Eduard Nicolae Bucur este doctor in Filosofie, Universi- tatea din Bucuresti si preot romano-catolic. in prezent activeazi in Arhidieceza Romano-Catol greco-catolic ,,Timotei Cipariu” Sorana-Cristina Man este doctor in Filologie, Universita- tea din Bucuresti. A mai tradus, in colaborare, Piette Abelard, ..Dialog intre un filosof, un iudeu si un erestin”™ (Polirom, 2008) si Frederick Copleston, , [storia filosofiei — Filosofia medievali tarzie si renascentisté”, vol. 3 (All, 2011). Este redactor de carte la Muzeul Taranului Roman. TOMA DE AQUINO SUMMA CONTRA GENTILES PRELUDII Editie bilingva ingrijita, traducere gi note de Eduard N. Bucur i Sorana-Cristina Man Galaxia Gutenberg 2019TATARU-CAZABAN Rivvan, ,Sfintul Toma in Romania”, Studi Tomiste, anul 1, Bucuresti, 2001, pp. 31-57. TOMA de AQUINO, Summa contra gemiles, Ed. Marietti, Italia, 1927; Summa Teologicd, Ed. Polirom, coord. Baumgarten Alexander, Iasi, 2009; Expunere la Simbolul Apostolilor, Ed, Polirom, editie bilingva, trad. Wilhelm Danca, Iasi, 2016. TORELL Jean Pierre, /nitiation a saint Thomas d'Aquin, Ed. Universitaires de Fribourg, 1993. WEISHEIPL James, Frére Thomas d’Aquin ~ sa vie, sa pensée, ses oeuvres, Ed, Les éditions du Cerf, Paris, 1993. 208 Cuprins Introducete ..cccssenesenee aS Litera si spirit in Summa contra gentiles ui Summa contra gentiles — Cartea Lo... 19 Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5... Capitolul 6... Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9... Cartea a Mea... Capitolul | Capitotul 2 Capitotul 3 Capitolul 4... Capitolul 5 Cartes a Ha. Capitolul 1Cartea a IV-a. Capitolul 1 Anexe—cuprinsul carjilor din Summa contra gentiles Cartea I. Cartea a Ua . Cartea a Il-a. Cartea a IV-a. Bibliografic 210 17 118 135, 136 150 Note 1 Lueru ~ Termenul de res are mai multe infelesuri (Iuera, cntitate, inf realitate), insi am optat in majoritatea cazurilor pentru tradueerea cu termenul fuera”, pentru a nu schimba sensul general al textului in funetie de context, .ucru” desemneaza si creatura’” ® Scop ~ Traducem finis cu termenul de ,seop”, chiar dack cesta nu exprimi pe deplin sensul lui finis. Finis este ceva inradacinat in natura unui lueru, in timp ce ,scopul” poate fi adiugat. Termenul de ,finatitale” exprima mai bine acest aspect, dar este un fermen abstract si situat la nivel critic, 3 Imtelect — Toma de Aquino preciza sensul acestui cuvint: wTermenul intelect provine din capacitatea de a cunoaste aspectele profunde ale unui Iucru; pentru cd a infelege inscamni, intr-un fel, a citi pe dinauntra (intus legere). Simul si imaginafia cunose doar accidentele exterioare, dar numai intelectul patrunde in interiorul si in esenta unui lucru. Dupa ce a surprins esenfele lucrurilor, intelectul Iuereaz’ in moduri diferite, prin rafionemente yi interogatie. De aceea, termenul intelect poate fi privit in dowd sensuri.” (Toma de Aquino, De veritate, Art. 12, responsio); ,Dicendum quod hoc nomen intelligentia proprie significat ipsum actum intellectus qui est intelligere.” (Thomas de Aquino, Summa Teologicd 1, Q 79, art, 10, respondeo) Vom folosi cu predilectic termenul de sintelect” si nu ,inteligenta”, pentru a anita facultatea de cunoastere gi mu actul ei. * Carne ~ Reluam cio explicatie a tui Wilhelm Danced din traducerea ta Expositio in Symbolum Apostolorum (pag. 200),‘Tithil original; Incipit liber de veritate catholicae fidei contra errores infidelium editus a fratre Thoma © Eduard N, Bucur si