Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Baciu

    Uploaded by

    Cristina Silistraru
    11 views66 pages
    suport de curs

    Original Title

    baciu

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    suport de curs

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    11 views66 pages

    Baciu

    Uploaded by

    Cristina Silistraru
    suport de curs

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 66
    UNIVERSITATEA PEDAGOGICA DE STAT oh CREANGA” PACULTATEA DE PSIMOLOGIE $1 PSIHOPEDAGOGIE, SPECIALA, CATEDRA DE PSIHOLOGIE APLICATA SEASISTENTA SOCIALA ‘Tatiana Basia PSIHOSOCIOLOGIA COMPORTAMENTULUL DEVIANT, Suport de curs (partea 11) Chisinzn 2009 Tema 1: COMPORTAMENTUL ADICTIV Comportamentul adic — vn tip sl comportarentalsi ‘deviant, pent care este caracterstid tenia de a se retrage, ‘dea fig de relitate prin modiicarea atiial ast pihice, fie prin adminisrares unor substane, fie prin fxazea steel supra unor tipi de activist cw scopal dezvoltii ¢ menfnert lor emi intensive [LIL Koposenno, EA ones) ‘Motivul principal al persoancior predispuse peatre | addicte este modifiearea activa a sui lo pice perepote ca find nesasficatoae (plitst, posomordt,eenusiv, apatic). Un | ssemenca individ nu reugest sf descopere in relitatea vie activi care sl inspire, 8-1 bucure sau si-iprovoace orcare lth reacfie emofionala pozitiva evidems. Nu ese interesat Je | -sctivitajile eotidiene ,obisnuite”, i | | ‘Segal menjioneazs umitearele partcularitgt holes tein cucomperament aac 1. toleranta sez a eres vil cotidiene, parle suport Dine situa de ri, Particularitatea de baz a individu cu rise addict este incongrueafa sau dezacordul stabilitit psihice in eazutle viet cotdiene ga situailr de erza. In norm personnel sinttose minal wor gi fires se adaptcaz la cerinjele velit cotdiene $1 mai grew suport sau depigese sitajile de eri. Ele se striduiese si eviteerizele gi evenimentele netradiionale cu mare incireaturd emofonal, | Personaltaes addiciva este irish de situaile previzbile, de visfa cu carater ritmic, ciclic, plind de comporament’ covet”, cu mict bucurit, visa obigité de familie, servicl sau jooals. Situile “de crizd pline de inceriudine, iscur i afecte constitue pent ei tren pe care ‘aps ncredere tn. sine, respect de sine sentimental Superiortiasupa alors, 1a personaitatea addictiva se poate observa fenomenut -avidiigt "senzapilor tani", pentru care este caracerisicd fendinja dea risca, detemminatd de experienta dept pericollu 2 complexvl_de_infriovitae ascuns, care se_manifest in Din punct de vedere obiectiv si subiectiv suportarea grea 4 difcultilor vet cotiiene, reprogurilefreevente ale celor| ‘propia vizavi de inadaptarea i pot de vs, dezvolts Ia cei Adictivt complexal inferior Et suet” pentru ed se eosebese de ceili gi pentru ci nu pot gtr e oamenii”. ‘Complexul respoctiv. re neutalizeari prin reacia| hipercompensatrie de supraspreciee, eviti autogprecierea cova, Apare sentimental superior fa de ali, care are funetie de aprare si penmite menyinerea unui respect faa de sine {ncondiile eonfuntaril persoane cu ce din ju. 3. socibiliate_manifesti_la_care se alti fica fats de ‘contasielesmotional abil Sociabilitatea exteriwré, usurinja ca care stabilese ‘contctele este insti de comportamental. manipuativ Superficialtatea contactlor emojionale, O astel de persoand are temeri de relaile tabile si durile, deoarece ii pierderepede interesal fata de una si acceagi pertoana sau activate gi este Ingrijorat st nu i se aeibuie responsabilitate pentru un anumit Tuer 44 endings de nu spune advil 5. tendinja do si scuza pe ali. ind constienti de nevinovtia seston: “Tendinja de a no spune adevarul, de a ming pe esi din jun, de si