Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Josef Kirschner Arta de A Fi Egoist

    Uploaded by

    Valentin Radu
    2 views55 pages

    Original Title

    Josef Kirschner Arta de a Fi Egoist

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    2 views55 pages

    Josef Kirschner Arta de A Fi Egoist

    Uploaded by

    Valentin Radu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 55
    ss pat ez in ceneratcu nest e sale. Dac presupune int ck cell rar reapest Aksumite granite terior, sina in nd tal Suntem eu toi expo mee atcuron. Ali iecared Sine acapareze pe dari feritoril nose eto eliciente de care se folosesc sunt supuneres, sabes noose prin insines lors adementea, A secunoase aceste metode este prima condiie pentru apararen cu ‘succes a teritoriului nostru. 7 ‘A dous cori important const in dispniiltaten dea ne apr eu hotee dea reunfa ml degra a unfucr deit nels sane el pe emer ela Cini exeeacd acest premise se pote ft onc deo strategie de aprare care const din wrmatarele E iecare om are nevoie de un teritorit propriu in care 1. Semnalizafi atacantului cd sunteti gata de apiare, 2. Dati-ide stire atacantului tn ce condiié sunteti gata # incheiafi un compromis cu el 3. Renunfati mai degraba la ceva decat si va Lasati santajat cu acel lucr Fiecare om it are tertoril propriv, acs teritoriul propriu. posesie bucata cu bucati Fiecare om igi a apird, il iau alfi Printre specialist in stingele naturi exsta uni care spun: nw foamea si dragostea sunt cele mai puternice forte motrce ale comportamentuli nostru, ci teritria Noi, profani, care mergem pe pint si nu peste nori clin cerulstinfelor vrem desigur si Iasim in seama savanilor si se certe in urmitoarele decenii pentru stabil care dine opin este cea cores Patem si tragem, ce‘ drept, cteva conchuzii practice din cbservafilesavanfilor, Antropologul american Robert Ardrey, de exemphy,spune: Oma si animalul sunt supus in egal masurd con- stringer teritoriulu lor. Acesta le furnizea7a tet im- pulbur vitae fandamentae. in primal ind: posbilitotea Si se idetifice cu cova mai mare sf mai trainic deci sunt ei. In al doilea rind: sentimental de siguranfa Sin at trelea rind: imboldul de a continua si triiasc.” Andrey afi si: masta const, ce exemple, expli- caia ct aparitoral unui teritoriw au este ipsit de sanse te superior ca fort.” nici vizavi de un atacant care fi ‘Coea ce nu inseamn’ deci nimic altceva decé care este constient de teritoriul lui poate 8 prinda forte absolut nebanuite cind trebuie sa sil apere Este un aspect pe care nu ar trebui sil pierdem din seam vedere, Dar si ne ocupaim mai intai cu ceea c teritoriu, Este desigur pimantul pe care trim. Este Tocuinga noastr’, casa noastr’, ca si masa noastra de lucru, Este ins’ ~ si anume intro masurs mult mai mare ~ si ceea ce alcatuieste personalitatea noastea de 140 Jose Kirshner sine stitatoare. fy aceasts epocs fn care tindem cu totil Sa supraestimam nemasurat proprietatea material, uptam nebuneste pentru jobul nostru, pentru ceva mai multi bani, pentru masina sau pentr pozitia noastra sociald. Dar, aproape fara contraaparare, kisim si ni se ia niste propriets{i mult mai valoroase, cum ar fi timpul 5 Fericirea privata, libertatea si dezvoltarea propriei noastre persoane, Insa exact acesta este domeniul in care se decid lu- crurile esengiale ale vietii noastre, De aceea este necesar i apa constiengi teritoriul personalitajii noastte. Si-1 delimitim, si-1 prevedem cu palisade si s8 veghem, inarmagi pand-n dint, ca nimeni sa nus patrunda in el, pentru. a ni-l acapara, Face parte dintre marile iluzii ale multor oameni si viseze despre o lume pasnics, in care fiecare iubeste si apreciaza pe fiecare. Realitatea este insi eA fiecare invi- diaza pe flecare, incearcd s3- exploateze gi 58 ,pund mana pe el”. Este indiferent din ce motiv, sub ce pretext si cu ce trucuri ar dori si-siatinga scopul Suntem mereu asaltati de zeci de agresori. Fiecare vvrea i patrunda in teritoriul nostru, si-si traga de aici folosul pentru el si s& ne ia in posesie bucati cu bucata Metodele lor de actiune care promit cel mai mult succes sunt