Simona Gherghina Drept financiar public ok Editura C.H. Beck Bucuresti 2019|FOTOCOPIEREA| INTERZISAI AVERTISMENT! | avand in vedere amploatea luata de fenomenul fotocopierii Iuerarilor de specialitate, mai ales in | domeniul Dreptului, atragem atentia 8, potrivit art, 14 si 196 din Legea nr, 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conese, republicatS, reproducerea operelor sau a produselor purtatoare de drepluti conexe, dacd respectiva reproducere a fost efectuata fara autorizarea sau | consimyamantul titularului drepturitor recunoscute de legea mentionata, constituie infractiune gi | se pedepseste cu inchisoare sau cu amend, Prin reproducere, conform tegi, se ingelege | pealizarea, integrata sau parjialé, a uneia ori a mai multor copii ale unei opere, direct sau ¢, temporar ori permanent, prin orice mijloace si sub orice forma. Nu va faceti partasi la distrugerea cartii! Editura C.H. Beck este acreditatt CNATDCU si este considerata editurd cu prestigiu recunoscut Drept financiar public Simona Gherghina Copyright © 2019 - Editura C.H. Beck Toate drepturile rezervate Editurii CH. Beck. Nicio parte din aceasta Iucrare nu poate fi copiatf fara acordut scris al Editurii C.H. Beck. Drepturile de distributie in strainatate apartin in exclusivitate editurii Deserierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romaniei GHERGHINA, SIMONA Drept financiar public / Simona Gherghina. - Bucuresti : Editura C.H. Beck, 2019 ISBN 978-606-18-0837-3 34 Editura CH. Beck Calea Plevnei, nr. 172, et. 3-4, Sector 6, Bucuresti Tel: 021.410.08.47; 021.410.08.73 Fax: 021.410.0848 E-mail: comenzi@beck.ro set by @ TMC 0734100645 fofexetnegouRro/ wencnestouR!O Redactor: Adrian Condrasov Tehnoredactor: Catalin Mantuii Cuprins Abrevieri, Capitolul I. Dreptul financiar public. Notiune, Izvoare. Norme Nofiunea de fonduri publice Sectiunea |. Dreptul financiar public. Nofiune. Denumire. Obiect de studiu Sectiunea a 2-a, Reglementare $1. Acte normative incidente. Componenta european’ cu aplicabititate direct&.. §2. Legile incidente in materia finantetor publice —legi ordinare §3. Rafiunea structurdrii unei set complex de reglementari in cea ce priveste fondurile publice Seefiunca a 3-a, Nofiunea de fonduri publice. Criteriile de identificare a fondutilor publice §1. O definitie legal’ incompleta. Limitele perspectivei economice... §2. Perspectiva juridica. Criteriut principal si criteriile secundare de identificare a fondurilor publice. Capitotul Il. Bugetele publice. Ordonatorii de credite. Sectiunea |. Bugetul public. Nofiune. Sistemul unitar de bugete publice. §1. Notiumea de buget public... §2. Sistemul unitar de bugete public §3. Bugete functionale.. Sectivinea a 2-a, Structura bugetelor publice $1. Structura general oldul bugeta Structura bugetului local Sectiunea a 3-a, Componenta bugeielor publice ..... $1. Categorii de venituri publice . 1.1, Veniturile bugetare ordinare 1.2. Veniturile bugetare extraordinare §2. Categorii de cheltuieli publice.... Sectiunea a 4a, Ordonatorii de credite §1. Notiune .. 2. Categorii de ordonatori de credite. §3. Delegarea atributiilor de ordonator de credite Sectiunea a 5-a. Procedura bugetara... Capitolut IIL, Principiite bugetare Sectiunea #. Reglementare, Distinetia dintre ,.principiile politicii cal-bugetare” si ,principiile procedarii bugetare” Sectiunea a 2-a, Principiile bugetare.......vi Drept financiar public $1. Principiul unitatii bugetare . Principiul universalitatii bugetare.. 2.1, Principiul necompensarii 2.2. Principiul neafectatii veniturilor. §3, Principiul anualitat §4. Principiul specializarii bugetare §5. Principiul publicitait §6. Principiul unitiqii monetare ..... §7. Principiul echilibrului bugetar..... 71. Principiul echilibrului bugetar in eazul bugetului de stat. 7.2. Principiul echitibrului bugetar in cazul bugetelor tocale Sectiunea a 3-a. Principii specifice bugetelor locale $1. Principiul solidarititii §2. Principiul autonomiei financiare locale. §3. Principiul proportionalitati .... $4. Principiul consultarii, Capitolul LV. Elaborarea proieetelor bugetelor publice. Sectiunea |. Elaborarea proiectului bugetului de stat si a proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat §1. Stabilirea Cadrului bugetar pe termen medi 1-1, Previziunile macroeconomice si bugetare (cada macroeconomic)... 85 1.2, Strategia fiscal-bugetar& ses §2. Metodologia de elaborate a bugetului. Serisoarea-cadru.. §3. Elaborarea proiectelor de bugete public §4, Transmiterea proiectelor de bugete la Parlament. §5, Calendarul bugetar in ani in care au loc alegeri parlamentare generale §6. Observatii generale privind claborarea proiectelor de bugete centrale Sectiunea a 2-a. Elaborarea proiectului bugetului local . Capitolul V. Aprobarea bugetelor publice Sectiunea b. Aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat... sl. Limitele formulariide amendamente la proiectele de bugete ‘in cadrul dezbatetilor parlamentare . §2. Procedura de aprobare a bugetulu de stat si a bugetului asigurailor sociale de stat 96 §3. Categorii de bugete aprobate prin lege. Aprobarea bugetelor institutiilor publice... 