Manat de nba roman per stadeni tind dn ana pregatvr (Nel AT-AD) Ee Anexe Notiuni de gramatica pentru Nivelul A1-A2 1. Articolul J Actcotulnehowsrat | masculin. nentru amasculin _feminin neutru, | oun ° un Singular | -(wl/te -af-ua {uh niste niste nigte Plural ai le _ale 2. Substantivul . Namere gi genari Plural Singoar ioral a pouk—||_—_uN por ||___UN DouA a z ae ca z colegt a vole vote cal caite oe ase cles nied one a = a ms ms a zi aa i cf nazi tramvai_ mvaic = a doctor | doctoamet || — cons. consti fw 5 [Se feo Fe suri care ef Ten ei oa ‘rem fecatate | fal meta met me | at aD naa ae i a Toxogaf frte ia ag wate ea mere per smu muse oe z a a ae pel PH Thess Tusa ch 7 veh stow Slow genmeai | gemmchi = ee a 4 8 cochi ochi = in qosele a Tow ‘atte su Sti mae cokes cote pine Bedale ~vinatcare | vlnaitoare | | Timunctoase | munca oo Era!Eg Cie PARDON «Dara CALE Declinarea substantivelni Substantive feminine o / doua cask | _ Silartieol nehotarat eu atticol hotarat singular plural singular plural N./Ac. 0 cash nigte case casa casele G./D. | unei case unor case casei casclor x ficol nehotii: it articol hi rit % MASINA : cu articol nehotaral : cu sits oti singular plural singular plural | _N.fAc. | omasina | nigte masini masina masinile G.iD. | unei masini |“ unor masini masinii | maginilor Substantive masculine un / doi — — i Et Ah es, sTupenr | Static! nehotieat val tara singular plural singular plural N./ Ac. un student | niste studenti_ | studentul studentii G./D., tudent | unor studenti | studentului | studentilor_ a cuarticol nchotarat “a Attical hotarat singular plural singular plural [| _N./Ac. un frate nigte frati fratele fratit GD. unui frate | unor frati fratelui fratilor | Substantive neutre un / doud TREN cu articol nehot soa cu articol hotirat. singular plural singular plural [ N/a. uniren | nigte trenuri trenul trenurile GD. ‘anui tren trenului trenurilor cae cu articol nehotrat | eu areal hota | singular plural singular plural N./Ae. un caiet nigte caiete caietul caictele G./D. unui caiet_| _unor caicte caictului caietelor 3. Adjectival calificativ a.cu4 forme ‘maseulin | feminin [neutril] —xemplu | masculim | femiain | meutra] ae x a frumos / | frumoasa | frumos / sien = Eacled nee albastra | / albastré | albastru Siea . “e e plural | ¥mosi/ | frumoase | frumoase albastri_| /albastre | /albastre | esMana ede nba ron enor tude ston dn ama pregitor (Net AL-A2) za b, cu 3 forme mase/neuiru| feminin | Exemplu | _masedneuten, = feminin == a 4 Singular | mic, lung, larg, nou | mic, lungé, larg’, nougi | i -_ plural mici, lungi, largi, not Exemplu jnasculin/neutru/feminin Singular | dulce, fierbinte, mare, rece, subtire, tare, verde plural | dulci, fierbingi, mari, reci, subtiri, tari, verzi 4. cu 1 formit be), bleu, bleumarin, gri, maro, roz, kaki, mov 4, Gradele de comparatie ale adjectivului / adverbului Ger =adjectiy /adverb 5 Pees ao = Poni de superioritate | mai + adj./adv. + decdit/ca + subst, pron. Comparatiy | de egalitate | a fel de/tot atat de + adj./adv/ + ea + subst, pron. | de inferioritate | mai putin + adj./adv/ + ca + subst, pron. celicealceifeele + adj. cel mai + adv. Superlativ foarte + adj relativ absolut | extraordinar de nemaipomenit