata qu Qn AtS% dural Somnut ya dura deci cto minut, pind ca dconfoul tv ten tous cx pera sedate mama va tnelege si va rezolvacopilapulul adevirata a aso ssa. |_DURERIDE FARING DELaRNGe savor soos ee ele este un organ musculos care canine baa imi, amigdall, are Palatin $i coanele Care se afid coardele vocal, situat in capStul thei, tubul care conduce Laringele este locul aerul din nas in plimani, ‘sofagul este un tub care leaga faringele de stoma spin care eaboatd mancarea din urs, ‘Atunci nd apar durert in aceasta zoni, de obice,copil © Numai minanca 1 Trehite greu méncarea, inghite greu pind si salvaINTARCARE, VREAU SK 000 6ORM! retin ppt sau ng (dach nu West re8 de tine C4058 dca dogg, Ss ‘va durea, nu iti va comunica astal) ofucl este unulditre cele mai frecvente motive pentru care copil u mndNc, pentey gp inte ei refur lpteleImeclat dela nastere, aungind sy accepte doarin smn Dacb un coplsufer8 de reflux, in mod cert a avut cel putin citevaenisoage incarearegurgtatcontint gastric, aed méncare din stomac. Copill va cere multdapBin ting acesta poate fun sera cB ceva nu e fn reguld cu textura alimentelor sours asociaz8 durerea cu mancarea, ‘ce mindncd, tranzitul méncSti pe tractusul digesti. Dacd are reflue,e necesar sb vorbest cu mediculcopilului si s8Incerci tratamente homeopate, naturiste, gemoderivate, pentru aii ameliora efectele. ‘nclinat, pentru ca, prin pozitia aceasta a De asemenea, te sfituiese 58! culci pe copil pe un pl corpului usor-ridicat8, 58 inhibi deschiderea sfincterului esofagian inferior. Pozitia culcatla- critontals favorizeaz3 ca mancarea si sucuril gastrice din stomac s8 vin8 inapoi prin esofag spre ‘i, spre gurl, creind arsurisiun disconfort semnificativ. COLIC ABDOMINALE (Gind e caz de disconfot a nivel abdominal, de obicelacesta se manifests prin populara expresie fi ghiorbie matele” Nu vorbim aici despre colicile de la bebelus, pentru cB, la ei, acestea apar ta ales in 2 dua pate a ali, dupé-amiaza, Noaptea se lnistesc coplasii care au o virst8 mal Imicd de 6 luni Disconfortul abdominal apare la copii pe care fi vezi c8 toat8 noaptea (sau la somnul de peste 2) se foles constant, se intorc pe burticS, se tdrdse prin tot patul, se asazd ‘desea cu funduletul in sus, dorm cu fundu’-n sus la propru $j schimbs pozitia ori de cate or © miscd aerulin burtica lor. Gazele din intestine, cind circu prin intestine, creeazS spasme sii si care tresar si incearcd s8 scape de disconfort si s& readoarms: sperie pe co Asadar, cand mama Ti dé t8t8 unui copil care ,are broaste in burta”, ‘ui ajutd, dimpotrivs, Ti poate spori disconfortul. 8 INTARCARE. RESUS. aay " —— ___SATE-BALONARE, RAcAituqy ee i Moots © 28308 1 ia et fn gy tie, basinle mele! Mol bine tine un jrnel de ran, ese vey cht SMM Ne nes burt, de am ot8teo gore! Pentru cd nooptea, ae cet on ag geet mene in sireesc 9 mire eu 56 Odom Ie! Deon weu tas pa toe in 8a mbites, ros mai cere x66! ————— oe De ce pot fi copii att de balonatsoudece sirigte ttt —lW it Cel mal frecvent, din eauta une! ntclerantelalactots a ten aia cars Sau din caurd cB nu mestecd bine mancarea, i onghitbuedp.Dgeta nu se eaead eet decat atuncicénd alimentee ajungin stomac sb ori de ast, uu oma uor buy ne cum se intémpls la cei mai multi dintre no. Mal ales atunc ind avem pe mash aliment eu texturd fbroasd, precum sunt carnea, leguminossele, para Acest tp de almente nu se transforma in piure doar pentru ci le mestecim de 35 of insite deal gh, precum se {nt3mpld atunci cnd copilul mBndncd aimente cu texturd mai mosle: caro capt sau fer, anand, pars zemoasé, crutoane din pane aera ete avocado, bi ‘Alimentele cu texturd mosle ar trebuimestecate de 5-10 ori inate dea fing, iar cele cutexturd fleas de 30!) de or inainte dea lene senso on tuts crn Siacum aduiaminte de cite sxe Inct se pice mai repede 1 certim pentru cBise pat ob S0 i sunt cei care stiu cum trebule tratatd marcINTARCARE. VREAU SA DeD GERM! CONSTIPATIE and face si asta se int3mpls o dats la 3-4 zile sau mai rar, atuni va fi afectat. Nu doar somnul! Cis: © Scade pofta de mancare Se diminueats alimentele pe care (Inca!) le mai mangnc’, Se modifics 51 starea generald Pot apsrea cearcane Respiratie urst mirositoare Dureri de burt Bubite, cosuri pe piele. Nui da f4t2 cénd nu face caca, pentru c3, dack cand era bebelus si fScea caca imediat cum of ajuta NU sunt prin termometru sau parsaitor bagat in fund, nici prin supozitoare cu glicerng nici prin laxative de la farmacie. Caut8 cauza constipatiei, nu te baza pe soluil care functioneazé doar punctual, ,de data asta copilul riméne in continuare constipat. Am pe site o consultatie care se cheama ,Nu face cacal ‘3Ineam frecvent cazuri de copi dacs nu pe care, desigur, nu as fi gandi motiv pentru care le este afectat8 toat8 viata le, nu Incercm pe coy rat, trebuie tratat8 cu pa le dame a zis vecina cd a mers a ea, ci aflim care este cauza care fi provoacd aceast8 constpatie. ajut8m corpul si redevin8 echil copilului tau si [ ATENTIE! Larativele sunt foarte diundtoare, ele nu se recomand8 decit termen mediu $i lung. piersicle, pepenele rosu, papaya, toate foarte bine coapt cand vorbim despre un copil care s-a constipat 0 dat8, nu de un copil care este constipat de lun) de ze 5i care face numai cu supozitor sau nu mai face nici asa. acd omuletul nu face caca in fiecare 2, caca de texturd moale, p8st0as8, Ci se chinuig in mod cert, somnul ex. te rog, iar felurile mare nevoie, in niciun ca pe Eventual, poti 4 apelezi la alimente care au un efect usor laxativ, precum perele, prunele, fe! Dar acestea sunt de ajutor atunci considers perc SINU doreste si i $4 mindnce atat cit poate el ru minerale cas susi chiral leo no sno —_——_ OPARIT LA FLORICICA SAU LA FUNDULET a en ‘Atunci cénd copilul: O arediaree sau TD cand ceva din alimentatie e prea acid sau 1D cand e medi umed prea mult timp in zona genial, cau erie apare oiritatie,adicdo inrosie a peli, adesesnsoht de sine By