Q533 ee czy an STANDARD DE STAT 5 EDITIE OI : ROMANIA © --——fpiigoniciatA_d| STAS 10144/3-91 sraizt ee STAs 1014.81 INSTITUTUL ROMAN DE ELEMENTE GEOMETRICE Presceiptlt de prolectare ee en streets Rues Yama GROMETRICAL ELEMENTS ELénents cfoweTRrques TEOMETPHMECKHE STEMEHTH Ape anacouns 10 Design specifications spécifications en vue de aa npoectuporaune projets nt des 1 strazilor, 1.2 1.3 1 GENERALITATI 42 88 Oblect 2 Prezentul standard stabileste prescriptiile de proiectare a elementelor geomettice ale Domentu de aplicare Prevederile standardului se aplic’ la ~ proiectarea strazilor noi ~ proiectarea strazilor existente care se modemizeaza, ~ proiectarea sistematizari retell stradale din localtajile urbane gi rurale Prevederie standardului nu se aplica la: = autostrazi urbane si drumurl exprese in local; = piete clvice $i plete agroalimentare, accese la stadioane, expozitil sau trguri: ~ drumuti nationale, judejene si comunale situate n afara perimetrulul localtaior = drumuri din incinte industriale gi de exploatare, daca acestea sint interzise circulajiel publice. Standarde conexe STAS 863-85 _Lucrari de drumurl, ELEMENTE GEOMETRICE ALE TRASEELOR. Prescriptil de proiectare 'STAS 4032/1-80 _Lucrri de drumur. TERMINOLOGKE. ‘STAS 4032/2-73 _Tehnica traficului rutier TERMINOLOGIE ‘STAS 7348-86 _Lucrairi de drumuri. ECHIVALAREA VEHICULELOR PENTRU DETERMINAREA CAPACITATH DE CIRCULATIE STAS 10144/1-90 Strdzi, PROFILUAI TRANSVERGALE. Prescripjit de prolectare STAS 10144/2-01 Strazi, TROTUARE, ALEI DE PIETONI §I PISTE DE CICLISTI. Proscriptii de proiectare Elaborat de: MINISTERUL LUCRARILOR PusLice,| ~ INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE | Data nvarinvgcare: TRANSPORTURILOR $I AMENAJARII ‘Str. Jean Louls Calderon nz.13 BUCURESTI 1991-09-01 TERITORIALE URBANPROIECT Tolox 11312 1RS R ‘Aprobat d I Nereopectara Sanda/delor do Sa one until conform ip Repreduowrealnioa Univers tarea Tehnica lag BIBLIOTECASTAS 101499.91 22. STAS 10144/4-83 AMENAJAREA INTERSECTILOR DE STRAZI. Clastficare si prescriptit de proiectare ‘STAS 10144/5-89 | CALCULUL CAPACITATII DE CIRCULATIE A STRAZILOR STAS 10144/6-89 CALCULUL CAPACITATI DE CIRCULATIE A INTERSECTILOR DE STRAZI 1.4 Prevederl generale 1.4.1, Proiectarea’elementelor geometrice ale strézilor trebuie $8 se fundamenteze pe studiul de eirculatie al localitaii, care se intocmeste pentru o perioada de perspectiva de minimum 15 ai 1.4.2 Structura refelei stradale si elementele geometrice ale strazilor trebuie sa asigure: ~ legiituri cit mai directe gi luenteintre principalole zone de origine gi destinatie ale traf ~ racordari la accesole in curjile $i zonel cculturale limitrofe; sk inate, parcaje, dotari comerciale si social ~ rezervarea spatilor pentru amplasarea retelotor tehnico-ediltare supraterane si subiarane a ditertelor dotari urbanistice stradale (chiogcuri,rofugi bancl ete), precum sia hrersulor pentru dirjarea si siguranta circulatiel (indicatoare de circulatie, sematine, bore parapete, refugi, peroane pentru piotoni etc). 4.4.3 Pentru strazi cu caracter mixt, respectiv cu clrculatie predominant pietonala gi awrieion' varosabila, trebuie asigurate elemente geomotiice corespunzatoare vitezel de haza de 25 kil » suunnalizari rutiore. Amenajarile necesare circulatisi pietonilor, a ciclistior gi handicapailor locomotor sint provavete inSTAS 10144/2.91. 1.4.4 in cazul tinilor de tramvai integrate in partea carosabila,Huenta gi capacitatoa de eneuleth se stabilese conform prevederilor STAS 10144/5-89. 