Manualul Venatorului C.C. Cornescu 1895

fr4eNtJALIJL
VHNAT'OR{JLIJI
Dtr
C. C. CORNESCU
,*
,4"
,1?
.,
:t a
t
A DOUA EDITIUNE
BUCUI],ESCI
LITO-TIPOGRAF'IA CAROI- COBL
16, Srruna Dollrxntr, 16.
1895.
MANUALUL
VENATORULUi
-ii?/,,
"' _ir+J1t...
MAN TJALUL
VENATORI_]LIJi
t)E
C. C. CORNESCU
A DOUA EDITIUNE
%
I]UCURTISCi
LITO-TIFOGRAFIA CAROI- COEL
16. Srn.rD_q Do_lunni, 16.
I SIi.
lttlsott. ln qs?tlz p.tplu?p 0 pl.tn d 1,.? ? paantirl,{? rap o
$pq,tp {ur3
u.p a/,to{ap e4sa'ptuywput 1,ti a&{1, pzpp ptpt ,pwu,{ol
alsa a2 axts ltx,t atpJ qTtupio?rt ot alo{ ,1aun-a,ta ap?ln pjrJp
t! 'pttn{ ap o,tnxnJy'u,ut o pfltau,t a.rco xpuaa an 02 p,rap
-xs?tol px?t. ,20?t
/,?t?/. ?u,?zlp pl lnfift?Va pJ alsa (suafpau.
4sazp ltou u?p llipd a TtptnTg /?a/a!q ?tp2 rtttuad usuaJ
'P43o,/ a4pent
xulu ?D,trps?tol 7u-x ttq f ap ,pu,a4.tad utlt aun(uaut o2tzu
ptp{ zuep plsp ap t! sooup,t. o Jn,rcion3 Tuts 1np.ut1g pt
(zsa/sae
al ps ?slt? anqa,4 lotu.lntD as !/ lryanr 1{a.tp rzt
a) Intal'6atttn7ttl trryc* unp ap 2ainaupg ,,tolaioy qap
tua '7ttt7z.t2 pl p pf./aara?t pls?tp ap put?s .tap paVwfi
tlat p?sapout alutny'tzlt aryl ltg
l?tJatlu! t) a./p' ,;l:;;;,
a4pt a.talnpo.tlxu tp
aatas ?x/t,ps Vtpuy8 nt 7tsz.tzs (a,ta1
-wVanca.t{ t4 r1t8nla4iaut u! Tntp{ to-!?u, at a1ntwfaausqo
--'qn?u ap tupr alsJ liulqp ap pr aryl u.c _ jupn ?tn) Ttxt
(ry1wo2gttrar4
|ryillonapll[ a auntftpa ?)utop p puyllqn<t
(actu\i
ncaaqoP[il nrPunxalv, rnr-€l
I
(i
stttilttrrt.ltorolitt, ;i ttt.t';tI c.r/riutii ttt,u/lttttirto -;et, tticI

ch ior iu cctt ltai .siut!ld 1)ro.tLi.
Aut. Lisat dd,r t/.nntgilLtr TttL'i z't:ntitori sarcina dt a
rorbi t{c octlstd !a.rt\ra, /o ittltttrt.!lot'c cd e& .td ai/tti ttt,-
rocul dc a-$i rchrd ratzgu.l ce /e rte drcr\t'l-a lcrdut ld 1.0i.
l}'it scirl, ttltice, tlaca acistti edilittnc, fa care o cutt
ittdref tot ,ri atldl,.g'it, !e cdt o e.r/eriettfci dc al;i tlc,tti-(cci
aui nt'a !o'i.,i/uit, t'a Ji mai bilrc pritnifi dc cdt cett d irt-
tii, docd t'a fusi ar putet. sil. tc iutletnne o lroducc o
u0ttti scricre ca ilietlo-l(L,t,ti'i:.(ttoq, cara .ri-a /uat /ocu/ prht.-
tre cele ntai /ru.lttise .ti ltirt:nrttc Opcre tlin /iltratttrtt
INTRODUCER E
ndstrd., eil, ut'arsi crctlt in d.c a1'tuts rds!/Afi de ostctr.l/tt rrua,
-;i colegii ntei ttndtorii, cd.rot'a adrcstt aci.rta a doua iru-
cct'cd.rer n'a,r _fi tlc /oc in fagttltd, cltitr t/acd lt'ar ?o,titct I)cslrlc v6nittire in generc. - Scol .-r. :: '
Iirta va)n:rtclrici.
- lmportanta vdnitton.:
,-::- :
sfaturile mclcprietertesci, ci s'ar ofri ntunai lo prt'fala ta.
r'.omic. \re n.ltirrea ca aplicare lilcsci :, r:'
-
Llrsluc v6nitcilc. \r6nf,tcirea 1a cci ', t - :
tlalli, Cemrani;i -Daci. --\rCuitrirea i:r :- - r
- l:cgcncla vdniLtorcscir a .,r: i': .
I .rlui I'Iubert, .
:- rl domnici Llolclovei. \rOniitorilc clonr::. . ,: :

-
i..tlri Cantemir. -.- \rdnitdr:ea la srtvrr:i::::
Itreliturilc ;i suurptuositatea YCnaitdrc. .:: :
:,irrpra venYrtdrci in l-r'arrcia.-.IIaitcle i: r : .-
rastorl de lioix, r,6nitor faimos si sc:-::: : -. -
' :.i,irea intrf, in clomeniLrl lrublic, in ir:::: : :;

, - Ilryrirtire;r c.lrfii.
I-ipsa totalX in lirnba lldstra .: ..::.

'- .:,irei, m'a indemnat si 'nti-a ci:,: :--:--
.::s: mic rrolum. Lectortrl dac: - -
-
: :-uoLtl, -- pdte avea tdtd increde:-::, .
,acut alta de cit a cla, in p:':!:t:::

' -. :nultor autori francezi. cari a.i r.:-: _
' - r:;ca si obsen,afiuniie ce ait :, . -:-,:
ri el1nru Rdnp leunpe R€ oo alrunrjelJesqo ri ecrlce.rd
;o1 aluado u1 sndep ne lrr3 \zecuetT Irolne rollnur reru
e elrunrurdo 'e;elrncsa;d uI 'ep e lgo ep elle lnopJ tuu
nu lcpc '1nsug,,r1u1 eaieporcul plgl eeê elgd
cruj lsa3u
g e^ eJrsoJou urp pcep In.rolsaT 'tunlo^-(1nun-a_r,t
-
ecrlqnd e ap lnr8e.rnc lep €-rurl ri leuwapul e,ru ,ga;g1pu
-9,r e;dnsu $lpc leun E Rllsou equrl ul p1e1o1 esdr-1
'1rj.rgc re.rri.rgdul 're
e1erEe1ue,ly 'rurepotu pdurl ui
-
- 'c11qnd lnruouop ur ?rJur eergl?rr
-?A-'Iorpl?ua.t c.rdnsu iolrrrf,s rS soure; rol?ugA (xrog ep uolsll!
-'erglgu?A ap eler8edrqco rS a1a1re11-'erouerg ur re.rolr:ua.'r e.rdnsu
1Fo1-'piglqepnel pdurl ul ra.rglpu?^ eelelrsonldurns r$ e1r.rn1do.rg
*'rnlnluorJo IrLlerolns e[ ..rrrue1ue3 gclnp
- 'IIuloS "orglgu?A --
'au-?uroJ alelrdrcurr4 ut rJsouutop ell.lolpugA
-'rJôplol\l IOruruop lnr
-olereurelug'gpo1-6o8r:.rq rnl g3s?rolpugl epue8e .1
-ups epue8al " pelglpu?A .IreC - 'UoqnH lnlnl
r$ lueur;ep .111ug
-'ruperu lnlc ur -
'tueutoa <IueJg rreiqg :rqoel roJ el erclsep
oJrroJsr eilloN "otgleuo1 -'atg1gu9,r. .cnilorr
-.lnlnulo e ?Js?rU elecrlde ?J ?orgl?u?A - .IorJoJprr?A
-ooo oJepol ep lnlcund urp rer;olpu?A eiuepodtul llpr?
o.rdsop uolrucg
-
erc{se11
.a;oue8 ur orol?u?A
- 'gri.lgc lnclocg -
auaSnaourN I
'!t!:!
INTRODI]CEEIi
stiruitcire studii (1r. llai pot addoga, ci acesti cartc rra alaf rlc \c,-1r._-'- : -
va fi, fdri incloiali, cu totul nctrcbujnci<isi r.tnitorilor: cci \Llnrze.I . -.. -.-'
cu cxperienti dobAnditi, si cle 1a cari, in asentotea nra- ,-.--:..--
terrii asi putea chiar si r:ir irvi'!a nrultc; dar cel carc ',^tie i::.:. .- - -
abia incepe a sc cleda cr1 accsti arti, si care arc clorinta i',i. P(11 .. ---'
r1c a dcveni un bun vtttirtor, va girsi, cred, intr:'insa utultc 1.,u1, cal't.:-
povete, ce-i \,or fi iblositcire. ClonsultAncl'o cAte odatir, r'a lril al a.:- : -:
putca, prin teoric, si dr-ibinclcscS, in practic:"r, o super-1o- iicut sa lic:::.,,
ritate cc n'ar fi putut'o de sigur cipEta, cle cit dupir Jltltclr) dar r:: :
-
rrrult tin.rp si cu multc osteneli. cti d'antci l, :-

llai int6i de trite trebue sd ar5tdnl celor cc nu suut invingi cu l,-.:'
rlc L-.,c v0niitorY, ci r.tnittirr:ca nu estc r.rn lucru asa de tinrea clc h:r:-.- r:
putin serios pe cAt sc crocl,:. \Ili cle volunre s'air scris batecia. C)nt',i ', .
lrsupra'i; sur-rt cinreni cari ari cc.rnsacrat anl it.ttr-egY sprt: si ne rniri:r.. ..:: -
a o stnclia din tinrpurile celc ruai inapoiatc, si, cl:rca in In adevcr n.. 'r'.
cpoca ncistr5. r,6ndtdrea 'si-a pcrclut presligiul cc a\.eir ,-tt irl nif ,. .l
I ri- ,--;,.. .'
odinidri, ea totnsi a r6rnrs a fi o chestiune important;i a/11r lfL1l1-!--
-.
in econonria politici, de r,rcr.nc ce, in nrulte statc, ea it .rile 1ll:nt.'.. 1i -.
crcat un r,cnit dcstul cic' inscnrnat; asa, rle excnrplu, in .,1: \cnr:',r:.:.- .
l"rancia, pennisiunilc c1c vtnitdrc ce sc dair ltc fic-care

an produc 2.325.000 franci Statului, si 1.550.0C0 ll-anci .r s :
ait bucul-a: -
comunelor. Osebit de acdsta, t6natul, nunrai pe pictcle I-:'cule, Tcst':. -,

Parisului se urcd la r-nai rlultc milidne pe an, pute nr dar st'nri-clei. O:-, .:,
clice ci si in privinta fiscului, vdnitcirea irrc si dinsa cr l-.lcandile la r,::.
irr-rportanli irrc-care. r. tllri lt1Lllti : .
Buffon clice ci r.6nitcirea, precum si pescuitul, este o i,iruit rr-rai ;n ,

aplicare firisc5 a tutulor cir.nenilor. Prin urmare, ca cste tot r,,l-clonat sai sL' '-
iin la vtnato:-r..
Jstoricul \.':'
Lista autolilor pe cari 'i-am consultat si adesea 'i-am traclus, sc
r cstit prin rc t: . -
afli la finelc accstui r,olurrr.
( i ()tiiit:.t \.-:'
:
.\
I \1'tiL)I) LILrEH li
iltatc1c vecllc c;r si otrLrl, cici pt'rtru-a st-'hrini el a trcbuit si

r,incze. La inceput mai cu s€rntr. fiind cu neputintX omului dc
atrai t.tnmai cusubstante vegctale, cla lost silit a :rtac;r 1lc
ccle l'alte anir-nalc, si tot cle odati a se ap61'a iu contra
lor. Pcntru a-sY procura Jrrana, si pcr.rtru a-si acoperi tru-
pul, care era cu totul go1, v0nirtdr:ea lL lost prinrul nro-
jril al actir,itdtii sale, si diijcultltile ce a intimpinat :r
ldcut si licdr6sci prinra scintei a inteligentei saie. Nc
putenr dar incliipui ce 1upti. ce er-rergi5 air trebuit si iribi
cci d'i.ntdi locuitori ai piutrir.ttuluY, ca si stalilisci si sii
inl,ingX cu putinele ntijldce de cari ei clispuncair, r-ul-
tinrea dc tiarc ce-i incongiura pc accle timpuri de sil-
biticiir. On-rul r,6nind dar dc snte de sccoli, nu trcbucr
si mirinr daci acestii aplecarc s'a pcrpetuat pin'acunt.
t.rc-
ln adevFr nu nrai r'6niim in acclcasi condiliunillGr.rit6rea

elnsci, cste si acunr o pasiune frirte li'spinditi.
l)in prinrele c:poce ale istorici, si la tcjte popdrelc), so
l;rce nrentiune despre r,6nitdre. f,Ioisc dicc, in prirrintu
lui Ncurr:od, cir a fostun mare r,6nitor in fata l)orunu-
Iui (i). CeY mai ih:stri c.roi ai antichitirtii crair r.0n5tori,
si s'airbucurat tot deauna de atita considcratiunc, in cit
iircule, Tcseu, Xlaleagru, Castor si Pollux ati devcnit
scnri-clei. Orncr, Xenofonte, Piutarch, vorbc-sc aclesca dc
isbint]ile la r,0nitdre ale lui Nestor, iJipolitc, Diomcdc
;i al1ii rnulti; iar imp6ratul Pcrsilor, Darie, careie ir fost
biruit mai in tcite expcclitiunilc intrcprinsc de d6nsul, a
ordonat si sc puni pe urorm6ntul siru, cnnr cir i cel plr-
tin la r,6nitdre, a fost pururea fericit.,
Istoricul Xenofonte, discipolui si amicul lui Socrate,
vcstit prin rctragelca celilr tlecc rnii dc' 1a nr:irginelc li-
(1'1 Gtucseo, Cap. X, \,rcls. !)

