reel B NE Ct) TRAIAN ONET PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON Pr. Cel 0 Relatii de calcul, tabele, diagrame © Prescriptii de alcatuire ee Rr Ura Py]Zoltan Kiss Traian Onet PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON DUPA SR EN 1992-1 Editura Abel 2008PREFATA in ultima perioada tehnica betonului armat a inregistrat progrese de neconceput in trecut, concretizate printr-un mare volum de lucrari remarcabile. Constructiile din beton armat, avind un domeniu larg de utilizare, prezinti o important tehnicd si economic’ ridicata. Tocmai de aceea sustinerea dezvoltarii in acest domeniu este esenfiali pentru intreaga industrie a constructiilor. Cultul constructiilor, raportul cheltuieli salariale/materiale, materialele de constructie disponibile si tehnologiile prezinta diferente mari de la o {ard la alta. Trebuie si ludim in considerare ins o Europa fara granite in care tehnologiile si materialele noi se distribuie rapid, indiferent de pozifia geograficd a unei {Sri Uniunea European’ favorizeazi libera circulatie a produsului construit si a serviciilor ingineresti, intre tArile membre, prin elaborarea directivelor produselor construite (Construction Products Directive - CPD). Parte integranti a acesteia, o formeaza elaborarea standardelor destinate proiectarii structurilor de rezistent in trile membre ale Comunititii Europene prescripfiile referitoare la proiectarea structurilor prefabricate, atat la nivel de siguranfé ct gi in privinta principiilor de proiectare au fost foarte diferite. Aceasta era motivul pentru care frile membre, inc de la inceputul anilor 1970 au decis unificarea standardelor in vederea realizirii unei pieti unitare. Prescriptiile tehnice referitoare la proiectarea structurilor de rezistenfa sunt denumite Eurocoduri pentru Structuri (Structural Eurocods), sau pe scurt Eurocoduri (mai general Standarde EC). in Uniunea Europeana elaborarea acestora a fost incredintaté Comitetului European pentru Standarde (Comité Eurpéen de Normalisation, CEN). Primele rezultate ale striduinfelor uniformizarii standardelor nationale au apSrut la sfargitul anilor 70 si tot atunci au apirut primele recomandari de proiectare unitara, asa numitele Model — Cod-uri (MC). Eiaborarea acestora a fost precedati de o activitate pregititoare care in principal a constat in evaluarea comparativa a standardelor nationale. Prescriptiile referitoare la proiectarea structurilor din beton au fost comparate cu ajutorul exemplelor numerice, de unde a reiesit clar c& nivelul cel mai sczut de siguranté I-au avut firile din estul Europei. Proiectarea dup’ metoda starilor limit, insd, in aceste {ari se folosea de mult, pe end in farile vestice ined nu era in wz. Lansarea reala a programului Eurocod a avut loc in 1989. La aceast dati tarile membre ale Uniunii Europene s-au decis asupra elaboririi reglementarilor proiectarii structurilor de rezistenfa, aga numite prestandarde (ENV). Cresterea vertiginoas’ a volumului de informafii a permis imbunitatirea substanfiald a prescriptiilor de proiectare ale cdror prevederi reflect mai fidel comportarea reali a constructiilor de beton armat conferind o siguranfa mai mare structurilor realizate Prestandardele au fcut posibil ca anumiti parametti si proceduri de calul sé poata fi alease {in mod diferit in tarile membre. Acesti parametri in ENV sunt numiti valori recomandate. Tarile membre, pe ling’ prestandarde, trebuie si pregdteasci Documente Nationale de Aplicare (National Application Document, NAD) care contin proceduri de calcul, explicatii de interpretare a standardelor in concordant cu specificul geografic, meteorologic, etc., respectiv nivelele de sigurant& care decurg din acestea din uma, pentru férile respective. Documentele Nationale de Aplicare nu fac parte din ENV, dar in cadrul unei tari membre UE cele doua se pot folosi doar impreuna.fn prezent standardele existente si Eurocodurile se pot folosi in paralel, urmand ca din anul 2010 in toate farile Uniunii Europene si se treac& la utilizarea exclusiva a normelor EN. Din pcate, pind in prezent in Rominia nu a apirut Documentul National de Aplicare. Lucrarea de fafd s-a elaborat pe baza standardului SR EN 1992-1 (utilizand valorile recomandate) la care s-au addugat si prevederile din noul cod P100-2006. Prin confinut si modul de abordare a subiectelor, manvalul se adreseazi atat studentilor edt si inginerilor din proiectare si executie. “Autorii adreseazi mulfumiri doamnei ing. Vass Szikszai Melinda pentru ajutorul dat la tehnoredactarea lucririi, Cluj - Napoca, aprilie 2008 Autoriiee E CUPRINS PREFATA. 1.1 Reglementiri tehnice europene pentru structuri din beto 1.2. Scopul si cerintele proiectatii... 1.2.1 Scopul proiectitii.. 1.2.2. Cerinfe fundamentale. 1.23. Cerinje de durabilitat 1.3. Durata de viati proiectata. 1.4 Siguranta optima sau riscul acceptabil....nmeen- 1.5 Aplicarea condifiei de siguranté la studiul structurilor. 1.5.1 Stabilirea unor stiri limita... 1.5.2 Gestionarea sigurantei structurale. 15.3 Metodele de calcul. se 1.6 Semnificatia coeficientului de comportare sigura 8. 1.7 Metoda coeficientilor de siguranta partiali (metoda starilor limita).. 1.7.1 Stari limita.. seseanees 1.7.2. Situatii de proiectare. 1.7.3 Principiile de proiectare la starile limi za comportarii sigure.. 1.9.1, Modelarea comport : 1.9.1.1 Analiza liniard elasticd cu sau fara redistribuire. 1.9.1.2 Analiza plastica. 1.9.1.3. Analiza ne-liniara, 19.2. Considerarea imperfectiunilor geometrice si a efectelor de ordinul I ‘ari axiale.. o 32 Efectele secundare ale precomprimiat Conditii de ductilitate de ansamblu si locala.. Reguli suplimentare pentru elemente si structuri prefabricate 2, CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE MATERIALELOR $I ACTIUNILOR... Betonul. Rezistentele betonului Deformatiile elastice.. Curgerea lent’ gi contractia.. Betonul cu agregate ugoare... Armaturi.. ‘Armatura nepretensionati. ‘Armiitura pretensionata. Actiuni in construct. Clasificarea actiunilor . 46 Intensitatile caracteristice ale actiunilor. 47 Intensitafile de calcul ale actiunilor.. ‘Combinafia actiunilor pentru stirile limita ultime (far& oboseala) 5 8 aa ee ee aamemt we ae me ee eee eee lee le lee le2.3.5 Combinatia actiunilor pentru stirile limit de serviciu..... 3. PROIECTAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT IN STAREA LIMITA ULTIMA. Incovoierea cu sau fara fort axial. Ipoteze de calcul. Relafii de calcul... ‘Dimensionarea grinzilor Sectiuni dreptunghiular: Sectiuni in forma T. Dimensionarea stalpilor. Sectiuni dreptunghiulare. Sectiuni circulare gi inelar Forfa tiietoare, Determinarea forfei tiietoare de calcul Vee. Grinzi simplu rezemate sau continue. Elemente structurale participante la preluarea fortelor seismice Calcutul la forfa tdietoare. Etapele de calcul. Elemente care nu necesiti armaturd transversald din caleul (Vea < Vasc). Elemente care necesiti armatura transversald din calcul (Ves > Vrgc)- Cazuri speciale de verificare a armiturilor transversale..... Forfecarea intre inima si placa grinzilor T.. Verificari ale zonelor de contact dintre betoane turnate in etape diferite. 