DIN TOPONIMIA VAI CUGIRULUI.
TOPONIME DE INTERES ISTORIC $1 ARHEOLOGIC
Aportul toponimiei la relevarea unor vestigii de interes arheologic sau istoric a fost de rmult
timp subliniat, astfel incdt o discufie in sensul justificdrit demersului de fat nu mai trebuie conturata
in acest context. Din informatiile culese si prezentate mai jos, nu am putut decdt si ne intirim
convingerea c&, ignorarea unor asemenea izvoare auxiliare cercetirii istorice de ansamblu, nu face
decat si vaduveascd atat imaginea unei hari istorico-arheologice - precum in cazul de fat - cAt $i
anumite concluzii de ordin istoric, tm ultima instangd, a unei anumite zone. Corelarea informatilor
furnizate de toponimia bazinului Cugirului cu cele de ordin atheologic si istoric, atunci cind ele au
fost evidentiate, au condus, in toate cazurile, la confirmarea unor concluzii trase deja de noi.
O prima abordare a toponimelor de pe Valea Cugirului, rezumata insi doar la discutarea
etimologiei numelor localitatilor Cugir, Sibot si Vinerea, apartine Malvinei Patrut'. Ulterior, B. Vulcu
va strange © anumité categorie de toponime din acest spatiu, pe care le va discuta in contextul
toponimiei din vecinatatea Ordstiei’. Intr-o incercare de reanalizare a etimologiei primelor atestari
documentare ale localititilor ce marginese Valea Cugirului (sec. XIV-XV) amintim gi studiul nostru,
recent apérut’, Pentru toponimele din hotarul satului Vinerea, dispunem de o lucrare monografics*,
Unele dintre toponimele si hidronimele analizate au fost deja consemnate, dar, in opinia
noastra, insuficient analizate sau pentru care s-a stabilit gresit etimologia. Pe Kinga aceasta categorie,
‘in demersul nostra am facut apel atat Ia toponimia actuala, culeasd de noi de la informatori locali, cat
si la documentele de arhiva, tn care am avut prilejul descoperirii unor toponime inedite, azi disparute,
fntr-un caz.chiar de interes major pentra toponimnia transilvaneand,
Se pot departaja, in cazul nostra, dows mari tipuri de toponime (oronime, hidronime,
iconime) de interes atheologic si istoric. Prima categorie este reprezentata de toponimele care
desemneazA clar, prin semnificatia lor intriseca, prezenta unor vestigii arheologice $i istorice. Cea de-a
doua categorie se referi la toponimele care sugereazd, indirect, prezenta unor asemenea marturii, prin
desemnarea locurilor ce se pretau, in majoritatea covérsitoare a cazurilor, unor locuiri sau activitifi
‘omenesti.
1. Din prima categorie am considerat relevatoare toponimele de mai jos:
1.1. Cetate / Dealul Cetaii (Cugit). Dealul purtind acest nume, aflat intre albiile vailor Dai,
Viilor si Cugir a stdmit de timpuriu atentia amatorilor de comori atat prin numele su, ct si prin
vestigiile apfrute aici de-a lungul timpului. Ulterior, dupa ce intra efectiv gi in sfera de interes
arheologilor si sunt efectuate primele sipaituri sistematice, avea si se confirme si existenfa, intr-adevar
unei fortficagii dacice in jurul platoului central, fapt ce justfic’ toponimul de Cerate/Dealul Cerdgii
(v.51 Dupa Cetate),
In cazul de fata se perpetueazi forma derivati din latinescul civitas’, intalnita sub diferite
variante si in alte numeroase localitati din sud-vestul Transilvaniei, precum la Costesti (Hd) (Cerdjuie;
Ceteiuia (malta, Binifa (Hd) (Cetatea Bolii / Piatra Cercyiiy’, Ludesti (Hd) (Cetdteaua / Piscul
Cerdjelei’, Ardeu (Hd) (Cetdquia)’, Cucuis (Hd) (Muchea Cera; Valea Ceri), Romosel (Ha)
(Cesaqie/Cioaca Ceritui)". Craiva (Ab) (Cetatea Craivi!", Capana (Ab) (Dealul Cera)",
Sisciori (Ab) (Cerdjuie)" ete'®. Din spatiul ce il tratim in lucrarea de fata, toponimul Cetate mai este
"Parry 1960.
2 Vale 1968.
3 Pope: 2000-20001
‘ Hertea 2002
5 tordan 1963, 306-307
SHomorodean 1980, 82: Daicovcin et alia 1989, 178, 18
1 Daicoviin et ala 1989, 211
* Homorodean 1980, 52; Daicovciu et alia 1989, 17).
* Andro 1979, 16,
araslasch, Rosn 1977, 82; Homorodean 1980, 219, nota 22; Datcovic et alla 1989, 210.
° View 1968, 635, 644: Homoredean 1980, 219, nota 2.
" Rercite 1966, 45,
° Macrea, Bera 1966, 9: Gladaria, Moga 1989, 10-11
° Repdrhalba 1995, 165.