2 PARAMETAI DE PROIECTARE 24 Parametri gi condiile principale de proiectare a elementelor geometrice ale stedzilor sit ~ viteza de baza (de proiectare); ~ intensitatea circulate ~ rolul functional in cadrulrefelei stradale gi categoria str = cresterea sigurantei, fluentei si confortului circulatiei, precum si reducerea noxelor Circulatiel (zgomot, vicierea aerului etc); ~ conditii locale:topogratice, geotehnice, hidrologice, ocuparea terenului, reducerea exproprierilor gi a demolrilor, ~ condi de ineadrare urbanistica, 22 _Ininjolesul prezentulul standard strazile se clasiica in patru categorl in funcie de rumarut benzilor de circulatie ale pai carosabile: ~ categoria |, cu gase benzi de circulatie; ~ categoria II, cu patru benzi de circulatie; ~ categoria Ill, cu doua benz de circulatio; ~ categoria IV, cu 0 banda de circulate, Rolul functional si categoria strazi se stabilesc in cadrul studiulul de circulatiea locaitti, in care se precizeaza: ~ rejeaua principala de circulatie, compusa din strézile de categoria I gill, care asiguraSTAS 1014473.91 = Tefeava socundardi de circulatie, compusti din striate de categoria IT gl IV, care axigura accesete gi legaturte locate; - de dott! a din stat de fn . refeaua 7 circle, compued cn perf, stat de trenepert in comun, tal de 2.3 Rojeaua de cirouletie a locate trebute projectata actfel Inch ei se aeigure reatizeres numal 8 relator admisibtie intre dtforkele categorii de strézi(respectiy trafie), care'se pot intersecta conform tebown on = Capertee eat | coe 7 : 5 i ; a ce | atc | wt r= a pra ar m meted | ene = om © a rm eae aad ‘OBSERVATIE - Se admit relat diracte(ntereeel) Ike sida de categoria ‘etogora Il fac perte din refoaua peineipald de clroultle conform pe. 22. 24 Categoria ada Vitoza de baz ee stabilegte in raport cu catogoria strizi, intensitatea medie a eirculatiel gl Cconditie locste. Viteza de bani in functie de categoria strlak, conform tabeluul 2 1 IL cutie i onto strate do Todoul2 tena de bed kh $0.00 10.50 Vv ‘OBSERVATIE -In condi de tran aceldenal,viara de baal 49 paste redes pe haza unui cleultehnice-ece- ‘omic, pe Sectoare de maximum 20% din hinges tesa, pind le 36 nvr in east cotogoral [Ge srk! 9] 28 km In carl enlagedierH gl HI 2.5 _ Fiventa circulatiel se exprima prin coregpendanya inire vieza modie de circulatie gi viteza de bazA. Structura rejelel de ciroulatie, impround ou earacteraticlia str&zHor, a intorsectilor gi a organiza traficulul trebulo sk asigure 0 fuanta ridioaté a tralieulul, respect 0 vitezd medic do circulatie ck mal apraplets de vhexa de bazé. recomandabid a e010 doth'n wabeiut 3, oientativa Intra viteza medio de circulate 9i vieza de baz find exprimets aff In valor abeokte Qdlometi| pe org), oR si prin Intermediul costiciontului de fuenti (rapartul color dou viaze). Tabotas ‘Vaaza de bank Plusniarecomandabi kav ial ar 0 o Vaaza made de exculeta | hore da vit de aie ~ 2 % % bal 1h earn creer de Vi de wa = "se 2 “ Coofcientul de fusngh | tn ore avi de ae as, 08 990 os tn asa oxaor de Vi do ae 083 000 O77 O75STAS 10144/3.91 2.6 _Intensitatea circulatiei se exprima, dupa caz, prin: ~ Intensatea orara de calcul, determinatd conform STAS 7348.86; ~ Intensitatea medie zilnica anuala, determinata conform STAS 7348-86; ~ intensitatea circulatiei pietonilor sia bicicligtilr, determinata conform STAS 10144/2.91. 27 Caracterizarea intensitaji circulatiei, pentru 0 banda de circulatie cu latimea de 3,50 m, functie de numarul de vehicule etalon cit gi de numdrul de vehicule fizice, se face conform tabelului 4 Intorstatoa male nnick anual Interstaton coultit atea mode rink Vohiutetatee Vehicle tale Fear inton > 400) Intenat— 241 400 108.210 . 