I 0 lNllli()L)trLlEliE
grului panii 1;r Clrrisopt-rle, cra tttl vt:nitor pasionat; t'1 a
scris L,yttt'3't:ticc/c' o <l1rel'i astLpra vdnitcirei. cari: s'il pi-

trat p0n6 la noi, si in carc sc dcscric tnodtll clc a r'6tra
al lrlcnilor.
este lee'iuitor in Grccia irntice, care sa ntt sc li
i\u
()cupat de r,6nitdre. Roulatlii, chiar: clin pritllelc cpr.rce
alc existcnfci 1or, se diclcair la vtrlirtdrc;accsta era excr-
ci1iul care lc pi5cea tnai cLt clcosellire clupi rcsilcl :
l)ttrutl ail stirlrt gcnus
\.rcnatu invigilant pucri, svlr'asque fatigant t1l'

Iloraliu clice ci in tirte epocele r'6nit6rca a fost un
cxerciliu fdrte onorat: {-; -.
Romanis solemne r,iris opus (2).

Ea di glorid ;i probizi sinitatea si priterea:
rrtile lallllt
Yitrttlttc ct llltml)l'is i:l).
lot cl vorbescc 1i c1e vtnitr.rrttl cel tiri dc llre[et,
i)c ca'e utt'l opt'escc rrici lrigul. nici i-ce fcl ilc tirrrp. of
piriisinclu-si casa si so1ia. urrblirnd tllert't-t ia vtltlatdrc':
. ,Il;rnc't sttlr l,r't i't-i!irLr
llt'rlr colljttQi.r i1I11.l1cn1')r 1'lr'
Yt ttlttttt'. t(
\tirgiliu lte spunc cit i pal.e de' 16rt cir tlu'l iartir si-
natatca ca si n.r6rgir la vtrlitrirc:
. . I'ralscrtiln (lLlum \alc'ls
vCl t:tll'stt sLll)oritl't uitttctlr' r.'t'l VirillLls ;11'rtlnt
I'ossis i']).
ll r \rirgilin. 1:,'rtititt. 1-\. \:crs 6(tll ,
t,?'1 lili.r/olt, i. 1S, 49.

r':i) Ilritlc'm.
1,4) {,)tlt, L l. :r-,
lil\ 1:1t-r/t'/t:, I. 1. 1i'1.
I \t'ti(-r IJ L C ti fi l,l 11
Dupii I'liniu cc1 ttrri'r, 'l'raiarr erit Itlt'tc ir'rlritor cle rt-
nitdre t1). Ascnrenca si Adrian, Sclltinric Sevcr si al1ii.
Oppian a cledicat L)'tug'tticclt: salc itnpdratului Caracala.
In tiurpul inrpcriului rortlan, r'0niLtdrea luasc o cics-
r,c.rltarc hirtc urarc. Ciei avnli tineait irt serlicir-rl lor o lltrtl-
1ir.ne clc sclavi, ctr difer:itc atribufiur-ri tAniitoresci: \'ubces'
sarrs, clespt'c carc mcntion6zi Pctrottiu, si cari tncl'geait
ciilirri; llLstigcttorcs, citali in I)igestfi, cari tlrltblair clt
cani\; Alatores. adici bitiiasi, si altii. Poetul Gratic .F)t-
/tscu,, anic al ltri Ot'itltrl, pe.rc cit a fost, cunr ant clicc
r.irtaf de r,tir.titori la yrc-uu om ayut; acisti sarcini ntt
cra ensd injositdre, ciici el dicc: rYrr z'ile tvrbitritttrt c.rt (2.1.
Gallii air fost ur-r popor fi)rtc amator de r'OnXtcire; mult
tin-rp, desprcfuind agriculttira, ei sc dide;rr.i numai la acdstir
ocupatiut.tc prefcritS.,\rriarr. atnitltindu-rre atnEnuntc
lcirte precise clespre r-tniitdrea la Galli in al doilca sec<-,1
clLrpi Christos, ne r,orLrescc tlai cu semi de vtnitot:ile
rle tulpi. cipriclre si iepuri (li).
(iermanii eririr si ci fdrte aplecafi 1:r lCnitirrc. Tacit,
clcscriind acest popol', dicc cir singurele lor ocupaliuni
erari resbelul si r,6ndt6rea (-f). Nu mai pufin v0nitori par
a fi lost si Dacii, anticii locuitori ai lirilor rotttittc, crtri
ldri indoial;i allair pradii indestuld printre fiarelc li pi-
srrrile ce umpleari pe atunci, nrai nrult de cit acunt, r-Iilc
Llarpalilor si scsurilc pidurcise ale luncei clutrirene.
lirancii, intr.lnd in Gallia ]a ar-rul -129, arluc cu d0nsii
pasiunea r,0n5toriei, atlit de rdspinclita printre popdrclc
ili Ptuteglrit'tz.r. .( 81.

(.21 Ot'a/ie trit/isctt, ii'.t1,
'?'l C.yntgt:tist/c, Cap. III.
t l/lt,t tt'i/C 1j,'t't1t 7li/sr', I
ll I l,I'l'tt (lI) U (lL HE
de vitir gennanS. Printrc r,6nitorii cri ,lai vestiti cle vinileclL lt ...L .
atunci, a stat Sintul Hul ,ert, si jat.r Irt,,nda sa. El era atinei: cu :ir- -
al doilca fiir al lui Ilertzant, chlcc ,_li, -\,rLlitania. si s,a 1rtllrelc clc .:,: .
nlscut la annl 658. La vir.sta cle 1.i rrlti. lr-:r:r-Li a scipa

de tirania rr-rairului palatului EbrLrin. sr rl.its: ta l,epin dc InceputLrl:."
lL-Q'.CllOll Ir'1111' - -
Ilcristal in Austrasia) care e1-A si e1 :l:r:-. \,cr.l 1r(rr; an-sa.
ir.r cur6nd 1b silit si recnndscii cii ,',srrr,:..1,: l::. I intrr.ccli cirronicar a1 l,i
cu mult. Acest.l conlornritatc clc qil.rit:,:. c.:1, nascel.c \ cstcscc, dr.rpr .- -
1a marc prietesug intre cl6r.rsii, si Irr,1_,lt il::r,,tint:r lui ci Dragos-\-c, ...

i .11r1tlfcSLl1ui. Ca.:"-.
I Iubcrt acllttinistratia pzidurilor dupa rirr.t.:::,:.t, sa1t. ini'rl_
tindu'l cu lnare cerclnonii in ace sl;i .-,.:n,ti,..:1.. IILrltcrt r cuincl fiarc .' .
I), rtnn, tt ectt ,-. - -
clc atunci sc clctt: cu totul la llLsiunr-a.:r tr,,,,,,t-:td, alir

iri cit el uitir cu clesi'il-sir.c clat.rjil,_. ,:t... .lr:lr-. irc urai -\loldovci. iar , -: .:'
lrer-gend la bisericzi, ,ici cliiar Du:t:tn,:.. s: si.r.baturilc Iloldot'cnescr'..
1Lr1 ur.rci ape in r..'
celc ntari.
VtnAnd intr'o cli dc Yincr.r.a JIi:-... .-r -: lnaintc r-rn lloltla: de acr::,
ccrb cle tdti fi'untusetea., ar.end p,. ::..::-r:r:r.e crirne cr ^11 )L,l alcL'l I r" .
slca hutrindsa. Cinii indata sc ci.l::.:-.. c.. r,_rtit la pii_ clri.se, air s.- ]
1 tttittt, iar calul se ridicir in cloLr,-. pi,:t,r:..-. \- ,r..:.t, I a,.e'te,ea si, plircCndL:-, - ..
tuinunc, Hnbert, cidr-r si el in gclt.-t:.t:. -: s:.:ll,:ca iitaintea toti din f Iar.r::'..

Semnului Chrestinirtirleii i:rr,r roC,.. i.,::.r:::-: r_r. :LlS 1 rnus_ .\-st-fc1, c1:r:: ..
trir dc ncgligenta sa, si-i tircli-.,r.1i r_ a ::r.:.1c sz1 sc po- dor-ci. care, 1r::
c:iiascd pe lAngi Episcopul din ll:rcs:r-rcit:. ];t ,ie supllsc rrunrirc localli:
tr
cr-alclic ir. c r: ,'-. :
si adus 1a poclinfri dc sfaturilc. Iiprscc,i,Ltlut, se retrase
apoi in pXdurea Ardenelor, unde rrai ca Lin iltlsuic. Irl l'l:rc('l e:l \ ( l- .-
anul 708, I-ambert, Episcopul de I-iigc, n.rLlr.ir.ril asasinat,

Ijubert se :rlesc in locul lui, jar- in diua inrr.r,i.rar.ei lui, -, \-r'tli t..
se presinti la usa bisericeY un strlin, c:tre ce1.Ll s:i-i rrtr- '. 1.. l,rt a,
-, .,.'. ] r-a:: -
b6sc5.
I :-('i l1t:'rll ] :: :
Acesta era Sintul Petru ln per-stina, car.r- i clcte Lllt it - , l:i. i:r::t': :''
clin celc doud cheY a1e raiuluY, acorclincln-i puterea d'a
INTI()DUCEnE l:l
'inrlec. rlc tu.b.rc, pc ,r'i-r:t: ,rr sarr arrimrrl, clirrl l-.r.
atine'c cn ;rc[rsti c]reiiL ra foc. r hrlrcrt rL ,rurit crr
'ositri
tttttttClc Clc slutt, si (l('A1 pl.tci si pi.rt,, actrtl, rr t.t:l));rs
considerat ir.r Er:ropa occic.lentali, ca patr,u trl \'.6n.itoriLrr.
Inceputul istoriei n clstrc n ation:rle presiritit si ca , )
lcgcndi r,6nitordsci din cclc nt.i inte,resnntc. \:ccl.ri,I

clrronicar al ]Ioldor-ei, r,ornicul (]risore Urechi.l
i1), pn_
\.estescc, dupi spusul altor istorici cic mai inainter, cnn-r
c:i Dragos-Yocid, unul din fiii lLri I3ogcian. I)ornnul lla-
ramurcsului, c:'rt'uia 'i se tragc si lui vita din antica Iloma,
voninc.l Iiarc s|ltraticc i.rpreunir cu , simi cle fcci.r-i t.lc
Domn, trecu cle irc plaiur:ilc ,\rdclului in rnuntii tiyrr:i
floldor.ci, iar ]uAnclu-sc in gdna unui taLrr silbatic, carc
nroldovencscc se chianti sitnbntsait bour, ajunsc pe ma_
lul ur-rei ape in care sc ineci o citea a 1*i far.or:iti ,,miti
l[o/da: dc aceia cl clete acelci ape nurnc.lc de _l]o/tlor..,o.
Apoi acci vdn5torY, , e.:incl Ia locur-i frumdse si rles-
cirise, air socotit cu totii cir este un loc bun de hrani
. si, plitcCndr.r-lc tutulor., ari scos intr'ac6sti
!6ri lrc rirnenii
tofi din l{aramnrcs.,,
4!l filt, dintrlo r,dniitdre s'a intemciat pr-incipattil llol-
dovei, care, in rnemoLia accstui fapt, zr pistrat ca rlc:-
nurrriid localir numcle ncnorocitci cXtele, si crr stcrr-rir
lreraldici, capul fierei r,6natii, capul de zimbru.
PlSct-rea v6rritcir:ei r6rrase tradition:r1i la Domnii llol-
(t) VccJi ()/tronictlc -llo/r/o;'ti, lrLrlrJicatc 11t II. Cogilniccir.r.ru,

