Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Radu Creteanu. Culele Din Romania.

    Uploaded by

    Tutulescu Ion
    280 views21 pages

    Original Title

    Radu Creteanu. Culele din Romania.

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    280 views21 pages

    Radu Creteanu. Culele Din Romania.

    Uploaded by

    Tutulescu Ion

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 21
    noastre RADU CRETEANU SARMIZA CRETEANU I. NOPIUNI GENERALE CULELE $I ARIA LOR DE RASPINDIRE Cei ce pleac& la drum, insuflefifi de doringa de a-si cunoaste fara, si apucd de-a lungul vreunei vai a Olteniei sau a Munteniei apusene, vor fi mirati, desigur, cind unéori, le va risiri in fata ochilor 0 clidire inalta si albi, cu zidurile strapunse de metereze, ce pare rupta de vremurile in care traim. Intr-adevar, 0 dat& cu haiducii, mai ales o data cu incursiunile pridalnice ale cetelor de turci de pe malul drept al Dunirii, an disparut in mare parte si culele aflate pe aceste locuri. Mici cetifi croite la dimensiunile si pentru nevoile de aparare ale unei familii, ele au trecut treptat in uitare. Totusi, numarul culelor aflate er incd in fiinfa este destul de mare pentru ca, folosind si datele Privind citeva exemplare de curind dispirute si cunoscute docu- mentar, si fie posibild definirea trasiturilor lor caracteristice, conturarea ariei lor de rispindire si formularea unor ipoteze asupra originii lor. Dar s& c4utim mai intii a preciza infelesul cuvintului cul’. Termenul deriva de la cuvintul turcesc ule, care inseamnd turn. Dup4 cum este bine cunoscut, turnurile au jucat un rol din cele mai insemnate in arthitectura medievala din in jume ca elemente fortificate fie in cadrul unui ansamblu, fie ____tzolate, cu dublul scop de apirare si de veghe. In subsidiar si cu faracter mai mult provizoriu, ele puteau fi uneori si locuite, n limba veche, cula insemna prin urmare turn; apoi, prin cladire iy Are win aay stititoare. Deci, cula este o locuinfi intiritA in forma de cninficcetate”. Caracteristicile principale ale acestui 4 f Sint existenfa unui parter inalt, masiv, luminat nba’ prin deschideri foarte inguste, precum si a une sciri interioat! de csc hte diertsle ‘vet “ lle au fost gi mai sint inci rispindite in tatregul spa Balcanic, cu preciidere in Serbia si in Albania. fn fe eee le se intiluese aumai in regiunea de dealuri a Oltenici $i 1 jadeful Arges. Alttidata, aria de rispindire a culclor se tntiade FL giipra zonelor de ciupie adiacente, pind citre Bueuregtt Goa Dentte motive asupra edrora vom reveni, culele din regiunea $5, mai pufin numeroase de ta inceput, de allfel, au diewest mai ae decit celelalte, In urma dirmirii — in zilele a Ruspiltimelor dou exemplare din regiunea de cimpie, cule tie Redomira-Dolj si accea din Frasinet-Teleorman, ‘cel dorian sy irises ee din Romania le Vor afla numai colindind jade Daly cae et Com, Precum sf partea de nord a judejelor Pal oi Mebecie ile principale ale acestor pitoresti melea. gir multe ori pe locuri fnalte, amintind de vech] ‘Supraveghiere side apirare, apar de la distanta culele MOMENTUL St CAUZELE APARITIEY CULELOR abia la tnceputul ‘veacat tirii primelor cule di , acini al XVI le din Romania , descoperil Sheolophe at 8 Butea ft orietnd rhs ott ri ane = est shave ace A al Pete ath pe, UC, 8 anterioare anilor IGS gg arguime c& nici in cursal ellitset ane Gene Rett a ale - Tia Oiteniei si tnapoi Ia Bucuresti, nici ca prilejul refugiuin’ sim fn plrfile Cimpulungului din antl urmiitor, Paul de Alep nu menfioneazd