70,10 Font redust <2 ‘OBsEAVATHL 1 Corespondentainre numaru! de vehlcule izle 9! de vehloue etalon corespunde unr coeticion medi de ‘ech 2 Pentru tByml de ben! de clrouali ma mici de 3:50 m, intense caractetitice nl Uafculv so sede serespunzator corecior de capacttate siabilteIn STAS 101€4/5- 3 ELEMENTE GEOMETRICE IN PLAN 3.1 Traseul strazilor retelei principale de circulatie se recomanda sa se prolecteze asttel incit s& fle respectate urmatoarele condi ~ Unghiurile dintre aliniamentele succesive s& fiede minim 100...120° ~ razele curbelor de racordare sa fie egale sau mai mari deci razele recomandabile cuprinse intabelul6; ~ lungimea aliniamentelor trebuie 8 nu depageasca de 40 ori laimea strézii masurata intro fronturile constructilor, ~ Gistanfele minime intre intersect sie conform tabelulu 5. Tebotuls [ Irene ou li devas complete [nrc cu sade vate numa! rept Catogori str ‘stngecreepta | Detar mini tr intersct a 1 ED 200 —} u 500, 100.1850 a 20 50 Vv 24 100 ub 50 ‘OBSERVATIE ~ In cazul in care strutura roel exitonte de edz nu asiguré detanjoo inte inerseciletabiite ‘ntabolul 5, capacitatea de ctculal se reduce contorm pravederilor STAS 101 44/580, 3.2 Dacia lungimea aliniamentelor este prea redusa sau daca sistematizarea urbana necesita 0 dostasurare progresiva a fronturilor construite, traseul strazii poate fi alc3tuit din inlantuiri de arce de clotolda sau arce circulare avind raza mai mare sau cel putin egal cu raza recomandabila.oS STAS 10144/3.91 3.3 Traseul strazilor refelel secundare de circulatie trebule corelat cu amplasarea cladirilor $i Poate fi proiectat in aliniament, in curb’, cu forme poligonale racordate sau prin Inlantuiri de curbe succesive, 3.4 Razele caracteristice ale curbelor, R, sint: = Faza recomandabila, permite mentinerea in curbi a profiulu transversal din ainiament; ~ raza curenta, necesita convertrea profiulu transversal in curba; ~ raza minim&, necesita suprainaiarea profiulul transversal in curba, pina la panta de 6%. Valorile razelor caracteristice ale curbelor in plan, in functie de viteza de baz8, pentru sectoarela cu dectivitati de maximum 2%, conform tabelulul 6, Tabotuié ‘Vteza do ba28, km/h Fnze caracteristice | Amenejarea protiutaltranevereal | 20 | 25 | 90 | a5 | «0 | so | eo aaaaae Resmonwcstls [seers aamamon | Te [wo [vw | ae | oe [oo [mo = raters [eb [we | |i | oe [oe Fannin raenwenues [a tatslelele la] ‘OBSEAVATIE ~ Valorie razei minime sint date pentru daclivteea do 2%, in functio de vteza de baza gi declvtate (pentru decliitdi de O%...7%) ant date In tabolul 7. 3.5 _ Incazulterenulul accidentat, traseul strazi se poate dispunein serpentine proiectat2 conform STAS 863-85. Strazile de categoria I cu 6 benz! de circulaie nu se proiecteaza in serpentine, iar razele curbelor se proiecteaza, de regula, cel putin egale cu raza recomandabila 3.6 Razele minime ale curbetor cu profil transversal suprainaitat cu panta de 6% si cu dectvitatl pina la 7% se dau in tabelul 7 Tabolal7™ Viera do bezd, kh Onetaten a 3 " — “e ____ Rare minim, +7 2 2 “e : +8 2 28 8 a +5 20 0 50 7% +4 2 0 2 a +3 2 2 cee 85 ns +2 2 a s s 120 + 2 3% « 0 patie 2 % o 80 a 2 % 2 0 2 25 % 2 % 130, 3 = x o % 10 | 2 a 6 3% 135 20 “ o 100) “0 0 “ a 100) 140 2 « 7 - :STAS 10148/3.91, ‘oBsEAVATH: 11 Rampele sint rotate cu somnul plus, iar pantale cu semnu! minus, 3 Tn func de sonaul de mere (in ramp 3 23 Inearul ater: su uta sons de citeulafie,entote minim stabilase pentru senaul de mers in path 3.7 Aliniamentele succesive care formeaza unghiuri mai mici de 177°, trebuie racordate cu curbe; daca unghiul dintre aliniamente depageste 