supunerea, slabirea noastra prin insinuarea lor si ademenirea, Daca nu suntem inarmati impotriva lor, nu avem sanse si ne opunem timp indelungat atacatorilor. Atunci ascultim, inainte dea ne dezmetici, de porun- «a lor. Ne subordondm etaloanelor lor. Cumpirim ce ne 8 ei, fard sa {i verificat mai inainte produsul dupa criteriul folosului siu real. fi lism si g’ndeasca in locul ofe Metoda supunesit 1 nostri, si preia rispunelerea in locul nostri. Curand nu mai suntem noi ingine, ei supuse organe de executare a) intentiilor altora. Ce ne mai ramane dupa pierderea independenei noastre este bucuria fafa de bundstarea exterioara pe care ne-am dobindito, Dar si aceasta ne apartine numai atat timp edt Ie convine altora Sigur cine asteapts mai mult de la viafa sa trebuie s& fie inarmat pentru a-si apira teritoriul. Primul pas const in cunoasterea metodelor atacantilor. ne putem considera mulfumifi cu asta. Dar Metoda supunerii Supunerea este, fari indoial8, cea mai agresiva dintre toate incercarile de a pitrunde in teritoriul nostra. Fi ind abstractie, fireste, de violenta pe fal, care cere la randul ei o cu totul alts strategie de apsrare decat vrem si dezbatem aici Formele convietuieii democratice au modificat in ori- ce caz.exercitarea violenei pe fat. Sau, altfel exprimat: au umanizato. Apiritorulu tot fi mai rimane o sansa sii apete teritoriul si si-giasigure astfel un spafit vital propriu, Ceea cei face totusi pe multi oameni sa se indoiasca de acest sistem democratic al conviefuirii este incapa- citatea lor de a se folosi de marea sans’. Fi vorbese, ce- rept, firs preget de libertate, dar nu fac nimie alteeva decit si astepte pana ce le-o da careva. Dac’ au recu- noscut in fine lipsa de sens a asteptarii lor, mu caut si se ajute singuri. Nicidecum. Se refugiaza mai degral wea Josef Kirschner ea mai comoda dintre toate posibilitile: i acuzd pe alii, Se ambaleaza autocompatimindu-se intr-un mod Steril in loc sa-si spuna: ,Libertatea mea personala in: cepe de la mine insumi, Nimeni nu este dispus 88 mio dea de bunsvoie, Fu trebuie s ‘Trebuie sA mi-o creez singur si trebuie 8 0 apar cu hotirice” Orice sistem in care tim, fie micul grup saw marea societate, poate functiona in dous modalitai + Fie autoritar, adica atunci cand cafiva oameni, pin’ la numa, exerith puterea,careia tof celal lise supun, Nefiind ins neapirat necesar si fie constrangi 8 0 facd. Majoritatea oamenilor sunt ‘mai dispusi si se subordoneze unor autoritafi pur temic. li scuteste de efortul de a judeca singur + Fie domneste un cmp de tensiune intre atac $1 aparare, individul pastrandu-piteritoriul dezvol- tirii sale personale si apardndwsi-limpottiva in- cercirii de supunere. In acest fel el exerciti un conteol permanent asupra autoritailor. Aproape oricine ajunge in vreun fel in pozitia une autoritii sau la maneta de comand a unui sistem tinde sapuns pe ali cu puiterea ce ka fost dat Strategia supuneri arata in felul uemator: * Atacantul teritoriului personal al unui individ trebuie si defind fat de aparator o pozitie de putere. + Aparatorul trebuie 8 se gaseasc’ in pozitia de puternics dependents. + Atacantul trebuie si poata exploata pe baza po- Ziel sale de putere intr-un grad atat de inalt dependenta apaedtorului, inet apardtorului to si fac cova n acest sens, Metoda supunerii 13 {ise para cd supunerea este cea mai buna dintre toate solute posibile Instrumentul penteu realizarea acestei strategii este, dupa cum stiu cei mai mulfi dintre noi din proprie ex- ppetien3, santajul. Formula simpli cu care a fost el lega= lizat pentru uzul cotidian in toate domeniile viefii suna astfel: ,Dacdt nu faci cei cer, 0 sa-{iiau ceva la care fi" + Asa igi supune profesorul elevul cu ameninfarea Dac nu asculfi, primesti 0 not proasta”. + Parintit isi amenin(a copii, la rindul lor: ,Daca vit 4i retragem dragostea noastr*, Poate ca le retrag numai banii de buz casi cul 0 nota proast’, 0 nar, dar in fond care este diferenta? ‘+ Sofia isi ameningi sojul: ,Dac& nu ma tratezi bine, te fac de ris in fafa tuturor”. Saw ise refuza la pat, forma de-a dreptul clasicd de a santaja soul. + Politistul fl