de a. Adjectivul / pronumele posesiv piect <2 Un posesor (singular) = Mai multi posesori (plural at (Se) p.La p.alla p.alll-a pla palla p.allla masc./neutru mea tau siu (lui/ei) nostra: vostru for | feminin mea fa sa (lui/ei) noaste voastre jor Mai multe | Ung Ginguiar) "Mai mulfi posesori (plural = Ipesetaie wt)” ta palta pala pra | palla | pala masculin mei. tai siu (Iui/ei) nostri vyostri Jor [fem /neutra mele tale sale (lui/ei) | noaste | voastre lor feze Chin DARN + are scate a b. Pronumele personal cu valoare posesivi 3 Persoana | Gen |, “Prouuime: . 3 ase. ui ; 4 alla, sg. }™ ° 3 fem. a : ase, lor alike, pl |e = ; ¢. Pronumele personal p “forma — forma - hiiaionied “accentuat’s accentuats_ = Tag eu mine . alla, sg. tw tine rs alll-a, 6g., masc dl a in alla, sg. fem, a ea ° | La, pl noi nol ne nou a aa, pl “voi voi vie “vou V8, vi, v= a lll-a, pl, mase. ei ei ian lor le lie a alla, pl. fem. de | _ee Te lor : 4. Pronumele reffexiv in acuzativ = [Pesta | Peralba Pers. alla j singular ma, m- teste Se, plural ne, ne- viv se, a * fiecare, tofi/toate, unul/una 2 + altu/alta, cineva, ceva, altceva, oricine, orice, oricum, oticare 5 * mulfi/multe, putini/putine, cAtiva/cateva f. Pronumele negatiy a + nimeni/nimic g Pronumele/adjectivul interogativ-relativ + cine, ce, cati/eate Cine a venit la curs? Cea cumpirat? Citi (studenti) sunt in clas’? Cita (pane) ai Iuat? Cui ji dai cartea? Cate (studente) sunt in clast!? CAt costa painea? 4 | | | t | | e. Pronumele / adjectivul pronominal nehotirat a | | | | | | | Eras :nb ont pte sida pet ot Eg 5. Pronumele / adjectival pronominal demonstrativ a. de apropiere -masculin/neutra | feminia ee Nominativ/Acuzativ acest(a) aceastii/-a Genitiv/Dativ acestui(a) | _acestei(a) 3 Observatii: L. Adjectiv antepus: Acest elev este harnic. Aceastd fatd este inalta. Acestui elev nu i-a dat not mare. Acestei fete ii este riu. 2. Adjectiv postpus: Elevul acesta este harnic. Fata aceasta este inalti. Elevului acestuia nu i-a dat 10. Fetei acesteia ji este rau, 3. Pronume: Acesta nu este harnic. ‘Aceasta este inalta. Acestuia nu i-a dat noti mare. Acesteia ii este riu. . de departare aa -mascatinéneutru | _— feminin — | masculin/neutru| feminin_ [ Nominativ/Acuzativ acel(a) __acea/aceea acei(a) acele(a) |__ Genitiv/Dativ acelui(a) acelei(a) -acelor(a) : Observatii: 1. Adjectiv antepus: Acel elev este harnic. Acea fata este inalté, 2, Adjectiy postpus: Elevul acela este harnic. Fata aceea este inalti. 3. Pronume: Acela nu este hamic. Aceea este inalti. 6. Verbul acdnta abea atrece aiubi exemple aluera avedea a face aur aurea aticea azice a munei 2. Participiu Anfinitiy =] = = 3a 22 sea 2 loge woes att Participiu: | -at [5 5 Eut “ats fort /=pt ity at = : cerut, recut, murit, citi, | exemple | “antatsmiincat, | but, vt, secu, ars, spus, | venit,iubit, ure, | lucrat cAzut | fiert, rapt, fript_|_omort, hotérat creEE. eet an reet 3. Indicativ 3.1. Prezent conjugarea terminatia Ee a exemplu| aurea | alucra | avedea | amerge | aveni | aiubi_| acobort | ahowart pebasg (urcp) | lucrez | vid Cv) | merg (-») | vino) | iubese | cobor () | hotarase pallasg. | uci | lucrezi | vezi vii__| iubesti_[ cobori_| hotiiigti p-all-asg.