177° (trinturl) se pot racorda numai bordurile de incadrare laterala a pari carosabile, Racordarea aliniamentelor se realizeaza, dupa caz, astle!: = cuarce circulare de raz mal mare sau egala cu raza recomandabil’: = cu arce circulare si racordari progresive cu arce de clotoida, in cazul arcelor circulare de raz mai micd dectt raza recomandabila; = cu arce de clotoida (13rd arc de cere), in cazul terenurilor accidentate, al punctelor de trecere obligate, sau dac& ofer’ 0 rezolvare estetica a trasauiui (contort optic) etc. 3.8 Racordarea bordurilor partil carosabile la intersectil se face in functie de categoria st Azilor sh caracterul traficului, de requla cu arce circulare (sau numal cu arce de clotoida cind se doinsin o tratare estetic’) avind razele cenform tabelului 8, tapos Categoria stat a aici (OBSERVATIE - Vator feomun, autocami partcipantior a or de tnnapost in OX in tolls 3.9 Amenajarea curbelor traseului consta din: amenayarea in plan conform pet. 3.7; = supralargirea pari carosabile pentru artere de categoria III gi IV in curbele cu raze mal mici de 250 m; = amenajarea in spatiu ~ convertirea si suprainaarea profilulul transversal - in curbele ou raze mai mici dec? raza recomandabila;, = asigurarea viibiltai Amenajarea curbelor izolata sau succesive se realizeaz conform STAS 863-85. BVATIE pet. 24 i tabelulu onset le atuate in zone dene construtecInd amensjaren In apativ & ae rte mlcgora era 3.10 — Racordarile progresive cu arce de clotoida se proiecteaza conform prevederilor STAS 863-85, cu urmatoarele precizari: a) Lungimea minima a racordarii progresive, Se, se calculeaz® cu relajia empiica: Se= 5, | m) In care: V__viteza de baza, in kilometri pe ora, raza arcului circular, in metriSTAS 10144/3.91 4 cooficient cuprins intre 24...83. Valoarea recomandatl pentru a este 24, lar in conciit diflcle de teren se admit valor pind la 33, by Daca deplasarea arculul de cerc, R, pentru introducerea arculul de clotoida este mai mica de 0,20 m, se poate renunta la racordarea progresiva 3.11, Traseul strazilor sinuoase, cu puncte obligate de trecere, se poate alcatui din succesiuni de curbe si contracurbe progresive, racordér in bolt, in dusina, in turnanta sau din inlénfuiri de arce de clotoida cu moduli citer (Ay, Ap...) 3.12 Panta transversala a profilulul suprainaltat trebuie s& fie de cel mult 6% $i se stabiléste in functie de viteza de baza gi raza curbel de racordare, conform STAS 863-85. 3.13 Panta oblica in curba suprainaljata reprezinta rezultanta deciivitatii gi a pantei transversale. Panta oblica trebuie sii fle mai mic& de 9,5% pe sectorul de racordare in spatiu gi mai mic& de 9% in curba curenta, 3.14 Supralargirea benzii de circulatie de 3,50 m lajime se prevede numai pentru strazile de categoria III gi IV cind raza curbei este mai mica de 250 m, conform tabelului 9. Teno 40 | 50 |e | 7 | 20 | 2 | 100 120 | 100 Supralargioa, om wo | 135 | 100 | 00 | 65 [oo | so | as | wo | as | 25 ‘OBSEAVATIE - Pentru raze cu valor intermedia, supralirgei bless prin intopetote linn arts vehicules ou ngimea mai mics de 8m supralagjres bona de crculio ce so minnie | ent tm) incare: © supralargirea unei benzi de circulate lungimea vehioulutui, raza curbei, in metri 3.15 Supralairgirea se amenajeaza proportional cu lungimea clotoidei simetric fata de ax8, fra st $0 reduca l8jimea trotuarelor sau a altor componente ale strazil. Cind nu este necesara racordarea progresiva, supraldrgirea se realizeaz8 in afara curbel (pe aliniament) pe o lungime, in metri, de 0,5 V. Pe arcul circular supralargirea este constant, iar in cazul racordaritaliniamentelor