Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Asculta-Ma CA Sa Te Ascult

    Uploaded by

    Cazacu Oana Madalina
    12 views232 pages

    Original Title

    Asculta-ma CA Sa Te Ascult

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    12 views232 pages

    Asculta-Ma CA Sa Te Ascult

    Uploaded by

    Cazacu Oana Madalina

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 232
    Michael P. Nichols Asculta-ma ca sa te ascult Capacitatea de ascultare poate imbundtati relatiile noastre Traducere din englez’ de loana Badulescu TREL Director editorial: MAGDALENA MARCULISCU Copesta colt FADER STUDIO (S. Olteanu, A. Riduescu, D. Dumbrivican) Director de produce: (CRISTIAN CLAUDIU COBAN Rectacton, . Cuprins MIRUNA TECHERA De: VICTORIA GARLAN, Corectur LENA BTU UGENIA TARALUNGA, Descrierea CIP # Bibliotecii Nafionale @ Romaniei es iucere NicoLS MICHAEL is ‘Aculticma ca ite ascult : Capacitatea de asculiare poate Prima parte Imbundi eae none / Micwel Nicht wa loa Dorinja de a fi infeles Teint Sacer Edo 34 ISBN 978-973,707-349-5, 1 __,,Ai auzit ce fi-am spus?”: 1. Bidloscu, outa (ae) eas aera 99032 2, Mulfumese c& mA asculfi” E ‘Cum ascultatul ne modeleaza gi ne uneste. cu ceilalfi. 40 : 7 “The Lost At of sen % = 3. ,Dece nuasculté oamenii? ane ‘Cum se intrerupe comunicarea .. 66 Copyright © 2009 Mictunl F Nichols Partea a doua . Published by Cuillond Pros - Apion of Guild Paton ne ‘Motivele reale pentru care oamenii nu ascult® 4 ,Mie cind imi vine rindul?” CCopsright © Eaitra Tet 2010, i vine randul eon ‘pent ea iba ond Esenfa ascultési Strédania de aneamana Co. 27.0400, Bucuresti propriile nevoi Teh. /Fox 04 021 300 2 90 et ‘ema comenzitediuratex0 5 ,Auni doar cea ce vrei si at wowed ‘Cum presupunerile ascunse prejudiciaz’ ascultatul.... 143 ISBN 978-973.707-349-5 6 De ce exagerezi intotdeauna?” Cum emofiile ne fac defensivi 165 Partea a treia Aajunge unul la celalalt 7 _ ,Vorbeste linistit — te ascult”: ‘Cum sa renunfi la propriile nevoi si si asculfi. 205 8 Nu am stiut niciodati ci te simfi aga” Empatia incepe cu sinceritatea ... 232 oad ca acest lucru te deranj a ¢ deranjeazi cu adevirat” Cum sa dezactivezi devsrat reactivitatea emofionali 261 Partea a patra ‘Ascultarea in context 10 ,Nuimai vorbim deloc” Ascuiltarea intre parteneri intim: 1 __,Nimeni din casi nu mi asculta si pe mine!” ‘Cum s& asculfi mpemine’ si si te faci auzit in familie 12 Dela ,Trebuie?” la ,Dar nu e corect!” Ascultatul copiilor i al adolescenjilor. 13. _,$tiam ck 0 63 infelegi : /Stiam cX 0 eX infelegi” Capacitatea 7 de a-fi asculta prietenii si colegii Introducere imic nu doare mai mult dec&t sentimentul c& N coamenii la care finem nu ne asculta cu ade- varat. Nu depagim niciodat& nevoia de a ne fi stiute sentimentele. De aceea, ascultatul reprezint& 0 asemenea for} in relafiile umane si de aceea esecul de a fi infelesi este atat de dureros. Tdeile mele despre ascultat s-au format in 35 de ani de experien}& ca psihanalist si terapeut de familie. Arbi- trarea discufiilor dintre parteneri, indrumarea parinjilor in comunicarea cu copiii si lupta mea personal de a-mi menfine empatia pe masura ce pacienfii mei igi infrunta demonii m-au dus la concluzia c& 0 mare parte din con- flictele prezente in viefile noastre pot fi explicate printr-un singur lucru: oamenii nu se asculta cu adeva- rat. ‘A vorbi fra s8 asculfi este ca si cum ai taia un fir elec- ‘tric gi ai spera c& totusi undeva, ceva se va aprinde. Bi- neinfeles ca, in general, nu facem deliberat acest lucru. De fapt, suntem adesea derutati si consternafi simgin- dune ramasi in intuneric. 7 Michael P. Nichols Cultura moderna a dezvoltat concepfii de individua- lism care ne portretizeaz gisindu-ne directia in noi in- sine, declarandu-ne independenfi de relafiile sociale care ne-au format. Ca si cum atunci cind ne maturizim ne depasim nevoia de atenfic. Acest lucru nu inseamné cA nu putem fi autonomi, in sensul de a fi indivizi distinc- $i, chiar originali, capabili si gandim gi s& actiondm in- dependent. Dar nu putem si ne depisim condifia de oa- meni si si devenim siguri si satisfaicuji fara dialog — dia- Jog in sens larg, adic un fel de schimb cu ceilalfi Presiunea actual ne-a micsorat in mod regretabil ni- velul atenfiei si a sdracit calitatea ascultatului. ‘Traim intr-o perioada gribita, cand cina este ceva incalzit la microun- de sia fila curent cu ultimele crf si filme inseamnd si le citesti cronicile. Doar pentru asta avem timp. Alergand cé- tre si de ia nnultcle noastre obligajii cipatim exercifiul de anu asculta. Atunci cand suntem in masina si radioul funcfioneaza, cteodata este interesant gi ascultim, alte- one trebuie s4 ne concentrim la drum sau ne furd cate un and si trec minute intregi fra s4 auzim un cuvant din ceea ce s-a spus. Atunci cdnd ne uitim la televizor gi in- cep reclamele, jumitate din timp nu auzim nimic. Suntem bombardafi cu atat de multe imagini — de la \elevizor, e-mail, Internet, telefonul mobil, BlackBerry, iPod, pager, fax —, incat atenfia noastra este impArfit’. Ne place si credem c& ne pricepem s& rezolvim mai multe sarcini in acelasi timp. Ne verificim e-mailul in timp ce vorbim la telefon. Ne alegem ce sk cumparaim dintr-un catalog in timp ce ne witém la televizor. Ne pa- cilim gandindu-ne ca putem face mai mult de un singur lucru la un moment dat. Adevarul este ci sfarsim prin a Ie face pe rand si prost. ® Introducere 9 Am castigat un acces nemaipomenit