'S Vent alte exemple, mai recent, Ia Bue 195, 28, 126 £ CRISTIAN IOAN POPA
utilizat de localnici pentru a desemna fortificafia romana de la Ocol, dintre Varful lui Patru si Auselu™
Este interesant perpetuarea toponimului in ciuda faptului, subliniat si de TH. Crisan, c& lipsese
ruinele de Ja suprafata terenului, amenajarile de tipul valurilor sau a teraselor find cele care au
‘generat, cel mai probabil, toponimul in cauza,
in imediata apropiere, se cunoaste si forma slava pentru desemnarea locurilor fortificate,
prezenté in cazul toponimului Cioaca Gradisti, din hotarul localitatii Romosel (desemniind, de fapt,
acclasi obicetiv intlnit si sub numele de Cetdpuie / Cioaea Cetapuii)
Fig. 1. Toponime cu terminag
ini $i~ grad (ia), in sectoral Alba Tulia-Orastie
1, 2, Drumul Mare al Traian / Drumul Mic al lui Traian (Grumurep) (Vinerea): Drumul lui
Traian (Sibot)
In hotarul sudic al localitafii Sibot intalnim toponimul Drumul lui Traian, ce desemneazi o
porfiune greu de delimitat exact de noi, cuprinsa intre locul numit Haim (unde se afla hotarul intre
‘Vinerea $i $ibot) si soseaua Orastie-Sebes. Toponimul este incorporat, cel pufin in parte. de toponimal
Cénepiste. ln traditia orald, pe aici trecea Drumul Mare al lui Traian, forma sub care mai este intalnit
la unii localnici din Vinerea.
in hotarul Vinerii, la vest de o fasie de pietris, ce poate fi identificata cu un vechi drum roman,
fn locul numit Capu Sarului intalnim toponimal Drumul Mic al lui Traian (sau Grumure) 7
Grumuraqi)"*, Acesta releva $i alte date suplimentare, precum in viziunea unui localnic, ce identifica
toponimul cu "drumul de pe marginea deluroasd, mai vechi decdt Drumul lui Traian si pe teritoriul
Vinerit ii zice Drumul Mic". Date despre reteaua de comunicatie romana regisim, cel mai devreme,
intr-un document din anul 1486, cénd aflam cA vechiul drum roman (magna antiqua via) trecea pe la
vest de Vinerea, prin hotarul localitafii Pischinfi®®. La finele (2) sec. al XVIHea, A. Barcsay
* Glodariu, Moga 1988, 173; Daicovictu et alta 1989, 211
"Valen 1968, 635, 644; Andrijoiu 1979, 26; Homoredean 1980, 219, nota 22,
". V, Herle traduce toponimul Gramriti prin “colina, mugure, sem de hotas” (Herlea 2002, 184),
'* Multumim pentru aceste preioase informa fstulu prof. Coriolan Simedru din locaitates Vinerea,
™ Veai Darner 1988, 229. Din toponimia Vaii Cugiralui 127
pomeneste despre un “drum slavit” rimas de la Traian, in partile Cémpului Péinii”', Pe o hart
austriacd din anii 1769-1773 putem identifica acest drum, care brazda localitaile Sibot si Balomir, la
stanga Muresului (corespunzind actualei sosele europene) numit Romer Weg”.
$i in alte zone ale Transilvaniei intélnim toponinul Drumul tui Traian, pentru a desemna
anerele de circulajie romane, cum este in cazul localitétilor Hadireni Gud. Cluj)", Cipau Gud.
Mures)*, in zona Salajului sau in secuime”. in imediata apropiere amintim prezenfa la Blandiana a
unui “val”, grew de atribuit inst din punet de vedere cronologic, pe care localnicit tl numese fie
Drumaul roman®S, fie Troian”,
Cu toate datele sumare ce le detinem cu privire la problema de fafa, se poate apfecia ca spatiul
reprezentat de bazinul Cugirului s-a inscris si el, firesc, in cadral unui sistem de drumuri al lumii
romane, ficdnd parte, desigur, din refeaua secundara. Este de presupus un drum principal ce urma
paralel cursul Muresului pe malul sau sting, ce trecea desigur si prin hotarul Sibotului, dupa unii chiar
drumul imperial roman’, insé existenta Ini nu e inc& dovedita in zona adiacenti spafiului de care ne
ccupam. Majoritatea cercetatorilor inclina spre ideea c& principalul drum al Daciei romane, ce lega
Ulpia Traiana de Apulum, isi avea traseul pe malul drept al Muresului, incepand de la. Perris
(Simeria), urcdnd in amonte, pe la Cigmau, Blandiana si Pacliga”.
1.3. La Chip /u (Sibot). In mai multe documente ce fae referire la pamnturile bisericesti ale
Sibotului, datate intre anii 1844-1868, apare toponimul La Chipu (La Chipu Rendu Belti)”, cu
variantele La Cypu Rendu Belti” si La Typu (In Hotaru din Szusz La Tyipu Sibothului, Pamdntul la
‘Tyepu Sibothului®, Holda in Rindu Tyipului™ ultimele, cel mai probabil, transcrise gregit. Toponimul*
este greu de localizat exact in functie de toponimia actual’, schimbaté pe parcursul unui secol si
jumatate, Cu toate acestea, intro htcrare recent, este semnalat faptul ca sibotenii numesc locul unde a
fost ridicata in vechime statuia lui Pavel Chinezul La Chip™. Precizari precum fn Hotaru din Scusz sau
‘numarul cadastral apropiat cu celal locului Canepiste sugereaza situarea sa in hotarul de sud al satului,
cu alte cuvinte in zona presupusd ridicarii monumetului medieval, Dac& toponimul reflect& traditia
sibotenilor asupra infatisdrii primului monument, este un Iucru ce poate cu greu si fie dovedit,
deocamdata”,
1.4. La Heiuri (Sibot), Locul numit astfel se afla pe prima teras din dreapta vali Cugirului, in
teritoriul numit /n Telini, dar fara si putem preciza exact in ce zona. Toponimal indica existenta unor
locuri de casa, cel mai probabil constructii disprute, cu sensul de sat parasit.
1. §. La Horn / Valea Hornului (Cugir). Toponimul si hidronimul in cauza se afla pe partea
stingi a vaii Bosorogului. Locul numit La Horn se giseste intr-o lunca larga a Vaii Bosorogului, unde
in prezent se afla o cabana forestierd. Prezenta unor vestigii aici este neclara,
2 Iliescu, Istrate 1974, 183.
= “Aufhachmskarte des Grossfiirstentum Siebenbiirgen (1769-1773), Osterteichisches Staatarchiv Wien,
Krogsrej coir B IX , fla 18S
® Blajan et alia 1904, 171, nota 11
% Vian 1961, 19,3,
® Rosianu 1987, 745; Blajan et alia 1994, 171, nota 11,
% Prodan et ali 1984, 28
Toponim intilnit astizi la unii localnic.