nvinoval pe ali de proprile grqeli rezuta din tendinja individului dea ascunde ‘complex inferior, determinat de fapeul c& nu ste si Waiascd corespunzstor cu rormele din socictate “Trisitura de bazd este dependenja. Pentra aprecierea ‘ipului dependent de personalitate se urmaresc eoincidenfle cu teisturile enumerate mai jos, find sfciente inci pena Aiagrosticareadependente clinic: > incapacitatea dea lua deci fe sal sltorpersoane + gitina de 2 le permite aliora si ia pentm el deczi imporante + pitinia de a fi de acord eu prea ator din friea de af respins, cior gi find congient de fap i ropate + iicultj ina incepeo anumi aetvitate de sine stttor * gitings de a executa benevel anumite activi neplicute Sau njsione cu seopl dea prin sine i dagen clr din ur + _greu suport singuratatea~ sunt gatas depund efor serios pentru evitaea acestea = Sentimental de neputng si gol cind se desrama vechea legitura = fica deaf respins + _sensibilitate I crite sau la dezaprecierea celal. 8. comportament stereotpic; 9. snxietate, Fuga de realtate se realized in cadrul ‘comportamentuluiadditv prin efugiu nt-un domeni,cnd in local contactulut armonios eu toate aspectele reli are loc activates Intro anumithdirecie. Individl se concentrearA inte tun domeniu anumit al activa, deseo cel care disruge personalitatea, ile ignort pe celclaite, Individl devine pasionet de anumite actvilg. Pasinile sunt manifesiarea unt interes sport fat de ceva eu formarea une! atitudni emoionae intense, ‘In-cazl une pasuni extavaloroase toate carateristcile lune pas obignuite se amizese pnt la rotese, obicetul 4 de ex. decesulparteneruli~ provoaca sentimente negative de singuatate Singuritatea ea form de deviania se dezwolt in rezultatul mai multor factor, deseo in cazul nevrozelor sau 3 depres. Hipercominicabiltatea se caractrizeaz4 prin necestatca sreseut in comunicare, doinja de a communica eu ai multe ‘ersoane pe parcursul une peroade eft mai indelungate de tmp. Deviaie devine prin incspacitatea dea fi singur in afare socetifii. Hipercomineabilitates este atociti cu vorbis, Uueori cu: mania ~ stare indelungati de dispezfie bund, ct incapactatea de a structuratimpul, cu nepisarea, iresponsabilttea. Apar conficte din caiza incapacity $i neputinge de a asalta interlocutor =" refugin in fant endings de a media, face proecte parte cu absenja dorinje de a realiza ceva tn viol, de a Intreprindeo acjiune, de a manifesta rel activism intrebari pentru verifieareacunostnteor. ‘Completat propezitile T. Motivul principal al persoanelor predispuse penn alii exe : 2. Tristtura de bax este perioanci eu adc este 3, Autoaprecieea””persoanelor —adejie este 4. Pot evideniate 4 puri de refugiu 1H" Persoaneleprdispus spre adic sun nctezue in sine, suport upor rustle 2. Persoanee cu aij sunt comunicabili ugorstsilese rela interpersonale, sun rete adevirai, Practicarea eu regulaiae a sporul duce la formarea adic 4. Laindividul cu adicie lor devine un scop in sine gm Lun mijloe de ralizare a ator necsii, ‘Réspundet la inter, 1. Numi particulate de caacter, care favoizeazfxarea tenga aciuilorasopra une activi 2. caracterzalaspecelepozitive (negative) ale singuraai sale comunictt intensive eu cement 3. tndnd cont de cei indicia pasiunilorextravaloroase ersten comporamentlpersoane cu dependent de ‘Tema 2: Tipuri de adicie: 1. Fanatismul — pases fs de o anumit atvitate eu formare unui eult i creaea idolilr, eu supuneres total @ ‘om i dizolvarea identifi. Aduadinea fanatt se formeaca in diverse domenii~ eligi, spor, muzica. Carieteristica comund & iaatismului este cearea unui stereotip de supunere a intreslor Dropri intereselor echipe! confesiuii, colectvulsi mizical, concentrarea atenjiet si a forclor perry sisjinerea idol, stivilatea misionara. Individl treepe 28 actioneze conform legilor psibologice ale grupui, el ne capabil si fe ei in adres iolulul si 8 conglientzeze devierea comportanental, care se manifests prin desprinderea de fail, servic. Motivele desprindeit individual de realiate si rfugi jn grup pot fi diferit, Acesten sunt problemele prihologice, croraindividel nu Je poate face ft, de regulé e un eonfict, finer, tin cracterpatologe sau dornja unorsenzafitdcoscbie. 