la informatie gi am piedut ceva foarte important. Am pierdut obiceiul de ane concentra atentia. De la muzica ascultata la sala de sport la reclamele de la televizor si radio, suntem atacati de atat de mult zgomot, incat am devenit experfi in ig- norarea acestuia. Dac’ o emisiune nu ne atrage atenfia in primele doua minute, schimbim programul; dacé au- zim o persoand vorbind despre ceva ce nu ne interesea~ 28, 0 ignoram. In timpul scurt pe care il pastram pentru familie si prieteni, conversajia este adesea inlocuita de distractii pasive gi linistitoare. Prea obosifi pentru a vorbi culta, ne mulfumim cu acalmia oferita de aparatele elec- tronice care proiecteazA imagini, fac muzica sau scot 7g0- mote. Oare acest gen de viafa ne-a faicut sf uitim cum s& ascultim? Poate c& da. Dar poate ci abordarea mo- derné a viefii este mai degraba efectul decat cauza decli- nului discutiilor semnificative. Poate ci ducem aceasta viajA deoarece cdutim un fel de consolare, ceva care s& contracareze intunecarea spiritual pe care o simfim cand nu suntem ascultati de nimeni. Modul in care am pierdut arta de a asculta este cu si- guranfi o temA discutabil&. Ceea ce este indiscutabil este cA aceast pierdere ne las& un gol in viaf’. Poate lua for- ma unui sentiment vag de neplacere, tristeje sau lips’. Ne lipseste consolarea de a asculta si de a fi ascultasi la randul nostru, dar nu stim ce este in neregula sau cum s& reparam acel lucru. In timp, aceasta lips& ne saraces- te cele mai importante relajii. Ne rinim inutil nereusind s& recunoastem ce are celalalt si ne spund. Indiferent care este subiectul, inimile noastre percep incapacitatea de a fi auzifi drept o absenf& a interesului. 10 Michael P. Nichols Conflictul nu va disparea neaparat daca ne recunoas- tem reciproc punctele de vedere, dar, cu siguransa, va fi mai ru daci nu o facem. Asa c& de ce nu avem rabdare A ne ascultim? Deoarece arta simpla de a asculia nu este atat de simpla. De cele mai multe ori este 0 povara. Poate ca nu $i atenjia superficial pe care o acordim lucrurilor marun- te de zi cu zi. Dar atenfia sustinuté a ascultatului griju- liu — acest Iucru necesita 0 concentrare perseverentii $i pee ee egoism. Pentru a asculta cu atenfie trebuie si uitaim de noi ingine si sé ne dedi i — sine § dedicaim nevoii celuilalt de in timp ce unele persoane sunt mai usor de ascultat decat altele, conversafiile au loc intre dowd persoane care participa in egal m&sura. Din pacate, atunci cand nu re- "usim s&{ ne facem infelesi avem tendinfa si recurgem la ‘nvinovatirea celuilalt. Este vina lui este egoist si insen- eu a vina mea: sunt prea dependent’ sau nu Neinjelegerile se petrec cel mai des din cauzi cA vrem s& spunem si noi ceva, nu din cauzé c& suntem prea ab- sorbifi de noi ingine sau suntem de rea credinja. Aver. tendinta s& reaction3m la cea ce se spune mai degraba decat si ne concentram la ceea ce cealaltA persoana in- cearea si exprime. Reacfiile emotionale ne fac sa rispun- dem fara s& ne gandim si si dam deoparte injelegerea si grija fafa de celalalt. Fiecare dintre noi are propriile mo- dali de a reacjiona defensiv, Nu auzim ceea ce se spu- leoarece ceva din mesajul celuil lanseaza in noi Gurere, furie sau neribdare, ual ek eimnes Din pacate, toate sfaturile din lume despre ,asculta- tul activ” nu pot infrange tendinja innebunitoare de a Introducere 1 reacfiona defensiv la vorbele celuilalt. Pentru a asculta mai bine si pentru a ne transforma relajiile, trebuie s& identificdm gi s4 stapanim declansatorii emofionali care genereaza anxictate si produc neinfelegeri si conflicte. Daci aceasta vi se pare o sarcina extraordinara, amin- tifi-va ci majoritatea suntem mai capabili decat credem. Ne concentram destul de tare la locul de munca si ma- joritatea dintre noi apreciem totusi o discufie onest’, des- chis’, cu cafiva prieteni. De fapt, discufiile cu prietenii sunt tin model pentru ce poate 0 conversafie sa fie: sufi- cient de siguri pentru a vorbi despre ce este important, suficient de preocupafi ca sa ascultim, suficient de cin- stiti ca s& spunem adevarul si cu destul de mult tact ca si stim cand sa nu o facem. Mai multe relafii pot fi asa. Pe parcursul scrierii acestei c&rji, am incercat si de- vin un ascultitor mai bun att in viaja personal, cat gi $n cea profesional, sA ascult un pic mai mult plangerile sofiei fird sd intru in defensiva gi sa ascult parerile copi- ilor inainte de a le oferi pe ale mele. Totusi am avut ca- teva discufii care m-au faicut sf mA simt ranit si infrant. Sofia mea se ristea la mine din cauzd cA nu o ajut mai mult la treburile casei sau c& nu o ascult, iar eu ma sim- jeam atacat; sau il sunam pe editorul meu de prea mul- te ori ca sk mA plang de dificultatile scrierii carfii, iar ea mi féicea pe mine si mA simt ca o povara; sau prietenul meu, Rich, m& numea dupa acea parte a corpuluii pe care stai din cauzd cd ma purtam ca si cum aveam dreptul la un tratament special. Nu numai cd nu am ascultat in aceste daji — si aud si s& recunosc ce spunea cealalt& persoani —, dar m-am simfit rénit si furios si complet nedispus si mai vorbesc cu acea persoana vreodata, atf- ta timp cit mai tritiesc. ae Michael P, Nichols Sunt sigur ca stifi cat de dureroase pot fi astfel de ne- infelegeri. Atunci cAnd sofia ,a fipat la mine“, editorul meu a fost ,r’iu cu mine” si prietenul ,s-a luat de mine”, m-am simfit rnit si m-am retras in mine. Dar cea ce a facut aceste incidente deosebit de