3.23.3 Console scurte.. 3.2.3.4 Colfurile grinzilor frante. Torsiunea. Stabilirea secfiunii de ealcul. Modelul de calcul la torsiune. Calculul armaturilor pentru preluarea torsiunit. Strapungerea. Perimetrul de control Determinarea efortului de calcul Vea Calculu! Ja strapungere. Etapele de calcul. Capacitatea portanta la strapungere a plicilor (ved < Vac) « 3.4.3.3. Capacitatea portant la strapungere a (vea> vrac). ss 3.5. incarcari locale. 3.6 Verificarea in starea limita de oboseali.. 3.6.1 Eforturi pentru verificarea la oboseala. 3.62. Procedeul de verificare a armaturil 3.6.3 Procedeul de verificare a betonului. 4, VERIFICAREA IN STARILE LIMITA DE EXPLOATARE, 4.1 Limitarea eforturiloy 4.2. Fisurarea 421 49 51 51 51 52 55 355 58 59 59 65 67 67 67 69 n n nD B 1 1 19 81 84 87 88 89 92 92 93 94 96 96 97 100 100 100 101 102 103 103 106 107 109 109 109 i4.22 43 43.1 43.2 Bob EE EbE BREGBBELE 5.141 5.14.2 5.143 5.2 5.2.1 5.2.1.1 5.2.1.2 5.2.1.3 5.2.14 5.2.1.5 5.2.1.6 5.2.1.7 5.2.2 5.2.2.1 5.2.2.2 5.2.2.3 5.2.24 5.2.2.5 5.2.2.6 5.2.3 5.23.1 $.2.3.2 5.23.3 5.2.4 5.2.4.1 5.24.2 5.2.43 5.244 5.2.5 5.2.5.1 5.2.5.2 5.253 5.254 53 531 53.11 5.3.1.2 im Calculul deschiderii fisurilor Deformatii...... Verificarea fara calcutul explicit. Verificarea sigetilor prin calcu REGULI DE ALCATUIRE CONSTRUCTIVA. Reguli generale pentru armare.. Stratul de acoperire cu beton. Acoperirea minima cu beton, cin. Tolerane admisibile in pozitia armaturilor. Distanta dintre barele longitudinale..... Ancorarea si innddirea armaturilor pentru beton armat. Ancorarea armaturilor. ‘innddirea armaturilor. ‘Ancorarea si cuplarea armiturilor pretensionate Ancorarea armaturilor preintinse.. Ancorarea armiturilor postintinse. Cuplarea armaturilor pretensionate.. Reguli de armare pentru elemente structurale. Paci. Dispositt privind armarea la a tietoare. Placi tip dala. Realizarea golurilor in pla Dispozitii constructive privind armarea transversald. ‘Armarea la torsiune. ‘Armatea de suprafata, ‘Armarea in jurul gohan. Stilp Forma si dimensiunile sectiunii transvers Anmitura longitudinal’ de rezistenta. ‘Armatura transversalA.... Noduri de cadre... . Tipuri de noduri monolit Armarea coltului de cadru monolit Armarea nodurilor superioare monolite... ‘Armarea nodurilor de cadre etajate monolite. Pereti din beton armat (diafragme) Forme si dimensiuni. Armarea peretilor.... ‘Armarea riglelor de cuplar Armarea intersectiilor de perefi la rezervoare si bazine. Reguli suplimentare pentru. elemente gi structuri prefabricate. Plamget.ncccnennn — Elemente prefabricate de suprafata. Alcatuirea plangeelor.. 113 11s 115 116 119 119 119 119 121 121 122 122 128 132 132 133 134 134 134 134 135 142 142 145 147 147 148, 148 149 153 155 156 157 157 157 158 159 162 162 163 164 164 169 169 170 175 176 177 177 177 1775.3.13 5.3.2 5.3.21 5.3.2.2 5.3.23 53.3 5.3.3.1 5.3.3.2 $3.33 53.4 5.3.4.1 5.3.4.2 5.3.43 53.5 53.5.1 5.3.5.2 53.53 61 6.2 6.2.1 6.2.2 6.2.2 63 Decofrarea si montajul elementelor de suprafafa. Grinzi.... Forma si dimensiunile sectiunii transversal ‘Aparate de reazem. Montajul grinzilor prefabricate. Stalpi... Forma §i dimensiunile stalpilor.. imbinarea stalpilor. Tipuri de noduri. Noduri articulat Noduri rigide sau semirigide. Forma elementelor prefabricate imbinarea elementelor prefabrica Decofrarea si montajul panourilor.... PROTECTIA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT $I PRECOMPRIMAT IMPOTRIVA INCENDIILOR. ea erase Criterii de rezistena la incendiu, Aprecierea rezistenfe la foc a unui element structural Efectele incendiilor. Tabelele de calcul Metode simplificate de calcul Misuri suplimentare de protecfie impotriva focului la elementele din beton arma... EXEMPLU DE PROIECTARE PENTRU O STRUCTURA DIN BETON ARMAT... . Planseu curent din placd armati pe o direct, grinzi secundare si principale . Date de proiectare, Alegerea materialelor. Predimensionarea secfiunilor de beton. Placa..... Evaluarea actiunilor. Calcutul static. Dimensionarea arméturilor de rezistents.. ‘Ancorarea armiturilor. Grinda secundara (nervura) Evaluarea aotiunilor. Calcutul static. Dimensionarea armaturilor de rezisten(a. Determinarea rotirii Qs. Dimensionarea armaturilor. Verificarea grinzii in stare limita de serviciu.. Planseu curent din placa armata pe dou directii si grinzi 8 178 178 178 179 180 181 181 182 184 184 184 184 187 189 189 190 192 193 193 194 194 196 201 206 209 209 209 210 2u1 212 212 213 214 218 223 223 223 226 238 241 241 242 246 255 260 263 271721 722 7221 7.222 72.23 723 123.1 7232 124 1241 7242 7243 73 731 732 133 7331 7.332 134 1341 134.2 1343 13.44 7345 ANEXE Ll 12 13 I. Id 1.2 13 14 I. Date de proiectare, Evaluarea actiunilor. Calculul static... Dimensionarea armaturilor de rezistenta. Grinda transversal GR1-25x50. Evaluarea incarcarilor si calculul static. Dimensionarea armiturilor de rezisten{s. Grinda longitudinal GR2-25x45. Evaluarea incarcarilor si calculul static. Dimensionarea armaturilor de rezistenfa. Ancorarea armaturilor longitudinale i stabilirea lungimilor. Planseu curent fard grinzi : Date de proiectare. Evaluarea acfiunilor. Proiectarea plangeului dala la moment incovoietor. Calcutul static. Dimensionarea armaturilor de rezistenta. Verificarea la strapungere... Stabilirea forfei de strapungere Vr, Perimetrul de control Capacitatea la stripungere a dalei fra armaturd specific Caiculul armaturilor transversale necesare la strpungere. Ancorarea armiturilor. CERINTE DE DURABILITATE. Generalititi..seoeseee Clase de expunere. ce Cerinte minime la stabilirea compozitiei betonului.. MODELAREA GEOMETRICA LA ELEMENTELE STRUCTURALE.... Definirea elementelor structurale... Determinarea latimii efective a plici Deschiderea efectiva a placilor i grinzilor.. Reducerea momentelor pe reazeme.. IMPERFECTIUNI GEOMETRICE. CRITERI PENTRU NEGLUJAREA EFECTELOR DE ORDINUL Criterii pentru elemente izolate. Criterii pentru structuti...... METODE DE CALCUL AL EFECTELOR DE ORDINUL II SUB INCARCARI AXIALE.. Sa Metoda general de analiza. . Metoda bazati pe rigiditatea nominala a elementului Metoda bazatai pe curbura nominal a elementului : INSTABILITATEA LATERALA A GRINZILOR ZVELTE. STABILIREA FORTEI DE PRECOMPRIMARE LIMITAREA BFORTURILOR UNITARE, 2 272 272 273 274 277 277 279 290 290 291 295 297 297 298 298 298 300 300 300 300 302 303 305 309 309 309 312 318 318 318 319 320 323 325 325 328 329 329 329 330 332 332 333 333 341 342 343 =vi3.24 VIL3.3 VIL4 VIL. VUL1 VULI.I VILLA. VUL1.1.2 VILL VML1.2.1 VUIL1.2.2 vul.2 VUL.2.1 VIIL2.1.1 VIL.2.1.2 ‘VuL.2.2 Ix. IX Xd 1X12 1X2 1X.2.1 1X.2.2 x. Xl X2 X3 x4 XL XII. XIL1 XIL2 XII. XIV. Xv. XVI. XVI. Forfa de precomprimare. Forta de pretensionare maxi Pierderi de tensiune. Pierderi instantanee in cazul pretensiondrii prin preintindere... Pierderi instantanee in cazul precomprimérii prin postintindere. Pierderi datoriti deformatiei instantanee a betonului. Pierderi datorita frecatii Pierderi in ancoraje.. Pierderi datorité tratamentului termi Pierderi de tensiune dependente de