santajeaza pe condlucstorul auto: ,Daca dumneavoastra imi faceti greutati, eu vi fac recla- mafic. Asta vA costa atunci mult mai mult’ * Cine sta in profesie pe o pozitie ierarhic’ supe rioari il amening’ pe cel subordonat lui: ,Dacd mu vva indepliniti sarcina, firma trebuie din pacate si se desparta de dumneavoastea”, Este santajul cu variatiuni infinite gi mereu efieace cu care unul incearca sil supund pe celilalt. Cine nu si-a delimitat teritoriul si nu este pregatit s& sie apere va fi invins cu ajutorul acestui santa, 44 Josef Kirschner Metoda slabirii prin insinuare Sunt si oameni care vor sie ia in posesie far sa alba o Povitie de putere. Bi au la dispozitieo alta variant3, mai rafinats a Santajului, slabirea noastra prin insinuarea lor. Ea funcfioneaza in prineipiu in felul urmator: + Atacantul fi ofer’ aparatorulai ajutorul lui, Are Bri de el, se sacrified pentru el sau cel pusin da imptesia, Se face, in general, indispensabil in toate felurie *+ El reuseste astfel si se furiseze tot mai adane in teritoriul aparatorului fi objine increderea siti anihileaza dorinfa de apirare + Cu catia atacantul mai mult asupra sa din ceea ce este responsabilitatea victimei, ew atat mai mare devine dependenta acesteia. Dependenta creste prin comoditatea pe care o simte oricine las’ pe ali si se ingrjeasci de el + Cand aparatorul remarcd in sfirgit ct nt mai ia el Insusi decizile este de cole mai mult ori atat de Prins in Tagul dependentei, incat preferd si se resemneze. Acum se afl complet la mina celuilale si nu mai are forfa s3 se rizvtditeascd Aceasts metoda se poate derula ins gi astiel + Atacantul nu ofera el insusi ajutor, ci el se deelaré «a fiind cel care cauti ajutor, apeland la mila, ia- birea pentru aproapele si mérinimia aparatorulu + Apairitorul il ajuta si savureaza malfumit de sine rolul bineficatorulu. fi place atit de mult acest rol, incit astfel devine dependent. Dacit intr-o zi nu mai vrea 88 ajute, atacantal il va santaja cu re Motoda ademeniri 145 marca: ,Doar nu putefi fi atit de lipsit de inima s8 ima lasafi acum balks, Acum cind depind atat de mult de dumneavoastra”, Apirstorul se teme pen- tru imaginea lui de filantrop. Ca si nu ajunga sii se duct vorba c& este un egoist far’ inims, se lash santajat in continuare. Dup’ cum vedi, $i aceasta metoda este edificati Ia 1urma urmei pe principiul santajului, Poate inte-o forma ‘mai imblanzil8. Dar nicielecum mai putin primejdionss Pericolul ei ceosebit rezida in faptul cd este grew de dlibuit. El rezida si in nehotirirea oamenilor si in inca- pacitatea lor dea cintari consecingele aegiunii lor. Astfel, 9 serviabilitate aparent neimportants se poate trans- forma intr-o dependenga de lunga durats, Daca este de la bun inceput clar cd atacantul veea sit ne supund, ne aflim in fafa deciziei usor de recunoscut (oM&i supun sau mi pun in aparare?” Daci atacantul p3trunde totusi in teritoriul nosteu ct asigurarea: ,Nu ii vreau decat binele", ne simyim inda- torati fala de el. $i este exact ceea ce urmateste, Lozinca Iui este iubirea fafa de aproapele lui, Despre ea se poate sspune c3 nu rareori are urmari mai devastatoare pentra vaproapele iubit" decat daca il supune inte-un mod rnecamuiflat, Aici macar stim de la inceput cum stim, Metoda ademeni Ademenirea vizeaza in primul rand nevoia noastrd de prestigiu si Inclinatia spre competifia nelimitata. Cine 146 Joset Kirschner ‘rea fie macar pufin mai bun decat vecinié si eolegi lui este un teren deosebit ce propice Procedeul este destul de simp + Cineva vine sine ispteste cu promisiunea: ,Ce-i pot oferi i procurd adminafie si recunoastere Te evidentaza fats de ali + Noi credem in promisiuine si acceptim ce ni se oer, Ne creeaza o satisfatie de scurts dura + acd ne-am obignait cu ea, mat vem s ne evi= clentiem pugin mai mult. Asa cB suntem iris receptivi la alte oferte. Incepe o dezvottare ce nu Ja sfarsit. Excepfie facind situafia ind fi punem chiar nos capa Cine isi deschide tertoril acestor alacuri mu va mai decide curind singur in legit cu neveile sae. ELo st astepte si i vina un alt mesaj ateigitor, cu noi prom siuni s oferte Din efortul peemanent