dureroase a fost c& exact cand credeam c& invajasem sé fiu un ascultStor mai bun, aceste intamplri m-au dat inapoi. in loc si ma gandesc doar c& lucrurile nu au mers bine $i trebuiau re- Parate, m-am simfit infrant si inadecvat. Cum se putea ca eu, care nu eram in stare si ma infeleg nici cu came- nii din viaja mea, si am indrdzneala s& scriu o carte de- spre ascultat? Cum puteam sa inva pe oricine, orice, de- spre comunicare? Poate stifi cum este. Atunci cnd incercim sa schim- bm ceva in viefile noastre, indiferent dacd este vorba despre dieta sau obiceiurile de la locul de munca sau de- spre aptitudinile noastre de ascult&tori si dim peste 0 problema, avem tendinfa sa ne simtim lipsifi de speran- JA si sA renunjam. Dintr-odata tot progresul pe care am crezut c& -am facut pare o iluzie. Poate daca citeam 0 carte despre ascultat si traiam o astfel de problema as fi renunfat. Dar din moment ce scriam aceasta carte, dupa © perioada dureroasa de meditatie in ticere, ma intor- ceam $i incercam sa discut cu persoana cu care mA cer- tasem — doar c&, de aceasta dati, cu o decizie ferma de a-i asculta parerea fnainte de a o spune pe a mea. in timp, am ajuns sa vad cum relafiile mele treceaus prin ci- cluri de apropiere si distanjare si, chiar mai important, am ajuns si vad cum puteam si influentez acele cicluri prin calitatea ascultatului. Aceasta carte este o invitatie de a ne gandi la felul in care vorbim si ascultam: de ce are ascultatul o putere atat Introducere 13 efile noastre; cum sa ascultim cu adevarat, implicdndu-ne in experienfa celuilalt si cum si prevenim distrugerea ascultatului prin obicejurile proaste. Printre gecretele unei comunicari de succes pe care le voi descrie de mare in vic sunt: * Diferenja dintre un dialog adevarat gi a vorbi pe rand; . «© Aauzi cea ce vor oamenii si spuna, nu doar ceea ce spun; . = Cum of te faci asculfat de cineva care nu pare s asculte vreodati; * Cum sa reduci certurile; ; «© Cum si ceri sprijin far a primi sfaturi nedorite; + Cum si faci persoanele necomunicative s& se des- ida; oo . cam ‘s& exprimi o opinie diferitd fara ca ceilalfi st se simt& criticafi; 7 ; © Cum si te asiguri c’ ambele parji sunt auzit discufie in contradictoriu; ; 7 * Cum vosbitorii igi submineaza propriile mesaje; © Cum natura relatiilor afecteazA ascultatul; © Cum si fi faci pe ceilal}i sa te asculte. te intr-o a ii tits in patru sec~ aoe doce anual et ate i le ‘noastre — mult mai important decat ne dam seama — Fi ctum, pentru mulfi oameni, lipsa une! atenfii empatice, nu a stresului sau a boo ote de vin pentru absenfa entuziasmului gi a optimism hui ii ‘ Partea a doua exploreazA presupunerile ascunse, nevoi” le inconstiente si reacfiile emofionale, care reprezit fiuni. Prima pai portant in vi 4 Michael P. Nichols motivele reale ale faptului ci oamenii nu asculti. Vom vedea ce fi face pe ascultitori prea defensivi pentru a mai auzi ce spun ceilalli si de ce se poate si nu te faci auzit, chiar daca ai ceva important de spus. Dupa ce am explorat blocajele principale ale ascult&- rii, voi examina in Partea a Ill-a cum ii pofi infelege gi controla reactivitatea emojional’, astfel incat si devii un ascultator mai bun. $i voi explica cum te poti face auzit, chiar si in cele mai dificile situafii. In cele din urmé, in Partea a IV-a, voi explora cum se desfagoara ascultatul in diferite tipuri de relafii, inclusiv in cele intime, de fa- milie, cu copiii, intre prieteni si la serviciu. Voi arata cum este ascultatul complicat de dinamica fiec&reia dintre re- lafii gi cum sa folosesti aceste cunostinje pentru a te apropia de'celalal. La sfarsitul fiecdrui capitol vei giisi un set de exerci- Jii proiectate pentru a te ajuta s& devii un ascult&tor mai bun. De fapt, aceste exercifii pot transforma experienta pasiv a cititului intr-un proces activ de imbunatafire a capacitafii de ascultare. Indiferent cat de natural il consideram, importanja as- cultatului nu poate fi supraestimat. Darul atenfici si in- jelegerii noastre ii face pe ceilal}i si se simt validagi gi apreciafi. Capacitatea noastra de a asculta, de a asculta bine, creeazi o bunavoinfa care ni se intoarce. Dar ascul- tatul efectiv este de asemenea cea mai bund modalitate de a te bucura de ceilalfi, de a invaa de la ei si de a-i face interesanfi. Sper ca aceasta carte si ne ajute si facem un Pas spre exprimarea preocuparii pe care o simfim pen- tru cel de linga noi. PRIMA PARTE Dorinja de a fi infeles Ai auzit ce fi-am spus?”: De ce a asculta este atat de important ( AteodatA pare ci nimeni nu mai ascult& Se agteapt sa fi ascult problemele, dar nu ma intreabi niciodata despre ale mele.” Tot timpul se plange.” "singurele ocazii in care aflu ce se intampla in viafa lui Sunt atunci cind il aud c& povesteste altcuiva. De ce nu imi povesteste mie aceste lucruri?” Nu pot s& vorbese cu ea, pentru ci este atat de critica.” Temeile se pling din cauz’ cA snfii lor sunt prea siguri de ele. Barbafii se plang din cauza c4 sofiile i cicdlesc sau c& Ie ia prea mult timp s& spund ce vor. Ea simte 0 profanare a legaturii lor. Bl nu are incredere in legatur’. Pufine motive in experienfa umand sunt la fel de pu ternice ca dorinja de a fi infeles. $8 fim ascultagi ac) Michael P. Nichols inseamna c& suntem luafi in serios, ci sentimentele si ideile ne sunt recunoscute si, in cele din urmé, ck cea ce avem de spus conteazi. Dorinja de a fi auzit este o dorin}3 de a scaipa din izo- Jare si de a uni