298 §4. Solugia in cazul neaprobari in termen a bugetclor eentrale.. 100 Sectiunea a 2-a. Aprobarea bugetului local... 101 § 1. Competenta aprobarii bugetului local. Calendarul aprobaril 10 §2. Solufia in cazul neadoptarii in termen a bugetului de stat 102 §3. Comunicarea bugetului local adoptat cdtre autoritatile 103 publice centrale.Cuprins Vu Capitolul VI. Adoptarea actelor normative cu impact bugetar.. 104 Sectiunea J. Evaluarea impactului bugetar al actelor normative/masurilor/politicilor... .. 104 Seetiunea a 2-2, Consecinele nerespectirii obligatilor legate de evaluarea impactutui bugetar al proiectelor de acte normative... LOT Seotiunea a 3-a. Coordonatele constatarii neconstitufionalitagii actelor normative cu impact bugetar. Sectiunea a 4-a, Determinarea constitufionalitatii actelor normative prin care se diminueaza veniturile bugetare.. Capitolul VIL. Transferurt intre bugetele publice Sectiunea 1. Categorii de transferuri intre bugetele publice, Sectiunea a 2-a, Transferuri de la bugetul de stat etre bugetul asiguearilor sociale de stat... .. Sectiunea a 3-a. Transferuri de la bugetul de stat la bugetele locate. 118 §1. Cote defaleate din impozitul pe venit . §2. Cote gi sume detaleate din unele venituri ate bugetului de stat cu destinatie speciala gi pentru echilibrarea bugetelor locale 2.1. Destinafii ale sumelor transferate . 2. Utilizarea sumelor transferate bugetelor locale 2.3, Echilibrarea bugetetor locale si principiul autonomiel locale... 13 2.4, Alte destinatii.......0 $3. Transferuri consolidabile pentru bugetele locale $4. Programal National de Dezvoltare LocalA. §5. Fondul de rezerva al Guvernului .. §6. Fondut de interventie la dispozitia Guvernulu Capitotul VIH. Executia bugetara Secfiunea 1. Notiune. Operatiuni principale... Secfiunea a 2-a, Limite valorice anuale privind cheltuilife §1. Creditul de angajament §2. Creditul bugetar..... §3. Absenta obligatie’ de a utiliza creditele de angajament si creditele bugetare Sectiunea a 3-a. Repartizarea pe trimestre a veniturilor i cheltuielilo: Sectiunea a 4-a, Executia de casa Sectiunea a S-a, Deschiderea de credite bugetare .... Sectiunea a 6-a. Etapele efectuarii cheltuielilor $1. Angajarea cheltuielilor..... 1.1. Notiune, Angajamentul. 1.2. Angajamentul legal, Categorii de acte juridice 1.3. Relatia dintre angajamentul legal si creditul de angajament, respectiv creditul bugetar... 1.4. Incheierea contractelor .. 1.5. Limitari ale incheierii/emiterii angajamentelor legalevill Drept financiar public 1.6. Modificarea contractului in vederea corelarii obligatiilor de plata cu creditele bugetare 1.7. Competenta angajarii cheltuielilor. . Lichidarea cheltuielilor... 2.1. Conditia suspensiva legal, 2.2, Exceptie ~ Plata in avans §3. Ordonangarea §4. Plata 4.1. Verificarea documentelor justifi 4.2. Limitari legale ale efectuarii pl §5. Prineipiul separiii atribufilor in efectuarea cheltuielilor din fonduti publice.. 6 Capitolul IX. Finanfarea investifiilor publice... Sectiunea 1. Consideratii generale privind investitiile publice. Reglementare, Notiune ...... .. 169 Sectiunea a 2-a. Modalititi de finantare a investitil §1. Investitii finantate din fonduri publice. §2. Finantarea investitiilor publice din fonduti private 175 §3. Reflectarea in bugetele publice a obligatiilor niscute din contractele prin care se realizeazii investifii publice cu finantare privat sec 177 Capitolul X. Criza financiara si iasolventa unitatilor administrativ-teritoriale 2179 Sectiunea 1. Criza financiar’. $1. Condifiile pentru declararea crizei financiare §2. Declangarea procedurii de criza financiara §3. Planul de redresare financiara....... $4. incetarea situatiei de criza financiara. Sectiunea a 2-a. Insolventa unititii administrativ-teritoriate.. §1. Conditiile pentru declararea insolventei §2. Deschiderea procedurii insolventei §3. Planul de redresare. Suspendarea c principal de credite $4. Inchiderea proceduri insolventei itatii de ordonator Capitola! XI, Ajutorul de stat. Seefiunea 1. Notiune, Regtementare. Sectiunea a 2-a, Conditiile cumulative pentru existenta ajutorului de stat, §1. Interventie a statului sau prin utilizarea fondurilor (resurselor) publice. §2. Existenfa unui avantaj economic acordat unei sau mai multor persoane pe care acestea nu Lar fi obtinut in conditiile normale ale pietei §3. Caracterul selectiv al mi §4. Efectul asupra schimburilor comerciale derulate intre statele membre ale UE Sectiunea a 3-a, Reglementarea ajutorului de stat in dreptul roman 189) 190 190 191Cuprins 1x Sectiunea a 4-a, Categorii de ajutoare de stat Soctiunea a 5-a. Notificarea ajutorului de stat. Ajutorul legal sau utilizat abuziv. Recuperarea ajutorului de stat §1. Notificarea ajutorulu de stat... §2. Ajutorul de stat ilegal sau utifizat abuiv... §3. Reouperarea ajutorului de stat... Capitolul XII. Modificarea bugetelor publice.... Sectiunea 1. Modalitati de modificare a bugetelor publice. Sectiunea a 2-2, Rectiticarea bugetelor publice §1. Obiectul rectificdrii §2, Rectificarea bugetelor.. 