Sorana-Cristina Man, 2019 Descrierea CIP a Bibliotecti Nationale a Romanici BUCUR, EDUARD Ni MAN, SORANA-CRISTINA Summa contra gentiles, Preludii/; Térgu-Lapus; Galaxia Gutenberg, 2019 ISBN 978-973-141-816-2 1. Bucur, Eduard N. (autor) IL Man, Sorana-Cristina (autor) www.galaxiagutenberg.ro Editura Galaxia Gutenberg 435600 Tazgu-Lpusy str Floilor nt, 11 ‘Tel: 0733-979383, 0723-37599 ‘e-mail: contact@galaxiagutenberg.r0 PRINTED IN ROMANIA Aceasta carte este. protejati. prin copyright. Reproducerea integral San pari multipicaren prin ore mijoace sd rice form’, cum ar fi xeroxarea, Scanarea, transpunetea i ic sau audio, punerea la dispoziia. public inclusiv prin intemet sa prin Feel de calculatoae, tocares Pemanenid sa temporara pe dispozitive sau sisteme cu Posibiltatea recuperitii informatilor, eu scop comercial sat gratuit, precum si alte fapte similare sivanyite ir permisiunea ‘Scrisi a definétorului copyrightului reprezinti 0 incalcare a legislajiei cu privire la protectia proprietfiiintelectuale st se pedepsese penal sisau civil in conformitate cu legile vigoare. Introducere Intelectualii Evului Mediu crestin au fost consideraji moderni in timpul lor. Ei au revenit la predecesorii lor, incepind cu Antichitatea greaca, pentru a se sprijini pe ei gi a avansa astfel in cunoastere. Remarcabile sunt cuvintele lui Bernard de Chartres din secolul al XIl-lea: .Noi suntem pitici cdfirati pe umerii uriasilor, Astfel, noi vedem mai mult si mai departe decdt ci, nu pentru ci privirea noastri este mai patrunzitoare sau pentru ca statura noastra este mai mare, ci pentru cd ei ne poarta fn sus gi ne ridic& prin inalimea lor gigantic’.”" Un rol important in aceast Renastere medieval Iau avut traducdtorii. Limba oficiald era latina, ins manuscrisele care au ajuns in Occident erau in arabii sau in greacd. Toma de Aquino* s-a folosit in cercetarea sa de aceste traduceri. Chiar daca a fost inifiat in filosofia lui Aristotel de Petru de Irlanda sau de Albert cel Mare,* 1 Le Goff Jacques, Les intellectuels au Moyen Age, Editions du Seu, Paris, 1985, pag. 17. 2 Am ales Toma de Aquino si nu Toma din Aquino pentru a spune adevarul comple: despre locul nasterii sale, pentru a rimane pe linia tradiiei romnest si pentru a arta inalta demnitate spiritual la care ajuns un crestin. (Wilhelm Daned in traducerea Expositio in ‘Symbolum Apostolorum, pp- 40-4). *P. Torell, Initiation @ saint Thomas d'Aquin, Ed. Universitaires de Fribourg, 1993, pag. 9; J. Weisheipl, Frére Thomas d'Aguin, saputem si ne intrebim daca el ar fi fost asa de prolific iri aportul traducerilor scrierilor lui Aristotel. Toma a realizat comentarii la operele lui Aristotel si nu -a citat doar in operele teologice.* Pentru Toma, Aristotel era Filosofil. inaintea operei lui de referinfa, Summa Theologiae, Toma a scris Summa contra gentiles,® in care sublinia raportul dintre adevarul filosofic si adevarul credinjei. El arita ci intelectul uman este capabil si descopere multe adeviruti fir aportul credinjei. Se consider ci Toma a inceput si serie Summa contra gentiles la Paris in anul 1259 gi ca a terminat-o la Orvieto in 1264, in timpul pontificatului lui Urban al IV-lea, Dac data de inceput a fost fixat’ datoriti manuscrisului autograf, cea de incheiere nu este sigur. Totusi, Toma faicca referire la Summa contra gentiles in De rationibus fidei, in Compendium Theologiae, in Comentariul la De anima. Or, aceste carfi dateaza imediat dup’ 1265. De aceea, Toma ar