spafiul care ne separa. incercim s& depa- sim aceasta separafie dezvaluind ce avem in gand si in inima, sperand c& vom fi infelesi. Ar trebui sd fie simplu sa obfinem aceasta infelegere, dar nu este asa. Joan a vaizut un costum pe care i-ar plicea si si-l cum- pere pentru serviciu, dar nu era sigura daca s8 cheltuie suma respectiva. ,Jubitule”, a spus ea, ,,am vAzut un cos- tum foarte dragut la magazin.” Ce dragut” a spus Henry si s-a intors la stirile pe care Je urmirea la televizor. Justin'era suparat pentru ci avusese un accident mi- not cu magina, dar se femea cd dac& 0 s& spuna ceva, De- nise 0 8& se iade el. Asa cd nu a spus nimic gi a conti- nuat sa igi faca griji, gandindu-se la modul in care o va repara, Denise a simfit raceala lui Justin si a presupus c& era suparat pe ea din vreun motiv. Nu avea chef de cear- 8, aga c& nu a spus nici ea nimic. Esenja ascultatului de calitate este empatia, care poa- te fi objinut doar prin amanarea proprillor preocupari si prin intrarea in experienfa celuilalt. Parfial intuifie gi Parfial efort, este cea ce conecteazi oamenii. Empatia unui ascultdtor — infelegerea a ceea ce in- cercim s8 spunem si dovada acestei infelegeri — con- struieste o legatura a infelegerii, unindu-ne cu cineva care ne aude si ciruia fi pas, confirmandu-ne astfel o& sentimentele noastre sunt legitime si recunoscute. Puterea ascultatului empatic este puterea de a transfor- ma relafiile. Atunci cand sentimentele profunde, dar ne- Ai auzit ce fi-am spus?” 9 , iau forma cuvintelor care sunt rostite si care eo Noreclarificat, rezltatul ese an sentiment linigt- tor cA suntem infelesi si recunostinga pentru comuniu- nea mand creat cu cel care injelege. Arta ascultatului este esenfiala pentru relafiile de succes. . Daca ascultatul ne intireste relafiile, cimentand lega- turile dintre noi, el totodatd ne intireste si sentimentul de sine. in prezenfa unui ascultétor receptiv suntem ca pabili si clarificam ceea ce gandim si si descoperim cea ce simfim. Astfel, descriindu-ne experienga unei persoa- ne care ne asculta, suntem mai capabili sii ne ascultim pe noi insine. Viefile ni se definesc prin dialog. Este dureros si nu fii ascultat. Nevoia de a fi luafi in serios si bagafi in seam’ nu este satisfacuta in fiecare zi. Parinfii se plang deoarece copii nu ii ascult. Copii se plang pentru c& parinjii lor sunt prea ocupafi si fi dojencasca pentru a mai auzi $i versiunea lor asupra lucrurilor. Chiar si prietenii, care sunt de ubicei o sursi de injelegere mutuala, sunt in prezent adesea prea ocupafi ca si mai asculte. $i dact ne simfim uncori lipsifi de simpatia si infelegerea celor apropiafi, am ajuns chiar ca la intalnirile publice smu ne mai asteptim la respect si atenfie din partea celor- piel de a fi auzifi ne este violat in atat de multe feluri de persoane care nu sunt constiente mereu de acest Jucru, inca nici nu ne aducem mereu aminte. Dar acest fapt nu face ca lucrurile s& doara mai pufin. aa Michael P. Nichols Atunci cand i-am spus unui prieten psihiatru c& adu- nam experienfe pe tema: ,Este dureros si nui fii ascul- tat”, mi-a trimis acest exemplu: __AAm sunat un prieten si i-am lasat j il intrebam daca putom si ne intainim lao dats ayunne Nes mia rspuns si m-am simfit agitat si confuz. Sa-] sun din ou si sa ii aduc aminte? La urma urmei, stiu ed este oct. Pat. S& mai astept o zi, dowd gi si sper ci o si raspunda? Ar fi trebuit oare si nu il sun deloc? Toate aceste gancluri mA fac si mi simt nelinistit”. fen Primul lucru care m-a frapat la acest exemplu a fost cum un hucru atat de mic precum un mesaj Ia care nu ai primit rspuns poate face pe cineva si se simta ignorat 5i preocupat. Apoi am fost cu adevarat socat — a ma peste-obraz —realizand cf acest prieten se referea la mine! Brusegram simfit jenat gi apoi am intrat in defen siva. Motivul pentru care nu i-am rispuns nu conteaz&. (intotdeauna avem motive pentru a nu rispunde.) Coca ce conteazi este modull in care lipsa mea de raspans ha nit si la tulburat pe prietenul meu i cd nu am avut niciodata idee de acest lucru. om _ Daca o asemenea trecere cu vederea a, cat de dureros este atunci cand Subiectul cate een important pentru vorbitor? ™“ Ascultatul este i il eae atat de banal, incat il credem de Din picate, cei mai mulfi di i a iti dintre noi ne conside- rim ascultStori mai buni decat suntem. side Ai auzit ce fi-am spus?” 24 Cand te intorei acasi dintr-o calatorie de afaceri, ne- rbditor si ii povestesti partenerului cum a fost si aces- ta te asculti, dar dup& un minut, dou, ceva din privi- rea lui se pierde, te simfi rinit si tradat. Cénd ifi suni pa- sinfii pentru a le impartasi o reusita si ei nu par realmen- te interesafi, te simfi dezamagit si poate chiar pufin ridi- col pentru ca fi-ai permis s& speri cA vei fi apreciat. La fel cum doare s& nu fii ascultat atunci cand esti en- tuziasmat de ceva special, este la fel de dureros si nu te simfi ascultat de o persoana special, de cineva caruia speri si fi pese de tine. Cel mai bun coleg din facultate al lui Roger era De- rek. Amandoi studiau stiinfe politice si impartiseau pa- siunea pentru politics. Impreun’ au urmarit fiecare de- taliu al investigatiilor de la Watergate, apreciind fiecare descoperire ca si cum ar fi fost 0 excelenta serie de dese- ne animate de Charles Addams. Dar oricat de mult le-ar fi plicut expunerea corupfiei in cazul Nixon — Casa ‘Alba, ptietenia lor trecea mult peste acest aspect. Roger si-a amintit sentimentul minunat pe care il avea discutind cu Derek ore intregi, impins de elanul unei simpatii profunde si inexplicabile. Era plicerea de a pu- tea s& spin’ orice dorea si de a-l auzi pe Derek expri- mand ceea ce el gandea dintotdeauna, dar niciodaté nu spunea. Spre deosebire de majoritatea celorlalsi prieteni ai lui Roger, Derek nu finea neapirat si se aud vorbind. El chiar asculta. Prietenia lor s-a menfinut si dupa ce au terminat stu- diile gi au ajuns in orase diferite. Se vizitau cel pufin 0 dat& pe lun’, Jucau biliard sau se witau la un film si mer- geau la un restaurant chinezesc, iar apoi, indiferent cat de tarziu se facea, stiteau de vorba. 