Ycri. I., pagina 131.. I). Y. ,\. Llrcchiir. in Bt/ttnru/ fn.r/ntctnutci
,lttllit:r, a rcploclus lrrin rlescnc niscc vcchi scuilrturi pc fildc5ir
rcprcscntintl acistir lcgcndIi. V. ,\lc'x:rnrlri iL cintat,o intr.,o
'.tl;r,l:r. irrlilrrlali /rr'.r-,,
.
i
I,
I
I,l L\TltoI)Ir(rEItlt
dol,ei, ast-l"el in cit lrrincipele I)irniirie Czrrrtemir: L1l nt

arati cnrn cI, la unii din ci, ajunse a dr.:r'ct'ri chiar pioubit<ire
Statului prin timpul si banii ce ra)sipea Donrnia in necurmate
petreceri i.6n:itorcsci, la cari crail manati cr-r sila muncitorii
clc prin satc. Pentru acej:r, :rd:t<tp'ii acclas istoric. Dorrnii
rt'i din ur:nri idc Prirr al X\rlll-lea sccol ;, lrri r.inrluit
pentrr-r act-'st lucru dilcle cc suntallr(ipc clt. 1lostulilt'asr'-
,c]atc r.lt: biscrica Ili.siiritrrh"ri (Pa-sct,lc, St. Pctr.u, St. X{;t:
lia, Nasccrca llortrnulrri), la carc: \'r'enlc sc adutri la:r-
ccst r'01rat don-rlcsc tirtc braslclc, ltoiarii, ostasii, si nrit,
. zilii si negutitorii, irnprcunir cu \'fc-o citc-\.a ntii t.lc
.tcrrani din satc:lc de plin prejr.rr, care intri. in coclr.i, si
. gonesc fcarcle
; iar clc czitrc cArnp, dr--sprc tcite pirtilc,
,,coprind rnitrginile p:ic|-rrei r,6nitorii, rlnii cu cirnii, iar.
altii cu rrreji, si intru acest chip, fiiri dc ostcnrlli rlarc,
.plind l'carekr, pc cari le gonesc tiranii cu chiotele lor".
Si, pentnt clesteptalctr sirguintci renltorilor, air rincluir
'I)ornnii ciLtc nr.t ltacsis sciut pentru fie-care fcarii vi:natri.
.Celui cc r-Onczir un icpure. ,sc cli 25 cic itspr.i; pelttl.Lt ()
.r'ulpc 60; pentru un rimitor silltatic un talc-r; pct1tt.r1
un urs un galben; si pentru o cirlti iiO aspr-i.
.I)upi ispr:iivirca vdnatului, sc adllc l"earclc cclc curatc,
., () piil'1c la cuinea clontndscir, iar-
cc:r l'alt:i par.te sc in-r-
pirfr:scc pe lir boiar-i si pe la dr.cgitorii dstci; iar pir
.celc ncctrrate, r,u1pi, lupi, ursi, mite stilbatice, si altc
.fc-are cari mai sunt prin coclrii Jkrldorci, le lasii paicilor,
-qair -slujitorilor domncsci, cari r.tu'si scot lorusipulin folos. ,
Domnii telrilor rorlinesci litccari 6rrsi:r-0nritor-i si pestc

sorricclc I-rotirrAtc, cici, ciupir cunr nc ar.ttir si r.echilr:
il \ /)trit iu.,',r .l/o/rli.;,rl, l)artla ll, {lap. 1\.

lNll'80Dr1(lEtrri li
chronice, ciLutccele poporarte si traclitiunile, vdnirtdlc;r
rt fbst o patin'rir prcc.lolrnitrir-e, in lirnlrii tl'r'ctrti, la r()e-
vorlii si 1a lroelii tdriL.,r nri5f11'.
Nu 0nsd la noi nutrai a lost asa. St: scic cirt clc rnult
lc:-a 1;l:lcut renit6rca dcspotilor ;i s;rtrapilt.rr Oricntulrri.
Irr Arabia, in I'crsia, in lnclia, si irr t<itr: ttlt'ilt'risirrilt:nc
:rlc vcclriului cotriittcttt, r'0nirttilcrL a 1-ost, tlin :triticlritatr'
si lrirr:i ir.r tlilclc dc rcttttr, o t1t'slittatt: sotrilrtttrisi si fit-
voritii lr cclor at'uti.
['insir chrpii clinra difc'r itclor pirti, ca rt clolritrtlit crL-
ractcrcl<: celc mai vrlriate. In locurili' truclc. pritr lricluti
sccularcr si prin dt'sertc rrisiptisc, sc r'0nizit lci si 1i-
gri, arta clt: a princle si dc a ucicle accste rLt.titualc scr
as6rlilnir irirtc pulin cu ceia ce sc llctl'ecer ill timpii rlt'
acrrrn in iitrilo cir.ilisate alc liuropci.
I-a polldrck' IrltLropeioccidentalc', in cvul tlcdiu, l'0nX-
ttirea uu a lirst nici nrai ltutin preiuiti, tlici rllai puti n
thstrrrisi cL-- ctt in Orient. ljrtci cle la irlceputul lcodali-
titii. r'cslrelul si lt:tiitrirca ar"t fost uniccic ()cupatiulli 11.:
nobilirnei. care'si rcsorrasc pc atr-lnci drcptul cxclusiv tlc
:t r'0ua ; ca sc at'iita asa dc ge16si c1c acest prii ilea-ili,
irr cht 'l sustinc:r cr.t ititri 1)lltcl'c-'a ctl-i st;L 1a disl'tositilrrrt'.
si fiirrri-c:i ;rc acelc tirlrpuri Put()l'er irtlocuia cltclrlatt:rt,
oli-citte sc prindea r'0nCnd liirir r-ot', pliLLca cltiar cLt
r.ia1a ac6stii indrisnilS.
Spr:c a ctll'llrit ul1 asenlt:nc:L abus clc llutcrc, miri tc'r{i
regii ai lit'alrciei air fiicttt leci aslrpre r'6nittirei, dar si acc-
lea mai tot-c1'a-r"tna crair ftirtc aspre. Cci cari 1e cilcari,
erair trirtuti, inchisi, itdcsca trcisi, si allia stllr I-r"rtlol'ic al
,\l\'-lca s'a r.irlic:tt in liranr:iil osiitlrlrL t1c lltrit'1t-' 'it.t acristit
1rri virrti.
I
I(i rNTnoDtrcEnE
i\-: '
cii, in cvul ttrt:r.1iu, r'it.titr.irt:a a fost o

(lorr,strrtiLm rl;rr
::ini inr-Etali 1a vtnirt,',:'i. -
rlclrrin<lerc asa rlc rtlsllinditi lrrirrtrt,: ci'i prrtc'rnici, in cirt r rnuli, la 337. ,'
1
rrrr putea s;i iasi utt nolril clirr castelul sr'u, liir:i cu si .. D,'dtril.r ,/, /r (.. ,
aibi rlupi cl6rrsul haita sair echipagiul srYu c.lc vdrriitt'rre. ' r, irstidi estc Plrrr , .
Sc intelcgc c:"r, 1lt- acele tinll)ur:Y, v€rtiitrirca rlobindise Departc dc a lace ,, :,::"
un prestigiir fi'rrte insenrnat, si ajnnsesc a fi o adeviirati :.:.1of i) r'oi sptttle i n' . : . -
arti, carc-si avea lcgiic si reeulele salc. E,a si cu resbe- ::escu. avelL si cl la rt ,'-
lul, fiincl unicclo prcocupaliuni si pasiuni, rrobilirnca avea .
- 2rl v6n;,itori in scrricir-tl
pentru r.6nitcirc un pcrsonal si o lraitir cle carc acuur . iir-ut in tall"r rin:i:,':
cu glcir r1e-an1 pntea clir s6ila. Toti nobilii se intrcccari -.oscuth la noi, si pe c:.:',
care cle care sii aibir cini r.nai ltuni si haitc c1e v6nir- .:ir-anirL, unde a petrccu: s
t<'irc rnai numerirsc si rnai strirlr,rcite, clanrelc chiar luair
Schi mblndr"r-se tin'rpr-rl.: -.'
partc la r-in.ltorilc cc se f.lccair, si mai cu scr.r-u"r la cclc lut in dor-r'reniul public. ..
cu soitnii, care erilir atunci o pasiune gcnerali. 'Si pirtc :rlstiL satislacfiunc. Ea r:
cinc-r,:r inchipui, ce pl.lcuti prir.ire trebue si presinte o
ri' aYea odini615, si, li.' :-
cimpil, plinir dc darne si cle cavalerY, cu Ii'umtisele cos- -;,cia'lc:, rrrulli o nesocu:a > l
tume din acea epoc;i, si purt6nd fic-care soirnul sdu pc
::.eluiesc ; 0ns6, prt'cL1ltt :.:'
rnini. Acest fel cle v0niittire a lost obicinuit si in Ilo- ::,:e ncelol'e cali ntL 1,''' - -
trinia pdnt in cel din urmi secol. Nu se ficea cu lu- . r:-r-a 'li arc partca el :.-:
-xul si splendcirea clin altc ti'ri, 6nsb soimiY de aici avcair
\irci!iuIilc. r'a eslc t'.tl:
o marc reputatiune, c:"rci craii unii din articolelc ce se cc- -.t,ile. \inric nu ,lc.r-.-.
reair mai cu osellire de Turci si de Tdtari in tributul si
lerea. auqlul si tor -
in descle ploccine ce Dor.nnii lomAni crari siliti sir tri- "-:-rrde pe om cu umbl..,. .
miti. 1a Pirrta Otornanzi si la Ilanii T;itircsci"