numai cu arce de cla, sural maxinds pic et ad de beatae crtel pe ungnea 3.16 _Circulatia pe sectoarele de traseu situate in aliniament, pe deciivitat in vecinatatea racordail verticate, in conditil de aglomerare a vehiculelor necesita asigurarea distanjelor de vizibiltate conform tabelului 10. Tepe 10 ‘Veezl de baz kh Foul lal a » ry 0 ‘Ditarga vise, mn Cela nan sone a # « 75 [ Ccutae in ambeie senaud = 0 70 ~ 130 150 [beste ~. = 200 250, 3003.17 Vizibiltatea in curb se asigura prin eliminarea obstacolelor situate pe partea interioara a curbei pind fa limita cimpului de vizibilitate; acesta rezulta prin asigurarea distanfelor de vizibiltate masurate pe luagimea corzilor axel benzil interioare de circulatie din curb’, Distanfele de vizibiltate minime care trobuie asigurate in curbe sint date in tabelul 11. Distantele do vizibiltate corespunzatoare confortulul optic sporit se adopta in curbele cu o raza mai mare sau egala cu raza recomandabila. Tabet 1 Vierk de bach, ih Condi de vzibilitate ir curbs 3 a — Dinter de vn Conlon opie norm 3 my 70 ‘Goniort optic sport oo 75 0 tb portice, tesirea sau rotunjirea colturilor cladirilor sau a imprejmuirilor. Aceste m¥surl trebuie coc tote cu amenajarea intersectiel gi reglementarea circulatiel 3.19 Strazile de deservire locala care se infunda gi au lungimea mai mara da 50 in, sa pravid la capat cu amenajairi pentru intoarcerea autovehiculelor: platforme, bucie sau teuri. Pe strazile cu o singura banda de circulatle se prevad largir alo pani camnsntile, neces, Intfhitilor si depasirilor de autovehicule. Aceste largiri se amenajeaza ca o a dova bara cle viroulatie 10...15 m lungime gi se amplaseaz’ la itervale de 100 m, in aliniament, precum sijn evirvata wn vizibiltate ‘mai mica de 50 m. 4 ELEMENTE GEOMETRICE IN PROFILUL IN LUNG 4.1 Declivitatile maxime admise in aliniamente gi in curbele de raza egala sau mai mare ca raza recomandabild, conform tabelulul 12. Tebetul 2 Views dobar, kmh Cconfigueatateronuil [eae Desig maxine, ‘Gino, eran 3 5 Deal, cone 6 ‘Monte 2 7 é (OBSERVATIE - Dac terenu! este fonrte accidentat sau decd troseul are puncte obligate, declvtaie din abel 50 pot majora cu 1%. 4.2 Pentru strazi de categoria IV situate pe teren accidentat se admit declivitati exceptionale pina la 12% dar numai pe sectoare pind la 100 m lungime, conditionat de masuri suplimentare pentru siguranfa circulatiel (parapete, indicatoare de circulatie etc.). 43 Decivitatile maxime pe rampele podurilor si pasajelor denivelate sint de 4% pentru strazt de categoria 1, 5% pentru cele de categoria 11 gi 6% pentru strézle de categoria Ill In curbe cu raze mminime, pe bucle gi bretele la intersectile denivelate, deciivitaile maxime se stabilese conform tabelului 7. 44 Inzona intersectilor de strazi de categoria | si de categoria Il deciivitatea maxima este 2%...3%, lar pentru celelaite categoril este 3,5...8,5%. . 45 Se recomanda ca deciivitatea straziior s& nv fhe nie! nnd de 0,2%. Pentru evacuarea apelor,- STAS 101443.91 la rigole trebuie asigurate pante longitudinale de cel putin 0,5% pentru rigole nepavate ¢1 0,3% pentru rigole pavate. 4.8 _Linia rogie se proiecteazss, de reguld, din succesiuni de declivita! dirjate in acetagl sens, in concordanjai cu configuratia terenului, cu sistematizarea verticala a zonei gi cu categoria tehnica a arterei, evitindu-se alternantele de rampe $i pante. 