2.1, Cazurife de rectificare a bugetelor 2.2. Procedura rectificarii . Sectiunea a 3-2, Reotiticari generate de adoptarea actelor normative cu impact bugetar Sectiunea a 4-a, Virarea creditelor bugetare gi a creditelor de angajament §1. Limite ale modificdrii bugetelor publice prin virarea de eredite 1.1, Majorarea cheltuielitor de personal .. 1.2. Virarea creditelor de angajament sau bugetare alocate cheltuielilor de personal catre alte destinatii de cheltuieli 209 1.3, Virarea creditelor de angajament sau bugetare alocate cheltuielilor de investitii cdtre alte destinafii de cheltuieli §2. Virarea creditelor bugetare si a creditelor de angajament ..... 2.1, Virarea creditefor bugetare gi a creditelor de angajament in bugetele centrale. 2.2. Virarea creditelor bugetare $i a credi in bugetele locate: Capitolul XI. incheierea executiei bugetare Sectiunea 1. Efectele incheierii exercifiului bugetar..... Secfiunea a 2-2, Elaborarea gi aprobarea Contului de incheiete a executiei bugetare enn §1. Elaboratea si aprobarea Contului de incheiere a executiei bugetare pentru bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat... §2. Elaboratea si aprobarea Contului de incheiere a executiei bugetare pentru bugetul local fessunntnuniennes eee 216 Capitolul XIV. Datoria public’. Aspecte generale... Sectiunea 1. imprumuturite ca venituri extraordinare.. Secfiunea a 2-a, Relatia intre veniturile extraordinare Sectiunea a 3-a. Reglementarea datoriei publice... Sectiunea a 4-a, Datoria public. Notiune. Tipologie .. Sectiunea a 5-a, Formele datoriei publice Sectiunea 2 6-a, Elementele caracteristice ale obligatiilor de natura datoriei publice Sectiunea a 7-2. Scopul asumarii datoriei publice datoria publica ........220x Drept financiar publie Sectiuea a 8-a, Parfile raporturilor juridice ce iau nastere in cadral contractarii datoriei publice .. se 227 §1. Debitorii obligatiilor de natura datorici publice . §2, Creditorii obligatiilor de natura datoriei publice $3. Debitori garantafi (in beneficial c&rora sunt emise garantiile publice) Sectiuinea a 9-a, Natura juridica a contractului de imprumut public gia celui de garantie public ...0.n . Sectiunea a 10-a. Limitarile aplicabile asumarii obligat datoriei publice .. lest §1. Limitari stabilite la nivel national §2. Limitari stabilite la nivelul UE... lor de natura Capitolul XV. Datoria publicd guvernamentala Sectiunea 1. Asumarea si adminjstrarea datoriei publice guvermamentale Atributii...... seo Sectiunea a 2-a. Scopul asumarii datoriei publice guvemmamentale ... Sectiunea a 3-a, Contractarea datoriei publice eossssenee Sectiunea a 4-a. Limitele asumirii datoriei publice guvernamentale. Plafonul anual pentru emiterea de garantii de stat Sectiunea a 5-a. Instrumentele datorici publice guvemamental 81. Titlurile datoriei publice guvernamentale directe.. 243 1.1. Titlurile de stat. 1.2. Contractele de imprumut.. 1.3. Plasamentul privat 1.4, Contracte asimilate imprumuturilor.. §2. Titlurile datorie’ publice guvernamentale garantate, Garangii de stat .........250 2.1, Emitenjii garanfiilor de stat ... 2.2. Beneficiarii garantiilor de stat 2.3. Tipologia garantiilor de stat. Garant de garantie 2.4, Obligatiile garantului. Fideiusiune sau garantie autonom: 2.5. Garantia publica — contract sau act administrativ unilateral? 2.6, Ajutorul de stat in materia garantiilor publice... 2.7. Fondul de rise cosseeeseesneenasee Sectiunea a 6-a. Executarea obligatiilor de natura datoriei publice guvernamentale, Autorizarea bugetardi permanent, Serviciul datorie’ pUblICe .eosecronen Sectiunea a 7-a. Operatiuni de administrare a riscurilor aferente datoriei publice .. Sectiunea a 8-a. Evidenta si raportarea datoriei publice. §1. Registrele datoriei publice §2. Raportul anual privind datoria public’. Contul general al datoriei publice 238 239 241 individuale gi sisteme 261 1 262 262Cuprins Xt Capitolul XVI. Datoria publica locala Sectiunea 1. Notiunea de datorie publica locala. Sectiunea a 2-a, Calitatea de debitor al datoriei publice tocale.... Sectiunea a 3-a. Scopul contractarii datoriei publice locale: Sectiunea a 4-a. Creditorii obligatiilor de natura datoriei publice locale Sectiunea a 5-a, Plafoanele de indatorare locala ... Sectiunea a 6-a, Conditii financiare pentru asumarea obligatiilor de natura datoriei public Sectiunea a 7-a, Titlurile datoriei publice locale... § 1. Titlurile datoriei publice locale directe.. §2. Titlurile datoriei publice locale garantate .... 