fi terminat Summa contra gentiles inainte de plecarea de la Roma din 1265.6 vie, sa pensée, ses euvres, Bd, Les Editions du Cerf, Paris, 199: pag. 30. * Toma a comentat Categoriile, Despre interpretare, Analitcile secunde, Despre suflet, Despre memorie si reminiscenja, Despre simt si sensibil, Politica, Etica nicomahici, Despre cer, Despre _generare si corupere, Meteorologicele, Meta 5 Pentru urmitoarele note, Summa contra gentile va fi abreviatt euSCG, ® Pentru mai multe detalii se poate consulta studiul excelent al lui RA, Gauthier, Summa contra gentiles- Introduction historique, 6 Apropiind imaginea catedralelor construite in Eval Mediu de swmmae-le scrise in acecasi perioada, am putea privi Summa contra gentiles din punct de vedere al arhitecturii sale, care cere mai multe lecturi. Summa contra gentiles cuprinde patru carti. Toma anunta de la inceputul lucriii cd in primele trei cZrfi va trata despre adeviruri de eredinja care pot fi descoperite gi printr-o activitate intelectual natural, iar in cartea a [V-a doar despre adevarurile accesibile prin credinté. Analiza operei arati ci Toma nu a respectat acest plan, iar acest Tucru a niscut numeroase dezbateri. Rod al cdutirii intelectuale, originalitatea lucririi sale reiese din abordarea pe patru planuri: filosofic, teologic, pe planul exeziilor si pe cel apologetic. Titlul ei, Summa contra gentiles, nu este cel dat de Toma, De fapt, majoritatea manuscriselor se termin& prin: Explicit tractatus De fide catholica contra gentiles a frate Thoma de Aquino editus. insa, acest text nu este cel de la inceputul lucrarii: Incipit liber de veritate catholicae fidei contra errores infidelium editus a frate Thoma. Aceasti precizare arati ca adversarul nu este piganul (gemil), ci necredinciosul in general. De aceea, dupii coninutul real al textului, titlul corect ar fi cel din incipit. Un alt titlu folosit in editiile din secotutul al XIX-lea este Summa philosophica. Nu se stie exact céind a apirut aceasti denumire, dar cea mai veche editie ce poarti acest titlu dateazi din 1846 si a aparut Ed. Lethielleux, Paris, 1959, pp. 7-123. 7la Napoli.’ Toma a vrut si realizeze o opera de infelepciune, care si fie in acelasi timp un izvor al ‘cunoasterii adevarului si un instrument de combatere a crorilor din trecut, prezent si vitor. Ipotezele si dezbaterile care au avut loc cu privire la intenfia lui Toma pentru aceasti lucrare au fost numeroase. Sai remarciim doua dintre ele. Prima ipoteza este cea a intentici misionare, lansata in 1314 de dominicanul Petru Marsili. Toma ar fi scris Summa contra gentiles la cererea lui Raymond de Pefafort, ca un manual pentru tinerii dominicani chemati si-i evanghelizeze pe musulmani. A doua ipotezA este de a oferi un instrument impotriva averroismului latin’ si, in general, impotriva peripateticienilor arabi sau evrei, care ar fi fost modele pentru maestrii parizieni de la mijlocul secolului al XII-k Cu toate acestea, este important si constatiim ci Toma realiza in Summa contra gentiles prima sa sintezi. Cea ce impresioneaz de la inceputul operei este nota personala pe care Toma o transmit, spunand ca isi ” O lista completa a editilor Summa contra gentiles se giseste in Bibliographic thomiste, Le Saulchoir, de P. Mandonnet si J Destrez, pp. 19-20. ® Alain de Libera, ..Thomas d'Aquin ~ Somme contre tes gentiles", Gradus philosophique, Ed. GF-Plammati 1995, pag. 774. ® TezA sustinuti in 1930 de MM. Gorce si reluata de P. Ferret. Gore