existenfa yreunei clidiri prezentind caracteristicele tine! cule. Faptul ci atenfia acestui levantin cult, hipersensibil a tot ce este monumental si izbitor, ma a fost refinutk — en excepfia cuxfii din Brincoveni —de nici una din nenumiratele ‘curfiboicresti fn care a poposit sau pe Ting care a trecut in cursal ungului siu periplu prinpatria culelor, indick, dup’ parerea noastri, ci foarte probabil locainjele acestea nut prezentau nimic neobignuit sub raportul formelor arhitectonice. ‘Trebuie, in sehimb, relevatd existenfa, inc’ din prima jumatate a veacului al XVII-lea, a unor case boieresti la care rosturile chiar uncle trisituri caracteristice ale culelor se gisese deje Prefigurate. Momental coincide cn agravarea dominafiei otomane in firile romane, dupa tentativa de eliberare national a ini Mihai Viteazul (1599-1601) 5i, 0 dati cu aceasta, ew slibirea autoritifii de stat, fapt ce a avut ca efect instaurarea unei stiri generale de nesiguran}i, de teamé, resimfiti indeosebi fa regi- tinea de sud a farii, care era supus% presinnii directe si permanente ‘a pajalelor de peste Dunare. Dupi o perioadii de relativ rigaz prilejuiti de politica infeleapti a Ini Matei Basarab (1633-1654) = ajuns inst a domnie, si nu uitim, numai ca sprijinul lui Abaza Pasa de la Silistra —dezordinele si pericolele de tot felul au sporit in timpul riscoalel seimenilor din amul 1655, care a provo- cat moartea tinui numir insemnat de boieri, si mai ales in timpul cumplitel invazii turco-titare din anal 1658, incheiaté cu robirea fa mii de romani din toate clasele sociale. Slibirea puterii cen- teale si consecinfa ei inevitabild, anarhia, au silit pe boieri si-gi intixeasci curfile, ameninfate de nivilirile otomane. ‘Acestea sint imprejuririle care au determinat aparifia acelor clidici boieresti intrite, premergitoare culelor proprin-zise, clidiri caracterizate printi-o modificare esentiall fafa de cascle Doieresti anterioare: iesirea la fafa pimintului a pivnifel boltite, construiti pind atunci fa subsol, si transformarea ei intr-nn parter inatt servind ca beci, stripuns de metereze si deci usor de apirat, peste care se ridica partea cladirii rezervati locuinfei. Yn aceasta faz insi — cel putin la cele citeva exemple cunoscute de noi, pe care le vom infifisa cititorulti in eapitolul urmator — scara de acces rlimine inci exterioard, planul continni si fie pro- nuntat dreptunghitlar, iar peste parter na se inilfja — pe cite stim — decft tin singur etaj. ome eee Pejogent em Gin im ao fiiacu % Srogtent #4, SSEVERIN > 5 sag Matra iis Strehaia © cute rants A tase-cvle H Cole depute ] T OSinaia { Vtenitde Ment Siam. e smidtventiide sus Myoren'\ ae ee OO RVR sigoeri ( Bee Ue Ue Ghee Re To 3 a ae! maj de aceste forme premergitoare, aparifia Ja incepntul pect a SArTi-lea a cilelor. cu forma pronungaté de turn si Mi scare interioark — miodificiri ce implied sporirea funcfiei de intirice tn detrimentul exigenfelor de spafiu si de confort — capitt valoarea unui adevirat salt evolutiv, a unel adevi- fate ,mutafii”, Totodati, cei pe cate, incepind cu veacul al XVut-lea, i aflim construind cule na mai stnt seprecentanfii mari boferimi — Buzestii, Glogovenii, Bujorenii, autorii casclor-cule din veacul anterior —ci, in marea majoritate a caz Jrilor, boierii maranpi de fara. Se poate vorbi, ajada: Iuare, citre tnceputul veacuful al XVIT-lea, a funcfiei {ntirite ale marifor boieri de citre cula specifies miei boierimi, preluare determinati de transformiirile petrecute in acea peri- cada in viata social a Tirii Romanesti. ‘Intr-adevir