2.1, Garantarea prin venituri 2.2, Avalizarea biletelor fa ordin §3. Beneficiarii garanfiilor locale .. §4. Fondul de rise .. Sectiunea a 8-a. Contractarea datoriei publice locale... Sectiunea a 9-a. Executarea obligatiilor de natura datoriei 266 publice locale 283 Sectiunea a 10-a, Raportarea gi publicitatea obligatiilor decurednd din datoria publica local... 283 §1. Obligatii de inregistrare 284 §2. Obligatii de publicitate . 284 §3. Obligatii de raportare si transmitere de documente .. .. 285 Sectiunea a 11-a. Controlul executiei datoriei publice locale ...... 285 Capitola! XVIL Finantiri rambursabile contractate de la institutii financiare internationale si UE .. Sectiunea 1, Institutiile financiare intemationale. Consideratii generale 287 Sectiunea a 2-a, Fondul Monetar International Sectiunea a 3-a, Banca Mondial Scctiunea a 4-a, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. Banca Europeand de Investiti ... Secfiunea a 5-a, Imprumuturi de la UE in cadrul Mecanismului de asistenfa financiara pentru balantele de plari 290 291 Capitolul XVIT. Controtul financiar public Sectiunea 1. Controlul financiar public. Notiune, obiect, obiective so 294 Secfiunea a 2-a. Controlul financiar preventiv... sn 297 §1. Obiectul si obiectivele controlului financiar preventiv, Forme svsnu0uu 297 1.1. Controlul preventiv propriu 298 1.2, Controlul preventiv delegat 298 §2. Rezultatul controlului fnancier prevent sn 299 Sectiunea a 3-a. Auditul public intern 299 Sectiunea a 4-a. Auditul public extern exercitat de Curtea de Contr... 300 $1. Autonomia Curtii de Conturi in exercitarea fimetie’ de control... 300 §2. Entitiqile supuse controlului Curtii de Contur.. 301XIE Drept financiar public §3. Auditul extern realizat de Curtea de Conturi....... 3.1. Auditul financiar al conturilor anuale de executie 302 302, a bugetelor publice 3.2, Auditul performantei, Obiectivele auditult Bibliografie...Abrevieri ~alineat(ul) — Agentia National de Administrare Fiscald ~ citat dupa ~articol(ul) — Analele Universititii Bucuresti — Banca Europeand pentru Reconstruetie si Dezvoltare — Banca International pentru Reconstructie si Dezvoltare — Banca National a Roméniei — contra — Codul civil (Legea nr. 287/2009 privind Codul civil) — Codul fiscal (Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal) — Consiliul General al Municipiului Bucuresti ~ revista ,Curierul Judiciar® ~ Recueil Dalloz de doctrine et jurisprudence - Decizia Curtii Constitutionale DGFPS Directia Generali a Finantelor Publice Judefene DGFPMB + Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti Dreptul ~ revista ..Dreptul”™ ex. — exempli gratia (de exemplu) Ed. ~ Editura ed. ~editia et seq. — et sequentia (si urmitoarele) ex. —exemplu FMI — Fondul Monetar International HG. — hotardrea Guvernului Le. — id est (adica) Thidem — aceeasi citare (din acelasi pasaj, aceeasi pagind) icc) — inalta Curte de Casatie si Justitie Idem ~ aceeasi citare (alt pasaj, alta pagina) infra — mai jos JOCE ~ Jumalul Oficial al Comunitatilor Europene (pana la 1 februarie 2003) JOUE ~ Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (dupa 1 februarie 2003) LG.DJ. ~ Librairie géneral de droit et jurisprudence lit, — literaXIV MOF. mil. mid. or, OG. OMFP. O.UG. op. cit. P. PULP. parag. pet. PIB PNDL sn. SA supra ga s.urm, TFUE trad. n. TVA UE urm. vol. Drept financiar public ~ Monitorul Oficial al Roméniei, Partea I ~ milion - miliard — numdr(ul) ~ ordonanfa Guvernului Ordinut ministrutui Finantetor Publice ~ ordonanfa de urgen{é a Guvernului ~ opera citata ~ pagina ~ Presses Universitaires de France —paragraf —punct ~ Produsul Intern Brut ~ Programul National de Dezvoltare Local —sublinierea noastra ~ Societate pe actiuni — mai sus — si alfiifaltele — si urmatoarele — Tratatul privind functionarea Uniunii Europene —traducerea noastra ~Taxa pe valoarea adaugati — Uniunea European’, — urmatoarele ~ volum(ul)wasn eng Capitolul I Dreptul financiar public. Notiune. Izvoare. Norme Nofiunea de fonduri publice Sectiunea 1. Dreptul financiar public. Notiune. Denumire. Obiect de studiu Ansamblul normetor juridice care reglementeaz’_obtinerea,_administrarea si utilizarea_fondurilor_publice, precum si gontralul acestor operafiuni de obtinere, “‘administrare i utilizare a fondurilor publice constituie, de regula, nucleu! principal al unei ramuri distincte a dreptului public. In ciuda acestui obiect de studiu relativ constant, denumirea utilizati pentru desemnarea acestei ramuri de drept nu este unitari. Astfel, in facultitile de drept din Romania este studiat Dreptul financiar publie!, dar si Dreptul finantelor publice® sau Dreptul financiar Variatia denumirii discipline’ juridice nu este insotit ins’ de 0 variatie semnifi- cativa a domeniului de studiu gi