timp in ‘armaturi pre sau postintinse.... Limitarea eforturilor unitare in beton...... CALCULUL STATIC AL PLACILO! Calculul in domeniul elasti Plici care lucreaza dupi o singura directie (1, /1,>2. Plici cu deschideri egale. Placi cu deschideri neegale.. Placi care lucreaz& dupa dou directii (1, /1 Plici cu deschideri egale. Plici cu deschideri neegale. Calculul in domeniut plastic. Placi care lucreazA dup’ o singur? Placi cu deschideri egale. Plici cu deschideri neegale. Plici care lucreazA dupa dou’ directi. CALCULUL STATIC AL GRINZILOR. Calculul in domeniul elasti Grinzi cu deschideri egale. Grinzi cu deschideri neegale. Calculul in domeniul plastic. Grinzi cu deschideri egale. Grinzi cu deschideri neegale.. INNADIREA ARMATURILOR PRIN SUDARE, innidirea prin sudurd cap la cap.. innadirea prin suprapunere. Innddirea cu plici de ancorar innddirea cu profile metalice....... CARACTERISTICILE PIESELOR DE IMBINARE PEIKKO APARATE DE REAZEM. Dimensiunile aparatelor de reazem.. Ancorarea armaturilor in dreptul reazemelor.. SISTEME DE RIDICARE. PLASE SUDATE. CODURI DE FASONARE. ARMATURI SI LUNGIMI . CONSOLE METALICE TIP PEIKKO PENTRU REZEMAREA GRINZILOR SECUNDARE $I ELEMENTELOR DE PLANSEU TT.... BIBLIOGRAFIE.......-.0000+ . : 10 343 343 344 344 344 344 344 345 345 345 346 348 348 348 348 348 348 348 349 349 349 349 349 350 358 358 358 359 360 360 361 362 362 362 362 363 364 367 367 368 369 371 374 377 379 380Ee) r RRA NOTATII PRINCIPALE Actiunea accidental Aria secfiunii transversale ‘Aria sectiunii transversale de beton Aria de beton cuprinsa in interiorul liniei mediane a peretilor subjiri Aria sectiunii armaturilor pretensionate Aria sectiunii armaturilor pentru beton armat Aria secfiunii minime de armaturd Aria armiturilor transversale Indice de degradare datoriti oboselii Efect al actiunilor Modulul de elasticitate tangent in origine (la un efort o: = 0) pentru un beton de masé volumica normala la 28 zile Modulul de elasticitate efectiv al betonului Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al betonului Modulul de elasticitate secant al betonului Modulul de elasticitate tangent in origine (oc = 0) la timpul ¢ pentru un beton de masa volumica normala_ Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al armaturilor pretensionate Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al armaturilor pentru beton armat Valoarea de calcul a unei actiuni Valoarea caracteristicd a unei acfiuni Valoarea caracteristica a unei actiuni permanente Momentul de inerfie al sectiunii de beton Gradul de precomprimare al sectiunii de beton Valoarea de calcul a momentului incovoietor Momentul incovoietor elastic Valoarea de calcul a fortei axiale Forfa de precomprimare Forfa initial& 1a extremitatea activa a armiturii pretensionate imediat dup tensionare Probabilitatea de cedare Probabilitatea comportarii sigure Valoarea caracteristicd a unei actiuni variabile Valoarea caracteristica a incArcarii de oboseala Capacitatea portant’ Momentul static Valoarea de calcul a momentului de torsiune Valoarea de calcul a forfei taietoare aplicate Distangi Dat& geometric Tolerant pentru datele geometrice Lafimea totala a unei sectiuni transversale sau lijimea realA a tilpii unei grinzi in forma de T sau L Lafimea inimii grinzilor in forma de T, I sau L Stratul de acoperire cu beton Diametrul indltimea utild a unei sectiuni transversale Dimensiunea nominala a agregatului Diametrul dornului de indoire udy Sia fot Sa fen Sos Sem Sor Spore Sze dg tate en lr Yoper Yrs Ie me i yo Ye Diametrul armaturilor longitudinale Excentricitatea Efortul unitar ultim de aderenta Valoarea de calcul a rezistentei la compresiune a betonului Valoarea caracteristicd a rezistenfei la compresiune a betonului, masurat 28 de zile Valoarea medie a rezistenfei la compresiune a betonului, masuratl pe cilindri Rezistenta caracteristica la intindere directa a betonului Valoarea medie a rezistenfei la intindere directa a betonului Rezistenja caracteristicd la intindere a armiturilor pretensionate Limita de clasticitate conventionalé 1a o alungire reziduala de 0,1% a arméturilor pretensionate Valoarea caracteristicd a limitei de elasticitate conventionale Ja o alungire reziduala de 0,1% a armiturilor pretensionate Valoarea caracteristicd a limitei de elasticitate conventionale la o alungire reziduala de 0,2 a armaturilor pentru beton armat Rezistenta caracteristicd la intindere a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere caracteristicd a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a armaturilor transversale Funcfia de randament jnaltimea totala a sectiunii transversale inaltimea plicit Raza de giratie Coeficient, factor Lungime, deschidere Masa Coeficient de echivalenta Raza Curbura intr-o sectiune data Grosimea Moment de timp considerat \Varsta betonului in momentul aplicarii incarcarii Perimetrul sectiunii transversale de beton a carei arie este Ac Componente ale deplasarii unui punct inaltimea axei neutre Coordonate Bratul de parghie al efarturilor interne Coeficienti de sensibilitate Coeficient partial pentru actiumile accidentale A Coeficient partial pentru beton Coeficient partial pentru actiunile F Coeficient partial pentru oboseala betonului Coeficient partial pentru actiunile de oboseala Coeficient partial pentru actiunile permanente G Coeficient partial pentru proprietatea unui material, care tine seama de incertitudinile asupra proprietifii insisi, asupra imperfectiunilor geometrice si asupra modelului de calcul utilizat Coeficient partial pentru actiunile asociate precomprimarii P Coeficient partial pentru actiunile variabile Q Coeficient partial pentru armaturile pentru beton armat sau precomprimat pe cilindri la 2Yost va Ye Ym Fuk p(t10) (300) v ® Coeficient parfial pentru armiturile pentru beton armat sau precomprimat sub incdrcarea de oboseala Coeficient partial pentru actiuni, care nu tin seama de incertitudini de model Coeficient partial pentru actiunile permanente, care nu tine seama de incertitudini de model Coeficient parfial pentru proprietitile unui material, numai incertitudinile asupra proprietitii materialului fiind luate in considerare Increment/coeficient de redistribuire Coeficient de reducere/coeficient de distribuire Deformatia specifica la compresiune a betonului Deformatia specifica la compresiune a betonului corespunzétoare efortului unitar max. f, Deformatia specific’ ultimi a betonului la compresiune Deformafie specifica a armiturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim Valoarea caracteristicd a deformatiei specifice a armaturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim Rotirea plastick admis& Rotirea elementului sub incdrciirile de calcul Coeficient de zveltete Valoarea relativa a momentului incovoietor de calcul Coeficient de frecare intre armiturile pretensionate si canelele lor Valoarea medie a unei variabile aleatoare Coeficientul lui Poisson Coeficient de reducere a rezistenjei betonului fisurat la forfd taietoare Raportul intre capacitatea de aderenti a armiturilor pretensionate si capacitatea de aderenfi