You are on page 1of 34
UUNIVERSITATEA PEDAGOGICA DE STAT I. CREANGA" PACULTATEA DE PSIHOLOGHE SI PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA (CATEDRA DE PSIHOLOGIE APLICATA, SIASISTENTA SOCIALA, ‘Tatiana Bac PSIHOSOCIOLOGIA COMPORTAMENTULUT DEVIANT Suport de curs (pantea 1) isin 2009 ‘Tema I: Caracteriticapthorociali a deviant, Detviatie— din iat devitio Inseam sbtere, Deviant desomneh {in Sens general ndeprtarea, aateren sau nonconfrmivnl indvcor fags de normet i vlorie social. Poti evisenjiteveritoarele tip de aoe ‘Nome de mtr juried, morals, etic, social, cae se eel eis auc ae vei umane state mil, cular, devi). Problema devine, est una complex lp determina, cu ipct iversiiatasupa sci, i din aceste consderente lr bara defiaat ¢ vals comporamentlsi deviant tebvie pase cree jude, sociologice, morale, euluale,pritologce, capil sf evidencze evolu | ‘erinjl enomenu de devin in fete emma in ifr peoade | ein. Din punct de vodere socilogs, nfunes a fost eabortt de cts ‘ociologi amsicani Selin gk Meron, cre isin 1938 inera win defines obiecla de studi al sociocrininsogie, Ei defines devana a | ‘ansambial comporamentelor deep contra normeloe de condi sale | ‘xin pblice. Socioogtt sunt preocupji de anaiea couzeor sociooltuale ale fenomenului de inadaplare tdas tm comporamest devia. Socbogis ‘Studies criminalitate a fenomen social, evident i explich factor ‘esneral i pantcuai obiestiv socal indivi care generead ace $i fap antisocial. Ea cerceteant ntgrare aces fcior condi soi din ‘et de vedere al depenenfelor cipro al rp locale fag enomene de maturkcoononid, moral, culurala Evideind procesaitates ‘venimenteloreologie ale devine, sociologi evan sudan procesele, ‘enomenel instil eal soca eae pot info aun ment dat silt anu msi soviet. Psiologitpropun urmitouca definite: Deviant este comportameats, are se abate de la nonmele exiseate Ty soietate gi se manifest prin ‘easchilibtproceslor pic, abseats contol eral i eset astra ‘roprilui comportament, dreplarca procetlor de autoxuaiare si pein dezadapare Studie psihoiogice inceuch si evientiens si si explice rolul Fenonaliti In devian, si expe tne misud individl dpune deo ‘capaci nelesul,afectv, voliiv capebi menjint ua eh ase Imeresele, novels apinsile le 3 mijloaele legitime de realizare certo. Se pune accent pe personales deviant pe mecaniance inere care deangeaca trecees a aetl deviant prope Fenomensl sao comporamenal deviant pte fi aac doar find ‘uport Ja cel nonmai. Noma si devine sunt mojo pret, Presents ‘eta obligatoriapesupune i pe ela ln orice ssitte exist gi fncionect um ansimblo de-aome, obictiari socisle prin ineenedal cirorn se_ssgurd ndings. soca, ontnuiatea grup comnitlr uane. Din acest motv scicates seas vaca comportmenel membrlr si nu att din unc de vedere 1 motivate ya mobilrilor se ininsece, i, ma le, in pet de veer a corespunderi acest compestament ls normale si valorile mane unani Norma este o reguli social de conduit sto on model standard de ‘omporamet,dfint pinaster sau conceal una pup soca fh Se wt anumit tp de comportamentPrimele nae apr dia ele mai sutvech tinpuri si aves menzea si reglementee anumite aspete in. vate colacvti primitive 5s le asigue supvicies. Ott ou demote wvitzaied umane normele sa diverse” 5i complica 4f practic reglomenteazi toate aspect vii oul. Norma social let pina ‘su nepal, objec. Aceptind nonnele socitts fami, ini, ‘onla recara si mecanisme juris dessin cesta, entry ca norma 1 fe consider norma ea tebe sinc te ‘arate: 3 fle wl, i fle obliatrie pent to 9 fi execu act una sau mi mute din acest carsetrsl ae ndeplies, tut norma netear deaf arn Normele sant caegori