. .i Lrirrc clldura ci :- :-
In sccolul al XIV-lea, cei mai renumili cavaieri crair i'r' pl'intr"o lr-t'icir,i e '
si r,dnXtori vcstiti; ast-1"e1 precunt: /t: Sirc de Monlruorutcl,,.
: :ea. mult iritate dt- l:' --.
ducele de Orly'ons, Flilip II, duce de Burgundia, si altii,
,-r'iestr- tnai cu :. rrr': -
dar printrc cY, cel r.:nai inr,cltatr ccl mai ar,ut si ccl nrai ' 'ultt' abusut'i cr- t'.'-... .
rrrAndru cataler al acelci epocc a fust firi indoial[ Gastou :, ct ivitate.
tlt' Pe accsta nirreni nu'l intrecea in artav6nltcirei
,Foi.t:.
TerminAnd acestc !'r.. r.,
si i:ronicarul lirois.sard ne spunc-, ci el at-ea 1,600 rle
Irr' c.Llrt serrlrul. ins..::.-.'
I\i,nODUCERIi 17
l-,rSt (r
. invitati la r,6n:itcire in
in ci'rt lter.lectiune;puli,1 mai'nainte
:r rrLrri, la I.337. cl a scris o carte asupra r.6niitrjrei,
cit si
!)r:rltti.ls dc /it f,'hn.ssL Ltt:L- btsl(.r .tt:!u.o'tti,!'..t\ carc si
l ar tof C.
arldisc
:'' a-st;idi estc plini dc intclcs.
-.)--partc' de a face c) apfopici:c cu acesti restiti si ilustri
rarat:r
:r.,tof i) yoi sjtrlne 0nsd, c.1 tatirl n-rcir, Constantin Sc. Cor-
lesbc-
:.scu, a\.cir si cl 1a rrosia sa Cornesci, 150 de copoi si
r a\-ea
: t r'6n:itori in servicinl si:u. l:-l a lost cel cl'Antdi care
arc ullt
:l-rcr-rt in tarl"r r,Cn:itiir.a { 1e siter-i, 1rt1nt'r atunci necu-
'ec eari
' ,scuth la noi, si pc carc a virtlut'o c;i sc facc in Tran-
Ytnar-
- .r-ania, unde a pctrecllt sdpte ani la 1821.
iuair
Schimbindu-se tir.npurile si rnoravurile, r-dntrtdrea a cii-
)
r cele
--ri ln clor.neniul public, si ori-cinc acutr 'si pirte cla a-
pcitc
r.:stir satislactiune. Ea nu lrai ar-e in aclevr]r prestigiul
ntc o
r-' a\"ea oclini6ri, si, nc mai fiind o trebuinth a vietei
] COS-
.,,iialc, r.nuiri o nesocotesc cu totul si p6te chiar o dcs-
'u pc
:,:'etuiesc; 6nsd, prc.cum am ari:tat si mai sus, noi vorr
Ro-
.rcr-- acelora cari nu pt'iccp ac6stir p:rsiunc, c:i si r.6nir-
u lu- : ir.c'a 'ii are partca ci seri6s5, si cu dcoscbir.e clin tritc
1.,-t- llir
\ercitiurilc, ea c-\tc unul clir.r cclc ntai plicr,rtc si mai folo-
e cc-
'.tcile. Nirr-iic rtu clesvoltit asa de bine nriscdrilc corpuh:i,
:u1 si ''r'i1erca, auclu1 si tcltc celt: I'alte orgzrnc.
i lri- Vdnitcirea clc-
:,:'irldc pe om cu umbletul, cu o-ctcnila,'l lace tr r.i_rbcla
rrri bine clldura si f igul ccl nrai tare, si adc-sea poto-
c'ra Li
. sre printr'o let'icitiL dir"crsinnc, nevrclc, cAnd sc qiscsc
' jlc.l';
' :'trr mult iritate dc prcocupatiuni si dc gAnduri tr-istc.
elti;
i'i'iestc tnuY cu sin-rii tincrilor., fiind-ci 'i feresce de
lnlri . -iitc' abusuri cc resulrir r,lintt''o riat:.'L trAn<lar.:i f:iri
,; tt,l t ;i
. r::r-itate.
,ral
Tr-r.rninAnd aceste ecr-rr_.ralithfi, in cari a1tl ciut.rt a ardtrr
r rlr. - scLlrt scripLrl, inscmnitatca si folosul r,0l;itcirci, atit
18 r\TRoDltcEEE
in trccut cit si in clc 1iLti, 1rc y()m ccrca aclutl

tin"rpul
a resurna cunoscinteic cc sunt neapiiratc untri v0nirtor
spre a putea practica cu folos aci:stir artir, si-i voilt c-\-
punc regulcle si notlrinile cc lc-am socotit rnai inclis-
pensabile, g^rupinclu-1e sLrb trei rubrici care colespunrlc:
fie-care la unul clin elementele rnaterici cc tratiln-
Intr'ac1ei,61 r'6nitdrca sc compunc in sinesi: l.o clin antra
cu cal'e se scl'yi r.6nirtorul sprc ;r uciclc r"6natul ; ,o
dirr animalul al clrui instinct firesc ajr-rt;-i pe r-6nitor splc
:r descopcri sair sprc a prinde r,6natul; si ll0 din anima,
lele care sc r,6tr6zi, adic:i din rrOnatul chiar.
P.\R :
Ncav6nd pretenlir,rne:r de a thcc un tractat courplect
dcsprc t6te felLlrile de r.6nitori ce s'air practicat si sc DESPRE :
practici 6nc.1 in tdtc dilele, ne vom rnlrgini inlru ce. : L NotitA jstoricl asr.rP:...:- ,
ia-ce p6te interesa si ir.rstrr-ti pc r'6ndtorr"il modern, alc ,l, 1,rr.r i. .\l,li,;, ,,, ,
clrui mijldcc nll trec peste limitele obicinuite, si cale :,'-,1r't'. Rrige r 13acon 5i Ilt:"
prin ulmare, in tarl la noi, se pcite selvi, drept arm.i, .-.tet la -\t'ribi. '--liocttli (,r,, .
numai cll pusca) si dlcpt animal ajutitor, numai cu cA- :'l,ti rle lruqcii. -- Llon'rltclt ::t-'.
' : LIIIIC)rL( l{,f tlu r-, -1,'
nele numit ptepr/icar: asemcnc.a lorn r,orbi numai cle
I
- \--li'lL. -- '\r'tilclirL cu tirc ., : .--

acelc anit.nale sdlbatice, patrupetle si pasdri, cari se r,0- . lrt.nrcloL Yechi. -.\ltlrr' : :
niza mai usuai si mai cu s6mi in RomAnia. '. :'.t- inr.rccse, spaniolc, itlrl:. -
i, - Sistcrnul lrt'tnrlut' '
., rtt,. -C:rtttt<r'(, 1i L
:-stc cle prisos cle a s: -.:-

''' .1, . cel,' rr rLi prirr ri' '
,.rit ani indelungati c:. -,
aLi dobi.ndit in clloc.i :-
-\i fi lost in'.eresant rl.- :
sarr ficrrt irt r.- -
' - .,
1,r'irr .at'i ;t tt't'ctt' .
. rrrrl posiltil irr carlr.Lr.'- -'

iffi
11{
l!
l.rn
'1
PARTEA I
DESPRE PU$CA
$ L Notite istorici asupra armelor de foc : -- Inventiunca cr-
bei de pugci. - Aplicarea ei la instrumenlele de resbel si cle v€-
nitrire.-Roger Bacon gi Berthold Schwartz.-Praful de pugci
usitat la Arabi. * Focuri Grece. Chinesii revendici. invenliunea
ierbei de pugcd.
-
Bombele inflf,cirate in Occident.
Fabricarea
instrumentelor
-
de resbel cu iarbi de pusci -
incepe in secolul
al
XIVJea. Artileria cu foc se nasce in Romdnia. Diferite forme
-
ale armelor vechi.*Arme portative. --.Pu;ca- cu cremene.
-
Arme francese, spaniole, italiene.-Puscagul l,epage.-pusca cu
cocos. Sistemul armelor ce se incarci pe la fund. puqca Le-
-
faucheux. -
Cartusele cu foc central.
-
Este de prisos de a spune ci armele ail lnceput prin
formele cele mai primitive si cele mai simple, gi cX air
trebuit ani lndelungali ca sd ajungd la perfecliunea ce
ele air dobAndit ln epoca n6strd.
Ar fi fost interesant de a studia nenumdratele incer-
c5ri ce s'ail fdcut in ac6sti privinl5, precum $i t6te
fasele prin cari a trecut fabricarea armelor; dar ac6sta
nefiind posibil ln cadrul nostru restrans, ne vom mdr-
-l
d
l;
20 MANuALUL vtNIroRULUI. pARTEA r.
gini a da pe scurt cAte-va nofiuni, ce am credut cd <o compositiune

pot presinta un interes mai general <mare putere cAn
Nu se pdte precisa cu siguran!5 ln ce epocd gi unde uflamat."
s'a inventat iarba de puscd; asemenea, este f5rte grei Ori-cine pdte v
d'a sci cu precisiune ln ce timp ea, pentru prima 6ri, alt ceva de cdt cl
s'a intrebuintat la instrumentele de resbel. Pe lAngd tdte a
Asupra acestor douE puncte este divergenttr de opi- nesii revendicd per
niunl lntre autorii cari s'ail ocupat de acdsttr materii. pretin{dnd c5, la
Sc {ice cd Roger Bacon, c5lugir englez, a fost cel douE mii de ani.
d'Ant6i care a vorbit de iarba de puscd, pe la 1268. adev6r de atAtia ser
Bertlzold Schzuarz, din Friburg, ucis de o explosiune culturei n6stre apt
la 1302, pare a fi cel d'Ant6i care a arEtat publicului cd inventiunea ier
combinarea gi proporliunile materiilor de care se com- nesilor cu mult ir
pune iarba. In favdrea acestei <
Istoria 6ns6 amintesce cd la L232,, intr'un resbel al Td- arabi, silitra se nur
ta.rilor ln contra Chinesilor, precum si la asediul orasu- iar in limba persani
lu\ Seailia, s'a lntrebuintat praful de pugc5. Tot acea greuta
O poemX arabX compus5 la anulL249, face asemenea precisa epoca in c
aceiasi mentiune. trebuinfat la instru
Focurile grece, cari mai tArdiu s'air intrebuintat la lua- Unii pretind ci
rea Constantinopolei, nu pot si fi fost alt-ceva de cXt o care a inventat bo
compositiune in felul ierbei de pugci. Acest secret fu- anul 1634; 6ns6, la
sese comunicat lmpdratubt\ Constantin Pogonatul de cd- menfiune de nisce
tre un inginer anume Calinic, care si el 'l invEtase de Malesta, principele
la, Arabi. pe la 673 dupi Christos. Aceste indicatiun
In manuscripfiil Liber igniurn ad cmnburendc,s hostes, citirn ln analele o
de Marcas Grecus, 846 dupi Christos, care se afl5 ld Santaliet, ln anul l
biblioteca nalionali din Paris, se vede pasagiul urmXtor atunci bombele de
asupra focurilor, care este f6rte curios: uSe amestecd o iectile ln contra inr
ulivri. de puci6sd cu 2 livre de cdrbunY si 6 livre de si- Din cele expuse
.litr5, se pis6zi totul lntr'un vas de marmori, si se obtine cru usor d'a precisr
curjqo es r*
QSug eu?tu?r nN 'ecode Rnop else3E €sl3eJd e,p Jo6n nJc
-nJ else nu Fc Jep apa^ as
(t3e -rs ep sJAlI
?u?d esndxe slec uro
'lnlnsrru€ur eJluoc uI eJrlcel o RsAlSauIe
-o-ld ela3B ep Z€ ]eounre ne 'lue gI ep eleqruoq Icunle .rolpurn pi
ed lea3sounc 1-re3 lruosu€q€rg '9991 lnue u1 ,4ae1aquag ul PU" es
el ep €np1pq el 'po atpan;T pnlnse-ro eleleue ul ulrlr3 'sa$oq sopu
pugc (epqelseluoo pu 13 p3u? unep pnriecrpur alsoov
'LglI 1':l-rJE e1 'ruiturg ap eledrcuud 'o7sa1a11J ap eseip.tul
nfiopoto4 rS r,r,res as Frpe nc equoq eosru ep aunr{ueur -Rc ap |ntro
eiep ece; es tsrt?eaap4f lnp$e;o Frpese e1 'gsug itr991 lnue -nJ leJces 1
el er3uErd uI snporlur le,s ec alaquoq lelueûr E ares o l€f, ep e
-enl el leiul
lptup,p Iec tso; e se18ua -reur8ul un Fc purle.ld pu11
'leqser ep eleluerunJlsur €l leiurnqe.rl
-uI €.s eq-rer 'p.rg eruud n;1uad 'e.tec u1 ecode esrca;d eaueruesB e
B a3seol pugc ri el-euro pcJ?oul e1e1na.r8 Eeoe loJ
'psaurq3 aJes p3rpe 'zutt1csl-qawaN \uesJed equlrl ul rer -n6e.ro prpe
(pqe;e 'n -PJ Ie Ioqser
'psaurqc ppedpz gclpe'rutg-t1r?y'J e)sevtnu es ertrlrs
equIIT ul pc e8oppe a19d reur es lunrurdo letsece eeJgêJ uI
'edo-rng u1 sun.rlpd U RS ee ec eluleul llntu nc -rolrsau -UJOJ AS 3J
-iqJ Elnosounc tsoJ g ps pc*nd ep Ieqrer eaunriua,rur pc 1n1nc4qnd
allupe aurq 9.rd e19d as lgo ul 'euesnde erlsgu rernllnc aunrsoldxa
(rloces '892I el
eeluleul llnrx ep e$e lndecul e ee rS erigle ep J?êpe
W Rz?wp .rodod lntsece eeunrjes111,r1J 'Iue ap Ftu pnop leJ lsoJ e
'Rrreleru Rls
o-ej,r runce ap poug ln3sounf, eJe 're e1 'pc pugpulla;d
pc6nd ap rnln3erd eaun{ue,rur IISu?p n.rluad porpueâr Irseu -rdo ap piur
-lqf Ro'urpSoppe ps ?sug enqarl'alsece e191 p8upl e6
'pc6nd ep RqJel elenlce Jerrlc tgc ep €êc lle 'p-i9 eur.rd
elsa nu eunrirsodruoJ Rlsgoe pc eopaA a19d eurc-pg 4a.13 ep,o.;
<'leureu >
apun 16 pc
-ut d-toc un nc loeluoo u1 aund as pug3 a'talnd eJeul>
nc luonqsr e,p ppqrldecsns 'plueulrulng aunritsoduroc o> Fc lnpa;c
lZ Ycina sudsso
:
!i
:-{' .4::.J.:::
22 MANUALUL vsNIroRULUI. PARTEA I.
nici o lndoiald fost cunoscutX ln Orient