a armaturilor de beton armat Pozifia relativa a axei neutre ‘Masa volumica a betonului uscat in etuva, in kg/m? Valoarea pierderii prin relaxare (in %), la 1000 de ore dupa tensionare, Ia o temperaturd medie de 20°C Coeficientul de armare longitudinal Coeficientul de armare transversala Efort unitar de compresiune in beton Efort unitar de compresiune in beton datorita unei forfe axiale sau precomprimat fort unitar de compresiune in beton corespunziind deformatiei ultime la compresiune éou ‘Abaterea variabilei aleatoare g Efortul unitar tangential Diametrul unei bare de arméturd sau al canalului de cablu de precomprimare Diametru echivalent al unui pachet de bare Coeficient de fluaj, definind fluajul intre timpii t si t0, in raport cu deformafia elastica la 28 de zile Valoare final a coeficientului de fluaj Coeficienfi care definese valorile reprezentative ale actiunilor variabile Coeficient rf1. CONCEPTUL GENERAL DE PROIECTARE 1.1 Reglementari tehnice europene pentru structuri din beton in conformitate cu Directiva pentru Produse de Constructii CPD, un produs de constructii poate fi folosit in Uniunea European numai daci rispunde mai multor cerinte care se refer rezistenfii si stabilitate, siguranfi in caz de incendiu, igiend, sinatate si mediu, siguranpi in exploatare, protectia impotriva zgomotului si respectiv la economia energiei si conservarea cAldurii, Eurocodurile reprezinti un grup de norme pentru calculul structurilor din domeniul constructiilor civile si industriale. Aceste norme sunt folosite ca documente de referinfi pentru a dovedi c& lucrarile de inginerie civil si cladirile satisfac cerintele CPD, respectiv ca un cadru pentru armonizarea actelor normative folosite la realizarea produselor de constructii. in continuare se prezinti lista principalelor Standardele Europene EN utilizate la proiectarea structurilor din beton, beton armat si beton precomprimat. EN 1990 (ECO) BAZELE PROIECTARII STRUCTURILOR. EN 1991 (EC1) ACTIUNI IN CONSTRUCT EN1991-I-1 Acfiuni generale. Densititi, greutatea proprie si incércdrile utile pentru eléediri. EN 1991-1-2. Acfiuni generale. Acfiuni asupra structurilor expuse la foc. EN 1991-1-3 Actiuni generale. Actiuni din zipada. EN 1991-1-4 Actiuni generale. Acfiuni din vant. EN 1991-1-5 Actiuni generale. Actiuni termice. EN 1991-1-6 Actiuni generale. Actiuni in timpul executiet. EN 1991-1-7 Acfiuni generale. Acfiuni accidentale din impact si explozie. EN 1991-2 Acfiuni din circulagia pe poduri. EN 1991-3 Actiuni din poduri rulante si instalagii. EN 1991-2 Actiuni pe silozuri si rezervoare. EN 1992 (EC2) PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN BETON. EN 1992-1-1 Reguli generale si reguli pentru clédiri. EN 1992-1-2. Reguli generale. Proiectarea structurilor la foc. EN 1992-2 Poduri din beton. EN 1992-3 Structuri pentru refinerea si inmagazinarea lichidelor. EN 1997 (EC7) PROIECTAREA GEOTEHNICA. EN 1998 (EC8) PROIECTAREA SEISMICA A CONSTRUCTIILOR. EN 1998-1 Reguli generale, actiunea seismica si reguli pentru cladiri. EN 1998-2 Poduri. EN 1998-3 Consolidarea si mentinerea cladirilor. EN 1998-4 Silozuri, rezervoare si conducte. EN 1998-5 Fundafil si aspecte geotehnice. EN 1998-6 Turnuri. Eurocodurile de mai sus contin toate regulile generale de proiectare atat pentru structurile si elementele traditionale cat si pentru cele de conceptie noua. Pentru proiectarea unor structuri cu forme speciale sau pentru situatii de proiectare mult diferite de cele obigmuite se vor utiliza alte reguli fundamentate teoretic si verificate practic Totodati conceptul de standardizare europeani realizeaz interfata intre proiectare, executie si materialele utilizate (de exemplu compozitia si producerea betonului etc.). 1sin anul 2000, au aparut standardul pentru cimenturi european si standardul european pentru beton. Ambele norme au fost adoptate si in Rominia. Au fost elaborate norme europene si pentru ofeluri, dar si pentru elemente prefabricate si executarea structurilor din beton, EN 197 Ciment: compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale. EN 206 Beton: proprietiti, preparare, punere in operd, condifii de calitate. EN 10080 fel beton. Ofelul sudabil. Generalitati EN 10138 jel pentru precomprimare. EN 13369 Elemente prefabricate din beton. Reguli generale. EN 13670 _-Executarea structurilor din beton. in codurile EN, aliniatele marcate cu o cifré urmati de litera P sunt considerate principii de bazd faird alternative, iar cele numerotate in parantezi sunt reguli de utilizare (conforme cu principiile de baz). Eurocodurile se pot utiliza in fiecare tari pe baza Documentului National de Aplicare NAD care confine textul complet editat de cdtre Comisia Europeand de Standardizare CEN (impreuna cu toate anexele) precedate eventual de o pagina cu titlul normei si o prefatd national, iar la urma o anex& national. Anexa nationala poate confine doar informatii despre acei parametri care au fost lisati deschisi in Eurocod in functie de situatia national’, cunoscuti ca parametri definifi national (NDP), si care Pot fi folosifi pentru proiectarea cladirilor si lucrarilor ingineresti din fara respectiva. Acesti parametri pot fi: ~ valori si clase pentru care se dau alternative in Eurocoduri; ~ valori pentru care in Eurocod se da doar un simbol; ~ date specifice fiecdrei firi (geografice, climatice etc.) de exemplu: zonarea la zipadi; ~ procedura care se poate folosi acolo unde se dau proceduri alternative in Eurocod; — detalii despre aplicarea unor anexe informative; ~ referinfe la informafii complementare (non-contradictorii) pentra a ajuta la aplicarea Eurocodului. Pentru c& trebuie si existe concordanja intre specificafiile tehnice armonizate pentru produse de constructii (Agrement Tehnic European ETA) si regulile tehnice pentru lucriri de constructii CEN), toate informatiile care insofese CE (Marcajul European de Conformitate) a unui produs (de exemplu un element prefabricat) trebuie sé mentioneze in mod clar care sunt parametri definifi national ce au fost luafi in considerare. Daci EN-urile sunt utilizate la elaborarea unor specificafii tehnice pentru produse de constructii nu este posibila folosirea unor reguli de utilizare alternative datorit& marcajului CE. Programul de eliberare a normelor europene confine o serie de standarde pentru elemente prefabricate din beton numite standarde de produs: EN 1168 Fasii cu goluri prEN 12794 Pilofi. EN 12843 Stdilpi pentru antene. EN 13224 Elemente de planseu cu nervuri. EN 13225 Elemente structurale liniare. EN 13693 Elemente speciale de acoperis. pLEN 13747 Placi pentru sisteme de planseu. PrEN 13978 — Garaje din elemente de beton precomprimat. PrEN 14843 Scari. prEN 14991 Elemente de fundati. 16prEN 14992 Elemente pentru perefi. Performanta si proprietitile produselor. Notafia pr. inaintea normei arata c& acel standard este incd in varianta de proiect (Inainte de redactarea final). 