22 Michael P. Nichols Apoi Derek s-a cdsatorit gi totul s-a schimbat. Derek nu a devenit distant aga cum se intampla cu unele per- soane dupii ce se cisditoresc si nici sofia lui nu il displa- cea pe Roger. Distanja pe care Roger o simfea era foarte mica, dar schimba lucrurile in totalitate. Este greu de descris exact, dar cand vorbesc cu De- rek ma simt adesea ciudat gi dezamagit. M& ascult&, dar cumva nu mai pare interesat cu adevarat. Nu imi mai pune intrebari. Obignuia sA se implice in discufie, nu doar si fie de acord. Ma intristeaza. inci ma simt bucu- ros pentru lucrurile care mi se intampla, dar povestin- du-i-le lui Derek ma simt singur.” Plangerea lui Roger spune ceva important despre as~ cultare. Nu dorim doar si nu fim intrerup}i. Uneori oa- menii par s& asculte, dar faird si aud cu adevarat. Une- le persoane. sti si tacd atunci cand vorbim. Cateodata isi trdeaza lipsa de interes privind prin incaipere si mo- dificandu-si pozijia corpului. Alteori ascultitorii nu dau semmne care sa trideze lipsa de atenfie, dar totusi stim c& nu aud cu adevarat cea ce avem de spus. E ca si cum nu le pasa. Interesul pasiv al lui Derek era extrem de dureros pentru Roger din cauza apiupierii pe care o traisera. Cei doi prieteni ajunseserd intr-un impas; Roger nu mai pu- tea si se deschida fafa de Derek aga cum 0 féicea in ire- cut, iar Derek era dezorientat de distanja care se instala- se intre ei. Prietenia este un act voluntar, iar discutatul despre ea este optional. Roger nu dorea si se plinga fafa de Derek sau sd ridice pretenfii. $i apoi, cum ii spune un prieten celuilalt c& se simte abandonat? Asa cd Roger nu a vor- bit niciodata cu Derek despre faptul cd se simjea instrai- Ai auzit ce fi-am spus?” 23 nat, Picat, pentru ca atunci cind o relafie merge prost, a Hiscuta despre asta ar putea fi singurul lucru care si 0 salveze. Este in mod special dureros si nu fii ascultat in acele relafii pe care contim cel mai mult pentru intelegere. Dups o perioad’ de timp majoritatea dintre noi inva~ {a sd imite destul de bine persoanele adulte si si se scu- ture de o mulfime de indoieli si neinjelegeri. Daca pe parcursul acestui proces devenim pujin mai duri, poate Ea acesta este preful care trebutie platit ca 8A te descurci jn lume. Dar céteodaté, faptul de a nu primi un réspuns ne poate face si ne simjim atat de ranifi si de furiosi, in- cat ajungem sa ne retragem din relafii chiar si pe perioa- de de ani de zile. ‘Atunci cand o femeie a descoperit ca soful 0 insela, sa simfit de parc cineva i-ar fi dat un pumn in stomac. {jn durerea gi furia pe care le simjea, s-a indreptat catre persoana de care era cea mai apropiatd — soacra sa ‘Aceasta a Incercal si o sprijine 9i a8 fic infelegstoare, dar, Ja urma urmei, era greu si asculte lucrurile dure pe care nora le spunea despre fiul sit. Cu toate acestea, a incer- cat. Totusi, aparent, suportul pe care il oferea nu era su- ficient. In cele din urm&, criza a trecut gi cuplul s-a im- pacat, dar nora, simfind ca soacra nu i-a fost aléturi atuni cand a avut cel mai mult nevoie de ea, nu i-a mai vorbit niciodata. Soacra a fost derutatd de tacerea incpajénatd a nu- rorii, Se intampl& adesea ca reacfiile celorlalfi s& ni se a Michael P. Nichols para absurde. Cea ce le face rezonabile pentru ei este faptul cd se simt ranifi de lipsa sensibilitaji. S& asculji inseamna sa fii atent, si fii interesat, s& iff Pese, sA validezi, s4 recunosti, s& fii impresionat... si apreciezi. Ascultatul se afla atat de mult in centrul exis- tentei umane, incat deseori trece neobservat; sau, mai de- graba apare in atat de multe forme, incat rareori este re- cunoscut drept nevoia de a ne simfi conectafi. Se intam- Pla uneori, ca in cazul lui Roger, al nurorii sau al altora, Si nu realizim cat de important este si fim ascultaji pana cand nu ne simfim exclusi. Totusi, din cand in cand, devenim constieni de in- semnatatea ascultatului. Nu te pofi hotiiri daca s3 #fi schimbi locul de munca si atunci suni o prietend veche ca sa discusi, Nu iti spune ce si faci, dar faptul c& te as- cult, c& te ascults cu adevarat, te ajutd s& vezi lucrurile mai clar. Se poate s& cunosti pe cineva gi sA il placi atat de mult, incat dup’ o cind minunata la restaurant, rigti 511 invifi s& urce pentru o cafea. Atunci cand spune: Nu, mulfumese, maine trebuie si ma trezesc devreme’, te simfi respinsa. Convinsa c& nu te place, incepi si i ocolesti. Totusi, dupa cateva zile, te intreaba ce s-a in- tamplat si inca o data ffi asumi un rise si fi spui cil sen- timentele tale au fost sainite. Spre marea ta usurare, in loc 84 inceapa o discusie, te ascult’ si accepta ce ii spui. ,Pot 84 injeleg cum ai ajuns si te simfi in acest fel, dar, de fapt, as vrea sA ne mai vedem.” De ce nu poate si fie mereu asa? Eu vorbesc, tu