MM,, La lutte Contra Gentiles & Paris au XIlle sicle”, Mélanges Mandonnet, Tome 1, Paris, 1930, pp. 223-243), 8 asuma cu indrazneala sarcina infeleptului.'” Pe aceasta 0 defineste folosind formula de adevar dublu, care nu trebuie confiundat cu doctrina averroista: ..Din aceste premise, este evident cd intentia infeleptului trebuie si se orienteze catre dublul adevar al lucrurilor divine gi s& respinga erorile contrare. C&utarea rajiunii poate atinge unul dintre adevaruri, dar celdlalt depageste orice efort al ci, Vorbese despre dublul adevar al lucrurilor divine, nu din perspectiva lui Dumnezeu, care este unul si simplul adevar, ci din perspectiva cunoasterii noastre, care are diferite moduri de a sesiza lucrurile divine.”!! Toma anunja la inceputul lucrarii c& va trata adevarurile credinfei crestine prin prisma intelectului uman.'? Aceasta nu insemna ci el confunda adevarul credinfei si cel filosofic. Abordarea adevarurilor in primele trei carti ale lucririi este una teocentrica. Toma insusi specifica acest lucru: Pentru cA in prima carte am tratat despre perfectiunea naturii divine, in a doua, despre perfectiunea puterii Sale, prin care este cauza gi stipinul tuturor fiinfelor, ne rimane sa studiem in a treia carte despre perfectiunea autoritigii si demnitaqii Sale, considerind ca El este finalitatea si regele tuturor fiinjelor.”"> Astfel, este necesar si infelegem cA orice adevar precizat in aceste carfi este orientat citre Dumnezeu. 2 Toma de Aquino, SCG I, * Pbid..1,9. ® fid.,1,2.3.9. 3 id. AUL, 1.Dupi ce analiza diferitele tipuri de bine, contemplatea adevarului apare ca binele care |-ar face pe om fericit. Totusi, nici aceasta fericire nu este deplina, deoarece numai sursa adevarului poate da aceasta fericire: ,Astfel se confirma, prin calea inducfiei, cea ce am aratat mai sus, ci ultima fericire a omului nu consti decdt in contemplarea lui Dumnezeu.”'* Prin aceasti metod inductiva, Toma arita importanta dorinei naturale a omului in atingerea finalitaii sale. in acest context, el folosea expresia naturale desiderium, dar mu este prima si ultima data cand intalnim in operele sale; in Summa contra gentiles 0 regisim de cele mai multe ori (de 29 de ori). fn ordinea prezentarii, naturale desiderium este evidentiata prin dorinja omului de a descoperi cauza unui efect cunoscut. Acecasti cauzi ultima este identificata cu finalitatea omului care este cunoasterea lui Dumnezeu, Descoperirea acestei finalitati este asociati cu adevarata lui fericire si implinirea dorintei naturale prin contemplarea lui Dumnezeu. De aceca, dorinta naturala de a cunoaste adevarul nu face referire constienti de aceasta doringi? ° Ex quo etiam patet, inductionis via, quod supra rationibus est probatum: quod ultima felicitas hominis non consistit nisi in contemplatione Dei.” (Toma de Aquino, SCG Il 37) 10 Dorinja naturali de cunoastere a adevarului se implineste, in perspectiva tomist, in vederea lui Dumnezeu. Acest aspect ne face si infelegem ci ea este © dorinti naturala de injelepciune. Or, acest lucru se pare ca a fost uitat in zilele noastre: ..in epoca moderna cuvantul infelepciune este lsat deoparte, deoarece timpul nostru se defineste prin stiinfa si prin legi cauzale caracteristice acesteia, prin ipoteze, verificari experimentale gi teorii. Dar teoriile, cu toate ca necesit © aplicatie conereti, sunt tot timpul elaboriri conceptuale.”'