1.2 Scopul si cerintele proiectarii 1.2.1 Scopul proiectarii Scopul general al proiectirii este acela de a asigura, cu o probabilitate acceptabild, ca structura proiectati si se comporte satisfacdtor pe durata de viafa programat. Dupi determinarea stiri de solicitare si deformare a unei structuri sub efectul tuturor acfiunilor care pot si intervind in timpul execuiei sau a exploatarii ei, urmeazi etapa de dimensionare gi aledtuirea clementelor structurale. {in proiectare pot si apard doud situafii de calcul: — dimensionarea unei structuri, cu scopul determindrii dimensiunilor sectiunilor de beton si a cantitifii de armaturd; aceasta determinare se poate face pe de o parte prin calcul, pe de alta parte prin aplicarea unor prescriptii constructive care fin seama de aspectele ce nu sunt reflectate in calcul; = evaluarea capacitéfii portante a unei structuri cu alcétuirea cunoscuté (dimensiunile secfiunii de beton si armarea clementelor); in acest caz se determina in general efortul sectional capabil. 1.2.2 Cerinfe fundamentale Cerinfa fundamental fata de o structura de rezistenta este aceea de a poseda suficienta siguranfi mecanicé, parametrul de care depinde instisi viata si integritatea persoanelor care folosesc constructia respectiva. De aici rezulté c& rolul principal al unui proiectant este si evite eventualele defecte sau cedari prin luarea urmitoarelor misuri ingineres ~ eliminarea sau reducerea riscurilor la care structura poate fi supusa; alegerea unei forme structurale care are o sensibilitate redusé la riscurile considerate; alegerea unei forme structurale care si poat suporta eliminarea accidentalé a unui element sau aparitia unor deteriorari locale acceptabile; evitarea sistemelor structurale care pot ceda far preaviz; Iegarea elementelor structurale intre ele. 1.2.3 Cerinte de durabilitate © cauza care a condus la comportarea inadecvati in timp a constructiilor a fost si cea a considerdrii betonului ca un material durabil in sine, fliri sf fie necesar sa se ia masuri speciale. in aceste conditii, proiectantii de structuri au tendinfa sa se ocupe doar de caracteristicile de rezistemta ale betonului. Eurocodurile pun un accent deosebit pe asigurarea durabilitdpii constructiilor. Misurile pentru asigurarea duratei de viaté depind de conditiile de mediu si de importanya constructiei Conditiile de mediu reprezinté toate actiunile chimice, fizice si biofizice la care constructiile sunt expuse si care nu sunt luate in considerare ca actiuni in proiectare, Se pot defini, pe angi conditiile de macroclimat in care se afl intreaga constructie si condifiile de microclimat, din imediata vecindtate a suprafefei elementului considerat. Pozitia elementelor in structura (verticala sau orizontala, supra - sau subterand), expunerea la soare, vant si ploaie, pot determina conditii de microclimat mult diferite. Durabilitatea betonului nu este o caracteristicd absoluti. Un beton poate fi proiectat si fie durabil in anumite condifii de mediu, utilizarea lui putind fi inadecvati Ia schimbarea acestorcondifii. Din aceasta cauzi este necesar ca betonul s& fie proiectat inclusiv din punct de vedere al compozitiei in functie de conditiile de mediu de exploatare (Anexa I). 1.3 Durata de viata proiectati Pentru fiecare constructie trebuie sé existe 0 perioadé minima de serviciu, exprimata in ani, perioada in care nu este nevoie de nici o reparatie major pentru menfinerea starii tehnice a ei Perioada de serviciu este de fapt durata de viafA proiectata (7) a constructiei, si se obtine din tabelul 1.1 in funcfie de importanta sa. Tabelul 1.1 Clasificarea constructiilor in functie de durata de viata proiectata | ; Clasa aaa a a Exemple prescrisd (ani) i 10 Siruchuri provizorit Elemente structurale care se pot schimba pe durata de viaji 2 10-25 (de exemplu calea de rulare si elemente de fixare ale podurilor rulante). z 1530 ‘Consinicfil agricole si construct asemlinitoare (“se 50, Construcfii obisnuite A 100 Constracfil foarte importante (de exemplu monumentele, : podurile et.) Pe durata de viat& proiectata 7: OsisT (1.1) a unei structuri este valabila relatia (fig. 1.1): Prob [Rey ~ Ey = Ane(t) 2 0]2 P, (1.2) in care P.= 1 ~ Prreprezint& probabilitatea comportarii sigure (reliabilitatea) si Py probabilitatea de cedare, iar A(¢) este efectul actiunii si R(t) este rspunsul structurii la timpul ¢. in figura 1.1 E si R sunt reprezentate prin distribufiile lor statistice, E,R A , RO) | 7 + + ’ Figura 1.1 Variafia in timp a capacititii portante (R) si a solicitirilor (E) La structurile din beton armat se poate neglija reducerea capacitafii portante pentru T< 50 ani, finand cont de: ~ cresterea in timp a rezistenfei betonului; ~ stratul de acoperire cu beton prevazut; ~ limitarea deschiderii fisurilor; = prevederea unor pelicule de protectie ulterioare. Pentru o durati de viata proiectaté mai mare de T> 50 ani, in general se va fine cont de o eventuali reducere a capacitiii portante. Trebuie precizat ci dupa trecerea duratei de viati proiectata structura nu isi pierde imediat capacitatea portant sau nu devine inutilizabili. in cele mai multe cazuri numai cheltuielile de intretinere vor creste,1.4 Siguranta optima sau riscul acceptabil La proiectarea si realizarea oricdrei constructii se urmareste obfinerea urmiitoarelor calititi: 0 buna functionalitate, sigurantd ridicata in exploatare, consum minim de materiale si manoperdi, cost total ct mai redus si posibilitatea de exploatare cu cheltuieli minime. Prevederea unui nivel de siguranfi ridicat ar insemna in primul rand sporirea rezervei de capacitate portant, dar si o crestere a cheltuielilor materiale initiale, pe de alti parte dacd s-ar urmifrii realizarea unei structuri de rezistenti cu cheltuieli de investitii nerational de reduse, ar apirea in mod inevitabil defecte ca fisuri deschise peste limita maxim’ admisibila, deformatii mai mari decat cele acceptate de exploatarea optima etc. Prezenta acestor defecte impun cheltuieli mari de remediere si intretinere. Prin urmare, cheltuielile totale necesare pentru mentinerea unei constructii (fig.1.2), se compun din cheltuielile initiale (Cp) si cheltuielile de intretinere (C;). siguranté Figura 1.2 Siguranfa optima intr-o formulare simplist in cheltuielile de intretinere C, se poate introduce gi cheltuielile datorate unor eventuale cedari. GaCytP Cy (13) 1~cheltuielile efective de intretinere; Ci2 ~ reprezinté cheltuielile datorate pierderilor materiale si umane la o eventual cedare a structurii cu probabilitatea Py unde: Siguranfa optima cu un rise acceptabil de cedare (Ps.».) se obtine atunci cand valoarea total a cheltuielilor generalizate este minim [EC] nin. Prin stabilirea siguranfei optime nu se obfine o siguranta absoluté a structurii decat se tinde c&tre 0 siguranga suficientd. Siguranfa suficienté reprezinta acea capacitate a structurii care pe parcursul duratei de viata proiectata asigura o utilizare corespunzAtoare constructiei. Cu cat nivelul de asigurare este mai mare cu att probabilitatea de cedare este mai micd si siguranfa structurii este mai mare. Marimea siguranfei optime sau altfel spus riscul acceptabil de cedare Prop, difera pentru fiecare structura in parte, dar poate si difere si pentru prtile componente ale sale. La nivelul societafii civile valorile riscului de cedare (P), pentru o perioada de referint& 1 an, se poate clasifica astfel: inacceptabil; acceptabil; neglijabil. Valorile probabilititilor de pierdere a capacititii portante (cedare), din interiorul domeniului acceptabil, se pot diferentia in functie de importanta constructiei, dup cum urmeazi: 19— P;=10°...107 constructii de importanta deosebita; ~ Py= 10%...10% constructii de importanta normala; — P;=10°...10% constructii de important redusa, Este bine de stiut cit la 0 proiectare mai curajoasé, adicd la prevederea unui siguranfe mai mici decat cea optimd, creste si riscul de cedare peste valoarea optima sau de cele mai multe ori se reduce durata de viajét proiectati. 