de a uema aceste mesajere- zultéo avalansi de indatorii, Trebuie st le indeplinim pe toate cc altminterideea noasts ci suntem cova ma dr mai fi susfinut Inacest tel, atacanpi ne-a ocupat terior cu ten- tile lor. Acum ei decid dupa bunul-plac asupra nevoi- Jor noastre. Granite scopusilr si dorinelor nonstre se stompeaza pent noi tot mai mult. $i total numai pent ci nis am fisat in prealabil acest granite La lupii arctci s-a observat c& 0 halts pos tertori de citea 160 de metri patra Din cand in cand, animalele adulte marche” granifete acest teritoriu Impotriva invadatoriloe Casi eines folosese penta marca aceste delimit rina Cum sa transformat mila in urd, numa, 14? Sper ca imi veti ierta modul de exprimare drastic, dar plastic, daci folosese comparatia: cine este supus ‘metodei seductiei nu trebuie sa se mire daca in teritoriul Lusi mulfiinvadatori se p... fra 88 ceaed vo (Cum sea transformat mila in uri, numai pentru cé o femeie nu a putut spune nu Existé mul}i oameni al caror jel suprem este sa fie in- dragiti de cunoscufii si rudele lor, de sefi si subordonati si, in general, de toats lumea, Dups cum urmatoarele cuvinte par, In genere, suprema laud’ cind caracte- rizezi pe cineva cu ele: ,Nu are dusmani, Tofi il ind sgesc”. Acelagi lucru este valabil cand spunem cuiva ca este amabil, aritor sau prevenitor. Nueste o intiimplare ci astfel de calitifi care nus spun nimi gasese recunoasterea semenilor. Caci ele insearnna a cineva care vrea si fie amabil, indragit si saritor nu este un pericol pentru alli. El este usor dirijabil, Poate fi uusor intimidat. Prefer’ si cedeze decdt si-pi apere teritoriul Asta inseamng ci cel care vtea Si fie indrgit simu poa- tespune nu" este 0 victim’ usoara a supunerii,skibiri prin insinuare si ademenirii, Teritoriul si sta larg des- chis, oricine este bine venit. il va imbragisa cu naivitate si pe cel mai siret atacant, pentru a se face agreat de el Si ce determina un om s8 aduci orice sactiticia per tru a fi indragit de alti? FI cauta protectie si siguranga Dar le cauta acolo unde le poate gasi cel mai puafin — la cceilalsi 148 Josef Kirschner Cine rea sa fie agreat de oricine si si mulfumeascat pe fiecare se va mulfumi cel mai puin pe sine insusi Asta se poate constata usor. Cici el nu stie ce-i convine hui cel mai mult. Nu are scopuri proprii, nu are un concept propriu pentru viafa lui, nu are un teritoriu propriu. Alfiii bau acaparat de mult Gine nu poseda un teritoriu propriu, cu care se poate identifica si care poate si-i confere siguranfa, nu are rnimie ce ar fi demn sd fle aparat. Pentru el cade provo- carea dea mobiliza toate forfele ca si se depageasca pe Acesti oameni sunt ceea ce am putea num masa devinteresat sas ,mimen pasiva, Ei mu sunt vu de ceili care se servesc de ei drept indivi, cj numai drept o canitate. Cineva care sie exact ce-vrea trebtie doar 88 vind si 8 le indice drumal. Ei vor maui Pentru el. Se sacrifes pentru acest scilali side lor. $i de ce? Intruct et insignia ideireferitoare la vita lor proprie pentra cate ar merita ca ois ie pe baricade Dac a spus cu céteva pagin in urm ci orice sistom functioneaza fie in cimpl de tensiune dint atac 5 apiare, fie utortar si un, putin la numa exert pruterea crea ise supun ,tof ceili“, atunci acest ‘oameni sunt toi ceili, In relafia for cu lumen din jut ‘hu se va crea acel cimp de tensiune util, de care are nevoie orice autorealizare cae satistace. Este de ines ci oricine vrea si se foloseascd de ali pentru elcautastiel ce oameni dependent, care opun fortrilor lio rezistong cit se poate de mich Muli prin vor copi cate se spun doc autorti Jor. Argumentul pe care-laduc este foarte adesea: $3 (Cum sa eansformat milan ue, numa. 149 invefe din timp sa se subordoneze, altfel vor avea mai tiiziu greutafi". Astfel de paringi nu prea vorbese despre sgreutatile pe care le au copiti care au fost obisnuifi de ‘ici cu subordonarea, Cea mai mare grewtate rez din pierclerea treptati a personalitai lor, pe care nimeni nu © poate indlura timp indelungat fara a fi prejudiciat. Se injelege de la sine e& acesti parinfi nu fac nimic pentru a-si invaja copili