tncepind din veacul al XVII-lea, i mai cu seam’ de Ja instaurarea domniilor fanariote in Tara RomAneasci (1716), in lupta aprigi si sustinuti ce trebuia dusi pentrn obfinerea dregitoriilor si a minoaselor contracte de arendare a veniturilor firii, marii boieri se trag din ce in ce mai mult spre Bucuresti si Craiova, fisindu-si mosiile in seama epistatilor sau dindu-le in arendi. Vechile forme de viaja stat menfinute insi de masa boiernasilor de fari, In cursul veacului a! XTXlea, se vor alt- tara acestora adoptindu-le modul de viafi si clidind 1a rindul Jor cule pe mosiile prossplt agonisite 51 uncle elemente mai intreprinzitoare ridicate din rindurile firinimii prin slujbe, arendiri de mosii, exploatiri de mori si de cfreiumi, dar mai ca seami prin comerful de vite cu Austria. TNELUENTA FORMELOR ARHITECTONICE CONTBMPORANE In ceea ce priveste rolul pe care anumite forme arhitectonice contemporane fl vor fi avut tn aparifia culelor, controverse des- tul de aprinse au opus, la tnceputul veacultsi acesta, pe cei care — mai mult din intuifie si firX a fi sesizat mAcar implicafiile formelor athitectonice premergitoare mentionate mai sus — susfineau caracterul ,nafional" al enlelor, acelora care, in frunte cu Nicole Torga si Al. Tzigara-Samurcas, afirmau ci acestea pee 2 ee ee din Baleani. ,,Boie- i i, si nu j, at luat exemplu de Ia tureii duntireni $i pentru nevoile apiririi si-au fficut astfel de case", enunte Nicolae Jorga incd din 1906, Tntr-adevar, existenta unor cladiri _ foarte aseminitoare culslor aoestre si purtind acesasi denumire) 0) < atit in Bulgaria si Serbia cit si in Albania si Macedonia (unde se pare c& ar fi fost introduse din Asia Mick gi din Persia), nu poate fi contestatd, iar faptul ci 1a noi culele se afli aumai tn zona limitrofa cu Bulgaria si cu Serbia constituie un argument puternic in sprijinul originii lor balcanice. Teza Ini Torga a fost, de altfel, adoptatil fart tezerve de mai tofi cercetittorii ulteriori. $i totusi aceastt teztl, cel putin formulaté intr-un mod atit de categoric, picituieste tntructtva, dup plizerea noastr’, prin faptul ci nu fine seama de o serie de realitifi ale arhitecturii muntenesti, Firi a contesta posibilitatea ivirii unor interle- de stil in dezvoltarea locuinfelor intirite din Romani: si din Balcani, s-ar putea argumenta tot atit de bine ci accleas' prejuriri istorice, aceleasi exigenfe de antoaplirare a proprie- tarilor mijlocii au generat cliidiri similare 1a sud si le nord de Duniire. Folosirea unor locinfe tnalte in scop de aparate este, de altfel, de veche tradifie 1a noi, Putem aminti, astfel, intr-un trecut indepirtat, existenta locuinfelor-turn ale dacilor. Nu pot fi trecute cu vederea, de asemenea, descoperirile recente ale arheologului Dinu V. Rosetti in parfile Muscelului (la Susla- nesti, in 1959, la Cetafenii din Vale, in 1961 si I! » anume ale unor temelii de clidiri cu plan aproximativ patrat, datate din prima jumatate a veaculuial XTV-lea, al cdror rost exact uu a putut fi precizat pind in prezent,- Este, pe de alti parte, izbitoare aseminarea dintre cule 91 tipul de casi ffirlineasci fualtS din regiunea de dealuri, calificat de citre etnografi ca ,foarte vechi"': cu soclul lor de zid sau de bolovani, fnalt si stripuns de metereze, precum gi cu scara lor interioard de acces la etaj, aceste case — numeroase altidati in fntreaga zoni! subcarpaticd a Tari Romnesti, azi inst pe cale de disparitie—prezinti deseori infifisarea pronuntatd a tunei cule de proporii reduse, Retragerea frecventé, subliniaté