deci a normelor juridice avute in vedere. In lini generale, aceast8 disciplin& juridic’ avand ca obiect principal de_studiu fondurile __publice_acoperd aspectele legate de sursele de constituire a_fondurilor ise Planificarea si administrarea acestora prin intermediul bugetelor publice, control raya meTISTRRTE SH UTTIZaTE a ToRTTTOF publice, precum s1 datoria publica. ' DD. Saguna, D. Sova, Drept finaneiar public, ed. 1, Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2007, denu- mire mentinuta si in edifiile urmatoare, D.D. Saguna, Drept financiar public, Ed. C.H. Beck Bucuresti, 2011; M.A. Rafin, Drept financiar public. Drept bugetar, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2013; S. Gherghina, Drept financiar public. Datoria public. Finantarea investitillor publive, Ed, C.H. Beck, Bucuresti, 2013; 4. Fanu-Moca, C.D. Popa, Drept financiar public, Ed. Uni- versul Juridie, Bucuresti, 2012, > 1 Gliga, Dreptul finantelor publice, Ed. Didactica si Pedagogic’, Bucuresti, 1992; 1 Condor, Dreptul finangelor publice, Ed, Fundayiei Romdnia de Maine, Bucuresti, 2006; MS. Minea, CF. Castas, Dreptul finantelor publice, ed. 2, Vol. { Drept finaneiar, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 201; J. Lazar, Dreptul finantelor publice, Vol. I. Drept bugetar, Ed. Uni- versul Juridie, Bucuresti, 2013. 2 D.D. Saguna, Tratat de drept financiar si fiscal, Ed. All Beck, Bucuresti, 2001; D.D, Saguncr, Drept financiar si fiscal, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003; E. Balan, Drept financiar, ed. 1, Ed, All Beck, Bucuresti, 2004; denumire mentinutd si in editiile urmatoare; 4. Drdgoi, Curs universitar de drept financiar, Ed. Universitiqii 1 Decembrie 1918", Alba Tulia, 2005; R. Postolache, Drept financiar, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2009; ¥ Ros, Drept financiar, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005 si editiile urmatoare; N.C. Anisei, Drept financiar, Ed. Uni- versul Juridic, Bucuresti, 2011; C.F. Costas, M.S. Minea, Drept finaneiar, Ed, Universul Juridic, Bueuresti, 2015; C.F. Costas, Drept financiar, Ed. Universal Juridic, Bucuresti, 2016we Drept financiar publie Consideram cA denumirea de Drept financiar public este cea mai in masura sa exprime obiectu! principal de studiu al acestei discipline juridice, si anume, fondurile publice, dar si dezvoltarile pe care aceasta disciplin le-a inregistrat in ultima ‘jimmitate de secol, prin inglobarea unor aspecte specifice legate de administrarea fondurilor publice, cum ar fi cele privind datoria, publica, garantiile publice, achizi- {iile publice, finanfarea privat a inyestijiilor publice. Mai mult, in practica juridica international @ 7m mediul academic juridic denumirea Drepz financiar s-a consolidat in timp ca subramura a dreptului afacerilor (drept privat) pentru a desemna normele juridice apticabile organizarii si functionarii piefelor financiare gi pietelor de valori mobiliare, precum si tranzactiilor realizate intre participantii la aceste piefe!. De asemenea, denumirea Dreptul finanjelor publice indic& 0 limitare la normele juridice ce reglementeaz& aspectele ce intra in structura .,clasicd” a discipline’ economice denumite Finanfe publice, respectiv moneda si politica monetara, bugetele publice, datoria publica si controtul (auditul) financiar public. Desi disciplina juridiea avand ca obiect de studiu diferitele aspecte ale obfinerii, administrarii si utilizarii fonduritor publice? are putin peste o sutd de ani, obiectul su de studiu a evoluat in sensul de a include tot mai multe aspecte legate de (i) utilizarile complexe ale fondurilor publice, inclusiv in cadrul interactiunitor dintre sectorul public si sectorul privat (cum ar fi relatia dintte fondurile publice si achizigiile publice, ajutorul de stat, aspectele financiare ate functionarii intreprinderilor publice), de (ii) modalitatile modeme de contractare si administrare a datoriei publice, supuse intr-o mésurd din ce in ce mai mare normelor de drept privat, de (iii) finanfarea investitiilor publice, inclusiv din resurse private, prin contracte de concesiune sau de parteneriat public-privat, Etimologie. in limba latina, cuvantul fzis insemna sfaryit, termen, incetare, iat in drept acesta era folosit in sensul de sfarsit al unei_operaliumi juridice, acest sfarsit fiind de regula mareat de efectuarea plafit une sume de bani (desigur, in contractele cu tiflu oneros care presupuneau plata unei sume de bani de cAtre cel putin una din parti). Pornind de ta acest din urma sens, din acest termen s-au dezvoltat ulterior mai multe expresii desemnand operatiunea de plata a unei sume de bani, cum ar fi financia pecuniaria’. In ciuda consolidarii in timp a acestui sens al termenului financia la singular’, in limba franceza la plural termenul finanje (finances) a inceput sa desemneze | | "Eg. T. Bonneau, P. Pailler, A.C. Rouaud, A. Tehrani, G. Vabres, Droit financier, L.G.D.J., is, 2017; 4.D. Merville, Droit financier, ed. 4, Gualino lextenso éditions, Paris, 2018; J. Benjamin, Financial Law, Oxtord University Press, 2008; G. Walker, R. Purves, Financial Services Law, Oxford University Press, 2018, 2 Fhaxurile de bani publici", conform profesorului Martin Collet; A, Collet, Finances publiques, L.G.D.J. lextenso éditions, Paris, 2016, p. 15. Cours éémentaire de science des finances et de legislation financiére frangaise, Ed. Giard, Paris, 1931, p. 2 * Din termenul fatin finis gi din derivatele sale finatio, financias, financia pecuniaria, aviind semnificatia comuna de plaid a unei sume de bani, au derivat cuvintele cu semnificatic similara din limbile francezi — finance (la singular, utilizat de regula in expresia ,,moyennant finance"), englezi ~ finance. fine (amend) german’ — Finanz; Ibidem,Drept financiar public. Nofiune. Ievoare. Norme 3 ansamblul venituritor si cheltuiclilor destinate acoperirii sareinilor statului', Ulterior, sensul primar al termenului finanje publice a tamas circumseris ansamblului venity- rilor statului, doar prin extensie si in mod secundar puténd include nu numai obji- nerea, ei si administrarea gi cheltuirea veniturilor publice? Sectiunea a 2-a. Reglementare §1. Acte normative incidente. Componenta europeani cu aplicabilitate direct La nivel constitutional, fondurile pablice sunt avute in vedere de prevederile Art. 56. Contributii financiare, Art, 137. Sistemul financiar, Art. 138. Bugett public national, Art, 139. Impozite, taxe $i alte contribusii si Art. 140. Curtea de Conturi, Aceste norme stabilesc principiul legalitatii impozitelor, reglementeaza moneda nationala gi structura sistemului bugetar, precum si organizarea si functionarea celei mai importante institutii publice de control al modului de administrare si utilizare a fondurilor publice, Curtea de Conturi. impreuna cu celelalte prevederi din Tithe! IV. Economia $i finangele publice din Constitutie, precum si cu dispozitiile constitu- fionale care consacra drepturile economice, aceste prevederi reteritoare la fondurile publice formeaza ,,Constitujia economia”, ca set de reguli gi structuri institutional relevante pentru implicarea statului in domeniul economic’. La nivelul legii, din perspectiva reglementirii fondurilor publice in dreptul roman, pornind de la denumirea actelor normative incidente si de la definitiile legale pe care aceste acte normative le consacra, se poate stabili ci termenii finan(e publice” si foriduri publice” sunt sinonimi. Existé in acest context trei mari categorii de acte normative incidente in materia fondurilor publice: fo PGS pe ' thidem; E. Oliva, Finances publiques, ed. 3, Daltoz Sirey, Paris, 2015, p. 1. 3 Thidem. * Pentru o prezentare a diferitelor conceptii referitoare la ,constitutia economic’” si a radaeinilor aeestui concept in ordoliberalismul german, a se vedea T. Proser, The Economic Constitution, Oxford University Press, 2014, p, 7-14. * Pentru analiza juridica a diferitelor instrumente normative si institutionale utilizate de stat (in sens larg) pentru a atinge scopuri de natura economies, in eadrele stabilite de normele constitutionale, este extrem de relevant distinctia fieut de profesorul T.C. Daintith intre imperium si dominium: ...] use imperium as a generic term to describe those instruments of policy which involve the deployment of force by government (recalling here that force usually means the threat of force); dominium on the other hand describes those policy instruments which involve the deployment of wealth by government”; TC. Daintith, Legal Analysis of Economic Policy, in Journal of Law & Society (1982), 9, p. 215. Din aceasti perspectiva, colectarea veniturilor fiscale, care constituie obiectul de studiu al dreptului fiscal, aparjine normelor de tip imperium (imperium law, in termenii profesorului Daintith), pe cand administrarea si utitizarea fonduritor publice, inclusiy colectarea veniturilor nefiscale, reprezentind obiectul de studiu al dreptului financiar public, apartine normelor de tip dominium (dominium law).Oey ee daa 4 rept financiar public a) finanitelor publice, ca seturi de reguli generale si specifice aplicabile fondurilor publice. Acestea sunt distribuite pe cele dows hiveluri ale reglementirii fondurilor publice — mivelul central — Legea nr. 500/2002° privind finantele publice!, cu modificarile si completirile ulterioare (denumiti in continuare Legea. finantelor publice) si nivelul administrafiei publice locale ~ Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale”, cu modificarile si completarile ulterioare (denu- mitt in continuare Legea finanjelor publice locale). Cele dou legi ale finanjelor publice sunt completate de Legea responsabilit3tii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicata’, cu