1.5 Aplicarea conditiei de siguranti la studiul structurilor 1.5.1 Stabilirea unor stari limita Elementul cel mai important in evolujia metodelor de calcul al constructiilor il constituie filozofia conceptului de siguranta. Pentru a garanta un grad de siguranfa corespunzitor la proiectare trebuie luate in considerare toate situafiile periculoase, care pot si apard pe durata de serviciu (7) a unei constructii Abordarea problematicii siguranfei structurilor numai prin prisma riscului de cedare sau a capacitatii portante optime (vezi pet. 1.4) nu este posibila deoarece in unele cazuri structura devine nepotrivita pentru utilizare datorité unor modificari structurale (de exemplu deformatii exagerate etc.). Pentru a demonstra c& o structura mu mai satisface criteriile de performanta pentru care a fost conceputi, este mai potrivit si se studieze probabilitatea aparitiei unor stdri limita, fizic posibile, iar dimensiunile structurale s& rezulte dupa starea limit mai defavorabilA. in functie de particularitatile pe care le prezinta, stirile limiti se clasific in doul categorii: ~ stdri limit ultime sunt acele stiri limita care sunt in legaturd cu siguranfa oamenilor si/sau siguranta structurilor (de exemplu: pierderea echilibrului, cedari prin rupere sau prin deformatii a unor parti sau a intregii structuri si oboseala sau alte distrugeri dependente de timp ete.); ~ stiri limita ale exploatarii sunt acele stari limita care se refer la comportarea normal a structurilor sau sunt in legaturi cu starea de confort al utilizatorilor, dar si cu aspectul exterior al constructiilor (de exemplu deformatii, fisuri si vibratii excesiv de mari sau probleme de durabilitate etc.), 1.5.2 Gestionarea sigurantei structurale La stabilirea nivelului de sigurant& acceptabilé la 0 structuri se vor lua in considerare urmatoarele aspecte: cauza si/sau modul de depasire a stiri limita; consecinfele vitale si economice ale unei eventuale cedari; repulsia publicd fafi de o cedare; cheltuielile suplimentare pentru reducerea riscului de cedare. Se pot utiliza diferite niveluri de siguranj& pentru diferite stiri limita. Incadrarea intr-un nivel de siguranti se poate efectua prin clasificarea intregii structuri si/sau a unor parti structurale, Nivelul de siguranté acceptabilé pentru capacitatea portant si comportarea in exploatare a unei structuri se pot obfine in general, prin dowd cdi: a) printr-un calcul adecvat si masuri de proiectare; b) prin luarea unor misuri de verificare a calitiii atdt in executie cat si in proiectare. Evident c& aceste masuri se pot utiliza cel mai eficient in combinatie: ~ misuri privind calculul de rezistenfé (alegerea valorilor reprezentative ale actiunilor si alegerea coeficientilor de siguranta partiali); ~ misuri privind procesul de proiectare (cerinfe fundamentale, integritatea si robustetea structurala, alegerea duratei de viata proiectaté, durabilitatea, nivelul si calitatea actiunilor posibile ale mediului inconjurator si ale terenului de fundare, precizia modelelor mecanice utilizate, reguli de alcdtuire); 1 ' 20— misuri preventive gi de protectie (de exemplu miisuri de protectie active si pasive impotriva incendiilor sau coroziunii etc.) — misuri privind reducerea greselilor umane atat in proiectare cat si in executie; ~ misuri privind asigurarea calititii; ~ 0 executie eficienta; ~ efectuarea tuturor verificdrilor prevazute in proiect privind executia lucrarilor. Pentru stabilirea nivelului de siguranfa (referitor la capacitatea portanta) constructiile si structurile se pot incadra in clase de risc in functie de pagubele care apar in urma unei cedari, adic& pierderi sau accidentiri umane si consecintele economice, sociale si de mediu (tab. 1.2). Se observa © similitudine intre clasele de risc si importanta constructiei (vezi pet. 1.4). Pentru cele trei clase de rise CC1...CC3 din tabelul 1.2, corespunde cate un grad de asigurare C3. In EN 1990 sunt prezentate, cu titlu informativ, dou’ modalititi pentru obfinerea nivelului de asigurare la structuri in proiectare in functie de: ~ coeficientul de comportare sigura f; — coeficientul suplimentar de sigurant yr. Tabelul 1.2 incadrarea in clasa de rise RCL Tncadrare in ~ i Geena in Consecinte Exemple de structuri ‘Rise mare in pierderi de viel a ccs omenest si consecinte economics, | ni te nenpiu sth de cone) sociale si de mediu foarte mari. |_ TET! concer / Rise mediu in pierderi de viel’) Cri de locut gi birouri sau alte oe comenest i consecinte economice, Pama sociale i de mediu considerable. Rise mic in pierderi de viet ; = g. | Construetii agricole, in care de obicei cor jomenest si consecinge economice, | "Tse afta oameni (de exempl: sociale si de mediu mici sau ieee negliabile. ee in tabelul 1.3 sunt trecute valorile minime ale coeficientului # pentru cele trei grade de asigurare in funcfie de perioada de referinti. Tabelul 1.3 Coeficientul de comportare siguré f pentru capacitate portant 5 Valoarea minima a lui oe Perioada de Perioada de refering’ I an referinti 50 ani RCS 52 43 RC2 a7 38 Rel 42 33 Pentru obfinerea nivelului de siguranfa acceptabil dorit se pot utiliza coeficienti suplimentari atat la actiuni (tab. 1.4) cat si la rezistenfele materialelor (folositi mai rar). Aceasti metoda este utilizata in prezent de normele romanesti in calcule seismice. Tabelul 1.4 Coeficienfi suplimentari yer pentru actiuni Gradual de asigurare Coeficiental |G RZ RG ta 09 10 il Nivelul de asigurare stabilit pentru o structurd de rezistentéi se poate realiza in primul rand prin aplicarea reglementirilor de proiectare cuprinse in EN 1990 ... EN 1999, dar si prin prevederea unor misuri de asigurare a calitifii si elimindrii unor posibile greseli umane atit in proiectare ct si in executie. auin EN 1990 au fost stabilite trei clase de verificare care sunt in concordant cu nivelului de siguranfa (conform tab. 1.2 respectiv tab. 1.3): — DSL 3 (RC3) ~ verificarea de citre un verificator independent de firma de proiectare; - DSL 2 (RC2) — verificarea de catre un verificator din cadrul firmei de proiectare, dar independent de proiectantul responsabil; — DSL 1 (RCI) - verificare de catre proiectant (autoverificare). Pe lénga verificdrile de mai sus se pot aplica gi alte masuri ca de exemplu clasificarea dupa nivelul de competenté al proiectantilor si organelor de verificare. in EN 1990 ca alternativa la asigurarea nivelului de verificare accepta si stabilirea unor metode care permit verificarea aminunfit’ a tipului si mrimea actiunilor sau aplicarea unor sisteme active si pasive de verificare si limitare ale acestor acfiuni (de exemplu: limitarea grosimii stratului de zipada pe acoperisuri si metode de indepartare in cazul depasirii acestor limite). Verificarile obligatorii la fata locului a executiei sunt clasificate astfel: — IL3 (RC3) — verificare independent’; ~ IL 2 (RC2) - verificare in cadrul firmei de executie; ~ IL 1 (RC1) - autoverificare. Dupa cum se observa verificarile pe santier (IL) sunt in concordanta cu gradul de asigurare (RC). 