ICS 01.100.30 IRS STANDARD ROMAN SR ISO 4157-1 lunie 1996 Indice de clasificare G 01 DESENE DE CLADIRI Partea 1: Notarea cladirilor si a partilor de cladiri IOT ISO 4157-1:1980 Building drawings Part 1: Designations of buildings and parts of buildings Dessins de batiment Partie 1: Désignation des batiments et parties de batiments APROBARE Aprobat de Directorul General al IRS la 20 decembrie 1995. CORESPONDENTA | Prezentul standard este identic cu Standardul International-ISO 4157-1:1980, Desene de cladiri. Partea 1: Notarea cladirilor si a p&rtilor de cl&diri This standard is identical with the International Standard SO 4157-1:1980, Building drawings. Part 1: Designation of buildings and parts of buildings La présente norme est identique a la Norme internationale ISO 4157-1:1980, Dessins de batiment. Partie 1: Désignation des b&timents et parties de batiments DESCRIPTORI TIT | Desen tehnic, cladire, element component, notare INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J.L.Calderon 13-70201, Bucuregtl, TP (401) 2107401; (401) 2113296, TF (401) 2100833 ors, Reproduearea sw wzare tne seu parjalb « prezanuhd sander ie aoe putea opr ree procedeu (elecrons, ‘ecanic, folocopiere, ricrofimere etc) este interzish deck nu exieth aoordul ecris al IRS. Ret.: SR. ISO 4157-1: 1996 Editia 1PREAMBUL NATIONAL ‘Acest standard reprezinté traducerea versiunil franceze a ISO 4157-1:1980. Versiunea romBna a fost recunoscuté de ISO ca avand aceeagi valabiltate ca versiunea oficiald. ‘Standardul stabilegte un sistem de simboluri care si fe utiizat pentru desenele de cl&ir,indicarea clédirior gt a partilor de cladin. SR ISO 4157-1 Versiunea romana Desene de cladii PREAMBUL ISO (Organizatia International. de Standardizare) este o federatie mondial de organisme nationale de standardizare (comitete membre ale ISO). Elaborarea standardelor internationale este in general incredintat& comitetelor tehnice ale ISO. Fiecare comitet membru interesat intr-o tematic& are dreptul s& fac& parte din comitetul creat in acest scop. Organizatile internationale, guvemnamentale gi neguvernamentale, care intretin legaturi cu ISO participa de asemenea la lucrari Proiectele de standarde intemiationale adoptate de comitetele tehnice sunt trimise comitetelor membre pentru aprobare, inainte de fi acceptate ca standarde internationale de catre Consiliul ISO. Standardul international ISO 4157-1 a fost elaborat de Comitetul Tehnic ISO/TC 10, Desene tehnice gi a fost ‘supus votului comitetelor membre in aprilie 1981. Comitetele membre din urmatoarele {&ri |-au aprobat: Parte 1: Notarea cladirilor gi a partilor de cladiri Africa de Sud Finlanda Olanda ‘Australia Germania Republica Coreea Austria India Spania Belgia Italia Statele Unite Bulgaria lugostavia Suedia ‘Canada Japonia Uniunea Sovietica Chile Mexic Elvetia Norvegia Comitetele membre ale urmatoarelor tari nu Lau aprobat din motive tehnice: Franta Marea BritanieSR ISO 4157-1 4 OBIECT $1 DOMENIU DE APLICARE Prezenta parte @ ISO 4157. stabileste sistemele de notare si un cod de notare @ cladirlor, inclusiv @ spatilor, Slomentele de constructie (de exemplu pereti $i plangee) gi elementelor constitutive (de exemplu tipurl de peret! gl ferestre) Notatile sunt utiizate pentru identiicare gi referiri in documentatia unui proiect. Prezenta parte a ISO 4157 este 2SISTEME DE NOTARE Notérile pentru diferite par{i_ ale unui proiect trebuie si fie alese conform aceloragi principil Toate desenele 5i parle de desen trebuie