si se apere contra inabusie personalitifii lor, Ei cer supunere. Cearta este o rive tire care trebuie reprimata urgent. De fapl, cearta nu este rnimic altceva decat instinctul natural de a-si apaira teritoriul in faga atacurilor. Se poate spune: Apsrarea propriulu teritoriv presupune <8 fii dispus la confruntare, Aceasta dispozitie — indiferent in ce forms _ Stop, ce aici incolo nu ma mai subordone7, Stix singur ce este bine pentrw mine” ‘Am fost cu citeva sSptimani in urmé intrun maga- Zin cu imbriciminte birbiteasca, pentru a-mi cumpara fo pereche de pantaloni. Aveam o idee clara despre cum trebuiau 88 fie acei pantaloni. Asa ci m-am apucat si mii caut pe cei care mi se potriveau dintr-un bogat sortiment expus. Deodats s-a apropiat de mine un van- Zitor, cAruia i se paruse probabil ci scotocisem deja prea mult, a ciutat niste pantaloni si mi-a spus: ,Cred ca acestia sunt exact ceea ce vi se potriveste”. Lam probit. Imi veneau intr-adevas. Numai jos erat putin prea larg O simpli chestie de gust. Cand i-am aratat, vanzatorul a reactionat cu argu- mentul: Asta zicefi numai penteu ci nu suntefi obisnuit manifesta — este semnalul pentru atacant: 150 Josef Kirschner Dar asa e acum ultima mod, Oricine se respecti poarts Un exemplu, cum afi trait cu siguranta i dumnea ~voastt allele asemanstoare. Cieva incearcd st patrund prin metoda secluctiei in teritoriul propriilor noastee reprezentiri. Poate ci este un caz inofensiv. In realitate este insi una dint acelesituafii de zi cu zi in care se vede coc facem parte din marea masa celor care sunt dispusi si se adapteze sau dintre cei care isi apaes proprile ide Sigur ci vanzitorul doreste sl ascultim binevoitori sisi-i spunem: ,Bine, dacd asa-i acum ultima moda, atunci sigur ed-mi eumpar pantalonii”, Face 0 afacere rapid si capa repede de noi. este de fapt absolut eal ac’ pantalonii ne si plac apoi cu adevarat, Asta-io problem cu care trebuie s8 ne imped no in nile sae ani ce vin, atunei cénd purtim pantaloni Este si numai problema noastr daca ne lissim pus, de exemplu, de un gef inten postin care tocmai are nevoie ce cineva. Daca ne lism convins!impotriva pro- prilor noastre intengi, din pura complezenta, el seapa astiel de o grit. Noi poate neindeletnicim inst de acum incolo ani de zie cu ceva care nut ne place, care nu ne Implineste si care ne aduce, in loe de satisactie, numai frustrare Orice facem din complezenta fs de alii, cu toate c& stim precis ca nu este ceea ce ne trebuie nou, ne va duce int-o i greutai in plus orice cedare este pentrs orice ataator o incurajare ca data viltoare ss mai mule din not (Cum sa transformat mila fn ara numa... 154 In schimb, dacs ii sermnalizaji: ,Ce vrei aici o fi foarte plicut pentru tine, insi cu am cu totul alte idei“, atunel sti unde incepe grania teritoriului dumneavoastrs ‘mai accentuam 0 data: aly Scar putea, pentru a nu va face dezagreabil, si fi ocalit tensiunea pe care 0 acluce cu el orice refuz, Sar putea ca cedaind sa evitagi o cearta. Dar nu va Lisagi pustat de false sperante: spiritul dumneavoastra prevenitor se poate si fi rezolvat o problema a atacantului. Dar este posibil ea asticl pentru dumneavoastra ea abia si inceapa ett adevarat. VA pot ilustra pe baza urmatorului exemplu ce efect drastic poate rezulta de aici Cunose un cuplu care a Iuat-o cu circa zece ani in ur md pe mama sofului in locuinga. ,Pur si simplu nu pot si accept”, explicase soful atunci, ,ca mama mea si trebuiasca si-si petreacs sfarsitul viesii intr-an azil de Daitrani" Sofia fusese de acord. Nu dintr-0 reala convin- _gere, ci doar pentru ci nu voia si lase impresia ea se gan- deste numai la ea si nuiare inima pentru femeia bitrin’, ‘Aceasti mili s-a transformat intre timp in ura. Fa se amplifica de ani de zile sub amabilitatea simulat cu _greu, pe care acesti trei oameni gi-o aratd reciproc. Ea face zi de zi pentru fiecare dintre ei conviefuirea un adleviiratealvar, Femeia cea batrana se simte indatorati faj3 de cea andra. Dints-un gest de puri recunostinga si intrucit| vrea si se faca folositoare, se amesteca in tot gi toate. $i ‘nu poate injelege c@ in acest fel ocaled' mai