as- culfi. Este foarte usor, nu? Din pacate, nu este aga. Vor bitul si ascultatul creeaza o relafie unica in care vorbito~ rul si ascultatorul schimba constant rolurile, nevoile fie- céruia luptandu-se pentru intdietate. Dack nu crezi, in- (Ai auzit ce fi-am spus?” 25 a testi cuiva despre o problema pe care 0 Seay edi at dureaza pan le interupe pentra a deserie oo sienfS asemandtoare pe care a avut-o sau pentru ofroter un sfat — sfat care se poate sa i se potriveasc& i it eon en in terapie igi explora relatia cu tatal sau distant cand si-a adus brusc aminte de ae eS ricite petrecute jucindu-se cu trenulejul electric. Er x set de trenuri care ii aparjinusera tatalui sau si ae = inte bunicului sau. Prins de amintire, barbatul era ey se iad ie bcagi acstel wadig cu taal sf. In itd impartasirii aces ie fowenturiasml birbatului crestea, Eareaele Iansat intr-o poveste lung despre setul lui de en i despre felul in care i-a convins pe ceilalfi copii ae tier sa igi aduc’ sinele si locomotivele pentru a constr cel mai mare traseu din cartier in subsolul ea Dupa ce terapeutul a vorbit o perioada, pacientul nu a snai raat si furios din cauza intreruperi ia spus: “De ce imi povestesti despre trenurile fale?” Terapeutul a zc fat, apoi, cu acea voce egal si impersonal pe care o pis: trim pentru momentele confesiunilor intime, i-a rsp jalnic: ,,incercam doar sa fiu prietenos’ Este nevoie de dou persoane pentri a impair. tigi un sentiment — unul care si vorbeasci § altul care si asculte. ‘Terapeutul a ficut o gresealA foarte obignuits (de font, a ficut mai multe, dar aceasta este siptimana Fii Bun Cu Terapeujii). Acesta a presupus ci impartasirea 26 Michael P. Nichols propriei experiente era echivalentul empatiei. De fapt, a mutat centrul discufiei pe el insusi, ficdndu-si pacientul 8a se simta intrerupt, neinfeles, neapreciat. Asta este ceea ce a durut Asa cum se intampla adesea cu cuvintele care devin familiare, empatia poate si nu transmit& adecvat puterea de apreciere a experienfelor interioare ale unei alte per- soane. Ascultatul empatic este ca cititul unei poezii; pre- ia cuvintele si ajunge la infelesul lor. Diferenja este ci, desi empatia este plind de imaginafie activa, fine in mod fundamental de receptie, si nu de creativitate. Atunci cand suntem atenfi la o lucrare de arta, raspunsul nos- tru are propria sa validitate, dar cand suntem atenfi la o Persoand care incearca si ne spuna ceva, conteaza infe- Jegerea, nu creativitatea noastra, Sa fii martor Ascultatul nu are unul, ci doua scopuri: si preia in- formafia si si fie martor la experienfa celuilalt. lesind pentru moment din propriul cadru de referinf& si intrand intr al nostru, cand o persuand chiar ne asculta, ne recu- noaste sine remarc. Validarea este esenfiala pentru a susfine respectul de sine. Fra sd fim ascultaji suntem in- chisi in singuratatea propriilor inimi. O femeie de 36 de ania fost atat de descurajata de un incident minor, incat s-a intrebat daca are nevoie de psi hoterapie. Marnie, vice-presedinte executiv al unei insti tufii publice, aranjase o intalnire cu guvernatorul adjunct pentru a-i prezenta o propunere pe care o dezvoltase pri- vind reglemeniarea unei mari industrii de stat. Din obli- Ai auzit ce fi-am spus?” 27 gafie I-a invitat gi pe geful ei, desi ar fi fost in stare si fact 9 prezentare mai eficienta fara el. Seful, la randul hui, [-a invitat pe cel mai important personaj care se ocupa de Jobby-ul institutului, care trebuia ca mai tarziu sa fi con- vinga pe legislatori de necesitatea reglementarii propu- se, Asa cum se astepta Marnie, intainirea a inceput cu un discurs incoerent si filosofic al presedintelui, care nu a ajuns la nicio concluzie. Atunci cand a terminat, nu s-a intors spre Marnie, ci spre lobbyst ca si prezinte propu- nerea. Marnie a impieirit. Acesta a inceput si vorbeasca si, dupa 15 minute, intdinirea s-a terminat fairii ca Mar- nie s& apuce si rosteascd un cuvant despre propunerea ei. Marnie de-abia astepta s& i povesteasc’ sofului ce se intamplase. Din nefericire, acesta era in Europa si nu urma SA se intoarca decat pesie trei zile. Era obignuit’ cu deplasarile sofului; nu era ins obisnuita cu sentimentul de abandon. Chiar avea nevoie si vorbeasca cu el. Pe masurdi ce seara inainta, dezamigirea lui Marnie crescu, iar apoi igi schimba sensul. in Joc sA se simta pur si sim- plu frustrat&, ea incepu sd se simtA inadecvat. De ce era atat de dependenta de soful ei? De ce nu era in stare si isi controleze propriile emofii? Marnie s-a hotarat c& problema ei era nesiguranja. Daca ar fi fost mai sigur pe ea, nu ar fi avut nevoie de nimeni atat de mult. Nu ar fi att de vulnerabild; si-ar fi suficienta sie insdsi. Plangerea lui Marnie — nevoia neasteptata de a fi au- ziti — si concluzia ei, cA daca ar fi cAp&tat mai multa in- credere in ea in copilarie, nu ar mai fi avut nevoie de re- actiile celorlalti, este una obignuitd. Nevoia de a avea pe cineva care si ne rispunda ne face si credem c&, dac& 28 Michael P. Nichols am fi mai puternici, nu am mai avea atata nevoie de cei- alfi. in acest fel, acestia nu ar mai putea si ne dezama- ~ geasci atat de tare. Faptul de a fi ascultafi in perioada de crestere ne aju- 14 sd ne simfim mai siguti; dar, contrar a ceea ce ar dori sa creada unele persoane, nu devenim niciodata intregi si complefi, produse finite, precum o statuie sau un mo- nument, Dimpotriva, la fel ca orice alta vietate, oamenii au nevoie de ingrijire