si fie astfel elaborate Incét desenul si fle suficlent pentru descrierea obiectului, far& ad&ugarea de cuvinte sau initiale. in principal destinat& execut Janurilor gi a constructiei, Totusi, dac& desenul respectiv reprezinté un anumit numar de obiecte aseméndtoare (de exemplu, un plan de qauke ca multe ferestre), se poate, dacd este necesar, s8 fie identificate separat (de exemplu printr-o serie de fumere). Alunci cand exista obiecte aseméndtoare, aga cum sunt ferestrele, acestea pot fl confundate cu alte cererets aseminatoare. aga cum sunt usile. Pentru aceast& identificare trebuie respectate principile enuntate tn prezentul Standard International. 3 NOTAREA TIPURILOR Difetitele obiecte sunt clasificate dupa tip, de exemplu:dup& gen sau dup& forma a oblectulul (a se vedea figurat). Ii a) x1 Xt ( 2 | x | % | [ 2 Figura 1 - Exemple de notare dupa tip 4 NOTAREA INDIVIDUALA Fiecare obiect separat este identificat. Notarea individuala este adesea 0 indicare a pozitiei (a se vedea figura 2). (oa x2 x3 Xa (os X6 x7 x8 l Figura 2 - Exemple de notare individuala 5 COD DE NOTARE Notarea completé este alc&tuitd dintr-o notare principal gi una aditionala. 5.1 Notare principala Notarea principal indich categoria obiectelor situate la diferite niveluri tn documentatie.SR ISO 4157-4 Ea trebuie s8 contina urmatoarele elemente a) text in clar, de exemplu: CASA, CAMERA, FEREASTRA. USA, INCHIDERE, ROBINET DE INCHIDERE; b) prescurtare, de exemplu: M. Pi, F Po. C, SDA: ©) alta notare sistematica. de exemplu + ugi:t, ferestre:2, parti:3 etc = echipament de joc:A, mobilier de exterior-B, alte echipamente:C, ete. d) notare conforma cu un sistem general de ciasificare gi de codificare. Notarea principata poste fi omisa daca restul documentatiei demonstreazé care este destinatia 5.2 Notari aditionale Notarile aditionale arata o alia specificalie in vategori uata in considerare. Ele trebuie s& contina elementele urmatoare a) pent notiri div tip, clire yi jiere. de exemplu: F 12b, unde F reprezinta notarea principala pentru fereastra, 12 nctarea auitional& peniru tip. material, dimensiune etc., $1 L notarea aditional’ pentru variante, de exemplu: deteliu pentru pervaz: b) pentru notari individuale, citrele sau litereie luate in ordine, de exemplu’ P 1, © 2, P 3,N2) etc,, unde PN2) Feprezinta notarea principale pent stalp gi 1. 2, 3 etc. notarea individuala a fiecarui stalp. Notarea individuala poate s& fie, de asemenea, constituita prin coordonate. 6 APLICATIILE NOTARILOR 6.1 Cladiri Clidirile care apartin aceluiasi proiect sunt indicate printr-o notare principala si o notare aditional, de exemplu: CASA 1, CASA2 etc.(a se vedea figura 3) | | —— 2 | *| LJ {A fost omis notarea principala CASA) Figura 3 - Notarea cladiritor Notarea unei parfi de claire este formata din notarea principal, completata cu o litera In ordine alfabetic’, sau notare numericd, de exemplu: CASA 2 PARTEA A, CASA 2 PARTEA B etc (a se vedea figura 4), i) Figura 4 - Notarea partilor unei cldiri CASA 2 6.2 Etaje Prin "etaj" se Intelege spatiul dintre dou’ niveluri marcate prin limitele fizice (plangee, tavan 31 pereti), aceste limite fiind incluse. Conceptul de etaj gi acela de nivel sunt complementare, dar unul nu-! poate Inlocui pe celatalt. Fiecate etaj trebuie s4 fie indicat prin cifre urmand 0 ordine logic&. NOTANATIONALAN}) - Se vac C, Ca, NOTANATIONALA N2}- Se vact S'1.SSR ISO 4157-1 Numerotarea se face de jos in sus, incepand cu cifra 1 a nivelului ce! mai de jos utilizabil (pentru orice utilizere) (@ se vedea figura 5) Numarul zero (0). indica spatiul situat direct sub nivelul cel mai de jos utilizabil (pentru orice utilizare). Figura 5 - Numerotarea etajelor Numerotarea nu se aplicd numai spatiului stl al unui etaj dat, ci gi limitelor fizice care delimiteazé acest spatiu. Pentru a exprima trecerea de la un numér la altul, se recomanda s& se indice nivelul pe suprafata superioar’ a elementului de planseu portant (a se vedea figura 6) Figura 6 - Indicarea nivelului Daca exista diferente de nivel in interiorul cladirii, ca de exemplu mezanin, etaje partiale intre niveluri, paliere, rampe etc,, trebuie date toate indicatiile necesare astfel incAt s& se evite orice confuzie. Aceste indicatil trebuie 6& fie sub forma de niveluri sau de prescurtari, si sa fie plasate lang& numerotatia etajului respectiv. Casa scarii trebuie s& iba aceeasi numerotare ca etajul la care ea este situatd chiar dac& are sau nu pallere intermediare. 6.3 Partile de etaj Notarea unei parti de etaj, atunci cand documentatia este impartita in mai multe desene, este constituitd din notarea etajului, completata cu o litera alfabetic’, sau cu o notare numerica, de exemplu ETAJ 3 PARTEA A, ETAJ 3 PARTEA B etc., (a se vedea figura 7) A 8 ETAJS Figura 7 - Notarea partilor de eta) 6.4 Plangee Plangeele (structurile plangeelor) sunt numerotate 1n ordine, de jos In susul clddiri, in conformitate cu numirul ‘tajului din care fac parte (a se vedea figura 8)SR ISO 4157-1 Nivel_6 granseu 8 4 4 5 3 2 2 ; 1 O05 Figura 8 - Numerotarea planseelor 6.5 Stalpi, plansee, pereti, grinzi etc. Stalpii, plangeele, peretii, grinzile, etc. sunt indicate printr-o notare (prescurtare) principal gi o notare aditionalé (cifre), in conformitate cu figura 9. Prima cifr a notarii aditionale indicd numarul etajului, iar urmatoarele doua cifre indic& numérul de ordine, ca in ‘exemplul urmator: Stalpi = C 201, C 202 Plangee = S 201, S 202 Pereti = W 201, W 202 ima ‘aziz 4 - Grinzi = B 201, B 202 SZ01 B401 9402 Waot |c4o1 — ‘W4oal| 4 3 $301 Hpa01 $302 W301 l\c301 — w302|| 3 > Ll $201 Hg201 $202 W201 | 16201 W202]] 2 1 stor 4 S102 - Figura 9 - Exemplu de notare a stalpilor, plangeelor, peretilor, grinzilor ete ‘Sfargitul versiunii romaineMembrii Comitetului Tehnic CT 308, Terminologie, simboluri, unificarea limbajului gi desen tehnic in documentajiile pentru constructii, care au participat la elaborarea prezentului standard: Pregedinte: dt Secretar: dna Reprezentant IRS: dna Membri: dna dl di dna Alexandru Dima Mariana Stoian Institutul de Proiectari Electroproiect S.A. Mihaela Udran Eugenia Hintea ——_-Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajéili Teritoriului - Directia General Reglementari gi Atestari Tehnice Tiberiu Ripschi S. C. Monolit S.A. Nicolae Stuparu _Institutul de Proiectari pentru Cooperatie Rodica Vefeleanu _Institutul de Proiectare pentru Industria Chimica IPROCHIM Un standard roman nu contine neapérat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare. Utllizatorii standardulul sunt rspunzatori de aplicarea corecté a acestuia Este important ca utiizatorii standardelor romane s& se asigure c& sunt In posesia ultimei edifii gi a tuturor modificaritor. Informatiile referitoare la standardele romane (lermenul de incepere a aplicarii, modificarile etc.) sunt publicate In Catalogul Standardelor romane si in Buletinul Standardizari Modificdri dupa publicare Nr. modific&rii Buletinul Standardizani Punctele modificate NrJAn LEI 480