ales pe nora) ei pe nevi Uneor, cind se aud noaptea 2gomote din dormitoral sofilor, Bitrina doamas, care sufers de insomnie, bate la as2 Josef Kirschner usa gi striga certafi cua?" Nora nut poate sa discute cu soful ei despre stresul psihic la care e supusd. Adic3, ar putea ea, dar neo face, pentru ca vrea si fie complezenti si fata de el. El insa, care nu este acasd in timpul zilei, ii simplified treaba. [i spune: ,Trebuie 88 ai rabdare, N-o si dureze 0 vesnicie” Sice face sofia? S-a obignuit 8 cedeze gi suferi. Doar ‘uneori, cdndl frustrarea devine insuportabila, cade atrapa complezen(ei si le marturiseste prietenilor: ,Stia cd sund ingrozitor, dar astept ziua in care soacra mea va fi in fine sub piimant. Atunci o si pot face in casa mea ceea ce vreau sa fac, faird Si trebuiasca si fin cont de cineva” Aceste fraze caracterizeaza un subterfugit la care se recurge adesea pentru a se scipa de confruntarea directa refugitl in speranfa unei rezolvari la care nu trebuie st contribuim singuri cu nimic. Nu este desigur exagerat daca afirm ci milioane de oameni se amagesc cu aceastt speranga. Cauza este incapacitatea de a lua in propriile maini apararea teritoriul lor. a intimplat ceva? Va pot ajuta? Va Cele mai importante dou premise de care avem nevoie pentru a ne putea apara cu succes teritoriul (Cei mai muli dintre noi au fost crescufi intrsun dezacord straniu. Baiatului i s-a inoculat: ,Nu fi las, poarti-te ca un birbat”. Pe de alta parte a fost insa educat sé nu fie obraznic, i-i respecte pe adulti si pe superiorii lui si si se poarte in general cum se cuvine. Fetele, la randul lor, Cele mai importante doua premise de care... 153 auavat parte: ‘0 fat nu face aga ceva’ Orice or vrea si insemne astfel de observati tismente, pentru cel vizat ele nu sunt un ajutor ca 88 se dlescurce mai bine in viata, Ba, dimpotriva, Ele declan- $e. Orice otcleauna cei mari stiu mai bine. aud neincetat:,.Lasi asta, potoleste-te, seaz8 o nesiguranfa si niste temeri permaner face, el este criticat Daca un copil se pune in pozitie de aparare fata de un adult, rezistenta sa este frinti cu autoritate brutala Razvratirea Iui este aproape mereu sortit’ eseculu Constiinja de sine it este inabusita in loc sa fie cladita crdmid cu cAramica, Nu-i de mirare daci igi gaveste de timpuriu refugiu in actiuni alibi, in supunere parents, autocompstimire, protest si fspienicie. Fireste ci aceasta este 0 reprezentare extrema a ucrurilor. Dar, sub o forma sau alta, fiecare dintre noi a avut parte in fond de aceasta educafie, Rareori este ajutat cineva s4 se cunoasca realmente pe sine la timp, sisi dezvolte propre idei despre vias sis le susfina in fala alltora, Majoritatea oamenilor riman la aceasta dezvoltare. Ei niu fac nici mai tarziu nimic pentru a se gasi pe sine si a-si gsi propriul lor teritoriu, Daca ne decidem si recuperim ce am pierdut sau omis, ar trebul sine cream ‘mai inti doua premise importante. $i ance: 1. Si fim dispusi sit ne apiiram iain dea vi dedica urmatoarelor rinduri cu intentia de a trage din ele foloase practice, ar trebui sa sti un 156 Josef Kirshner Iucru: aici este vorba cu precidlere de premisele pentru apararea teritoriulu duumneavoast Toate acestea nu 8 folosesc a nimic daca nu afi recunoscut pe parcurstal lecturit de pind aici necestatea dea va delimita teritoriul side a dezvolta un propriu concept de viafa, Daca asa tau Iucturile,atunei ar putea ca exemple unui basbat despre care as dori V8 povest Indemnur Acest birbat este de meserie postas. El triste cu sofia si cei doi copii int-un apartament detrei camer Salaril lui lunar este prea mic pentru a-sncropi din el chiar sio rama din acea bunastare care le pare altora indispensabil $i totus’ acest om poseda ceva ce- face probabil mai fericit decat cei mai multi dintze noi, care avem mai ‘mali bani, ma mult lux, anai mules influent gio pozitie social mai bund, Fl define eeva la care nu ar renunja entra nimic in lume. lar asta este, nt o's va vind st ere defi, interest siu de-a deeptul fantastic pentru lilies? Fapteste ciel face parte dintre cei tei sat patra ex- perfin lilieci recunoscufi in Eucopa, Chiat si naturalist specializai in acest domeniu din Uniunea Sovietica sunt interosagi de herve Tui, Este invitat la congeese, pentru ale relata acolo specialistilor despre observatile si cexce- Sore sale, Dupa cum va pute imagina, postastll nu a JnvifatnicioratsTimba lating la scoala, {ns cind a tea lizat intro 2 ed tot acesti profesor’ kar lua cu adevarat fn serios doar daci el ar putea arunce in jurul lui eu expres latinesti, sa insusit apeoape in joac gin timpul cel mai scurt cunostinfele lingvistice necesare. A ficut-o € aici s8 vs dea niste “Este vorba de ania, ns de aebusti (N.