nu doar pentru a creste puternici, dar si pentru a-fi menfine aceasta putere si vitalitate. Si fim ascultati ne alimenteaza sentimentul de valoare, Cu cat suntem mai nesiguri, cu atat avem mai multa nevoie de reasigurari. Dar cu tofii, indiferent cat de si- guri si de echilibrai am fi, avem nevoie de atenfie pen- tru a ne-susfine. in cazul in care acest fapt nu este evi- dent imediat, tot ce trebuie s& faci este s4 observi modul preferat al fiecdruia de a ne anunja noutafile. De exem- plu, daca sofia mea are noutafi, probabil ci ma va suna la serviciu sau mi-ar spune imediat ce ar ajunge acasi. dn cazul in care nu are nimic de comunicat, pune acest lucru. Eu nu fac asa. Dac& am vesti bune, le tezaurizez, le pastrez pentru a le anunfa cu surle $i trambife — dis- erat sa se facd un caz din eveniment. Odata am tucrat luni de zile incercand s& objin un contract pentru o carte. Sofia mea stia c& Iucrez la car- te, dar nu i-am spus ca respectivul contract este pe punctul de a fi incheiat. Asteptand gi sperand, incer- cAnd totusi sé nu exagerez in asteptarile mele, aveam fantezii extravagante fafa de primirea vestilor bune nu despre impartasirea lor. Anuntarea sofiei mele ar fi fost rasplata. Cea ce doream nu era doar sé ti spun; doream — aveam nevoie — ca anuntul meu sé aibé o _,Ai auzit ce fi-am spus?” 29 i ite major’. In ziua in care am primit contrac- rma Gn al nouilea cer. Dar cea mai buna parte a fost nerlibdarea de a-i spune sofiei mele. Aga cd am su- nat-o la serviciu si i-am spus cd am o surpriza pentru ea: oinvitam la 0 cind elegant. Mi-a spus eX e fn regu 1d si nu mi-a mai pus nicio intrebare. (MA stia doar de ni. ; * era an ajuns eu acasa, sofia mea se schimbase deja intr-o rochie de mAtase si era gata si iesim. Si-a dat sea~ ma c& eram agitat, dar a asteptat rabdatoare s& fi spun de ce. La restaurant am comandat o stick de sampanie si, atunci cand am primit-o, m-a intrebat inca linistita: [Ai s& imi spui ceva?” Am scos contractul si i Lam pre- Zentat cu satisfactia unui scolar de zece ani care igi pre- zintA carnetul de note. A vazut ce era gi fafa i s-a lumi- nat cu un mare zimbet. Acea privire — dragostea si mandria ei — erau indescriptibil de dulci. Propriul meu zambet era plin de lacrimi. Cat de multe suntem dispusi s4 facem pentru aseme- nea momente! Aceia dintre noi care simt nevoia si orga~ nizeze ocazii speciale pentru a-si anunfa reugitele au multe in comun cu cei care nu au nevoie de atatea aran- jamente, Perioada de timp in care asteptim sine anun- sam noutiile este plind de anxietatea anticipsri. Simgim tensiunea care se acumuleaZ. Aceasté tensiune este le- gata de strnirea unui impuls — si mrturisim, si de- clarim, si ne laudam sau si propunem — de a obfine un rspuns din partea celuilalt. Entuziasmul vine din speranja unei reacfii positives anxietatea vine din teama ingere sau indiferen}a. at Pessoana clireia alegi s&\ i te confesezi spune ceva de- spre relafia pe care 0 ai cu tine insuji — si cu celelalte 30 Michael P. Nichols Petsoane din viafa ta, Prezentarea persoanei tale impli pane din v ; impli- o mandrie si jena — si cui alegi sa i le impartasesti. Fafa ie cine te simfi in siguranfa cand plangi? Cand te vaifi? Sau te infurii? Dar cui te lauzi? Cui fi marturisesti ceva cu adevarat jenant? Un bun ascultitor este un martor, nu un judecator al experienfelor tale. De indata ce esti in stare si spui ceea ce te preocu- Ppa — si s& fii auzit si recunoscut — scapi de o povar? Este ca si cum ai sciipa bruse de o durere. Daca impli- nirea ta vine repede, aga cum se intimpla adesea in conversafiile de zi cu zi, e pufin probabil sa ifi realizezi nevoia de'infelegere. Dar dezamagirea pe care o simfi atunci cand nu esti auzit si tensiunea pe care o simfi as- teptand si sperand sa fii auzit sunt semne a cat de im- portant este sé fii ascultat. Exist’ momente cand tot ce poate fi gandit trebuie spus si auzit, comunicat si im- partasit, cand ignoranfa gi tacerea sunt dureroase si cand sa vorbesti inseamna sa incerci si ifi usurezi du- rerea, hie cel” Adu-fi aminte ultima data cfnd i s-a intmplat ceva cu adevarat sminunat. Jsi amintesti c4 erai nerabdator |. 84 fi spui cuiva? Pe cine ai ales si cum a iesit? Ai auzit ce fi-am spus?” 31 S& fii auzit inseamné sé fii luat in serios Nevoia de a fi auzifi, fapt pe care de obicei il consi- deram de la sine infeles, s-a dovedit a fi unul dintre cele mai puternice forfe motrice ale naturii umane. A fi as- cultafi este modul prin care descoperim c& suntem infe- esi si acceptafi — sau nu. Ne pasi de oamenii care ne ascultd. Poate chiar ii iubim. Dar, cel pufin pentru o pe- rioada, ne folosim de ei. ‘Atunci cand suntem activafi de nevoia de apreciere, ne raportim la ceilalfi ca la obiecte ale sinelui, expresia psihoanalistului Heinz Kohut pentru un celalalt recep- tiv, cineva la care ne raportém nu ca la 0 persoana cu propriul program, ci ca la o persoand care este acolo." Poate c& ideea de ascultitori ca obiecte ale sinelui ifi aminteste de acele persoane plictisitoare care vorbesc mereu despre ele si cirora nu pare si le pese de ce ai tu de spus. Atunci cand asculta nu o fac din inima. Asteap- 14 doar si schimbe subiectul din nou despre ei. ‘Aceast lips’ de apreciere poate fi in mod deosebit dureroasa atunci cand se petrece intre noi si parinfii nostri. Este innebunitor cand par sA nu fie in stare si ne Jase si tim pe picioarele noastre, indivizi cu idei legiti- me gi aspirafii. Este