* Litera si spirit in Summa contra gentiles Unii filosofi antici percepeau un raport circular intre ceca ce este, gandire si vorbire. Aceste aspecte aveau urmitoarea ordine: prin vorbire omul spunea ceea ce géndeste despre ceea ce este. in acest sens, acordul si corespondenfa dintre aceste parfi reflectau adeviirul lucrutilor. De fapt, acest proces a fost infeles ca o cale de a dezvalui ceea ce este ascuns, dupa cum arata termenul alétheia'®. Pentru a ramane, vorbirea a fost © Wilhelm Dancd, Fascinatia binelui, Ed. Sapientia, lagi, 2007, pag. 309. © Tenmenul grecese alétneia(d1f0eut) este format din privativul a si verbul danchanc, care inseam ,a fi sau a rméne ascuns”. Am putea spune c& a cduta adevarul este echivalent cu a dezvalui ceea ce este ascuns, a aduce la lumind ceea ce nu se vede, Platon aimortalizata prin scriere. Aceasti inventie extraordinar’ ne di acces la démersul spiritual al predecesorilor nostri Avem litera lor, dar nu intotdeauna gsim si spiritul lor. ~ Avem adevarurile lor, dar nu intotdeauna le infelegem. Procesul de descoperire a spiritului unci scrieri este dificil. Ce ne-ar putea ajuta? Toma de Aquino la descoperit pe Aristotel si a reusit si depiigeascd litera scrierilor acestuia, sesizénd spiritul filosofiei aristotelice. Procesul inductiv de descoperire a cauzelor lucrurilor a format intelectul lui Toma in aceeasi directie. El nu s-a multumit sa repete afirmatiile lui Aristotel, ci a mers mai departe in aceasta viata a spiritului de a descoperi si de a explica diferitele adevaruri. Toma de Aquino a fost original in timpul lui si riméne actual pentru timpurile noastre. in opera sa, Summa contra gentiles, el arita ceea ce intelectul uman poate descoperi prin capacitatea sa natural gi ceea ce il depiseste. Adevarul filosofiei umane si ade-varul credinfei nu se opun pentru ci au aceeasi origi-ne: Dumnezeu. De aceea, Toma prezenta adevaruri filosofice in interiorul doctrinei credintei. El se spriji-nea pe dorinta naturald a fiinfei umane de a cunoaste adevarul. inainte de a vorbi de o interventie supra-naturala in activitatea intelectului uman, este necesar si vedem pin unde poate fi descope adevarul printr-un efort intelectual natural. Guy de Broglie sustinea c& prezenja adevarurilor de credin{a in primele trei carti din Stnma contra gentiles se fundamenteaza pe capacitatea intelectului de a te descoperi.'” Totusi, atingerea unor adevaruri, cum ar fi vederea bectificd, legea revelata si harul divin, pare indoielnicd dir. perspectiva filosoficd. De aceea, infelegerea similitudinilor dintre planul natural si supranatural, precum si problema dorintei naturale la Toma, este necesari pentru perceperea corecti a acestui aspect. Existi in gndirea tomisti o sintezi intre tradigia augustinian’ si noutatea aristotelic&, adici intre nofiunile de natura umand in conceptia lui Augustin gi naturé umand in concepfia lui Aristotel, Natura umani in conceptia lu: Augustin este starea ni istoric, care implied chemarea citre supranatural. gi predispunerea omului la vederea beatificd. Natura umand in conceptia lui Aristotel, pe care Toma 0 introducea in reflectia sa, este o esenfi caracterizati: prin necesitatea ei intema, care o structureazd. Ea exprima elementele constitutive ale omului, fra de care nu se poate vorbi de natura uman’, astfel inet disparigia lor ar duce la disparitia esentei umane.'