€.C.Pooleseuatrage, na demi atenia supra unoementincpgafce lating, date pnd nse. Ip. Ch.
care numeleimpraul Traian spare in forma Troianus, stuae caret plsuiese lanarea ipoteei transite cesta
sume in alia popula toponimi actual (Petter 1992, 173)
Veri Lipovan 1984, 459, 464-465.
* Christescu 1937, harta; vezi, mai recent, Bldjan et alia 1994, 170-175, cu bibliografia si discufiile. Pentru
sectnu Blgndana-Vin de os, veri Moga T985, 58
© Athivele Nationale. Directia Judejeand Hunedoara. Fond Pwnpopis geen coc rie, Nr. dos 41868,£56,
*\ Athivele Nationale. Directia Judefeant Hunedoara. Font Pranpopictl geen anc Oe Nr. dos 41868, 1-256,
© Athivele Nationale, Directia Judejean’ Hunedoara. Forxt Pranpopial gecn-cablic Ore. Nr dos 31855,.67.
® Achivele Nationale. Direcfia Judejeank Hunedoara, Forxt Pracpopial gecn-canic Og. Neds Y185S, £67.
> ashivele Nationale. Direc defen Hunedoara, nt Ppl gear Ne kn 2184825,
® Untoponio La Cap ete consomnat in anu 1855 a Sighigonre (Ch. nama 1998 138).
* Herea 2002, 19
© Nueste excas cr Chips fe un monument ace stu poate coana une trie aa isrice de drum,
Varian la fl de paul, A se wees ist ost in Papa 2007
Jn anal 1933, Gh. Pavlescu culegeo informatie dei un lcuitr al Siboti, cae ne pane cp loc up de
(a 1879 “So sit an chip a a Pavel Chine” (Paves 1997, 89), 128 £ CRISTIAN IOAN POPA
Pe de alt& parte, observatile noastre la fata locului ne permit formutarea si unei alte ipoteze
privind originea toponimului/hidronimului. Cercetarile efectuandu-se intr-o perioada ploioasi am
utut observa faptul ca, dupa ploaie, ceata se ridicd asemeni fumului dintr-un hom, locul respectiv
find situat intr-o caldare natural
I. 6, La Méindstire (Cugit) - sub acest nume este desemnat un loc aflat pe Valea Ghisagului,
sub varfal Glodu, pe panta unui deal impadurit. Descinderile noastre la fata locului nu au relevat nici
un fel de urine arheologice. Nici din documentele scrise nu avem, de altfel, date despre existenta unui
licas monahal pe acest loc. Originea formarii toponimului ne scapa.
17. Militari (Cugir, Vinerea) — este denumirea unei fasii de pamint aflate in hotarul nordic al
Cugirului si in cel sudic al Vinerii, pe malul sting al vaii Cugirului. Traditia locala plaseaza existenfa
aici a terenurilor date in folosinta granicerilor in secolele trecute™. Dupa cate stim, in ani revolutiei de
la 1848-1849, daca localitatile Sibot si Balomir au intrat in prefectura Sebesului, Cugiral si o parte a
‘hotarului Vinerii fineau direct de comandamentul militar imperial de la Sibiu’. Tocmai aceste parti de
hotar eredem c& formau zona militard desemnata prin toponimal amintit.
Legati probabil tot de institufia granicereasca este gi toponimul Poiana Capitanului, aflat la
dreapta vaii Ghisagului, la Cugi.
1. 8. Pochia (Pardul Pochii, Poiana Pochii, Tuturul Popii) (Cugit, Vinerea) ~ toponimele si
hidronimele derivate din Pochia apar in zona de contact dintre hotarele Cugirului, Vinerii si Slistei
Denumirile respective indica foste proprietati bisericest
1. 9. Polgradia (Balomiru de Camp).
Consultarea unor documente de arhiva inedite, referitoare la localitatile de pe Valea Cugirului
ne-a prilejuit surpriza de a descoperi informatii interesante sub aspect istorico-arheologic, consemnate
in secolul al XIX-lea, Din ratiunile bisericii greco-catolice a Balomirului, pe anii 1846, 1848 gi dintr-o
notabilitate pe anul 1863 poate fi extras un toponim ce merita a fi discutat in randurile de fata. Astfel,
la 1846 este pomenit locul numit “Plolgradia in Szatu Vetyu a toane Kudser"™®. Doi ani mai tirziu, la
1848, aflam despre posesia unui notar, anume “D. Anton Balomiri Notarasu Polgradia’™", Peste 15
ani, la 1863 este datati 0 notabilitate, din care rezumam urmitoarele: “Saw cumperatu in anulu 1859
sot prin subscrisulu ca Curatoru primariu 40 de ferdete de varu pe sama Sf. Biserici, pastrandusa
acela varu in Polgradia Biserici [..."".
Din aceste insemnati reise in evident toponimul Polgradia, cu o forma probabil gresita de
transcriere Plolgradia, intre anii 1846-1863. Localizarea foarte exact a acestuia e mai greu de stabilit,
insé, in linii destul de aproximative, aria de circumscriere este delimitata Ia zona nord-esticd a
hotarului localitati, undeva intre vatra satului si Mures. Localizarea este inlesnita de insemnarea din
anul 1846, unde se vorbeste de Plolgradia in Szatu Vetyu, ceea ce ne aratd ci aceasta se gisea in cotul
larg al Muresului, numit si azi de localnici Satu Vechi sau Fundoaie™., Ar putea exista obiectia, ca ne-
am afla, in fapt, in fafa unei progradi™, cum ar putea tenta, mai ales, menfiunea din anul 1863, unde
apare specificat Polgradia Biserici. Ins, in cazul din urma, credem ca este vorba de o posesiune a
Bisericii asupra unei parti din hotarul numit Polgradia, pe locul vechiului sat. Astizi, sub toponimul
Progadie, satenii desemneaza cimitiral nou, aflat in extremitatea nord-estic’ a vetrei actuale, nu foarte
departe de Satu Vechi. In opinia noastrd, fn cazul de fafa avem de-a face cu o etimologie populara, prin
care vechiul toponim Polgradia, ct vechiul sens uitat, se transforma inte-unul pe infelesul modern,
actual, Progadie™.