cX iarba de pugcX a r6spAndit fdrte
cu mult lnainte d'a fi introdusd ln Europa, gi este in de- trecut, se inleleg
obste admis cd, pe la finele seg,q]ului-al Xjlllgals-b[ cause ail si pur
t cele d'Ant6i instrumente cu iarbi de puscd. carY Dupd multe
s'ai rtut intrebuinta la resbel.
-."*--..".-%"._f--
'i**'_"-_
mffiliffiiiT5.
Un lucru 6ns6 din cele mai interesante si 6ncX fdrte Se credu atur
pufin cunoscut, este cd RomAnia a fost cea d'Ant6i perfecliune ce s
mult tirnp, puscil
far5 ln Europa in care s'ail construit asemenea irme.
Ac6sta se p6te constata din studiile fdcute de D. Rei- firl sd se prod
naud, membru al Institutului frances, ln opera sa asupra acela de a li se
focurilor grece (1). dat6zd. abia de
Primele irrme de resbel cu iarbd de pu;ci arl fost de o facturei de la S
formd cu totul primitivS, f6rte grele si neputdndu-se str5- tdi a fabricat ar
muta din loc. Nu serveail de cAt la apirarea cetdfilor gi epoc5, ca si acu
oragelor. Desi fdrte lncet, 6ns6 cu timpul aceste instru- necentestatd.
mente air mers progresAnd, si, devenind portative, s'ail Armele spani,
putaliune; iar lt
oragul Brescia, a
(I) Les Feur grdgeois, par NI. Reinaud et NI. Fare, Paris, 1845,
pagita 220 si 221. <Aga dar usul artificiilor de resbel nu se pro-
Jevile lui, num
mai-bune.
<pagase in Europa occidental5; sunt cuvinte puternice spre a
*cede ci din Orient, chiar dinfErile a;e{ate intre Ungaria si gu- In curs de dr
!'-s\>,#
urile Dunirii, afi inv6lat naliunile apusbne a trage folos din ex- de a lace vre-u
.plosiunea ierbei de pugci. O imprejurare . care intiresce mult o tfanslormare l
<acdsti datini, este. cI in manuscriptul ce am citat mai sus se rrlma tnc€rca

<vorbesce de6pre intrebuinlarea ierbei de puqcl in mine. Ast-fel
use dovedesce ci in Orient s'a ficut o asemenea intrebuintare
de Ltpage. Inve
<pdte cu o suti de ani, dar negre;it cu mai mult de cinci-cleci calea era deschis
<de ani mai 'nainte de epoca in cart: s'a adoptat in Italia . contribuind la p,
<Artiieria cu foc, nlscut6in lErile coprinse de la Ungaria p€nd apiru si pusca r
ula l\{area N6gri, a trebuit si ajungi in Europa occidentalf, pe CAt despre ar

udoud cii diferite: prin Germania gi prin Italia , . . ., F____:**_
N'avem trebuinfd a dcvedi, c5, intre Ungaria gi }Iarea NdgrS nu trebue sI cr,
sai gurile Dunirei, nu se afli alti lari de citaceia a Roniuilor. Origina lor dat6r
--::;F-:--.:-+
'.roFri!u;(/)l
'?ot-Ax Ie FInIo3as aleug el ad ep Rcu? R"?y!*!P-l::1Ey_q_
g.r39g ra-rn;
' iiunlfib5ti_a_i1na__ep_ll enqerl n u
eu.rbpour -e€pg& Fs (' '
'eE-gcrecut
'(ii-€lncl punt'"ef es lr€r elaru;e*il&5fiS ed gleluepi:
'Iiplse plslxe unoe;d 6ococ nc ecAnd r* rupde augd er:e8
pu?rnc u1 ea;euotica.;.rad e1 purnql,rluoc . '
'gunrie,roul lalsece "II€}I
tS 'psrtlcsep eJo eeiu3 lrei-rcurc
'a8edel Rtu?s nc guur '$ecAnd erec-eu e:ejurnqe;1u
gsug lp1epu1 ecqde nlnd es nu eauntiuaxtl'a3o{;7 ap '3uI
laJ-lsv
'ercu€rd ul lol ncPJ es urelsls Inlsece €-,ereT9,539ljd- es sns l?tu
'1nirii€urmln;-v"srmrfet'rTdii" ilFdT;ffil;;'ryl9J.! q*B-*;*g* llnlrl ef,sojP
csetulrd ela -xo urp sol
0I8I el l€I'ucol :serdord un-eJ^ ecgl e op -nE rS r:ueFr
Rrp]'r€p*1"1s-qe'-Jlotui?-""51d51d€*liocas iop s-Inc uI
"p 'ounq e e;ds ecru
le{u -o.rd os nu
elec ec eleJeprsuoo nete 'tuztpsDT el:rrnnu 'p1 ap,l,aj 'gt8I isrl"
'udo.rng ptgr ul llulnue-I eulera Rllnur iso-; e 'atlsd,tg pie.ro
urp *ec6nd (ozznuuuo3 o.t./?72p7 erlell uI ;er launtielnd
-eJ eJ€uJ o drup el-lgc ele rs R.inê elorueds elatuJv ne,s 'eAt1€:
'Plelseluoseu -nJlSUr AI
eleluorradns o neele ISecueU p6ecind 'runce 16 ec'pcode rS -ropipla:
€a3e uI gc acrp uelnd 'eurJe eaueruasP leciJqeJ e IPI -PJls es-nt
-ug,p Eeo eleo 'ercu€-rg u1 'euuertg-lules el op leinlceJ o ep lsoJ
-nueuJ eurêr Ia InlrJeur lol Is '0t4T €l ep erqe Rzglep
auntie,tour plsgov 'prrgi enop e o eSoppe es rl e ep ele3e e;dnse es
lgc ap te,r.;a1ur lseoe uI sarSo;d l1e pcnpord es ps R.rFJ -teu 'o e
.ATTTTb DlIT
'aleiutnqe;1u1 e1a-rn8urs RrnJ euewerc nc epc6nd 'durr1 11nu
e1.t,og '-re.,lepe u1 '16 l;oyerure ecnp€ eelnd es ac eunrjceg-red l?1rr9,p e
e{,ul}ln ag FS €eê eJrcocspuElsgce Fc lcunle npe:c e5 au,oJ Rcu9
"'01t9 "iii' piiiiriS;ifri-75ffi
l'"e1"50" dt3uUld
-rj.rc nc riiAiaÎfii}*"T #eile Tpffiilt"-"x"* ;Ei,[ q.reC'pc*nd
'Irltunuep ap erurilnw o 1e1.rnd rA ne psnec e*51:
fe,s- *
oJeo urp iunrjecgrpour elereulnuau ul.id'e8a1aiu1 as';ncar1 -ap utr els
r"re alg'iaJplercos eieselc e191 a;1ur:d elnr eiJgJ llpugdsp-r luel-ro ul
{7, ycSra uuasuc
--:-ii,::
24 MANUALUL vrqNIroRULUr. pentne l.
La t428, Englesii, atacAnd orasul Orly'ans, aveat 15 tu' Cind sunt C

nuri cari se incdrcair pe la fund. In museul de artilerid {ece centim
din Paris se afld o arquebusi cu r6t5 (d rowet) din al care merge
XVI-lea secol, care se umple pe la culatX. Asemenea ar- gura fevilor,
rne se pot 6nc5 vedea ln colecliunea Printilor de Ho- perfec!ionare
henzollern la Sigmaringen, in museele de arme din pusc5. Obicin
Dresda, din Viena, precum sr in Arweria Real din Ma'
drid. ME aflu si eu destul de fericit spre a poseda o
pugci cu cremene care se incarcd pe la culatd. Pentru
d6nsa am a mullumi unui amic, carele a fost si unul din
cei mai buni v€ndtori ai nostri. (1) D-lui a mogtenii ac6sti
precidsi armi de la un strlbun al sEu.
Cu t6te cd sistemul era cunoscut 6ncd din al XV-lea
secol, multi vreme 6nsE el r6mase cu totul pdrdsit; toc-
mai la 1811 un pugcas frances, anume Paaly, ficu prirna
incercare spre a'l sc6te iarigY din intunericul in care
cXduse.
Metoda sa, degi f6rte defectu6si la inceput, atrase 6nsE
atenliunea tutulor fabricanfilor. Fie-care ';Y aduse con-
tingentul artei sale spre a imbunitSli noul sistem, 9i nu.
trecu mult timp pdn6 ce el dobAndi perfecliunea de care
se bucuri astd{i. Pugcagul Lefoucheur este unul din cei
care a contribuit mai mult la ac6sta; de aceia gi sistemul
in genere a plstrat numele s6u.
Acum 6ns6, puscile cu foc central fiind superidre, acest
sistem este ln genere adoptat de toti vdndtorii. El a de-
venit si mai perfect de cind esLe Ckok:-Bcr ed. Iatd in ce
consistl ac6sti modificare.
Jcvile unei pusci sunt cilindrice in t6td lungimea lor.
(1) Domnul Colonel N. I-libescu.

I
,'JoI €3r.Ul8un
F e3 u[ PleI
T
-epe lE'IIr
(eJ9r.red
ls33e
t{
Inuelsrs ri e
i lec ulp Inun
l oJPC ep
I "AUn
(tuelsrs
!: nu 16
L. -uo3 esnpe
PSu? eserle
e-re3 ul Incr,
Eurrrd nsPJ
(
-3o1 :llsFrRd
eer^X lE u
Pls?3e tluela
urp lnun I* 1
nJtued 'Pleln
o epesod e
-eIN urp lpaa
'parog-e>loq] else E8ugts ulp e^?i leu.lnu 'ltnutctqg 'P33nd ulp ourJE e
q eiu€lsrp t6 1gc 'eatepuqtJlPd lgle ecsor^€ur a-reuotica3.rad -oH ep rolri
plsgcv 'e3rJpulTl3 rEI ulAepal ela epun ep '.roglai em8 -Je esueuas\
ep erletupueo nJled e1 gugd es-npu1tsn8u1 a8:aur a.rec le utp. (?ano
uoc un adacul r3e op lp.rn8 e1 gugd a:1eur1uec acap grrelrlJe .ap
nc lelxnu a3rJpullrc luns Icunle 'pa;og-e>1oq] luns pug] -nt 9I *eaê
Yc*n;r 8u;ISs(I
.\ \.
pe care 'l ct
se petrece h
alege o pus<
caus5 6nsE,
ori la c5tare,
p6r'o pe act
pan5., Cel <
se uitd la dr
dar cum si
vdndtor vesti
$ II. Noliuni despre constructiunea pugcei. - Alegerea unei grozav5... Pli
puqci.
- Fabricarea {evilor. - Jevi rdsucite, levi cu panglici, este bun5, s
{evi Damasc. CaliteFle ce trcbue sd aib6 !6va. - Defectele nefiind potri
- Patul pugcei 9i in-
levilor prea scurte. - O{elile qi arcurile.
- are pu;ca
semndtatea inclinirei tui. Mbrciie de fabrici. l0
- nitdr din ct
Nu este lucru aga de lesne, pre cat se crede, d'a alege Un vOndt<
cine-va o pugcX. Cunosc mul,ti v8ndtori f6rte buni, adictr si defectele
6menY cari trag f6rte bine cu pusca, dar carY nu posed resultat, el t
cea maI sirnplX noliune despre arm5, si cari prin ur- puscile, si sr
mare sunt cu totul incapabili d'a cumpdra o pusc5 av8nd ceddz5 lntru
o deplini cunoscinf5 despre ceia ce fac. Unii se uiti el se va inil
numai la exteriorul pugcei, fdrX de a sci sX deos6b6sctr va fi apoi fi
calitdtile sail defectele ce ea p6te avea. Am au{it iar osebirea lnl
fdrte des pe al1ii, ar5tAnd pusca lor cu mullumire 9i ^^l:+x+Y
L AllLALr.
creddnd cd o laudd cAnd ail spus; uEste u;6rX ca o pand., SI ardtdn:

Aceste pers6ne cauti cu tot dinadinsul o asemenea pugc5; se fabrica tt
ele sunt fericite cAnd pot glsi o armd pe placul 1or, si acdsta este
nici nu bXnuesc cAt de mare este defectul pe care 'l tdte cd nu r
laud5 asa de mult Ac6sta o vom ar5ta'o maY la vale. tinBnd, lntr'
Mai adesea cei cari vor si cumpere o pugci se referi fabricate, afi
sat la puscag, sarl la vre-un amic v6ndtor tnai vechii; . Tevile cel
Fts?oe 1;aj ap pu16 o,.riurp ce.; as aldurrs reru elec elpaj. 'plqcel
'arapun-l1pd rierece 16 aelpq r6elece .alecrrqe3
4e FrsJar
g re tunJ-I-ro 'aplej algl RO 'eunrincsrp o,-qu1 ,puguri 'ele^
-sns Jolpug^ un ed llpn€ rue R3ug tlnru ep nu Rc elgl If et"3
nc 'p1ue1;odul ep a19d as lgc eunrlseqo o olse elsgop 16 ';o1
Rc ?pe^ ealnd e,t euro-rro 16 ,pc{nd ap eprrei os lpc6nd
"cLrqEJ
B ep lrnpou eletrJeJrp luns Irec Flepul rep 1uRlpre,*s u'puud
'llPilles^ 16 a;ru
allreJlp ep eruJe ellntu IeIu nes onop erlul €eJrqeso .rer lrp
lesnec ap piurcsounc ur 'aceg e,p eusel ep,o; pode g erl
FJS?qQ
1r$ 'ppe Rls?ce plurse.rd ac eljplpcArp e1 erjrur eA es Ie Rlln e
'piurcsounc eeueulesE o urrd 'rol €e-lecrJqeJ nJlul pzgpec pu9Ê
-o'td es pec pdnp pnpour eletrJaJrp R3sgun3 gs 16 ,apc6nd -JN UIJ(
ezo-r3nl es IeJ ac u1 rS urnc aios ps enqeJ] 1a ,1e1psa: pasod
lsece el eFunfe e e;ds ipc6nd o €ele e19d ac a1a1ce;ap 16 pcrpe '
epiplqec e3sgun3 e ap piurnqerl Jep e.re rolêu?^ u{ l aFele e,
.Iunq rEur c
lec urp rPlPu
-ea un ep ps?le else ec eureJl ap ,p.Lezo,rF pc*nd d a-re -u1 rB 1a:
pc 'psug surluoc eisg 'Inl lndroc pdnp plrrrrrlod purgau elelcaJec
'au1q r.tras ealnd ezr, es nu o eJe3 nc rA ,punq else '9cr13ued
êlep loru
nu a19d e;ec pcind o er 16 'pueq rep e3selpld .'.plezo:8 IEUN ?EJ€
alsa ec6nd pc tuno prn8rse 1, '-rolpcsounc 16 lrlsarr rolgu?^
'nps lncnue ec eurera ap 'ace1d r,nu R3 p3lp ps wnc Jep
lcol ap eura 1nu ?asepe !1qco ey aund o (esugp eI Fltn es
'pugru ug 1e 16 er o laredrunJ RS eoseJop ec IeJ (.Rued
o eo porJnin 16 punq ep aezor8 alsa ,e1s9ee ad o,.rgd
-urn3o :leurruJelep ree un nc ecrp purrn ad 15 ,a.le1pc e1 po
nrled-1a-r1 ap eund o lclu elcs nu
,psug gsnec
aJ ulp -pI 'psugp
a;ed as I, erec 'gc*nd o a8ale
- 'punq ;eru F.lau :1n;cn1 aca.rlad as
Inortue 'urse8eru un,rlul lopu?rue
uJn3 esEI 'Jolpssounc aJrqesoep n3 leru paJc I. a:ec ed
ycina suasua
28 \IANUALUL vENtrTonuLUr. pARTEA. r
sin5 se incov6ie tn lungul ei, si apoi se lipesc mirginile, Asts{I

ase{indu-se una d'asupra alteia. Dupd ce s'air lipit mdr- menea
ginile tn t6t5 lungimea 1or, interiorul se scobesce cu un cu mu
sfredel. Sd observim 6ns6, ci levile fabricate dupl ac6std Indt
metodi nu prea sunt tot-deauna solide. Puterea ierbei mai fi
de pugci Iucrdz| mai cu s6mi d'a curmezisul, adic5. asu- sair o
pra laturelor uneY arme, tin{6nd a depdrta mirginile si- olan sr
nei de fer tocmaY pe unde ele a[ fost lipite, ast-fel in panglit

cAt ea bate mai ales acolo unde f6va presintl lnvederat lipitl 1
o resistenti Asa dar, de s'ar face ast-fel ca

maY slabX. in lSur
t6ti t5ria, tot chiagul ferului si vie d'a curmeziEul fe- desfiin
vei, negregit ci ea ar fi cu mult mai pufin in primejdiS format
de a plesni. lelege
Iati in ce chip se proced6zd la fabricarea levilor, spre a sirnple
ajunge la acest scop. Tdva lipitn;i sfredelitd se pune din nou din ur
la foc; dupX ce sla rogit bine, unul din cXp6tAie se infepe- (cnnont
nesce tare intr'un clesce, iar pe cel-alt 'l rdsucesce impreju- mai bt
rul axei (osieY) feveY, ast-fel in cAt in piriile ei cele lipite, se fabrica
descrie o spiralS d'a lungul fevei.^ In urma acestei opera- Unii
tiunY, resistenfa ferului cati si fie cu mult mai puternicd, fer, li1
de vreme ce t6te crestdturile, tdte defectele metaluluY, p6td f
care, fiind mai 'nainte paralele cu axa teveY ar ft putut fl5turi
sX lnlesn6scd spargerea eY, se afld acum d'a curmezisul fer as1
gi numai ari a suferi aEa de tare presiunea ierbei de pu;c5. axa !e
Jevile ast-fel lucrate se numesc in limba francesi canzns calce r
tordus, adicd levi rdsucite. In deobste spirala ce s'a for- rind te
mat dupi ce s'a rdsucit t6va, rdmAne destul de visibil5 una d
ochiului chiar pentru persdnele cu putinX experien!5. muche
Unii puscasi de mai de mult,.r'oind si v€n{i levi sim-
ple ca cAnd ar fi din cele rdsucite, lntrebuintafi o sub- (1) I
stan!5 acidi cu care simulail o spirald in jurul armei. bdtut,
i*^_
'2lg/ seJtre4 Inlu?AnJ n4ued 'J7j{ ap pax/J!u!/ \es ./n/pq
'le{u:rE
nl ap pJqaT lgJ op eunlsa:dxa g11e rrrolp,u -"ugruor equrl u1 (1)
-qns o
-uJts I
ulp Rls pur$ enop e -rer 'lnsugp a.rds p1e1 eal es eaqcnur 'piueuar
nc InlruEdll lrunfardur; p.rn6q;ug es aur6 else3B urp Eun
PIIqISI^
lorep8ueul ral ap g6g 4es aur6 pnop urp rol ey,rai pur.r -JOJ €.S
-npJ lellnser 16e1ace e1 sunfe {re idlv .e1p elsad eun eclec saoaat
Rs lgc ul IaJ-lse lepese ne-el 'els?3c nrlued 16 ,laaei exe 'pc6nd
nc crlqo ueld un alulserd ps rol ernlrdrl lgcul laJ-lse raJ pSrzeu.t
ap 1aur6 elrqcmrr ezate e tlpug8 qe,s !a p8unl e,p prnlRg
1n1nd g
-nseJ o Icru pugru?r nu FS ec 'e.re1 ap Flsep aqrag glgd
'1np1e1ar
as nu RS 'e11e p8uq eun le elrqonu nJ reurnu g11dg .ra.y tpcrureln
ep ecrlSued eA-runo nu ec as-npu?uel ,pa16aw gu61 -e:edo g
'Ireru Ierrr priplgunqug a1le rS pou? .rol launrieolrqey es'a1rdr1
snpE ?rs 'ealseJ€ elgl nJ .elrcns?r slec lgc ep aunq reur
-nfe.rdurl
ri e1ca3:ed pru llnur nc ele rA tuns (sunqu, p suouuc) -adafug
pcq8ued nc pai 3seulnu as Fec 16 ,polaru pu;n qp nou urp e
lsece pdnp elecrJqeJ ayr'ai aluprnc 16ea1ace n.quad ,alduqs e e.tds,_r
Joleo elrqe;{ard luns e}ronspr epaei runca.rd ,pc ;ep a8elai
-uI eS 'e,rgi Rclpe 'reg ap 1aur6 ea.rrcglocul uud lBruJoJ prplarur.rd
lncol lgc ep eu€tu?J leru nu 16 ,;orralur p-redq pzgiurgsap -ei InAlze
?s let elgcs es 'prq8.rnq nc 16 1n1apa{s nJ n.nungl ul ec leJ-lse
purqQcq '1ode lerfp8ug e;etu Ieur eeJ no lg3nur ad pildg
leJepeûl
elnqaJl arec taio ep IJo ral gp 'elp ue unc pcq8ued uI leJ-tse
o 'pu16 o g;n$gug as (to{07 qes piau.p't aosaulnu as uelo apur8.r
-rA
elec t6 {1) lrupg reJ ap plqel o.rturp }ewro.; 'ue1o FEs -nse Rcrpr
qnl ;nun p8unl e,q 'ppuolica;;ad alorglêrrrn tn3RJ I€ur eo.t
IeqJar
e 1c 'e1g1e .n3 rerunu rlurnilnul E.s nu ?srrg errlsnpul p1s9ce gdr
Pulus l€[D llnru n3 un nc e3s
lruelap e eaunriecuqeJ Fc ln1u?anc n.rluad ,ppne-13 eaueur -rpru ]ld1
-esp, o ep orpl eie aural es e EA-eurc ale,u ?su? liplsv 'apurS.rpu
62, Yc$0d sudsso
l
ri
t{.
:f
.i
i
I
-J
30 MANuALUL v$NiToRULUr. pARTEA t.
contrX cu virful ei al5turat de basa celei d'ani6i. Un