2. Pasiunile patologice ~ sunt actvitaile, obiectele ‘etradiionale pena marea majortate a populaje. De exempl: Coletionarea mucilor personal sau a unghiilr site, nowrea ‘numerelor masinilor ce re say urmarirea geamusilor din ble. 43. IntoxicatiaMlosofied e caracterstick adolescenfior ce sufer de schinofrenie, Ide dominante sau dlirane ca form’ 2 Intonicafie filosofce: provenientadintvo vfs nobil,attudinea roti, reformismal, creatvitatea. Individul este ncrezut, proving din neam ou rename gi tinde $8 confime acest ver in practic. Else comport cu soperiortat, este plin de mindrie Sc laud eu oes cr. ile despre pani vite apar pe baz percepie deformate, dureroase a relia sia evenimentelor nu saman cu prin, In cazalieilor erotic individu considers eb cineva cu renume di antral simpatizeaz sau este inmort si fecunde acest Ivers, di semmale clandestine sub form’ de fest, prvin, Welle eformiste se manifest prin convingeres 4 individol a fieut descoperri mar, capabile si modifce fumes. 4. Pasiunes de a se phinge, de a depune plingeri. Se jeluie Ia’ diferite nivel, la diferte instane, cu diferte cca Exe persoana cu un sentiment acut al drepii, care vrea si ‘objinkdrepate fn cele mai miei Iuera, fra a coordona faptele ogative fi modalitaie de tnatwareaacestora. 'S. Pulsinnile patologice sunt acclea care mu av un caracter conjient al seopulus $i motvului, dinanica lor find Intrerpt: cleptomania, pitomania, dromomania. De asemenes, in categoria respostiva. pot fi incluse actunile-rtual, care servese dreptapirare de Ja simptomatica nevroied cum a fi snxietatea, ca, elnitea. 6, Ritualurileobsesive ~ sunt actele comportamenale, ‘care se Indeplines fra voinja individu, simbolic reprezentind sperana de a evita nenorocirea probabil. Din punct de vedere slinie ele sunt variate si depind de stuctura_sindromsi patolopie, pantculartile. etnice ale persoane, specificl situa gi a posibilitjilor create de ea pentu_efectuarea ‘tual, Ritual freevente in eaz de nozofdbe (frien de a m2 ua vrco boat) spilatul méiilor, deznfectaren vesele, portal | rmigilor speciale gia ochelalor. In azul anxietiit legate de | eventualele nenorocirs portal genji eu fa im interior sau in| ra interdifa de clea pe erature din asf. 7. Pasinnea fafd de jocurile de noroc - gambling. Individul eatin joc hazardul gi ssca, moti excesive pe are mule giseste in vag de 2i cu 2. La baza comportamentul addict ~ ghembling st setea de senzai tai", §t ca real, ‘refed jocul eu un grad falt de rise, en intro secund po ‘edstiga Sau pierde ttl Ghemblingul ~ uns din dereglisile psibice, variant comportamentululadietv. Agent jocurilor de noroe sunt foarte ‘variate —aparate de joe, jour tn ci, domino, rleta. Tndividul se dedica fru total joculi, joc devine sop ia Sine, Tistturle caractristice ghembingul 1) ineluderes permanent, restereatimpulul deat joculu 2) modificarca ceeulu de interes, excluderea motivate precedente de joc, induri permanent despre joe, Imaginar predomi situapile legate de combinaile de joc: 3) plenlerea contolului se exprima in incapacitatea de a ‘opr jocul dups cst dupa pierderis sparta stirilor de disconfor pribologic, irscbiiai, init peste un timp scurt dup termingrea jocului, cu dispozitic ridica, eufore” ind sa in fa ‘aleulatoruui, imposibiiatea