£) Cele mat importante dou premise de singur, cici nu sia putut permite un profesor de limba lating, Meriti sit luminam mai indeaproape acest punct lin cariera lui de expert in iliec. El studiase deci pe atc deja de ani de vile lliecii. Acesta era domeniul lui, era telul viefi lui. lar acum trebuia el, postasuil, s8. mai invere si latina? Si-ar fi putut spune: ,.Nu o si reusese niciodata Allii,care rideau oricum de mult de el din cauza ciudatei lui pasiuni, Lau si sfatuit: , Mulfumeste-te cu ce ai, Nuo a fii niciodats recunoscut de profesori". Dar o parte cesengials din fericirea lui consta pentru el in a putea face accesibile celorlalti rezultatele cercetarilor lui, De aceea ‘a survenit la el acel caz despre care antropologal Robert Ardrey spune c3 apirarea teritoriului siu fi da celui vvizat forte nebinuite, aga incat nu este ipsit de sanse nici in fafa unui atacant care+ este superior ca putere, Acestul postas i-a dat apararea misiunii vie lui for}a, 8 biruiased aproape cu usurints ,adversarul” sit apa- rent de neinvins care se numeste studiul latinei, Side ce a rousit fri efort? Pentru c& gi-a urmarit seo- pul cat se poate de consecvent, Retinefi, cat se poate de consecvent, Un scop, un teritoriu propriu, de care suntefi legat rnumai cu jumstate de masuri, il vefi si apa numai cw 1 dar jumatate de forfs. Daca vreti si va construitio cas cu condifia: ,... numai daci nu necesita un efort prea mare", forta dumneavoasted va paraliza de indati ce se ivese primele problem Daca incheiati o casitorie bagandu-va ideea in cap: Fac o incercare, lar dac8 nu funefioneazai ca lumea, di vorlez si gata", vel flIntr-adevair curand divorfat/ 156 Josef Kisetiner Daca va inde! Mine egal e nici cu ceva, i lac, o fac doar ca 83 cAstig bani, nu trebuie 1 numai cu intenfia: 88 va mirati daca in felul acesta nu vai va bucura nici ‘dati un job. Acceptafi pur gi simpht ce se iveste. Cu alte euvinte: nu posedati un teritoria propria pe care-| apa ‘afi, cu care vi identifica si care vi dt, forge nebnuite” Poate cA v-am putut convinge cu aceste indicafil cat de extraordinar de important este s& va hotirati si va aparafi in mod constient teritoriul, Constient si cat se poate de consecvent, aga cum vi apairafi hotaeat si pottiva supuneri,slabirli prin insinware sau ademeniti it fim dlispusi sil renuntim Dact v-ati delimitat teitoriul si suntoyi deci si-] apirai, tot vor mai exista ines mii de lucruri care vi se par demne de dorit, Foarte multi oameni nu pot rezista in fafa acestei tentatii mari, Se fixeaza astizi asupra uni fel. Dar maine deja, inainte de a fi inceput s3-1 realizeze cu adevirat, nnenumatafii atacanfi de care suntem mereu asediafi ne ademenesc cu altceva, Cine nu se poate decide aiei va reusi infotdeauna numai pe jumitate tot co vrea sa intreprinds. Jumatate ins, ar trebui si stifi, este aproape la fel de putin ca deloc Pentru cineva care dejine un concept dupa care — asa cum zice Henry Kissinger — filtreazs toate celelalte ispite, va fi usor si implineasca aceste premise de apa- rare a teritoriulul sau, Cu condiia, desigur, sa trag’ consecingele din verificarea crticd a tuturor incercatilor Cele mai importante dou premise de care die abotere, Aceste consecinge sunt: pentra tot een ‘eau si realizez trebuie — cel pusin la inceput — si renin I ceea ce na ms duce a fink Ca si revin la postastl meu ct lilies. El este, de exemplu, limurit asupra une chestiuni: dacs imi cum din cistigal meu o masina, imi lipsesc banit pentru mura mea de ceretare. Avand in vedere realizears recesitatea