® Herlea 2002, 184,
» Anghet 1988, 397
‘ athivele Nafonale, Diretia Judefeand Hunedoara, Feet Pepi cick Org: Neds US £15
4 Athivele Nafionale.Directia Judefeand Hunedoara, Feet Pi ganic Og: Ned 218 £19.
4 Athivele Najonale. Directs udefeana Hunedoar, Feet Peppa ez cackoOre Ns 163 {17 128
“ Aiciaexistt, Snradevar, vatra unui st medieval, din cae am rcuperat nomeroase fragmente ceramice databile
‘in interval secolelor XV-XVI, faa exista isd urme mal vehi de locus
“ Termen medieval si moder uiliat pentru a desermna citi
* 0 remarcé de fecut in legtura cu un toponim din hotaal Cigmaulk, localitate ce adaposteste in hotarel sia
‘ume unui cary roman de mars. In zona pester Bisericua eau locliate in prima jumate a secollui XX tei leur de
legends. Precum ne spune M. Roska, aici “se presupune c& sar cduta Zeugma dacilor, Podradea romana si cettea
‘maghiaraJuriak” (Roska 1942, 59, ne. 42), Ne attage ale toponiml Podradea care se ascarind foarte mult ca exprimare
a Polgradia i, interesant, desemneaza ofrifiate(,n.) Podradea romana). Actalmene toponimul este consemnat sub
forma de Pogradie (Cetatea Urisilor) i desemmeaza zona renelor fostului cau roman cea ghzduit unitatea mltarh
‘Numeras Singulariorum Britannicorun (CE, Pescara Rusw-Pescaru 1999, 43). Din toponimia Vai Cugirutui 129
Atit ridacina Pol- cat si terminatia — grad (ia) sunt de orgine slava. Prima s-ar putea traduce
prin Camp, aici avand exemple precum Kasovopolje (Campul Mierlei) sau o traducere in documentele
slave a orasului Cémpulung, care devine Dolgopol®. O alta posibila varianta ar fi cea a traducerii prin
Poiana, documentat in toponimia roméneasc’ prin nume precum Polieni sau Polnicul (in Moldova), la
care s-au mai pastrat inca / din grupul vechi slav Jja ce compuneau odinioara cuvantul Poljana”. Cat
priveste terminatia — gradia ea deriva desigur de la slav. grad (oras) la care s-a aldturat grupul - ia,
caz ce particularizeaz toponimul nostru, spre deosebire de toponimele terminate in grad
transilvinene: Teligrad, Balgrad si Moigrad sau toponimul Grad (Divici), de pe linia Dundrii®. In
acord cu aceste observafii ar putea fi avansata 0 incercare de traduce a toponimului Polgradia prin
Cetatea / Orasul de Campie™.
Din spatial invecinat,o até presupusé itarturd de la Blandiana, Teligrad, consemnat ins n
literatura de specialitate ca fortificatie certa si chiar descrist de uni (!)"", este discutata frecvent in
contextul fortficatiilor timpurii din interiorul arcului carpatic, ce igi are inceputurile fn secolul al IX-
Jea, Prezenta aici a toponimului vechi slav nu justificd ins, deocamdata, fairl o certificare concreté pe
teren, supozitiile amintite, el facind referire, se pare, mai degraba la ruinele romane semnalate pe acel
loc. Cu atit mai ciudatd este invocarea Teligradului, deja un leit-motiv in sprijinul documentarii pe
teren (s. n.) a unor fortificati din sec. VIII-X din voievodatul roménese cu centrul la Alba Tulia, cu cit
toponimul nu desemneazi nici micar 0 zona cu o pozitie strategic8, darimite o fortificatie ou val si
sant de aparare (!)°*, Astfel este datat toponimul Jeligrad (sec. IX), ce este asociat necropolei din faza
Blandiana A®. $i in cazul de la Balomirul de Camp toponimul Polgradia ficea, credem, referite la
zoni de ses, probabil fnvecint& sau, poate, chiar suprapusd peste toponimul actual Dupa Sar, pe malul
stang al Muresului, loc unde se afl materiale de constructie romane care, in zorii evului medi au
Putut genera un toponim cu terminafia in — grad. Se pare 8 toponimele cu aceastd terminate se leaps
de prezenta slava veche (bulgara) in interiorul arcului earpatic’
Nu putem omite parerea, exprimati la un moment dat de M. Comsa, conform cdreia
mormintele de incineratie din secolele VIIL-IX gasite in zona Muresului mijlociu, printre care gi cele
de la Cugir sau Blandiana apartin bulgarilor’, parere astzi contestat de mula specialist
Periouda de final a epocii prefeudale este ins marcata evident de aparijia pe Muresul mijlociu
unor comunitafi noi, ce vor inchega un mic nucleu de putere, cu centrul, probabil, pe locul actualei
localititi Alba Iulia. In cultura materiald, aceasta schimbare este marcatd, printre altele, de prezenta
ceramicii cenusii decorata cu linii executate prin lustruire. Descoperirile se situeaza in cadrul unui
“triunghi” avand varfurile marcate de localitatile Alba Tulia, Blandiana si Sebes, agezari care aveau 0
pozitie-cheie in controlul cailor de comunicatie gi transport in acea vreme, si nu numai. in acest sens,
notim cé la Blandiana, in locul numit La Brod a existat 0 necropoki de inhumatie, cercetata partial pe
“Jordan 1963, 4, nota 2
* ordan 1963, 42. Peniru alte toponime, aflate in spat moldav, eu fidScina ~ Po! derivate din etnoniml polonez
(Potoneanca, Polonistea, Polonita), veri lorden 1963, 276.