modificarile si completirite ulterioare (demumits in continuare Legea responsabilititii fiscal-bugetare), care stabileste reguli si principii specifice pentru toate etapele procedurii bugetare. in special la nivel central, Legea finantetor publice si Legea responsabilitatii fiscal-bugetare se hy aplie’ conjugat le \ (2) Legile*biigetare’anuale, prin care (i) sunt adoptate in fiecare an bugetele iS sunt rectificate turile de ine acestor planuri centrale (bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat), (7 acest bugete in cursul anului bugetar, si (iii) sunt adoptate_anual_¢t dere a executiei bugetare a bugetelor centrale, ca bilant al aplicaei TaeetaTe. ‘Legile din primele dou categorii — legile de adoptate a bugetelor centrale si legile de rectificare a acestor bugete — pot deroga de fa principiile si regulile generale _stobilite SITegile finantelor_publice. Ambele categorit de lest au aplicare limitad ia timp, pe durata exercitivtui bugetar in care se aplicd bugetul respectiv. (3) Legile spe Legilor finantelor publice si legilor bugetare anuale li se adaugi o serie de legi speciale’, aplicabile diverselor aspecte incluse in obiectul de studiu al dreptului financiar public, precum gi norme secundare si terfiare, cum ar fi cele aplicabile achizifiilor publice, datoriei publice, realizarii operatiunilor prin intermediul Trezoreriei Statului, controlului financiar public, crizei financiare si insolventei unitatilor administrativ-teritoriale, ajutorului de stat, finant&rii din surse private a investitiilor publice. Reglementarile europene. {ncepand cu data aderirii Roméniei la UE (1 ianuarie 2007), 0 component importanté a izvoarelor dreptului financiar public este cea europeani’, respectiv normele referitoare ta: adewordonaren politicilor economice $i la disciplina bugetari in statele membre couprinse in TFUE (art. 119-126, art. 143) si dezvoltate in legislatia secundara la nivel european, precum si cele cuprinse in Trataiulprivind Stabilitaiea, Cooperarea si Guvemanta in Uniunea Economica si Monetarts yGjutorul de stats led MOF. nr. $97 din 13 august 2002, > M.OF ar. 618 din 18 julie 2006. 3 M.OF. nr. 330 din 14 mai 2015. “ Figcare dintre aceste legi va fi analizata in capitolul dedicat elementelor respective care intra in componenta obiectului de studiu al dreptului financiar public. 2 ALA. Raritt, Drept financiar public, op. cit. p. 7-12,Dreptul financiar public. Notive. levoare. Norme 5 fi) evidenyele contabile si statistice ale fondurilor, activitagilor si Intreprinderilor publice [Regutariental (UE) nr. 549/301 privind Sistemul european de conturi nay “nationale si regionale din Uniunea Europeana']; achizitiile publicesitinantarea dip fonduri private a investitiilor publice (conftacte de concesiune de lucrari si de servicii): {© wilizarea fondurilor europene nerambursabile., © foarte Tare parte din aceste reglementari europene sunt aplicabile direct in dreptul national, iar altele au fost transpuse prin reglementari nationale, Lor li se adauga jurisprudenta relevant a CJUE care interpreteaza aceste prevederi, in virtutea prerogativei exclusive recunoscute Curtii in acest sens §2. Legile incidente in materia finantelor publice — legiordinare in ceea ce priveste Legea finantelor publice si Legea finantelor publice locale, existi 0 contradictie intre obieetul lor de reglementare ~ principiile, cadrul general si procedurite privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fonduritor publice, precum gi responsabilitatile institutiilor publice implicate in procesul bugetar. conform art, 1 alin, (1) din lege — si adoptarea cu procedura specifica legii organice. Fati de criteriul unie de identificare a legii organice — apartenenta obiectului su la unl dintre domeniite expres determinate de Constitutie ~ orive alti modalitate de stabi- lire a caracterului de lege organic’ a unei legi nu este valabilA. Astfel, adoptarea une’ legi de cate Parlament eu majoritatea cerutt de Constitute pentru adoptarea lea organice nu este suficienta pentru a determina catificarea acelei legi ca fiind o lege organic? in aceste conditii, domeniul finantetor publice, al fonduritor publice, ca domeniu general sau al bugetelor publice, ca domeniu specific, mu sunt incluse printre dome- niile legii organice enunfate de lit a)-s) ale art. 73 alin. (3) din Constitutie, De ase menea, niciunul din articolele din Constitutie dedicate sistemului finaneiar (art. 137} si bugetului public national (art, 138), desi fac referire la adoptarea prin lege’ a * $0 L174 din 26 iunie 2013, p, 1-727, ? Avitind cele trei categorii de legi ce pot fi adoptate de Parlament -- legi constitufionale, legi organiee gi legi ordinare ~ art. 73 alin, (1) din Constitutie acoperd integral sfera legilor, uurmatoarele alineate ale aceluiasi art, 73 detaliind domeniut fegilor