1.5.3 Metodele de calcul Metodele de calcul utilizate in practica de proiectare pentru obfinerea siguranfei structurale folosesc coeficienti de sigurant cu care se limiteaza efectele datorate nesigurantelor care apar la determinarea parametrilor care intervin in calcule, dar au fost elaborate si metode fara coeficienti de siguranti. Initial s-a utilizat un singur coeficient de siguranti care cu timpul a fost divizat si a aparut metoda coeficientilor de sigurant& parfiali. O analiza probabilist’ completa a unui structuri ar necesita cunoasterea legilor statistice de distributie ale actiunilor si deformatiilor impuse (contractia si curgerea lent a betonului, variatiile de temperatura, denivelarile de reazeme, precomprimarea etc.), a legilor de distributie a solicitérilor produse de aceste actiuni, precum si cunoasterea variabilitatii proprietitilor fizico-mecanice a materialelor, a dimensiunilor geometrice ale secfiunilor si structurilor etc. {in cadrul unei metode probabilistice de calcul se poate proceda in felul urmator: — se determina riscul de depasire a unei stiri limiti (sau nivelul de comportare sigur a structurii) si se compara cu o valoare acceptabila sau — se determina capacitatea portant’ necesaré in functie de nivelul riscului acceptabil si se verificd realizarea cerinfelor minime ale starilor limita; aceasta variant se mai numeste si metoda de analiza a comportirii sigure (de fapt metoda se bazeaz pe coeficientii partiali de __ siguranfé intr-un mod mascat). in prezent se utilizeazi metoda coeficientilor de siguranfa parfiali dar pentru a putea folosi in viitor un calcul probabilist, in EN 1990 au fost introduse si bazele unei metode de ,analizi a comportarii sigure” (analiza reliabilitati). Valorile coeficientilor de siguranfa parfiali si a coeficientilor de simultaneitate y, se pot stabili in dowd moduri: — prin valorificarea experienfelor acumulate in timp (in Eurocodurile actuale se utilizeaz’ acest principiu la majoritatea coeficientilor); — prin prelucrarea statisticd a datelor objinute experimental sau prin observaii (in general se va utiliza o metoda probabilista in cadrul unei analize de comportare sigur). Indiferent dac& se utilizeazi metoda a doua sau in combinafie cu prima metoda determinarea coeficientilor de siguranti partiali se face in aga fel ca nivelul de siguranta obfinut pentru o structura si fie cat mai aproape de coeficientul de comportare sigurd f preconizat (vezi pet. 1.5.2). 2in ECO sunt precizate doua metode pentru determinarea coeficientilor partiali in cadrul unei i analize de comportare sigura (fig. 1.3): — 0 analiz& probabilisté completa (nivelul I11); I ~ 0 metoda primard de analiz& a comportarii sigure denumiti FORM (nivelul II). Metode deterministe |bazate pe experienta) | ~ Metode probabiliste a) Metoda primard FORM | Analiza probabilisti | (nivelul 1) completi (nivelul 111) | - [Meese semiprobabiliste | LL Give |Metoda coeficientilor| de siguranté partis Figura 1.3 Metode pentru obfinerea comportirii sigure a structurilor in general atat la metoda de nivelul II cat si la cea de nivelul III gradul de asigurare al sigurantei, la o structuril, se obtine cu probabilitatea de comportare sigur P;=(1-P), unde Preste I probabilitatea de cedare pentru o perioada de referinti. Daca probabilitatea de cedare este mai mare decat o valoare stabiliti ca admisibila Py (0 valoare din intervalul acceptabil prezentat la punctul 1.4), atunci se considera ca structura respectiva I nu prezinti o siguranfi suficienta, Probabilitatea de cedare Py si coeficientul de comportare sigur f corespunziitoare sunt marimi imaginare, pentru c& nu reprezint& neapirat un numa real de cedari decat valori de comparatie larg ! acceptate si prevazute in norme, in Eurocodurile viitoare pentru determinarea coeficientilor de sigurant& partiali se va utiliza 0 metodi semiprobabilistica (nivel I) obtinut& dintr-o metoda probabilista de nivelul Il. Un exemplu il reprezinté metoda de proiectare ajutatd de incercari experimentale prezentata informativ in EC 1990 J] 1-6 Semnificatia cocficientului de comportare sigur £ Coeficientul # reprezinti exprimarea valoric’ a siguranei structurale si are o important’ deosebita intr-o proiectare moderé a structurilor. Legatura intre coeficientul de comportare sigur si probabilitatea de cedare se prezinti in I tabelul 1.5. Tabelul 1.5 Legatura dintre f si Pr | ‘74 10" 10? | 10° | 10* | 108 10% 107 i Daci R reprezinti functia capacitifii portante, iar E functia de solicitare, atunci functia de randament g se poate exprima cu relatia. I g=R-E (1) unde R, £ si g sunt variabile aleatoare (probabilistice). Probabilitatea de cedare Py se poate exprima prin functia de randament g in felul urmator (figura 1.4): I 23 B_{| 128 | 232 | 309 | 3,72 | 427 | 4,75 | 5,20P= Prob (g <0) (1.5) Daca functia g are o repartitie normal coeficientul de comportare siguri f se poate exprima cu raportul: ate (1.6) on unde 1, este valoarea medie, iar o abaterea variabilei g. 8 0 cedarea structurii nu intervine. Aceasti siguranfé a structurii, in mod practic, se poate objine daca coeficientul de comportare sigura f este mai mare decat o valoare prescrisa. Valorile minime ale coeficientului de comportare siguri f pentru diferite stiri limita si pentru 0 perioada de referinfi de 1 an respectiv 50 ani se prezint& in tabelul 1.6. Valorile trecute in tabel corespund unui grad de asigurare RC2. Tabelul 1.6 Valorile minime ale coeficientului de comportare sigura f pt. diferite stiri limit’ si RC2 Valoarea coeficientului Starealimitl |-Ferioada de referinst | an | Perioada de referings 50 ani Capacitate eaacan 47 [38 ‘Oboseala S38 Exploatare 28 15 1.7 Metoda coeficientilor de siguranta partiali (metoda starilor limit’) 1.7.1 Stari limita Starile limit ale elementelor din beton armat sunt grupate in doud categorii si anume: a). Starile limit ultime sunt: ~ pierderea echilibrului partial sau total al unei structuri fara depasirea rezistentei materialelor (EQU); ~ cedarea prin rupere sau exces de deformatii (STR); 4~ cedarea prin rupere sau deformatie a stratului de fundare daca rezistenfa piméntului sau a rocii de fundare are un rol important in capacitatea portant (GEO); — distrugeri datorita oboselii sau altor actiuni dependente de timp (FAT), b). Stirile limits de exploatare sunt — deformafii ori deplasiri care afecteaz& aparent ori efectiv utilizarea structurii, care cauzeazi avarii elementelor de finisaj sau nestructurale; — vibrafii care cauzeaz& disconfort oamenilor, distrugerea structurii sau construcfiei in ansamblu ori limitiri ale functionarii normale; — fisuri ale betonului care afecteazi durabilitatea, permeabilitatea saw/si aspectul; — degradari ale betonului in prezenta unei coroziuni agresive care conduc la micsorarea durabilitati Trebuie ficuti o distinctie intre stirile limité de exploatare reversibile si ireversibile (daca efectele nu dispar odata cu disparitia actiunilor), in practic, se efectueazi un calcul detaliat la starea limiti cea mai periculoasé (pentru majoritatea constructiilor, aceasta este starea limita de rezisten{d), iar pentru celelalte, se recurge doar la verificari prin calcule aproximative, sau se adopt masuri de alciituire constructiva. 