*# Veri Jordan 1963, 106, 307.
“ Un toponim pe loculcérua se aft elemente de foctificare,terminat in ~ gradia, anume Zagradia cunoastem din
hotaral Dalbosepului Gud, Caray-Severin) (Vexi Roska 1942, 65, n. 3)
° Tatimplator sau ma, coborind pe cursul Muresului dinspre Alba Tulia§4 Blandiane, a Balomir are loe, efeciv,
laegirea lunci i a terasclor joase ale Muregului, in paralel cu formarea unor cimpusl intinse, inte eare prim si cel mai
jeunoseut rmine, prin rezonanta sa istoic8, Cdmpul Paini, care incepe Ia Balomic i sfirgesle in hotarul Orit,
* Horedt 1951, 216; Floca 1957, 465 (cate plaseaza gresit toponimal la Tatiia): Comsa 1959, 76: Pascu et alix
1966, 42; Pascu 1971, 47, 74; Paseu 1979, 287-288; Istoria militard 1984, hata (p. 262), poz. 8: 265 (lucrare in care
Bandiana apare citar fn indul unor“Torificai puternice de pamdnt si lemn”),harta (p. 275) harta(p. 282); Mate, lambor
1980, 508-509 (unde Feligradal este ratat in contextul foricailor cu valuri de pamant si lem si ganfuri de aparar)
Hored: 1986, 75-76. 126, 185; Pascu 1989, 353, unde sunt pomenite fortficaile eu valuri de pémnt si pasilads de la
Teligrad 5: Blandiana (sic!) ca ficind parte din voievodatl Albel; Madgearu 1994, 158; Nagler 1997, 23. 0 pozitie mai
pujin exuberanta in RepAvinAlba 1995, 62.
Un punct de vedere critic gi realist, Ia Popa 1991, 167-169 si indeosebi, nota 51, unde autorulargumentaza lisp
lard a doyezilor arheotogice care <8 permita 6 datae a fortifieapilr din Transilvania in secoul al IX-les
® Recentele cercetiri de teen (N. M. Simina, C. I, Popa) confirma inca o data lipsa unor sisteme defensive
‘observable la suprafaa solului. Trebuie spus c& toponimmal Teligrad desemmneaza zona deschish de panta a unui deal penira
‘ate orice logica de rdicare a une! fortficai era far sens si cel putin curioas,
8 Horedt 1986, 76.
S Horedt 1986, 185,
% Chisvasi-Comga 1060, Fig. 3. 130 CRISTIAN IOAN POPA
cale sistematici, datata in secolele IX-X* din care provin si ulcioare amforoidale™, ceramic& cenusie
cu decor lustruit™, prezente si la Alba Iulia atat din agezari, cat si din faza Ia cimitirului de la Statia de
Salvare®. La cele doua se adaugi descoperirile, mai modeste, dar de egal importanfi, a unui vas-
borean cu decor lustruit de la Sebes” si a unui fragment dintr-un ulcior amforoidal omamentat in
aceeasi manieri descoperit la Vinfu de Jos-Luca Fermei™.
Mai mult, a fost atrasi atentia ined de cdteva decenii, asupra altor toponime care flancheaza,
practic, zona nordica si de vest a bazinului Cugirului, desemndnd localitati precum Beicdingi, Pischingi,
Bingingi(actuabal Aurel Vlaicu), toponime al ciror sutix ~ inti a fost asimilat toponimiei vechi slave de
factura bulgara™’. Astfel, prezenta compacta intr-un spatiu de doar cétiva kilometri (!) a mai multor
toponimice, precum Bacdingi, Pischingi, Bingingi, Ving (Vintu de Jos), Polgradia, Teligrad iar putin mai
departe Balgrad ridic& setios, in cazul discutici de fap, problema prezenfei bulgare in evul mediu
timpuriu in zona si constituie un argument in plus in favoarea acestei ipoteze, pe deplin plauzibile, De
altfel, cele mai vechi influenfe slave in limba romana sunt de caracter bulgaresc gi se dateaza incepdind
cu see, IX, $i daca adaugdm aici si toponimul S/avoaia din zona montana a Cugirului, ce deriva din
etnonimul ~ slav, aici la genul feminin, cu sens peiorativ, sau la chiar numele localitatii Balomir,
ipotezele primesc o gi mai mare consistent.
Alaturi de alte toponime si hidronime majore (precum Zlatna, Tarnava, Bistra) acestea fac
dovada unor timpuri din perioada de formare a poporului si a limbii romane, in care cultura bulgari
cera deja puternic marcata de influentele slave",
1.10. Prisaca (Cugir) - este cunoscuta sub dous forme: Curmatura Prisdcii si Valea Prisdcii,
ambele situate pe pardul Canciului.
In general, toponimele de acest tip au semnificatia de "intiriturd, fortificafie alcatuita (si) din
Jemn” si sunt cunoscute cu acest sens, se pare, numai in spafiul transilvan'*. M, Homorodean apreciaza
& toponimul ar putea avea si semmificatia de “rune”, “laz” derivate din sl. préséti, préséko = "a taia, a
razbate taind"*”. $. Dragomir a relevat trei sensuri toponimului prisaca, anume: padure taiata, un gard
si stupina. Primele dou& ar pastra, in opinia acestuia, notiunea vechilor prisici, pentru zona
‘Transilvaniei, in schimb ce in Moldova si in Muntenia sensul ar fi evoluat inspre sensul de stupina®.