4.7 Lungimea minima a pasului de proiectare a linia rosii este conform tabelulul 13. Teal 13 Catopora aaah Lunginee minima pasciu de projectare,m 1 300 a w u v ‘OBSERVATIE - Pasul de proisctare pos plat, dac8 unghiul format de Fanforstrior say din tel n eazul torent (0.5%. preci slim enzul 4.8 Raza minima a curbelor de racordare verticala se stabileste conform tabelulul 14, Tebolul 4 ‘Viera de baz8, kovh Feta record wh ao 0 50 ‘Raza minima Recordere convert 500) 1000) ‘2000 250 | Racocdare concavd 200) 500) 1000) 1500) OBSEAVATIE ~In cazul strdzlor do catogora 1 situate in condi difille do tren eau cu punete abligate, raze ‘minima 90 poste reduce pind la 200 mn eazul racordlll convexe,respectv 100 m in cazulracordBil concave. 4.9 Tangenta trigonometrica, m, a unghiulul format de declivitaile adiacente se determina cu relajia: m=; #P2 4) in care: Ps Pa doctivksijie adiaconta, in %. 4.9.1 Pentru racordatile verticale cu arce de cere, elementele geometrice se determina cu relatile: mR - Tate tangenta ory im) r ~bisectoarea Bala tm) x ~~ ordonata y=25 . im) raza cercului de cere, in metri x abscisa punctului pentru care se determina ordonata, in metriSTAS 10144/3-91 -10- 4.9.2 Racordarile verticale pentru strazile de categoria I gi 11 se pot realiza in conditii estetice superioare, daca configurafia terenului este favorabila, cu arce progresive de parabola. Elementele geometrice ale arcului de parabold se determina cu relatile: ma ~tangenta jee : 00 i) r ~bisectoarea s- um) én ;donat ie ~ ordons a yee (my in care: raza minim’ a arcului de parabola, in metri x abscisa punctului pentru care se determina ordonata, in metr. COBSEAVATIE -Elementale geomatice ae curbelor do do ealeu eare conduc lao preczie upeios cordate vertical pot determinate gps alte melodie 4.10 Lungimea minima, in metri, a curbel de racordare verticala se recomanda s& depageasca 2V (V este viteza de baza in kilometri pe ora) 4.11, Str2zile de categoria III gi IV cu declivitaji mari pot fi prevazute cu o banda de circulatie suplimentara, de 3,50 m lajime, in sensul de urcare. Introducerea benzii suplimentare se recomanda pe rampe cu lungimi mai mari decit valorile din tabelu! 15, daca in componenta traliculti sint miloace de transport in comun sau daca traficul greu reprezinta peste 10% din totalul vehiculeton Laval Det 4 5 6 U 4 Lungimea minima a rampei pe care ee inioduce oi 7s 5 banda do etculjio euplmentar, 0 4.42 Pe stiazile cu declivitayi mari se amenajeaza odihne cu declivitat! mal mici de 2%, situate la diferenfele de nivel de 20...25 m. Odihnele se pot prevede cu belvedere, separate de calea curenta pin figl verzi. 4.18 Linia rogie pentru strazile cu tramvai amplasat pe platforma proprie nu trebuie sa depaseasca deciivitatea de 5%, iar pentru strdzile cu linia de tramvai inclusa in partea carosabila 4%. ‘OBSERVATIE ~In cazurustiieate, ee admite major 6% al respectiv 5%, scestor decivtl cu 1%, adie decile pot f do & ELEMENTE GEOMETRICE IN PROFILUL TRANSVERSAL, a str2zilor, conform tabelului 16. 5.1 Caracteristicile elementelor geometrice ale partii carosabil Tabet 16 Gatogora wail Numiral benzior do ckoulafe | __Uifmea unel bona de Tivos pari carosabio ckeulaie ™ 30, 350) 300; 380 3.00; 350 i m7oie STAS 10144/3.91 52 Lajimea partii carosabile a strazilor cu o singura band de circulatie, in cazul incadrari cu borduri denivelate trebuie s& fie de 3,50 m, iar in cazul incadrarii cu borduri ingropate trebule #8 fie de 3,00 m, 5.2 __Incazulstralir existente cu aimi cforte do aimie prevazute tn tabelul 16, numdru,ltimea $i destinatia bonzilor de circulate so stabilese fn cadrul studiulu de organizarea circulate, avindinae jn vodere condita tunctionale gi corectia de capacitate de elrculatio stablit centers STAS 10144/5-88, 5.4 _Alcatuirea profilurlor ransversale pentru arterele