* a omului explica acest termen descompuniindw-! in alé theia, adic 0 alergare divina, o miscare divind a fiinfei, (Platon, Cranlos, Ed. Stiintficd si Enciclopedica, trad. Noica Simina, Bucuresti, 1978, pag. 303) 12 "N, Balthasar, A. Simonet, ,.Le plan de la Somme contre les Gentiles de saint Thomas d’Aquin”, Revue néo-scolastique de ta philosophie, 32, 1930, pp. 183-210. * R.A. Gauthier, op. cit. pag. 104. 13Aceste aspecte releva faptul c& ratiunea si credinta sunt douii metode cognitive diferite. Compardnd Evul Mediu crestin cu epoca contemporana, observim dou dialoguri sau confruntati diferite pe care filosofia lo-a avut cu alte tipuri de cunoastere. Pe de o parte, este vorba de cel amintit, cu credinfa erestina, iar pe de alta parte, de cel cu stiinfa, Ambele aduc in prim plan dou tipuri de adevar care sunt diferite de cel filosofic, Primul este un adevar revelat, iar al doilea este adevarul stiintific. Cunoasterea stiintifica are modul ci propriu de a exprima adevarul descoperit, Este extraordinar si poti explica totul, in orice domeniu si folosind stiinta necesara. Psihologia ifi arata cum functioneaza psihicul uman, biologia iti descrie viaja, fizica imbinati cu astronomia iti explicd universul etc, Filosofii au simfit aceasta tendinfi catre exclusivitate, aritind limitele stiinfei sau exaltind-o, Heidegger a ales perspectiva gdndirii fiinfei ira ajutorul stiinfei, in timp ce Husserl a incercat sa o integreze in filosofie, cu tendinfa ca stiinta, sa 0 asimileze." Interesant este faptul c& stiinfa gia © Meditatile vizeari o reformé totald a filozofiei prin care aceasta si devind 0 stint cu o intemeiere absolut [..] este necesara 0 reconstructie radicaki care si corespundi ideti_ de filozofie, conceputi ca unitate universald a stiinfelor in unitatea unei astfel de intemeieri absolut rationale (..] $tiinfa cautd ins’ adevaruri care si fie si si riména valabile odata pentru totdeauna si pentnu oricine [..] Chiar daci stiinta nu reuseste sit edifice un sistem de adeviruri absolute si chiar dacd ea se vede obliga si ‘modifice mereu adevarurile, ea urmeaza totusi ideea unui adevair 14 asumat aceasta intentie initial a filosofiei, cea de a chuta adevarul. Adevirul revelat ne da o alti perspectiva. Papa loan Paul al [I-lea preciza ca exist diferite stari ale filosofiei in raport cu credinfa crestina®’. Prima este aceea a filosofiei independente de Revelatie, a doua este aceea a filosofiei crestine si ultima aceea in care teologia insisi cheama in cauzi filosofia. Filosofia crestin’ nu face referinfi la 0 filosofie oficiali a Bisericii, ci la 0 speculatie filosofic& conceputi in legatura vitald cu credinta. Intentia acestei filosofari crestine este de a arta dezvoltiri ale gandirii filosofice imposibile fra aportul credinfei crestine. Aceste dezvoltari se fac pe dou’ planuri: unul subiectiv si altul obiectiv. Cel subiectiv consti in purificarea intelectului prin credinti. Prezumtia de a cunoaste totul si de a fi masura lucrurilor a fost si este una dintre capcanele filosofiilor vechi si noi. Credinta ii invité pe filosofi la umilinfi si le di curajul de a infrunta probleme greu de rezolvat, cum ar fi cele ale raului si ale suferinjei, identitatea personalé a lui Dumnezeu, finalitatea existenjei universului sia omului, Cel obiectiv este referitor la conjinuturi. absolut sau a unsi adevar stiinffic veritabil si triieste int-un orizont infinit de aproximari care tind cdtre aceastd idee.” (B. Husserl, Meditatiicarteziene, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1994, pp. 31,42) 2° Joan Paul al Lea, Fides et ratio, Ed. ARCB, Bucuresti, 2008, wr. 75-77 15