N. Dundre leagé toponimal prisacd de actiunea de taiere in plidure a unui gol de formi circulara pentru
adipostirea albinelor*, Cunoscutul lingvist I. lordan opteazé pentru variantele semnificdnd intiituri
artificiale ori taieturi in paduri pentru construirea de case, ogoare sau pisuni”.
‘Toponirmul in cauzi se pare c& poate fi totusi legat de o posibila fortificafie pe care o banuim
(nefiind insa verificata pe teren), de pe Prisaca. Acesta poate desemna o fortificafie cu gant gi
* Horeds 1981, 199-194, 216, por 8, PL. I, poz. 8: W8; V/6; 1/9, 11; Aldea, Ciugudean 1981, 145-149, Fig. 23
© Mate, lambor 1980, S11; Aldea, Ciugudean 1981, 148, Fig. 2/7=317; Anghel, Ciugudean 1987, Fig, 3-4
8 Hored: 1951, 193-194, 210, PL. IV7; IX, 11; Anghel, Ciugudean 1987, 191, Fig. 3!
® De la Alba lula este publicat un vas ovoidal eu decor lustruit considera de factura “bulgar descopert la Alba
Tulia-Partos. Se subliniaz8 fie caracteral gpidictziu (see. VID. fie cel Saltovo Maiafk (see. IX: aic se invaed descopertle
ssemanatoare de Ia Blandiana), dar, datorittearacterulu fortit al deseaperitvasului nu se trangeaza problema (Popa 196
227, Fig. 4); pentru necropold vezi Ciugudean 1996 a, 7-8, foto 2, 5-6, 10, 21-23, 26
Pentru descopertile de la catersla romano-catolics,datate In sec. X-XI, Vei Heitel 1972, 145-147, Fig. SIT. Mat
trebuie precizate8 in asezarea din perimetrl cei, ceramicA decorat pri lusruie este semnala $i pentra seco] al XI-
lea et Heite! 1983, 448, Fig. 2),
© Horeds 1951, 202, PL X09,
Perechea de pinteni de la Tartria este legath, de asemenea, de descoperirile de ceramicé cenusie cu decor lustruit
lin zona Alb: luli Madgearu 1994, 158). Inventaral mormantulo de raaboinic de aici este legat, de Z. K, Pinter chiar de un
persona franc ce fost inmormantat separat de comunitateaslavo-bulgara prezenta in cimitirul Blandiana A di apropiere
(Pinter 1998, 143),
© Ghenesew et alia 2000, 80, Pl X/L16.
© Veridicuia la Jordan 1963, 429-433,
© Patruj 1986, 113.
Exprimim aici pirerea lui I, Jordan eare considera c& toponimele Scheia, echivalente pentns cazul discuat de noi
(Slivoaia) desemneazi nu slay la modul general, ei bulgar (Jordan 1963, 288) Pentra toponimelesufixate In —oaie Jordan
1963, 399),
‘5 Chisvasi-Comga 1960, 75; Daicoviciu 1969, $50: Pras 1993, 120,
Driganu 1928, 22; Draganu 1933, 232; Homorodean 1988, 92.
© Homoredean 1980, 53.
& Dragomir 1921, 156
© Dunare 1969, 331.
” ordan 1963, 96. Din toponimia Vaii Cugiralui 131
palisada de tipul celor consemnate pe granitele Transilvaniei, cunoscute sub numele de prisici din
perioada sec. IX/X-XIII"'. Pana la o cercetare atenta pe teren teza nostra réméne ins& la stadiul de
simpla ipoteza. Toponimul Prisaca este intalnit si in hotarul com. Ludesti (jud. Hunedoara), pe Valea
Gridigti, unde se glseste o fortificatie din pamint, Cercetata sumar, fortificatia nu a oferit elemente
clare de datare, atribuirea sa epocii dacice, cum s-a preconizat la un moment dat, find incerta, cum la
fel de problematica este identificarea sa cu un castru roman’. Lund in considerare toponimul in sine,
ca gi ultimele considerafii din literatura de specialitate™, credem ci atribuirea fortificatiei de la Ludesti
feudalismului timpuriu pare mai probabil’
LAL. Rimetea (Balomiru de Camp) ~ toponim atestat documentar in anul 1847 in hotarul
Balomirului, fara a-i cunoaste astdzi localizarea. Din punct de vedere etimologic, acesta indic& fie un
loc ce a fost slag pentru un pustnic sau un célugar, fie, intr-o alt interpretare, ar insemna “loc desert,
pustiu’”®, Dacd acceptim prima variant, toponimul ar cpata o valenfi aparte, ce ne trimite in sfera
ipotezelor privind posibilitatea prezentei pe respectivul loc a unui loc de rugiciune.
112. Ruinele Bisericii (Vinerea) ~ toponim prezent in hotarul Vinerii, pe prima terasé din
drepta réului Cugir, in dreptul podului peste aceasta vale, Astazi locul rspectiv este cunoscut de sateni
indeobste sub forma Dealul Muntenilor. Toponimul se aflé in legaturi cu ruinele fostei biserici
medievale, al c&rei sfarsit tradifia il plaseaza la momentul invaziei tAtare
1.13. Satu Vechi (Balomiru de Camp) ~ toponim aflat in cotul larg al Muresului, pe partea sa
sting’. Toponimul este confirmat de cercetirile arheologice, aici gasindu-se una din vetrele satului
medieval Balomir, :
1.14, Satesti (Balomira de Camp) - cunoscut si prin forma fn Vii, prima sa form’, Satesti,
reprezint’, fara indoiala, varianta arhaica a toponimului, actualmente pe locul respectiv aflndu
intr-adevar, viile Balomirului de Cémp. Toponimul indicd prezenta, candva, aici, a vetrei satului
descoperirile atheologice confirmand existenfa vetrei satului din feudalismul timpuriu, Forma sub care
se cuntoaste, de Satesti, indic& o derivare din fondul de cuvinte latin (< lat. fossatum = "loc inconjurat
de sanfuri"), terminatia (- esti) fiind specifica toponimelor romanesti.