uneori si printr-in brit, a etajuiui intial eulelor fat de par: ter — dispozitie athitectonic& al cirei rost mi s-ar infelege dact modelul cnlelor ar fi fost Inat talis qualis din Balcani, unde predomini dimpotrivi, elementele in consol — ar putea fi o re Iminiscenfa a soclulti de zid al vechilor noastre case de la munte sia rolului, poate, fnsemmat pe-care-l vor fi avat acestea in geneza culelor, 4 ( influent asupra arhitecturii culelor vor fi avut, de asemenea, i unele construcfii in forma de turn, insi indeplinind alte Functii, ca donjonul cetafilor medievale, mumeroase mai ales in parfile Argesta (cetatea lui Viad Tepes de la Cipifineni, cctatea, Oratia de la Podul Dimbovifei s.a.), ca unele turnuri- deosebit de inalte si de bine intarite din aria de rispindire a culelor (turnurile mandstirilor Strehaia, Hotirani, Negru Voda din Cimpulung $.2,), san ca acel ,turn de veghe foarte mare gi fnalt®, remarcat de Paul de Alep pe dealul viilor din Tintareni, Oricum ar fi, se poate presuptne ch arhitectura culelor, ai crei punct de plecare trebuie cdiutat fn primal rind fn aceca a caselor boieresti intirite din veacul al XVII-lea, s-a dezvoltat in condifiile tor interferente cx edificiile contemporane simi. Tare, atit cu cele autahtone cit si eu cele de la sad de Dunire, Prin contopirea tuturor acestor elemente si prefucrarea lor iscu- Sit de citre megterii locali, s-a ajans citre tnceputul veacului al XVIlTea Ja alcituirea unui tip de clidire profund original, intflit numai fn Oltenia gi fn Muntenia de vest. PERIOADA DE INFLORIRE A CULEILOR Culele au fost ridicate de boierimea mijlocie si mica, ca loc de refugiu si aparare. ,,Boiernasii olteni, vizind primejdia ce-i agteapti — consemneard an izvor din vremies riscoalei lui Tudor -culele_ce avea pe la mogitle sicu_slugile intr-armafi ca sé se ane, vor-veni-asupra-le". Marii boieri, care nu se sta~ blliserd definitiv Ia oras, dispaneaw de mijloacele necesare peutin Iintrefinerea nor girzi permanente de oameni tuarmaji, ar niuji indeobpte, tn jurul anor curyi tutinse i bine tntirite, 4 cele ain Bengesti i Bileesti (Gorj), din Cofofeni (Dolj), dia esti (Vilcea), iar in Muntenia curpile iui Constantin. Brin coven, ale Cantacuzinilor, Filipestilor .a. nefiind deci nevole 4 constmicascs Jocuinte de tip cula. Pentru motive cu totul ae hea nu-si cladea cule, neavind ce apira, Ia ais prime) el nivalirilor, fdraaii fnedreaw fu carul ca boi membeii aimntl; Mile de zestre $i merindea, scapiad, dupi obicelul pi- int, prin fuga in padure. Cisufa din bine san din nuicle, decd @ reeltent ari, o cidieau din non cu jurafa i : culele apar ca expresis ii. de apiirare in tira ine ae ue a a Te Deekete oT ee jamne Jui 1801—1802 si 1806 ale pasalei din Vidin, Osman Pasvan- Oglu au zguduit adinc Oltenia, lasind urme pind in ziua de astizi in legend’ si in graiul popular. Carenja administrafiei fanariote impinges fatal clementele mai fnstirite si mai indriznefe ale populafiei rurale s% fac faf4 situafiei prin propriile lor mijloace, yFolosind asemenea case intirite, prevaeute cu elemente rudic mentare de apirare, acestia ax putut si reziste unor bande care nu cratt inzestrate eu puternice ame de foc", Tar dack dezvol- tarea culelor a fost deosebit de intensi pe paimintul Olteniei, faptul se datorear 5i supravicfairii fn aceasti parte a aril, ca forfii activa, creatoare de forme de viafa, a paturii sociale a carei locuingi specifica a fost cula. Cact procestl de acaparare a proprietafii mici gi mijlocii de citre marea boierime si de catre tagmia