acest’ renungir, ca nici navi vine deosebit de greu. La wima ume, cistigel pe care-1 obfine in schimib inseamn’ éacomparabil mai malt penteu el Voi prezenta aici, in incheiere, nck o dati ta rind corelafile indicayilor menfionate 31 le voi pune in legituri cu cele spuse pind acum + Fiocare st prin ia rma in fafa doco i lase in seama altora configurares viet hui saw si dledtuiasc singur teritoriul hi. Aces baa sigurd a autorealzari a responsabilitaii de sine sia pistratii unui procent cit se poate de mare de libertate personal + Gine se decide pentru 0 viatd cu un tertorin propriu trebuie si stie 3 ajunge astfel intr-un cimp de tensitne intr atac si aparare, ntrucat rnumaiin acest cimp de acne este posibil cea rai mare autorealizare, nui poate sil evite, ci {rebuie mai degraba si floseascs penta. + Casi satisfac’ toate provocdrile ce apar in acest cimp de tensitne, are nevoie de un concept con- Stient, care delimiteaza teritoril si fats de int tnjele din media, Acest concept fxexz§ taloanele Care corespund proprilr ide de va, Dupa acest concept el poate filles toate influenfele st atacurile teritorin este 18 Josel Kirschner clin mediu, pentru a rocunoaste cei foloseste gi ce daunenza. + Pararea cu succes a acestor atacuri necesita o dis- ponibilitate puternied pentrs apararea teritoriulsi si identificarea cu el, Daca aceste premise exist’, putefi conferi unui apirstor forfe nebainuite, care-i daw si fafa de niste atacanji mai puternici o yansa si se afirme. + Succesul depinde insi in foarte mare masurd i de capacitatea de a implementa aceste forte in mod concentrat. Aceasti concentrare nu ingeamna ni mic allceva decat renunfarea la tot ce nu foloseste jin mod nemijlocit ealizarii obiectivuly De ce, de atatea ori, marea iubire etern’ se incheie cu o deziluzie uriagi As dori sa va menjionez mai intai dou’ constatari pe care le poate urmari oricine singur in practic’. Una dintre ele este: + Cu cat suntesi mai dispus si cedafi cuiva, cu atat V8 va cere mai multe in viltor. Cine este deci axat pe ideea sa va exploateze in avantajul lui va va interpreta cedarea ca pe o slibiciune. Va va stoarce att de mult, pana ce nu va mai putea lua nimic de la dumneavoastra in folosul ui, De indati ce a atins acest punct, devenifi pentru el mai mult sat ‘mai pufin lipsit de interes. Veti constata, de pilda, deseori ca angajatilor care sunt foarte credinciosi firme’ le este incomparabil mai grew ecat altora si obfina © marite de salariu de la sefi lor. Deco, de atitea ori, mareaiubire eterns 199 Oricat de util pentru firma ar f un angajat ce acest tip, superiorul Ini tot va calcula mereu: de ce si-i daw ‘mai multi bani, dach sunt suficiente si o mic’ lingusire, co lauds sat o apelare la infelegerea lui? Seful fiva spune deci cit de tare trebuie strdnsa tocmai acum cureaua, dar, cand 0 vor duce din nou mai bine, de el se va fine primal seama la o marire de salariu, Apoi va mai st putin de vorba pe un ton familiar ew angajatul respectiv. Pe eat posibil despre trecut, despre vremurile grele par- curse impreund. $i acest salariat se va mulfumi cu sperana si cu promisiunea Pe de alti parte, acelasi sef se va decicle mult mai usor sit indeplineasca doleanfele unui angajat util care stie ce vrea sii se adreseaza hotirat, spundnd, de exemplu: Am acum 38 cle ani si mi-am imaginat ca la aceasta vrsta si castig atayia gi atitia bani, Infeleg desigur daca ‘au ma puteti plati mai mult. Dar tocmai mi se ofera 0 sans buns lao alt firma careia trebuie si-i dau rispun- sul p sspunefi ce afi decis?” ‘A dowa constatare este + Cucat v-a lat deja in posesie un altul, cu atat este ‘mai geeu pentru dumneavoastra si recucerit acest teren, Este deci important in ce moment gi cu ce grad de hotarare incepeti si va aparafi teritoriul. Cel mai mare ppericol care va amenin}a este subaprecierea atacantului sia intengilor lu Pericolul este atat de mare intrucit in multe cazuri nici chiar atacantul nu este mai intai constient de urma- rile acjiunii sale in viafa dumneavoastr’, Poate cd el vine 3 vinerea viitoare, Pot si revin in tei zile ca semi 160 Josef Kirschner

    You might also like