constitufionale [in alin. (2), acestea find legile de revizuire a Constitutiei, precum si domeniul legilor organice [in alin, (3)]. Implicit, toate celelalte tegi vor fi legi ordinare, Modalitatea de identificare a dome- niiului legii organice este duald: pe de o parte, alin. (3) af art, 73 enumerd fa lit. a)-s) domeniile fn care se adopta legi organice, iar pe de alta parte lit) a alin, (3) face eeferire in mod generic ta alte domenii in care se legifereaz’ prin legi organice astfel cum sunt indicate expres de Constitutie, Elementul comun al celor dow modatitayi de identificare a domeniului leg organice este mentionarea expresd in Constitutie. In consecinta, domeniul de legiferare al legii organice este expres si limitativ prevazut de Constitutie, el cu poate fi extins sau restrans de Parlament. Potrivit DCC ne. 53/1994 (M.Ot. nr. 312 din 9 noiembrie 1994), ,.domenitle legit organice sunt lmitativ prevézute de Constitutie si de stricta interpretare” > Pourivit art. 137 alin. (1), ,,Formarea, administrarea, intrebuintarea si controtul resur- sefor financiare ale statului, ale wnitdzilor administrativ-teritoriale si ale institusiilor publice sunt reglementate prin lege”6 Drept financiar public dispozitiilor in aceste domenii, nu mentioneazé cA ar fi vorba despre o lege organic’. Nu este intrunit astfel nici criteriul de determinare a domeniului legii organice con- sacrat de lit. t) a art. 73 alin. (3) din Constitutie. Prin comparatie, alin, (2) al art. 137 atunci cdnd face referire Ja posibilitatea inlocuirii monedei nationale cu moneda UE mentioneazi expres faptul c& o astfel de inlocuire va fi reglementata prin lege organic "Avand in vedere c& legile finantelor publice nu reglementeazi in domeniul rezervat expres si limitativ de Constitutie legii organice, aceste legi nu pot fi o lege organic& indiferent de majoritatea cu care au fost adoptate’. Legile care intervin in orice alte domenii decat c ¢ legilor constitufionale gi legilor organice sunt. legi ordinare, De altfel, si Legea fi publi i Legea responsabilitsyii, fiscal-bugetare, sf legile bugetare anuale sunt legi ordinare. ~ Legea finantelor publice poart& mentiunea ca a fost adoptati conform prevederilor art. 74 alin, (1) din Constitufie, trimiterea find facut la acest articol din Constitutia ‘din 1991 nerevizuitl?, ceea ce inseamna ch aceasta lege a fost adoptaté cu majoritatea ceruti pentru legea organic. Legea finanjelor publice locale a fost adoptata conform art, 76 alin, (1) din Constitutia revizuita, deci tot ca o lege organica. ‘Cu toate acestea, 0 astfel de majoritate la adoptarea legii si mentiunea subsec- venti inscrisd in textul legii nu sunt in m&sura sa confere acestor legi caracterul de lege organic&, intrucat singurul criteriu stabilit atat de Constituyia din 1991 nerevi- muita, cat si de Constituyia actuald (dupa revizuirea din 2003) este apartenenta obiec- tului legii la domeniut legii organice expres si limitativ stabilit prin Constitutie. Orice {interpretare contrard, care ar da prioritate meniunii de adoptare cu majoritatea cerutt pentru lege organica at conduce 1a 0 interpretare a art. 73 alin. (3) din Constitutia actuata, respectiv a art, 72 alin, (3) din Constitutia nerevizuiti, in sensul ci domeniul legii organice nu este limitativ stabilit de Constitutie, ci poate fi extins prin vointa Parlamentului de a adopta o lege ca lege organica, degi obiectul legii nu se inscrie in domeniul legii organice enunfat expres. Ar exista astfel un domeniu obligatoriu al egii organice, in sensul c& in domeniile enunjate de Constitutie nu se poate legifera deci prin legi organice, dar si un domeniu ,voluntar”, determinat prin adoptarea unei legi de citre Parlament ca lege organic’, cu majoritatea special ceruta pentru 0 astfel de lege, ajungiindu-se astfel la adaugarea de noi domenii ale legii organice 2 Chiar dacd udm in considerare faptul ci Legea nr. $00/2002 a fost adoptata sub imperiul Constitutiei din 1991 nerevizuite, interpretarea este similaré si conduce la acelasi rezultat. Art. 72 din aceasti Constitutie are o structuri asemdnatoare celei a art. 73 din actuala Constitutie, stabilind un domeniu limitativ si expres al legii organice. Finanfele publice nu se regisese th ‘enumerarea acestui domeniw cuprinsa in alin. (3) lit. a)-r) din art. 72 al Constitutiei din 1991. Mai mult, nici art, 136 (,,Sistemul financiar") si nici art. 137 (,Bugetul public national”) din Constitatia din 1991, care au la rinduf lor o structurd similara art. 137 gi 138 purtand aceleagi tituri din actuata Constitufie, nu mentioneaza legiferarea prin lege organica in aceste domer ? potrivit art. 74 alin. (1) din Constitutia nerevizuita, ,, Legile organice gi hotdrdrile privind regulamentele Camerelor se adopt cu votul majorititii membrilor flecaret Camere”, similar art. 76 alin. (1) din Constitutia republieata in 2003. iii