proaspefilor imbogititi —greci, dar si romani —a fost cu inceputuri mai vechi tit in regiunea de cimpie fatd de aceea de deal, cit si in Muntenia fati de Oltenia. Tn regiunea deluroasi a Olteniei, mica boierime de pe Motru, de pe Jiu, de pe Gilort, Oltet si alte vii sa mengiimt cu indiritnicie pe suprafefele ef de pimint, fnilfind.cule pina in vremea Ini Tudor Viadimiresca, uneori —‘ca la Siiacu si la Ereea — chiar si dupi aceasta, Tucheind aceste considerafiuni asupra rostului si dezvoltirii culelor din Romania, ajungem la concluzia cd ma intimplitor si nici prin imitajia'servila a formelor arhitectonice din farile vecine va fi Iuat nastere acest tip de mic locuinfé fortificats. Reacfia prin autoapirare a boierimii marunte de fard fafa de atacarile bandelor de jefuitori turci oglindeste firea prin excelent independent’ si dita a populatiei din bazinal Oltului si al Arge- * sului. In imprejurdiri simulare, boierii moldoveni si buzoieni se inchideau impreund ca ,casa" lor in dosul zidurilor inalte ale mi- iistirilor, pe cind spiritul de organizafie colectiva al populatiei din Transiivania a dat nastere paternicelor cetifi firinesti in care i se refugia tot satul. FORMELE ARITECTONICE Din descrierile ce vor urma reiese. Bee ee i infafisare, culele prezintd anumite caracteristici de plan si de_ a eee cee ale) vant Ele sint de plan pitrat sau aproape pitrat, cu Iungimea laturel cuprinsa intre 5—6 m in exterior la exemplarele cele : ni (cula din Siiacu, fosta culii din Frisinet) $i 10—12 m la cele mai tari (calele din Gurtioara, Mildaresti—Greceant si Piatra Albi Cernefi). Zidurile, grouse de 0S0—1 m, sint construite din irk midi san din piatra si ckrimidy, tencuite si vimaite in lb, Clidirea se ridicd pe tei nivele: parter si doud etaje, Parterul este ocupat, in afari de silija de intrare, de un mare beci, destinat pastririi Proviziilor si a uneltelor, precum si eventual, in caz de primejdie, adipostirii viteloc, niciodati tnsi locuirii, Zidurile parterulni sint stripunse numai de deschideri foarte fuguste in exterior gi sult evazate in interior, in chip de metereze, pentru a eats folostea lor sila traul ex puyea. Cee Gout ctaje euprind incipe- de locuit, tn namir de una pind la patru de ficcare nivel dupa irimea culei, precam si seara de acces, intodeauna interioam croiti din birae de stejar prinse in perefii casei scirii. Metereaz aseminitoare acelora de la parter strapung zidurile cladinii 1a tnalfimi si pe directii variate, mai cu seama in dreptul scirii si camerelor de la ctajul intii, Decoratia exterioari a culelor este Sobri, reaumindi-se de cele mai multe ori la mari pasourl arene, uunghiulare cu colfariletesite,adlacite in id, care tna tare in rel regitre corespunzind nivelurilor interioare ae addi, Despite Bisa pester Fi clajul Tati este deseori subliniats ee 2 areas 2 cludiril este tntregitl fa etajul superior euprinde si un vast cerdae, Jbtotdeauna til: od intaga ungine adel pet comstituind tote ott imbia ta tihni si unde stipinul putea supreveghes ovat! 51 U2 punet de veghe a i putea surprinde la timp ivires pg tent Mctivitatea capil Huenf a prispei caselor fariuesti si a mere ae cerdacul coustituie’o prety culefor oltencsti. In schimb, oricit de bine intirita ar fi fost prin numeroasele metereze ce-i strapung parapetul, aceastd incipere semi-deschist constituia un punct iI in caz de atac. De aceea, departe de afi, conform opinici curente, un element specific arhitecturii culelor, cerdacul culelor oltenesti_trebuie socotit ca o concesie facuta

    You might also like