de ase ope: _reperea duratei de timp petrecu a ealeulator, ‘gnorareapriteilor, familie; senzajia de gol lint, depres, irasibilitate cid ‘mien lacalcultor; probleme la scoala sau servicu; z ‘minjrea membsilor familiei sax. persoaclor sus use (profesor, efi vis-a-vis de proprile ocupati, 2 fice: ‘senzajia de umectareinsufclents a sclerei(eyxocrs 8 rrgnay): accesiilitatea informatii, zonelor interactive, imaginitor pomogrfice; > controll persona si snonimatul informatie transmis; > > > tefupiu dela problemele cotiiene; > modalitae de compensare a unor deficienje (de ex Tncapacitatea de a nia a menginreo relic), Kimbeely Young evidentiazi urmatoriindicatori ce revesteseconstiirea dependentel de Inermet: 1 tendina obsesivd de a verifiea post electronic; 2. savurarea urmatorul gedinfe online; 3. sporrea impulu petreeut online: 4. crestereastnelor binest cheltuite online. ‘Au fost evidentate trei domenii de fate, carscterstice tzpectelor jnteractive ale Intemetulii ~ susinerea social, ‘sisi sexu si ,crearea persona” K. Young, 1997. ‘Sustinerea socials, Aceast se formeazi pin includerca fnteun oarecare grup social (MUD, eat, teleconferinja) in intemet. Modul in care oomenifolosese comuniearea mili dde calculator (CMC) intotdeauns se buzeaza pe necesifile luinane, Find inclu in grap virtual, persoanee cu dependent de internet devin capabls$8 mearga Ia un rise emofional inal ‘exprmdnd presi corgjoase despre religie,avorturi tc, invita a reald dependenfi de imemet mu pot si-gi exprime parle respective chiar sin cereal resus de cunostinge si rude. in ‘pin virtual ei pot si exprime acesteginduri fir fea dea fi respinyi, de ase conftunta, de a fl condamnayi, deoarece Aistanele ine interlocutor sant mai mae, ae propria idemttate poate fi ascunst, Pe langi aceasta intemetul oferd posibilitatea| 4e a objne un feed-back din pata altor utilizar, ‘Satisfactia seruala, Kiber sexul in anonimat permite rpemcanelor dependente de intemet sisi dezvaluic tendinfle sale sexual interzse (in via reala) si se comport fn 93a mod in care ei niciodat nu s-a fi comportat fn ralitate, Pent ‘ei ce in vijareld nu sunt atactivi sad nu se considera ea sare Sau au posiiliti limita de a Tace cunestini cu cineva, Net «ste un mijloe mai simaplu de a face eunosting ‘Cesarea persona, In realtae satutl socal-evonomic, sexu, Virsa, ras jet un rl in constuires identi im baz ‘area Se formeazs rca interpersonal, comunicara, in lumea Virtual acest parame tre pe planul de spate si of utlizatont sunt egal, in rezultatl absenjei identtati sociale devine posi ererea identi viral, ‘Unit ft conseuiese identitaten viral, care de fap este ideatul Eos si afl flocuiegte Burl real nesatsfSctor, sstfel i satisfac anumite necesita, Dow din necesita sunt importante ~ neceatatea de de auo-erprimare a personal reprimate $1 necestaea in reewnoastere $1 puters. Persoaucle eu respect de sine seit, cu sentimental de inadecvent su ‘xi oe se eioenese cu dezaproburea, procum si depresivil nxiogi sunt mai prdispust sii ereeze un Eu ideal in lumea etal, Pe masura progresiti adic lumea viewals devine tot mai auactiva, fn imp ce lumen fell este percepuss 2 ind rneinteresant, posact, deseori oss. Legitrle adictuui eu lumea rela devin mai slabe: energia,emofil, interesel, sfera cogntiva, sisemul de valori se concentreazA asupra lumii 2 virtue, Se formesei un spasiu inter psologie, care Jnfluenfaza aprecereafenomenelorextere. Are loc 0 sergere periculoass pentns adit a hotarelor dine realitate gi imaginar pln lt derepareatendinclor de autopastrare cu luz depts Fragilitati biologce Tames virtuala fnlocueste realitatea, dar aderarea la cesta are un caracter deosebit spre deosebire de celelalte tipur

    You might also like