1.7.2 Situafii de proiectare Verificarile la stirile limita trebuie fficute in urmatoarele situajii de proiectare: + situapii persistente corespunzand conditiilor normale de exploatare ale constructiei; tranzitorii (de exemplu executie sau reparafii); © situapii de proiectare seismica. 1.7.3 Principiile de proiectare la stirile limita Metoda coeficientilor de siguranta partiali este folosita 1a noi sub denumirea de metoda stlrilor limit’, Metoda starilor limit se poate considera ca si o metodi semiprobabilistica. in cadrul acestei metode coeficientii parfiali de siguranta utilizati pe de o parte sunt stabiliti pe baza riscului acceptabil (sau optim), iar pe de alt parte pe baza experientelor acumulate, Pentru fiecare stare limit& este necesar, in procesul proiectirii, un model de calcul care s& includa variabilele specifice aferente actiunilor precum si cele aferente rispunsului structurii in ansamblu si a comportirii elementelor sale componente. Verificarile la starile limita trebuie ficute in toate situafiile posibile de proiectare si pentru toate cazurile de incarcare. Pentru o situatie de proiectare aleasi se vor stabili situafiile de incdrcare critice. La stabilirea cazurilor de incdrcare trebuie Iuate in considerare aranjamentele posibile ale incdrcirilor din acelasi timp precum si combinafiile cu deformatiile si imperfectiunile posibile. La baza proiectirii sti utilizarea coeficiensilor parfiali de siguranta (y). Principiul metodei const in a demonstra cA starea limit ultima nu va fi depasitd in cazul utilizarii valorilor de proiectare (calcul) atat la actiuni, la rezistenfele materialelor, precum si la caracteristicile geometrice. Stirile limita de exploatare nu vor fi depasgite in cazul utilizirii valorilor de bazi (caracteristice). Valorile de baza (caracteristice) se determina astfel: ~ la solicitiri, media valorilor maxime pe durata de vat proiectat; ~ la rezistenfele materialelor valoarea minimi inferioard determinata cu probabilitatea de 5% de a nu fi depasitd in sens defavorabil, respectiv valoarea care poate fi garantati statistic cu probabilitatea de cel putin 95%, 25Valorile de calcul se obtin: — pentru solicitiri, prin inmulfirea valorilor de baza cu coeficienfi yg supraunitari; — pentru rezistente, prin impartirea valorilor caracteristice cu coeficienti ym, Supraunitari. Conditia general de verificare a capacitatii portante la starea limitd ultima este: — pentru stabilitate (EQU); Ean SEs (1.10) unde: Ez.éx— solicitarile de calcul din actiunile de destabilizare; E4ais~ Solicitarile de calcul din actiunile de stabilitate, — pentru rezistenfi (STR si GEO): E,SR, (4) unde £, este valoarea de calcul a efortului sectional (moment sau fort) produs de valoarea de calcul a actiunilor, iar Rgeste valoarea de calcul a capacitifii portante si se obfin cu relatiile: Ba = aE 53 F reps 4e) (1.12) i>1 (1.13) sau intr-o varianti mai simpli: E eae (1.14) = Ry AH #4544), i21 (1.15) ws fn relafiile de mai sus: ~ Frep este valoarea reprezentativa a actiunii (pet. 2.3); ~ Xx valoarea caracteristica a rezistenfei materialului (pet. 2.1.1); — ag valoarea de calcul a caracteristicilor geometrice: — yd » Ya Coeficienti partiali de siguran{& care tin cont de incertitudinile care apar la modelarea actiunilor si modelelor de calcul ale solicitarilor sau ale capacitaii portante; ~ % » Mm coeficienti partiali de siguranta care tin seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile si nealeatoare a valorii actiunii respectiv a rezistenfei materialului de la valoarea caracteristic’. ~ Ye=Ya'¥s> Yu =Vee'Ym Coeficienti partiali de siguranti pentru actiuni respectiv rezisten{a materialelor; ~ n coeficient care fine cont de efectele de conversie (de volum, scar, umiditate, temperatura, timp asupra rezistentei materialului). Valoarea de calcul a caracteristicilor geometrice, 4G, = Oyq ¢ Aa (1.16) unde: Gyo, ~ Valoarea previzuti in proiect, ‘Aa ~ valoarea adifionala. ‘In general valoarea aditionala se poate considera Aa = imperfectiune dack dyom =O, . Valoarea az poate reprezenta si 0 1.8 Metoda bazati pe analiza comportirii sigure intr-o metoda de analizé probabilista a siguranfei pentru fiecare variabila a proiectarii trebuie sa se stabileasc& o valoare de proiectare (calcul). Proiectarea se poate considera satisficdtoare doar atunci cnd cu aceste valori de calcul nici o stare limita nu este depasita. Valorile de proiectare trebuie s& se objind din variabilele care apartin punctului proiectat. 26 qt 1 1 1 I 1 i I i I i t i i { I I I 1 I tPunctul proiectat este acel punct de pe suprafata de cedare (g = 0) care se afla cel mai aproape de locul obtinut cu valorile medii ale variabilelor aleatoare, iar distanja dintre cele doud puncte este A (fig. 1.5). Prin valorile de calcul ale solicitirilor B, si ale capacitiii portante Ry se infeleg acele valori ale c&ror nerealizari au probabilitatea: P(E > E,)=9(+ asf) (1.17) PIRSR,)=d- a8) (1.18) Dacé raportul abaterilor se situeazd intre limitele (fig. 1.4): 016< 28 <7,6 (19) oR valorile coeficientilor de sensibilitate se considera ap= -0,7 respectiv ap= +0,8. Daca relafia (1.19) nu este satisfacuta atunci pentru gp/o> 7,6 se considera a= +1, iar daci ozlor< 0,16 atunci a = +0,4. Valorile de calcul, in cazul unei repartitii normale ale variabilelor, se obfin cu relatia: u-ofo (1.20) iar in cazul unei repartitii lognormale Hexp(-afv) (21) dact v= 2 <0,2 x in relatiile de mai sus y este valoarea medie, o abaterea si v coeficientul de variatie a variabilelor. Ble | (S)_Dreapta limita de cedare P- Punctul proiectat Figura 1.5 Punctul proiectat si coeficientul de comportare sigur f in metoda primara de asigurare (nivelul 11) pentru variabile aleatoare independente cu distribufie normala in EC1990 se prezint& doua tipuri de repartitie: — lognormal: we unde V=2<0.2 (1.22) H - Gumbel: H-0,4So1—3n[-Ing(-aB)}} (1.23) in general se poate utiliza repartitia normala pentru ambele variabile (E si R), asa cum se prezintd in figura 1.4 dar si 0 combinatie a celor doud repartiti: normala pentru solicitare E,=E,-O,fo, (1.24) si lognormals pentru capacitate portant R, = Ry ex(-ap BV) (1.25) Conform figurii 1.5 starea limita ultima este satisfiicuta daca: g=R,-E,20 (1.26) sau utilizénd relatiile (1.24) si (1.25).