IL. 18. Séliste / Siliste (Balomira de Camp) - toponimul se gaseste in hotarul localitati
Balomiru de Camp, in partea estica a vetrei actuale a satului, in zona de varsare a rdului Cugir in
Mures. Acesta indica existenja, in locul_respectiv, a unor ruine sau a yetrei unui vechi sat”.
Etimologic, numele deriva din < bg, seliste”.
Cazul de faj& se confirma. Din informacile pe care le-am primit de la unii locuitori ai
Balomirului de Cémp se pistreazi traditia conform cAreia in Saliste /Siliste ar fi fost una din vetrele
satului, in vremuri fnsi nu prea vechi
Este interesant, in ultimele cazuri de la Balomiru de Camp, vehicularea unor toponime
sinonime, ins& provenind din fonduri lexicale diferite, anume latin si slav. Desemnarea prin Sdtesti a
primei vetre a satului Balomira de Camp, nu este lipsiti de importanta. Forma mai noua, preluati din
fondul slav, de Sdiliste / Silisre" a cunoscut o larga raspandire in cursul evului mediu in Transilvania si
nu numai, ea fiind forma ce s-a impus pfna in perioadele recente. in zona imediat invecinata,
toponimul se regiseste sub forma Sdliste in hotaral actualei localititi Salistea (f. Cioara)”, pe locul
unde a existat vatra fostei localitati Archis, disparuta in cursul evului mediu, Este de subliniat, nu in
ultimul rnd, traditia puternicd ce s-a pastrat in legaturd cu vetrele vechi ale satului Balomira de Camp,
‘mai slab reliefatd in alte Locuri de pe Valea Cugirului si nu numai.
1.16. Sanger (Vinerea).
in hotarul nordic Ja localitafii Vinerea, la vest de albia rdului Cugir intélnim toponimul
Sanger. Sub acest nume este cunoscuta o portiune din lunca Cugirului, imediat dupa locul numit
Lacuri. Pentra a avea un punet de reper mai sigur, precizim c& zona se aflé vis-A-vis de locul
7 Veri pentru prsic, mal pe lrg, la Horedt 1958, 109-131; Tiplic 2002, 148-168,
” Daicovicie 1964, 120, Homorodean 1980, 53, 83, 8687, 108; Ferencei 1983, 181; Daicoviciu et alia 1989, 206
aroslavschi 1998, 30, nova 16.
Ferenczi 1983, 179,181.
* fareslavschi 1993, 30, nota 16.
8 fonescu 1998, 127-130.
% Ve o discuie mai ample, de dat recent, la Ursan 1995, 10-11
Jordan 1980, 257-258; Homorodean 1980, 31; Ursan 1995, 10,
™ Toponim atestat pentns intia oar la 1354 In zona Sibiului, In forma Seelyste (cf. Bucur 198, 65).
” Bercu, Berciu 1949, 33 132 CRISTIAN IOAN POPA.
Tabaraste, la stanga soselei actuale Cugir-Sibot. Ceea ce ne-a determinat sa discutim acest toponim,
este faptul c&, potrivit traditei, aici s-a desfasurat un episod important din lupta de la 1479 de pe
Campul Paini, in urma caruia pe cdmp era atdt de mult sAnge fncat locul a primit numele sugestiv de
Sanger, nume plstrat pand astizi, fra nici o leeatur’, considerim, cu arbustul de esenta tare sdngerul
De altfel, A. Bonfinius, contemporan cu evenimentele, ne relateazA ca a auzit de la cei care au luat
parte Ta lupt c& “pardul care curge in mijlocul c&mpului (evident Valea Cugirulu, n. a.) era amestecat
eu sainge™.
1. 17. Tabaraste (Vinerea).
Un alt toponim, deosebit de interesant,legat de etapa pregatitoare luptei de la 1479 este cel de
‘Tabdrdste", din hotarul Vinerii. Toponimul desemneaz& un bot de terasd aflat pe malul drept al vaii
Cugirului, dar, conform spuselor unor siteni din Vinerea sub acest nume este cunoscutd io bund parte
dintr-un platow aflat ceva mai la sud, inspre zona de deal™. Locul este inconjurat pe trei din laturi de
pante abrupte, fiind ugor de aparat. Coroborand observatiile de teren cu toponimia, la care adaugim
informatiile cronicarilor medievali care pomenesc despre ridicarea taberei Iui I. Bathory in apropierea
Jocului luptei, sporim eforturile fn directia cunoasteriilocului unde a poposit voievodul transilvanean,
Dacd Iuim in calcul si considerentele de ordin strategic, locul numit Tabdraste avand 0 pozitie
excelent, cu vizibilitate asupra unei zone fntinse spre Orastie - direcfia din care se astepta dusmanul -
atunci credem cA nu gresim plasfind aici locul unde gi-a avut tabara I. Bathory. Intrucdt respectivul bot
de terasa oferea posibilitati restranse totusi pentru a adaposti un numar de osteni de ordinul zecilor de
‘mii, ne exprimim opinia cd grosul ostirii si-a avut tabira pe platoul Tabardste aflat putin spre sud.
Astfel se explicd si prezenta a dou’ toponime similare pentru desemnarea unor zone diferite ca
‘morfologie, dar legate de un eveniment comun,
Un loc numit Tabara / Taboriste (Taborhely) il purta, potrivit lui Leopold Nagy, si un mic
deal de la Ordstie, despre care traditia consemneazi ci a fost loc de popas pentru Pavel Chinezu
‘nainte de batilia de a 1479". De asemenea, toponimul Tabdrdste il intalnim, in vecinatatea, din
hotarul Tartariei, desemndind un fragment de terasd similar.