alt puscas a ndscocit apoi 6nci de a infdsura o panglictr
de fer pe un tipar, si de a lipi d'asupra-i o panglicd,
6nsd ac6sta, lnfdsurati tn sensul invers.
Se {ice ci levile numite Damasc (caruons Damas), cari
sunt de o fabricatiune mult mai costisit6re de cAt levile
cu panglic5, nu ari €ns6 mai multi soliditate de cAt ele.
Cu t6te acestea, este netdgdduit c5, pe cAt ferul se lu-
cr6.zd. din p5rticele mai mdrunte, cu atAt el se afl5 mai
bine limpe{it de ori-ce materiX strdinS.
Iatd in ce mod se fac levile Damasc.
Se iat sirme de fer si de o!el, se bat cu ciocanul pdnd
cAnd din ele se form6zd. o vergea pXtratd, c5reia faurii
francesi 'i dic trousse, adicd" mAnuchiu, si pe care 'l 16-
sucesce ast-fel, in cAt fire1e metalice sd alcdtuiasci spi-
rale; apoi acea vergea r6sucit5 o f5uresc din nori pdnd
c'e fac dintr'6nsa o sin5 sari panglic5, pe care o lnfdsuri
d'asupra unui tipar, lipindu'i muchele dupi curn s'a a-
r6tat mai sus. Une-orl, spre a da mai multd varietate ar-
melor, se lmbind pe aceiasi !6vd panglica gi damascul,
si se formdzd o l6v1 numit5 ionc. De cAfi va ani se lu-
cr6zd. in Francia un fel de Damasc dupd metodul des-
cris de autorul englez William Greraer. Se ferbe la un
loc mai multe fdrXmXturi cle ofel, p6n6 ce se face din
ele un bulgXre mare, apoi cu ciocanul se bate bulgdrele
p€n6 cind si acesta se preface in gini sail panglicX.
Tevile ast-fel lucrate at si ele ape ca marmora si se
numesc Damasc englezesc sait marrnorat (Damas anglais
sa:"l rnoirl).
Acestea sunt astidi levile cele mai noui gi mai la modd.
Din cele expuse pdnd aci, ori-cine p6te si tntel6gi ce
L*
.:::
t
I
'SuJSIIcl ttnq un cilgl cP lruELu
le3ind counlil:lLleLLltLI.lO
nc elu.Isnl eles nc pN-r1od o ap cu ps locl nu IrlrqEJ
ul eln3EI elo3 Elllpo lclu ri 'autlc leun r:cunrice3'lcd t1
liriLLr csetlqi-IltloJ ela
'ecuntjuclr: pl91 p;u'r1e PS €OusUIOsu
enqo-rl cincio lil:1 g u ep ?su? p-rp; 'ecr1su1a rS esgrppltu
aU ES oserqo-q 1ec{nri cluncrv 'Pl}qlsl^ rilind 1eu qres
csJLLl
llrlLu Ir?Ltr p.rn1rq.ri1s o '1oF un gctpe'aJltod IISc3ue'I{
-nri .l-urot runcc;d '1ce1ep u[-e.Ir Eqlu nu IS inlu]erll
1rl u-\-oLrrr Ets?.tcJ lrs gg 'g.ln8 t1 lgc ep PUnJ u1 urjncl
osg-rili 1eu ri 'p1r.,rt-rqod aulrso-t8 o,p eU ES cnq.l'I] eir'rej
'pln:eJ tjuar-tadxc
plu? llu nLI oc 1ec nlluad cic,loc{ er\-o193 erSo;pu g:ru
ruo,l 'e1t,toi eJLiqeJ os E cP ltlPoLLl lrII13Il pu?JSoun3
'Pltsrro1lca,l uo f,
curc[ ILLI,IE o Eqtlr FS onqo-I] oo llole]lstlsr:1a qp'r9d nu ps
1c r:c n.rluecl JRSeccu olse oJEJ P.mPIlil
cp lnpuroe lnlnl
-rlllu cp u cp 'c1t,rei 11c111 r: pugc '1yrru luLU lllts g e'\
(1cj
JS lnluu3r.rcllrJ l9r nc 15 'pluurqruc-rc oulq luur g ur.
-un1([J.]]ul 1n1aio ri ln,IoJ o-I]ul r:cunt]-rodo-rcl 19c nc 'cunc1
rrr.u ]vlE nl u,Ior\ ollue Ioun to.rcpun-r1pd rs EtIrlICl
llJ 1r:qo-rd o-IEl LUncB clse '1nc;3 nE,s ec l-IE3-Iacul Jolc]
-lnLU tLLI.rn u1 'piucr.radxc qclnp po u8rlgpr: uroind p:11
'pllrf,l-IqtJ e utcl ottl-Ie Ioull uJltllprlos rS eriuulei
ciurse.lcI IS plepo lcru c11lcl nlr ull.Ia p1r:-r;dr-r'ntc pcincl rr
JluruJn uricJ
(Ir tl 'o1u:,ln a1,r9-1 1-rnialil nJ lrl:) ep r:pa'rci
(Xln-icl ea-Ill
o19d os nu f unq qcinrl o Po ]u.Icprûl cJSo
-r-r8u1 nc r* cunricc;:ecl nc c1e'rcnl tcuoLuesu icc*nd ;lp:
'cul1 lculr-I-I 00t ?l
li.rgcl e11e,1 elcc clt) 11 g r:,p sec u'I (,(cut'r-+
.1u.3cl gg1 u1 ep urind lJr qlsol olle,l olrs pur;c cd
0c nus g; nc u.rptlr-u113 lod cs l?lug.p c1o1 'c-lrlr'r8u1 rt:
.rluJr-Iqu.] .r1co r"r olrirttts ep-rai c.r1u1 glsrxo piurl.to1ll) o'llrLtl
II; yJSn,I sudstr(]
F
:l) lrA)iLIALt,L yiNlronl'Ltit. pAR'IEA r.
trebuc str fie de gust. fhri exaqeratic, ;i proportionatri

cu val6rea armci.
Puscele de I'aris air o ma1'c reputatiunc, si acr,lst:r tr
lncritS, fiind-cl sunt lucrate cu t6tii luarea aminte si in-
grijirea cerutS. Pu;casii parisieni cei buni, fcirte selosi
de a plstra reputatiunea dc carc se bucuri. nici odatii
nu ar scdte din fabricclc lor o pusch cat'c sir ntL prc-
sinte soliditatca si pcrlcctiuoea clorite.
I'Iai c-'ste €ncf, dc obsorr,at cit, in Palis, lucr6zi1 n.rai
lnulfi mesteri ca si isprivciscir ttna si ace:iasi puscil. ltc
cind in cele mai multe 1ihr1i, t6tii arma se lucr6zir numai
de unul; lesne dar se inlelegc ci acest unic lucrltor
nu p6te ar,'ea in tdte acezr perfecfiune, pe care o ltot
dobindi n-rai multi, lucrzlnd fic-care spccial in partca s:r.
A;a de exemplu, priscele de la ,\aint-Elienrue sunt in
adevEr fdrtc bur-rc; nici odati 6nsi: cle nu pot Cnsusi tritc
:rrrtrruntele perfecliunei ale acelor din Paris.
Puscele englese, cu drept cur'Ont, ar"r un rcnutnc si
tnaY mare de ctt cele liancese. Cau..sa t'stc clt Englesii
aduc in fabricarea puscilor o ingrijirc si mai rlinutiirs:i.
Ter,ile 1or sur-rt mai brine, clc vrcme cc tot-cl'auna sunt
labricate de lerul cel mai ales, si fiincl-c5, prcculn anl
e-xplicat mai sus, fabricantii englesi, ar'0nd tot-cl'auna g-rija
r,l'a le batc cu ciocanul pe cAnd sunt reci, lc dair ast-
1-e1 o clastticiate care nu se perde nici oclatir: apoi ei
0ncX lipesc tevile cu cositor, si fiind-ci accst metal s(:
topesce mult mai iesne, ter,ilc n'ari trr--l>uintir d'a sta a
rloul 6rI mult timp in foc, ceia-ce lc-ar ripi elastici-
tatca obtinutl prin bXtaia cu ciocanul.
Cu t6te acestea, ceia-cc prir.esce soliclitatea uneY pusci,
cumpirritorul pdtc tot-ci'auna sir aibtr <icplinir incrcdere
IrEsptlE pt'ici I:i
r nata ::.iir'. a,Di"r firbricati la paris, sair c]riar si lucratr intr,r.r
':ibricri
fi'anccs:"i ,ri bc,lgia,zi; cici tdte terrile esite
'.:rrufhctu'clt-' StatrLlui si ccle licr-rtc di'
:a.) dc fabricanlii cei
ri in- ''ri.i, su,t irccrcatc
si c,rtrolatc cle crrte nn dclcgat al
el osi Suvcrnului. O t6rr;-Lr ca si ltdti fi pr_rsii in circula-tiurre,
:la tii 'r't'bnc si rabc,le o incirrczit.rir dc iarrrir c1c o potrivir cu
i,1'('- ri treia parte diir grclltatca glontului. AszL clar, un cali-
tru care arc 16 ulditte ite jurlEtate dc l<ilosram, sc v.r
nccrca cn o umplutur:i de 10 e.L.atrte, zl clecrgrarnc
clc
Irc :er-bii. I)aca tdva a rcsistat, f:irri a se srninti
catusi cle pu-
nai -ii.r, atrinci si nun-ray atunci sc insonndzir pc d6nsa ,rn..n,
ltol' .i iltitricantul estc lilter- cl,rr o prlne irr cir-culiifiunc.
;l ot T-unqirrca tevilor clcpinde cle Ia gustul fie_cir-r_ria, 6nscr
s al. .lrngirnea crbicinuiti este clc 75 ccntir.r-retri, put6ncl
r_a_
in :ia cu 2 sai,i 3 ccr-rtir.'etri. }i-iinc.l r,ai hingi, greutatezr
,,lC' ,rr- dc'ine r.elzrlir, inrLi rnsre clc
cit a patuLr_ii, si at*nci
rr nt;r atArn:i, nrL r-n:ri cstc bine echilibrat:i, liir.it
:r cAstiga
S] :rin.ric ca birtae mai depirrtatir.
'stl Sc g;,.... une-ori pcrsiiur:, c:-ir.ora 1e plac puscilc fcirtc
i:i. icLutc. Acest gust nu treltuct 6nsd: exagcrat,
c;ici arma
:nl lrcrdc caiitirtilc ce ar llutea -qii aibir claca ar fi mai ltine
r:ll : rroportionati:r.
itrr Intr:e doul 1-rusci de clilerite 1une.imi, bitaia este
i:-
rnai
:icciasi; 6t-rsi:, in r-rr.nt:r exlrerientelor ce .'s,irir i-icut,
s,a clo_
el ', cclit ci, intreb,intAncl
:rc.iasi ii-rcirturir, puscile lunei, adici
ar' l,: 7ir ccntitrctr-Y itat ni:ri binc de cAt cele mai scurtr-.
.I Cind iarba dc pr-rscir ja foc intr,o tivir dc o lungimc
:r(rtrivit.i, ea impinge alicclc ast_fel, in cAt cle intr.'un
iimlr
:'-ai indelune' sultt mcntinnte cu o ntai marc iuteili
in
-.rlectiunea ccrtitd. In1r,o !dr.it scurt;i, clin contri, presir_r-
'' r. gaztrl.i n'ar-e destrrl:i p*tcr.c asupr.a incirrcit,rei,
si
34 }IANUALUL VEN.I.TOEULLI. PARTEI. I.
prin urmare alicelc se yor r6spAndi mult mai cur6nd.

OrI cit dc bine ochesce cine-r'a. lleaperat ochiul sc
va abate cevasi din citare, din causa sr-icniturei ce pro-
duce descircarea puscei; prin unrare se intelege c5 a-
c6sti abatere va fi cu atit mai sinrtitdr.r-. cu cat pusca
r,a fi mai scurtS.
TrecAnd acum la gl'eutatea cc rre'niie sar aibi o arrn5,
vom spune cd o pusci prea usdri. cum le place unora,
nu p6te fi buni, fiind lesne de intelc-s c:i nr-r se p6te
obline o arme uscirS, de cAt subliindu se ,.i scurtAndu-se
t6va. Tlebue dar si se pistreze o limita pentru greutate,
rrai pre jos de care nu este chiar pr.udent clc a se co-
bori. Ast-fel greutatea mijlocii .t unel ;rusci este cea ur-
mdt6re: calibru 12, intre trei kilograrr-re 25tJ grame si 3
l<ilograme 500 grarne;-calibru 16. in:r'e 2 liilograme 750
grame si 3 kilograme 100 grame:-c;rlibru 2:1, intre 2
kilograme 250 grame ;i 2 l<ilogranre 5r,.rU grame. In pri-
vinta acestor greutefi se ipdte adi:roga ori reduce 200
grame. Se mai p6te adioga c5. cu cAt o pusci va fi mai
usdri, cu atAt va svAcni mai lesnc-: si daci arn admitc
ci s'ar putea fabrica o armd care si nu fie mai grea
de cAt o simpli umpluturi, resultatul ar fi, in puterc,a
lcgilor explosiunei, cd) tregend cu d€nsa. pusca si urnplutura
ar porni cu o deopotrir-i ir_rt.l1A. una intr'o directiune
si cea 1'alti in directiunea opusal.
CAt despre patul puscei, e1 sr- face. clin mai multe fe-
luri de lemn, dar ce1 rnai bun este nucu1. Trebue 6nsir
neapirat ca bucata de let.t.rn si fie lucrati in lungul fi-
brelor sale, cdci alt-fel se rupe fdrte lesne.
Una din primele conditiuni cAnd alege cine-r-a o pugci,
este ca ddnsa s5. se ia binc la ocl.ri; €nstt si nu sX cr6cl.i
nrsenr ruqc.( Bb
6nd. ci ac6sta este un fapt despre care nu,si prite cine_r,a
Isc da
sema intr'un*mod rationat. O pusc5 se ia bine sari
pro- rEu
la ochi, clacX este potrivitl sari nu cu conformafiunea
trupdscl a celui ce o inc6rc5. Asa dar, cAnd cui_rra nu,i
Isca priesce o puscX, trebue sX scie cX causa este, nu pentru
ci ac6sti puscd nu este bun5, ci numai pentru .a ,,
:rni, este potrivitl pe flptura trupului s6u. Dimensiunile
.ora)
unui
pat de pusci trebue sr varieze intocmai ca dimensiunile
rdte unei haine, adici el catX sI fie fdcut dupd fdptura in_
u-se dividului gi dup5 lungimea bratelor si a gAtulul s6u.
:ater
Prin urmare,_.ca reguil fdrd exceptiune, *per.s6nele
co- inalte si cu gAtul lung trebue sX aldgd o puscl cu pa_
r ur- tui lung si putin inclinat; pers6nele scurte si .u- g.ur"
SI. J
rrebue sX aibX o pusci cu patul scurt si drept. In ge_
;rtl nere lungimea patului pentru cei cu bratele f"nfr1iia
pri- !9 '.39 centimetri; pentru cei cu bratele potrivite, de 37