relative si Oxstd cu deeotaea soit ele se ‘modiid, find refletres tansfemirlr ce ap lor im socicate 9 in -mentaitatea menor. Adil nee nore pied valailtaten pin flo sai sunt le sav nse respec de majorite oamenle stn aca a lor apr atl Comportamentle cre nu se accept, ack eru deviant, ar putea stuns eves normale, Peat ex comprtamentil sk fe cosirat deviant el tebuie sh ‘corespund de temenea I tri cerife: percolate au actual pena soceate,natuta nrmelor existent in societate,tolerana oamenior fa de omportemental respect, ‘Abate ens neice Societe i lea us caracer ai les ma putin deviant in func de standaricle vaorice si morale recanoscute in Societatea dat. Sosilogul Facer EDeckcim, mentions c& deviana este oblignorc, ca pune jt aefane mecinianele sinitoase ale sce 9) mobilizes socicuta st upton feomence desuctive “IFicher dings deviana ypocvd”, pin care subectul se-abae de lz steresiurileacceptat in scitate aoe nome fi valor mai supesoare” cit standardste medi si devinga ynepotini” tn cal ercia individ Ingle indicate ome Find prponderet un feaomen cu saracersociolags, deviants poate infeleas cau feoomen deat de un conten sac deci mu poate xpi doar pomind de le sunt de personales carats recite ae indivi. Ast, ool de deans si nom sun relative, cle pot i evaluate doar wind ca reper stndrdle culture exsente is societies, colectivilatn su gruel te ct refers, De nerenen i ae iter eb ual in coesdeae, stuns nd caracteim condita wan titre, geogra,polif, soci de ist, ea, mic, profsiona i chiar individual. Astfel uno gi aceiicomporaent in dif peroae istorie, ‘ome geopraice, police, peau pescune de dirt statut socal, vist ar tea consider noma devant Inorcesoieate comportamenta! devin! sper o mare variate de ‘inci — inepind cv aga-aumitl comportnest wexcentie™, dei pri sri soln", vestinentae densi 9 ,dexbedine” eompoametal pind ht comportimentele disfuncionale stu aberame inscrse tn asia einen, a tlburtior pice, a subcatrtor deviant marginal. ‘Mai mi aston, cum ar Coa, FAleander 91 BStauh, Zaha, Aerae, Gisceneo, Amazoy, Mendeevct 5 ropun propria! mode do tasiiae, tpoogie i desi 1! deseriere «comporamentelor deviate, Generac toicels prose de autor ai sis mentor put include tn cater ‘ouportametua devin! utoaele forme component Conporanite ces abate It some juste del juve infraction. ae 2. Compirtamenteadictive: lest, arcomanin, 4c clcolutor, aerate la calle itive, ya, Connotea fc © plo pi: papal, pz hemblingul, dependents 4. Comportsment in baz supadoti 5. Formele cince ale vane: agesvitstes, vol, suicidal, ‘comportametul sexual devia, comportamentl acca Paitosoiologia compertamentulas deviant ese un domeniv Iitidpinar pine, cae sudiazd mecansmele par, formar, insti aul comportamentl cae se abate de in dieiteoorme de omportiment, de aemenca se suclaah si metodcle de praflaie, de Aiagnosic, eedueare i teape. All zis fenomenal devine ee tit die tri pees Fenmeolit descrianafomelor de deviant i etna persona tologici- desereea casi devant De frtanes eabilaea ~ opus de mii, de pole i trapie« Inter pears verifcarencunostnieor a stint ‘Completa propose Din pune de vedere sociotog, nomena fst labora ect socioogi 2. Sud psiologice inca sb evidence st explic ral. Indevinis 5 Deviant si norma sunt noi ie cre) Note de norms gi devin otf evaluate rapt ca standards Comprtamenta prin cre subiotl se abuts de a streotprit psp in scietate sadopt none g valor mal serous” dedt sandal mets umes orl rin A als Devan este un fenomen care a ptf nltrt,dacd ames star wi faree Lar combate [Nerespestaea requlilor decirulae mse considera comporameat deviant. ‘Se consider deviant comportamenal ae previ un pcs! actual sau otal per exiten soit ac norma netazt de mai wile orcum treba hf respect ‘Raspundet a ntreba, ‘Doce anu sclasicmportanent in wel ri et considers evn n alee na, ‘Nuri manifest deviane din puct de vedere paitolog, ‘Numi caracteriisile amet sa deviate. Biblograti: 1. MiotinN,Pstolgi just, D, 1992. 