gi mai deranjant atunci cand ne ve- dem pirinfii cum ii ascult& pe alfii. Nouif de ce nu ne ara- t& pufind atenfie? In The Runaway Soul, scrisi de Harold Brodkey, este descris& aceasta experienfa enervanta prin conversafia dintre o tindré femeie si iubitul ei. Acesta vorbeste primul: 1 Heinz Kohut, The Analysis of the Self (New York: International Uni- versities Press, 1971) 32 Michael P. Nichois .Tatal tau asculti vreodati sau doar monologheazi?” Doar monologheaza. Pe tine nu te las si vorbesti?” Doar daca insist. Apoi monologim pe rand.” Ei bine, atunci asta e. Vorbeste cu tine acum mai mult de- ct cu mine.” Fireste cA tatal femeii vorbeste cu iubitul acesteia mai mult decat cu ea. Acesta reprezinta un public nou. Persoanele care ne rénesc cel mai tare sunt invariabil cele cu care credem ca avem o relafie special, cele care ne fac s& simtim ci atenfia si infelegerea noastra este de- osebit de importanta pentru ele — asta pind vedem cat de usor isi muta interesul catre altcineva. Fix in mijiocul destainuirilor observa o altti persoana si se rup pentru a discuta cu aceasta. Descoperim ca ceea ce credeam c& este 0 infelegere imparjit& doar intre noi este de fapt ceva discutat deja cu alte 12 persoane. Cam atat despre statu- tul nostru de confidenti cu regim special! Ce ¢ mai du- reros cu acesti ,,intimi” comuni nu este c& se folosesc de noi, ci ci ne furd sentimentul cd suntem importanfi pen- tru ei, c& suntem special. Desi niciunuia dintre noi nu ne place si vedem (mai ales in noi ingine) asemenea narcisisu flagrant care des- considera sentimentele celorlalti, adevarul este ci, in ma- joritatea timpului, suntem complet absorbifi de noi insi- ne. Subiectul narcisismului se dovedeste a fi crucial in explorarea artei de a asculta. fl menfionez aici doar pen- tru a remarca c& unul dintre aspectele nevoii noastre Pentru alsi oameni este absolut egoist. Fiind ascultati, ne pastrm echilibrul narcisic sau, mai pe scurt, ne ajutd sk avem o parere bund despre noi. Aj auzit ce fi-am spus?” os “Atunci cand Roxanne si prinfii ci au terminat si des- carce lucrurile din masin3, a avut un sentiment de inec devenit constient’ pentru prima data de toate lucru- Be pe care nu le avea. S-a witat agitata cum ceilalfi stu- denfi si parin{ii lor intrau in dormitoare inc&rcafi | per- ne gi saltele frumoase, iPod-uri si DVD-uri, plaici aoa dreptat parul, laptopuri, rachete de tenis si bate Be crosse. Roxanne nut mai vizuse niciodaté o bat’ de la- crosse. Pana la plecarea paringilor ei, lasand-o singura in fata colegiului South Hall, cntusiagmel fafa de incepe- iului s-a transformat in groaza. int pan an, Roxanne nu a reusit si depiseasci sen- timentul de izolare. Tofi celal pirenu sis! facd prieteni atat de ugor. Dar ea, nu. Suna des acasa si incerca si Je spuna parinfilor cat de ingrozitor era. Dar ei is spunea Nusfi face probleme, drag fof se simt pusin singuri la inceput” si Ar trebui sii faci mai mul prietent” cau Poate c& ar trebui doar s& studiezi mai mult”. Macai dac ar fi fost asa usor! A linigti pe cineva nu este acelasi lucru cu al asculta. . Pana la inceputul lunii decembrie, Roxanne deja Tip: sea de la ore, nu mergea la masi si plingea pind ador mea. Atunci cand nu a mai putut suporta situafia $i-a £2 cut o programare la centrul pentru consiliere. an Roxanne a fost surprinsa cand terapeuta i-a spus 88 fi ise adreseze pe numele mic, Noreen. Nu era obisnuita cu o asemenea deschidere la un adult. S-a dovedit c& No- reen era cea mai infelegatoare persoana pe care o in- 34 Michael P. Nichols talnise pana atunci. Nu i-a spus lui Roxanne ce si fack sinu i-a analizat sentimentele; doar a ascultat-o. Pentru Roxanne aceasta era o experienja noua. Cu ajutorul Jui Noreen, Roxanne a reusit si treacd atat de primul an si de ceilalfi trei care au urmat. Noreen a ajutat-o sa descopere cA sentimentele ei de nesiguran{i provin din faptul c& nu s-a simfit niciodata cu adevarat iubita de parinfi. Roxanne fi considerase mereu de trea~ ba, dar putea s4 vada acum c& nu o cunoscuserA nicio- data foarte bine.Tatal ei era mereu ocupat, iar mama sa nu © luase niciodata in serios ca persoana. Pana la urma, Noreen a reusit si 0 conving’ pe Ro- xanne de faptul c& nu se va elibera niciodata de senti- mentele de furie — si vulnerabilitate pana la depresie— daca nti va rezolva lucrurile cu parinfii. Atunci cand Ro- xanne a fost de acord, Noreen i-a sugerat si m& contac- teze pentrula organiza cAteva sedinje de terapie fami- lial. Roxanne i parintii ei au venit separat la sedin{& si, desi tofi zambeau, pareau precaufi ca niste pisici in ju- Tul unui sarpe. I-am sugerat lui Roxanne la telefon si in- cepem ugor prima sedinf4, s& incerce s4 nu isi reverse toata furia asupra parinjilor i, mai degrabi, s4 caute un numitor comun. Dar ea nu simfea aga, iar ceea ce isi do- tea cel mai mult era adevarul. A inceput cu tatél su, Fa spus c& atunci cand era mica I-a iubit, dar, pe masura ce a crescut, a inceput sa i se para ridicol si neinsemnat, (Muncea din greu, avea o tunsoare ca la armat’, vota cu republicanii si era patriot. Aproape nimic din viafa lui nu ii crease indoieli.) Dupa ce a ascultat evaluarea lipsi- t& de generozitate a fiicei, acesta i-a spus: ,Deci aga mA vezi tu?” si apoi s-a retras in tacere, propria sa armurd, neeemenfeeernhermten Ai auzit ce fiam spus?” 35 i Roxanne s-a intors citre mama sa. A numit-o oe ca, -fals&” si — cel mai crud Iucru pe care un

    You might also like