| uri | lucreazi | vede | merge | vine | iubeste | coboard | hotirigte p.Laph | urcim | tucrim | vedem | mergem | venim | iubim | cohoram | hotdrdm peallaph | urcati | tucragi | vedeti | mergeti | veniti | iubifi_ | coborati | houirdti p.a lila ple lucreazit | vid (-9) | merg (-s) | vin -#) | iubese | coboari | hotiirise 3.2. Trecut - Perfect compus = Auxiliar ,a avea” la prezent + participin een ee Renn emote cs Dl am cantat_ | _am vazut am ficut am citit pall ai cfintat ai vazut ai cut ai citit pealii-asg. | acantat a viizut aficut acitit | “peal, am cantat am vizut am facut | _amcitit “p.all-a ph afi cfntat agi videut ati facut ati citit [paliiaph | au cAntat au vazut au Faicut au citit 33 Viitor emis COM cee eee yoi cinta /o sient _| voi bea/o si beau | voiface /osifac | voi fugi 0 si fug vei cinta/o sicingi | veibea/osibei | veiface/o si faci_| vei fugi /o si fugi vacdnta/osicdnte | vabea/ostibea | vaface/o sifacd | va fugi/o si fuga ‘yom canta / 0 si céntim | vom bea / 0 si bem | vom face /o si facem | vom fugi /o si fugim vefi canta / 0 si cdntati | veti bea / 0 si beti_| veti face / 0 si facet | veri fugi /o sk fugi vor efinta/o si eante | yorbea/o sibea | vor face /o si faci | vor fugi /o si fugi fein ee emer ee ts sient sii beau simerg si muncese si canfi Sibel sii mergi si muncesti palilass. si cante sitbea si meargi 8 munceasca -p.L-a pk. 8 cAntim bem simergem ‘si muncim_ p.allea ph. si cntatt si befi simergeti | s& munciti p.alll-a pl. siicante_ siimeargi si munceasca5. Imperativ Afirmatiy anti! 1Nezit ‘Mergit / Treci! ees Citeste! Munceste! CAntati! Beti! Vedegi! | Mergeti! /Treceti! | Cititi!/ Munciti! | Negativ = Nu + infinitiv > pers. a I-a sg. ‘Nu + prezent pers. a H-a pl ~ Pers. a H-a pl. eee G Cena Nu cfnta! Nu bea |__Nu merge! _ Nu fugi! [patiasg. | Nu cinta! Nu beti! ‘Nu mergei! Nufugiti! | 7. Numeralat O zero familiarl popular (pe strada) Luna 11 unsprezece {ungpe} 2 doi 12 doisprezece Idoispe} 3 tei 13 treisprezece {treispe] patra 14 paisprezece tpaispe] 5 cinci IS cincisprezece _—_|cinspe] 6 sase 16 saisprezece [saigpe] 7 sapte 17 saptesprezece _[saptigpe] Bopt 18 optsprezece Loptispe} 9 nous 19 nowisprezece —__[nowagpe] 10 zece 20 doutizeci 100 o suta 1000 0 mie 10.000 zece mii 30 treizect 200 dou’ sute 2000 dows mii 20.000 dousizeci de mii 40 patruzeci 300 tei sute 3000 trei mii 30 000 treizeci de mii 50 cincizeci 400 patru sute 4000 patru mii 40 000 patruzeci de mii 60 saizect 500 cinci sute 5000 cinci mii 50 000 cincizeci de mii 70 saptezeci 600 sase sute £6000 gase mii 60 000 saizeci de mii 80 optzeci 700 yapte sute 7000 gapte mii 70.000 saptezeci de mi 90 nowiizect 800 opt sute 8000 opt mii 80 000 optzeci de m 900 now’ sute 9000 now mii 90.000 nousizeci de mii 100.000 0 suti de mii 1.000 000 un milion 10 000 000 zece milioane 200 000 dou sute de mii 2,000 000 dou milioane 300 000 trei sute de mi 400-000 patru sute de mii 4.000 000 patru 3.000 000 trei milioane 500.000 cinci sute de mii 5.000 000 cinci mil 600 000 sase sute de mii 6 000 000 sase milioane 700 000 sapte sute de mii 7 000 000 sapte milioane 300 000 opt sute de mii 8.000 000 opt milioane 900 000 noui sute de mii 9.000 000 nous milioane 100 000 000 o sut de milioane 1.000 000 000 un miliard ikea