2 Radulescu S, Bane D Sociologia crime. 1996 3+ Dragomiresc V. Pibolopscomprtaentu devant. B 16, BanciuD.,Voicw M. Adolescent familia. B, 1987 ‘Menaesen Bl Tlewzonornconarre nose, M, 2001, DIVERSE PERSPECTIVE PRIVIND ETIOLOGIA ‘COMPORTAMENTULUL DEVIANT rnspil carl genera ssn: ca intr efit rebuilt ‘auza Numa cn cau comportamensdevittacesul a adevitata curs ste de ale mai dese oi re de contrat, pert et prsanee deviants dfs nae aka pein: vrs, sex, peg soci-pofesinal prep alta, ‘indi intlestae, pul esractrloge temperamental, ol Matt socal, ssonomi, oe, Pe lng acest, exist g ma deen comportamena i ‘somitores unr aber ce fc pare din aca ategerie Aceast sinaje fice practic impos sieves exch nai Singur punst de vedere in ce prvete contre factor determinant i omportamentulsi devinst. Nunaral tov explicate ale devaneh lshorte des Inga timpatu ete extrem de mare, ele ptf inclee tn 3 pur marti biologie, toi scale, tor polos, ‘Tema 2. Teor expicatve biological deviant Demers biologle ~concepie mak speifis tale supe, co incadrsesproblemele deviant! in domenia rei al acter taancue ‘eerie biviogice susjin in esenf, ch anumite anomaliv sau difonegi Friolosice constinie facto determinant ai comporameetulst deviant (Gelncvent, nfasion mle. Abraamsen susie, of adel devine imine ps a apa sa pe lume. Tenino eriminale ale psn, report force agresuneaeapirat vor fi tensmise pen ered, . Lomboso pus buzele aes toe. Conform concept ui tpl iin” se afl sub pera nor ei narale™ care constrng el evind io erate de a dei n prvi acco ale Conform tii Lambroso comportmentulefminal constitie un _fenomen mtr, care ee determina ees. Criminal ins" sunt Tanaterizti pinto sere de caters ~ stgmate ice, precam: fa tsimetis, wei fae mari se fsrte mis, te ets ings barbs Ingst, spriacene procminente, ramilare, obrji_proeminen.. Aces ‘ascii sant considerate atavisme" moyeit de a cele mai Indep “tmp speit une In aft de craters fice Lambros evident un sir de atv Gzioloice si pologice, preci: inensiiiaes fre, Cleator rap rlnilr, © mare aseminare ne sexe, lenen Tips complet run, onoare, remueii i mile, neglens, exciabiaes, sunen pens jocurile de nore i haut alco, vantates, 0 concer ‘esis despre Durezes Sevan fae conclu fa ma ofetrit orectir sale: emi sunt de nate wip distinc, pot caracteriza print i de tigate. “Aceste stgmate ou cazeacherima, dar lene jt dentitiaen tpi criminal. Nomai prin intervensi sociale sgurnse poate fh resins cpm nro ein nie _ ‘sfigitul sec 19 si Tnoepatul see. 20 se studiaz’ anumite trisituri, cat magi ce pep ani nv a ace ena Ping scr'gerete ber se son ses prema 2ee + “prance rinial~sut ere Gor 1912 pid a uk gens ur Dp 177 ae ke Sind 7 ee le fel us Dap «st 2 hp, le cate de inf, 290 ‘a9 rue send ip J iis peste San sa Sa flew ercetie asupra gemenilor monorgot. Sia costa © concordant de 70% pet deicvenfh lI gereniiigg concordant > Aliventa a fost doar de 30%, Plecind de Ia acest constr uit anor $Lange de exempt vorit dsp crimca destin genetic. | Th ani 60-70 se desgeard ample sulin Incisorle din SUA, Angi, | Aislin pe Disb deinugi in vedees cvienirit uci anomall | ramozomiale, considerti rept psi ca competent, zoo Una din stot aerate de cemozomi XYY a fost Meniots ® 'n 1861, Ang. Pascale lS nonlin pe mai, 10 sb medi cu sompranent ge atic. Rt pel see “econo i Cal ede 6 el a dc

You might also like