de circulatie din localitaile urbane gi rurale se detaliaza conform STAS 10144/1-90, lar pentru trotuare,alei de pietoni gi piste de cicigti conform STAS 10144/2-91, Amenajarea protilurior arterelor gi proiectarea elementelor geometrice se coreleaza cu prevederile STAS 10144/5-69 91 STAS 10144/6-89 pentru calculul capactai strSzlor respect a intersecfillor. Daca intensitatea mijoacelor de transport in comun pe pneuri depaseste 60 vehicule pe sens gi or8, se recomanda sa se'prevada o banda de circulatie suplimentara rezenvaia 'ransportulu in comun (a cari capacitate poate ajunge la 180 vehicule fzice pe ora si sens). 5.8 Profilul transversal al parti carosabile poate avea, dupa caz, forma: = acoperig cu doua versante plane inclinate spre exteriorul strézil (spre rigole); ~ curb, cu pante transversale variabile; ~ streasina, cu o singurd panta transversal (in curbe convertite sau suprainaiate); = €U casiu longitudinal, de regula axial (de exemplu pentru strézi inguste fara canalizare subterana). 5.6 Pantole transversale afe parti carosabile in aliniament depind de tipul mbracaminfi, conform tabelului 17. Taboiult? Net. Tipul mbrde ming str Panta waneversalé, 1 | Imbrtetmintos par earoeabie: | ="pava de alvpurt = paval de pavolo normale abnorme, impietu qi macadam 25.30 = aval do pit bret gf botovanl 30 = Imbricdming estan 28 imbricdimin dn baton do cient 20 2 | imbrtcaminton rotuarsior = Imbrdcdmin aslaton 2s. = Impletu, betas 39. _| | = dale din beton 25 | 3 | Imortcdminion tn poy oi patorme 05.25 5.7 Incadrarea cailor pentru vehicule sau pietoni se proiecteaza corespunz&tor ‘categoriei strazii, traficului, amenajarilor pentru evacuarea apelor meteorice, sistematizarii verticale gi esteticii strAzi, Partea carosabilé se incadreaz, de regula, cu borduri denivelate cu tnaltimi libere conform tabelutui 18, :STAS 10144/3-91 212 Tabet Mier tment ork bod om omen de pire Paton crane oa nage 12.16 id gir cone Wd ‘enone ets. Taare | prt wai nda ae chad, ln pare 3.18 a cu svt mic tener o ple 3 pnt coupe Tar8 rowel staf deWarepo in Sonam, ol 38 isreverebe de pte [aT Fister ait de pio aie de og on Teh ds epfo vort ecaoeis “a [ Pato de pacar aciacont an {ai lo pat carnal acodl OBSEAVATIE - Inatimes Mberd « borduti de maximum 16 om 48 edopté In dreptul guilor do scurgoro ‘canaliziell pluviale, care 8 vor emplasa in efra recellor do plot Stvizile pravazule bu acostamente, rigole gi santuri se ineadreazé eu berduriingrepate, benzi rare etc., conform STAS 1898-80. + Gabaritul de libera trecero al strazitor trebule 8 asigure spatiul fiber cu urmatoarete dlimensiuni:inaitimea de 5,00 m gi lkimoa egala cu latimea parti carosabite plus ote 0,50 m in parte jalerale, inaltimea gabartului pentru straile cu tramvai sau trotelbuze este de regula 6,00 m, exclusiy spatii do siguranta fafa de coroana arborilor. Pe poduri, gabaritele se stabitese conform STAS 2924.91 5.10 — La alc&tuirea profiiului transversal al strazii trebuie sa se {ind seama de spatile si conditite necesare amplasariiinstalajilor tehnico-ediltare (canatizarea pluviala gi menajerd, luminatul pubic, rejele de telecomunieatil, rejele electrice, alimentare cu apa, hidranfi, cmine, guri de seurgere, posturi trafo etc.), precum gi de prevederile STAS 8591/1-91, esponsabilal proloctuha MUPTAT - URBANPROKECT Dr ing. Wetor Gus Calaboraione Ninel de Iter - Departament Pool - Doce cola Inet do Addtoctnk ton Mioes (oat do Proloctit Teanapoci Auto, Naval gAerane PROC Bucoreat 1 teat do Protect Prakove Feta fina: Masiutul Roman da Standardizaro Ing. Radu Uogue a Universitatea Tehnicd Tagt wIOTECA Lex 8