1. 18. Valea Bisericii (Vinerea) ~ Pe latura sudica a botul de terasd pe care se afla ruinele
vechii_biserici sisesti de pe Dealul Muntenilor / Ruinele Bisericii wece un mic pargu numit
semnificatiy Valea Biserici
TH. In cea de-a doua categorie am inclus toponimele:
IL. 1. Grochile (Vinerea) - toponimul desemneaza 0 portiune din livada situata vis-A vis de
gara C.F.R. din localitatea Vinerea, pe locul respectiv gasindu-se vestigiile unei asezari datand din
secolele I-IV p. Chr.
Toponimul poate atrage atentia, din punet de vedere arheologic, prin sensul pe care acesta il
Poate avea in uncle situafii. Astfel, I Tordan semnaleaz’ numrul mare al cazurilor in care toponime de
genul Gropile, Gropifele, Gropani au frecvent, in vorbirea popular, sensul de mormant™, Nu este
exclusa posibilitatea ca in cazul de fafS pe locul respectiv sa se fi practicat inmormantiri intr-o epocd
anume i urmele avestora sa fi generat toponimul in discutie
IL, 2. Halm - desermneazi 0 movilé de pmént aflatd la hotarul dintre Vinerea si $ibot, in plin
camp®. De asemenea, tot prin Halm este desemnat si locul unde se unesc hotarele localitifilor Calene,
Saliste si Mugesti, din zona montana, atestat documentar, pentru intdia oari, la 1563 sub forma Holm
(?), iar apoi la 1766 Helmu’”
© CSDTR 1968, 493.
© Pentru toponim, eu semnificafia “abil militar8”, veri Jordan 1963, 311
° Herlea 2002, 183,
© Hiescu,Istrate 1974, 62, 78; Dimer 1986, 412,
™ fordan 1963, 29. Un exerplu in acest sens in constituie cazul de la Hapria, unde in locul numit La Groape sa
sdescoperit un mormint din epoca romana (Mitrofan 1964, 99)
La M, Homorodean toponimul Gropile apare, pe Valea Gradist, doar cu sensul de “loc gropos", "groapa,
“adancituet (ef. Homorodean 1980, 147),
* Potriittradifie,intlnté la locuitoré Viner, aick se spune e& “ar fi stat odatd Traian”: B. Vulcu semnaleazi
{oponimul Haim in hotaral Sibotului(Vulcw 1968, 638), fast nu stim dacd este vorba despre cel amintit de noi la grania cu
Vinerea sau reprezinta all, deosebit
* David 1968, 15.
Florea, lonas 1988, 348,
Cu termenol de fimuri erau desennnat si stpii de beton care formau vechea grantl din Carpafii Meridionai in
zona Poiana Muieri, la sud de ertoriul Cugirului; vezi Pavelescu 1988, 562 Din toponimia Vaii Cugirului 133,
Din punct de vedere etimologic se apreciaza, in general, c& toponimul are la baz forma
maghiara halom (= movil’, ridicatura mica de pamfnt), desi a fost propusa si o filiatic din slava
veche"™
{in ciuda plasavii movilelor de pamdnt amintite exact pe linia de hotar a unor ageziri, acestea
pot reprezenta si morminte turnulare preistorice. in documente, sunt pomenite o serie de movile
scaunl Or8stiei, ce sunt refécute sau ridicate din nou, fne& din secolul al XV-lea, intr-un act datat la
1486, Atunci apar mentionate si movilele de pe rama vestica a spatiului nostru.
in spafiul invecinat, toponimul Halm apare la granifa localitatilor Beriu / Tamagasa / Orastie
(Halm / Halmul Beriuluiy”, Romos” si Aurel Viaicu (cu formele Démpul Halmului; Halmu Tomi;
Halmul Jigoaii)”. Sub forma Holm apare in hotarul localitatii Pianu de Jos”, Termenul de gomild, cu
referire la acelasi tip de monumente, folosit cu predilectie in zona Banatului, este cunoscut la
Romosel”
IL 3. Obreje (Balomiru de Camp, Vinerea, Sibot, Sardcstiu, Bactinti) — in localitatea Vinerea
You might also like
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeFrom EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeRating: 4 out of 5 stars4/5 (5814)
- The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreFrom EverandThe Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreRating: 4 out of 5 stars4/5 (1092)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItFrom EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (845)
- Grit: The Power of Passion and PerseveranceFrom EverandGrit: The Power of Passion and PerseveranceRating: 4 out of 5 stars4/5 (590)
- Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceFrom EverandHidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceRating: 4 out of 5 stars4/5 (897)
- Shoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeFrom EverandShoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (540)
- The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersFrom EverandThe Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (348)
- Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureFrom EverandElon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (474)
- Her Body and Other Parties: StoriesFrom EverandHer Body and Other Parties: StoriesRating: 4 out of 5 stars4/5 (822)
- The Emperor of All Maladies: A Biography of CancerFrom EverandThe Emperor of All Maladies: A Biography of CancerRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (271)
- The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)From EverandThe Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)Rating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (122)
- The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingFrom EverandThe Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (401)
- The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyFrom EverandThe World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (2259)
- The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)From EverandThe Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (98)
- Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaFrom EverandDevil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (266)
- A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryFrom EverandA Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (231)
- Team of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnFrom EverandTeam of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (234)
- On Fire: The (Burning) Case for a Green New DealFrom EverandOn Fire: The (Burning) Case for a Green New DealRating: 4 out of 5 stars4/5 (74)
- The Unwinding: An Inner History of the New AmericaFrom EverandThe Unwinding: An Inner History of the New AmericaRating: 4 out of 5 stars4/5 (45)