centimetri, si pentru cei cu brate scurte, de 34 p6n6 1a
200 35 centimetri.
rnai Lungimea patulrri fiind stabilit5, vdnitorul trebue ne.
litc rpdrat sd determine si inclinarea lui, adici, deptrrtarea
Irea dintre partea patului unde se rezimi obrazul si linia
3rea fe-
r-ilor prelungit5 d'asupra patului. Ac6st5 mEsuri se ob_
tura
rine fdrte exact, prelungind, precum se vede pe figura
une
de pe pag. 37, linia care continul tevile, si mdsurAnd
distanta ce rEmAne lntre ac6sti. lini5 si am6ndou6 cX_
fe- petaele patului. Cel d'Ant6i cipEtAi este punctul unde
:nSe incepe partea cea ardicatl de la spatele coc6seior, si cel_
Itc ll- alt este extremitatea cal.e se aplicX la um6r.
Inclinarea obicinuitX este de 3g rnilimetri la punctul
.tcd. :e1 d'Antdi despre coc6se, si de 60 milimetri despre
a'a1a
rartea care se pune 1a unrdr.
:lri \IANUALI]L VENATORUI,UI. ?ARTEA I"
Inclinarea, daca va fi prc'a drcpti, prc-

sintd dre-carc grcntate Pcntru luarea la
t.rchi, si lace c1c sigrtr: ca lor,itura s:i is-
lrtisci tttat j.s tlc-'cil titr{a: ca cslc.tttcir
supdr:it6rc intlu aceia ci nu pcite clor.lroli
svAcnitura inapoi a puqcei) cat'e sc simte
cu atit mai tare, ctt cit ea se producc
in linii mai dr6pti. Apoi iar,, o itlcli-
nare prca cxagcratir, de si potolescc acea
sr,Acniturl, are €nsd delectul de aporrli.
din contra, lovitr.tra tt.rt-c1'a-una pe cl'a-
supra obiectului luat la cltare. A!"
dar inclinarea nttei arnrer trebrte sii fie
prcciLt se pcitc mzri corcspur.rddtcilc ct-t
1:ositiunea pc care cel ce trage o ia mai
-
cr.r inlcsnire cind punc iute pusca la
ocbi, si cati sir fie potrilitl ct-l trecesi-
t:rtt-a cc cl sirtrte de a'si plc-'ca mai t.t-rult
sair tr-iai putin captil pc patul pr-r;cei.
Sprc a inlcsni cercct;iri1e cclui cat'e
rlorescc si si ali'e:t o artni cu patul cc''i
conr,ir.rc uai bitte, diitrr aci alittlratul
clcscnin cc'i la sen i dc regtrlir.
V0nitorul trcbue si caute c:i llattil
puscci si aibir inclinarea cea maY po'
trivitl, nr-r atit pe intrcgirnea 1ui, cit pe
partea ca1'e se intindc de la nascerc;r
-"ar.i de 1:r botul patului p6r-rir pre la mij-
1ocu1 lui; cici osebit clc (rre-cali c.x-
ccptiunY, cipbtAiul sari fuodr-r1 n'arc nici-o
insemtriitatr,. pcntru inclinari.r, irr: cArrd clin
DO,qPRE I'Uil'\ 37
contrir r,6nitornl, li.sAndu.se pr: patul pu;cei spre a ne-

nrer:i linia dc ochirc, ';i p16:i oblcinuit capul in:unie,
ast-lel incAt oblazul sc culci rnai tot-d'a-una pc portiunca
coprinsi intre putrctele 1 si 2. Alcntiure r 'i trcb'l: drr-
repurtati rlai ales asupra acostci portiniri er patului. Cu
cit nruchca clc cl'asupra ltatuh-ri puscei va fi rnai depir-
i'tati in acd-stir pcliinnc a sr, cl -: trllc:;.uJ trhsr,rrci A -B
calc rcirresinti o linii clrcptir ce ar lrrelungi dur-rga c:i-
'.arci, cu atit patul esle rnri incllnat s:rir ln:ri aplecat.
i\ccstca sllnt pe scut't rtr..rtiur.tile cc trcblLe sI aibX cine-va
r:ir.rd cunrpdr.l o pr-rsci.
DacI se ya l)une intrebart-.a. cit prite costa o ltuscir
irLrnz"r, l,onr rdspr.rnde: precult) snnt ercunr preturilc-,
o ltuscri
:'xtra-frni clin Paris sair Lonclra, ct.rsti intre 1200 si 150t)
r-anci; o pusci buni, intrc 800;i 1000 flr;rnci, si o pusci
,r.clinari intre 500 si 700 fi'anci. Se pdte avca si o pusci
.,: li00 Jranci, Cnse ruai.ios dc 300 fi'anci, esto o arntii
,:clinari si chiar adesea peliculosi.
Iati si n-rirrcilc labriceY de la l-iige, clc la Saint-lltienne
- a1c cAtor-r,a labricanti francesi din cei rlai renumitil
..' aCUm:
Gastine Renette [, copold Ber nard
@
.\ibert BerniLrcl I-iige
@ i:aint-litieirn e
@@ ><
$III. Principiiasupramodului de a lncircapugcagi de atrage:
Drdpta lovire.-Inc5rcitura.
-Raportul incirciturei cdtre calibru.-
Opiniuni diverse asupra acestui obiect.-Iarba de pugci gi fabrica-
rea ei.-Despre ochire si tragere.-Distan[ele tragerei.-Regulele
tragerei in sbor.-Importanta deprinderci inmaterii de v€nitdre.
Este acum lnvederat cX trebue cine-va sX aibX 6re-cary

cunoscinte spre a cump6ra o pugc5; iucrul 6nsE cel mai
greir este de a sci s'o lncarce, adici de a g5si proporfiu-
nea exactx de iarb5 si de alice care se cuvine fie-c5rei
arme.
Spre a'sl procura cine-va o pusc5, chestiunea se re-
duce mai adesea la o chestiune de bani i ;i aci este 1o-
cul de a spune ci orY-ce puscX, pre cit 6ns6 este de
o fabricafiune bun5, are aceiasl- valdre, gi daca crlm-va
- causa este numai frind-cI cel
existi vre-o diferentS, ce
posedl arma n'a sciut 6ncX a gXsi proportiunea de iarbd
si de alice ce 'i se cuvine.
Lucrul dar cel maY serios, -- lucru in adevEr fdrte
greri pentru un \,6n5tor,-este de a studia cAtimea de
iarbX si de alice care trebue dat[ fie-c5reY puscY.
Causa pentru care acest problem devine asa de greri
DESPflE PU$CA 3!i
de resolvat este chiar variabilitatea la care se afl5 stl-

pustr inc5rcXtura din imprejuriri nenumErate, ast-fel pre-
cum: considerafiuni pendinte de fabricatiunea fevilor, de
greutatea si de calibrul 1or, de materiile cu carY sunt
compuse, de modul cu care air fost b5tute cu ciocanul;
pe lAngi care se maY pdte adSoga si starea atmosferici
a aetului.
T6te acestea a[ o mare influen!5 asupra unei arme;
si motivele mai sus ar6tate sunt asa de net5giduite, in
cit s'a obsenrat cum cI tevi de pusc5, fdcute de acelasi
rage: lucritor si din acelasi metal, av6nd acelaqi diametru, acea
rru.- lungime si acea greutate, nu pot 6nsE rlbda o egali in-
--:^-
circdturS. Ac6st5 cunoscinti presintd, fIrI indoiali, mari
rule1e
dificuitSli, si daca s'ar admite intr'6nsa vre-o regul5, ex-
irdre.
ceptiunile ar fi negresit mai dese chiar de cit regula.
-cari Ori-ce vdnXtor trebue mai intEi sX cun6scl le bwt ert
mal blanc, adicl, punctuldreptei loviri a puscei sa1e. I-ovirea
qiu- dr6pti este betaia regulati a uneY arme cu o incircSturX
larel dre-care, firi ca si fie trebuinti ca v6n5torul sX och6sci
mai sus sail mai jos cie cAt 1inta.
, re- Este sciut cX plumbul, esit din pu9c5, face o curb5,
: lo- adic5 se ridici pulin, ;i apoi se indrept6zS, iar pe o
:de 1ini5 dr6pt5. Punctul dar unde plumbul ajunge pe ac6st5
1-\-a linii firl a se abate se chiami loairea drdpm.
lce Este cu neputinli sI ajungi cine-va 1a acest resultat
lrDa necesar, daca nu va da fdrte des la semn, avdnd grija
de a m5ri si a micsora m6surile de iarbX gi de alice, de
crte a face comparaliune tntre diversele loviturY, de a observa
de pdtrunderea alicelor Ei modui impristierei 1or, p6nE cind,
prin asemenea lncerciri, va nemeri adev6rata m6surX de
reit iarb5 ;i de alice. Dar f6rte putinY vdnXtori 'sY dair acdstd
-10 r\IAlir,ALUL ILN-i.t(iRri_Ut. 1,,\ll,rtr r.
osten61d, cu trite cI, luind o nt:-rcar. o singurir dati, clL

lc..ar servi pcntru tot-cl'a-una. XIai toty, clin contrii,
in_
cilrci pusca dupl cunr li-sc parc cii estc r.u:ti ltir_re, firri
clc a tine iir senri nici-una din causele cxpllsc rtrai
sus,
Prin r.L,narc, irci-r.citr'a tr-eb,c s.i fic regulat:i cl,pir
calibrul si calitatca puscei i
;i, ca s:i afle cjnc_r.a utL:sLtr;r
exactir ce'e d.I unci prisci ,raxirnLrl birtirci si pitruncle-
rc.i ei, nu pirte,-o tnairepet,_si urntc.ze ntai .bine,dt
cit c.lind fdrtc des cu cl€nsa la scrnr.r.
Ant recnr-roscut, clrept axiorili, cij inclir.citLrra se rcgrr_
letzd dr-rpi calibrul si calitatc-a arrnei; cnsE, pentr.uinles_
nirea cclol ce nu yocsc .r cles|.:ga singuri ac6stir
pre-
blemi, r'eproducern mai la r.ale opiniunilc nrni n.rultu.
:rutorY, cari s'ari ocnpat ntai sprecial dc acdsti
cltestir-tr.rc.
lJa,onrl tle Lagc da Chail/ott. si l,[arcltisttl tle L./tct-
oi//e <lic cLur.r cii rncisura de alicc pcntrll rri.r caribru r,ai
r.nare de cit 16, nu sc cur,ine nici-odatiL sti c.lntiresci
mai mult clc cit grelttatca rinui giont r-otLritcl, care s,ar"
potri'i l:inc pe tc'ir, iar r,irsura cle i:rrb:,i trclruLe sir ci,_
tircscX a crpta parte din gretit:Ltc:r glonlr-thri, ast_lc1
in
cit antbelc incirciituri si se ailc intr,o prripot.tiune carc
si mentini r-olumele lor apitiltc cgale. I)up:i accst
llir_r_
cipiir, calibrul 20, a1 cirui glonf cintil.csce !9! _ 25 g,_,r,,",
r-a fi ir-rcircat cu o nrt_ysurii clc iarbiL cle 3 gratne
12 ccn_
tigran-re.-Calibnrl 16, a1 cinri olont cint.ir.escc 32 gr.ailc,
rir
fi incircat cu 4 grame iarbi; si calibr.ul 12, a1 ciiui
glont
ci.ntiresce 40 gramc, cu i grarle_, iarb:i.
Dupi Joseph Laaa/ly'e , , cea rnai lrarc lrarsuri-r ce sc
,p6tc intrebujnta cste accia, cincl iarl-ra pr-rsi
in pusc;i,
' li'ir a fi lrirt.t:i,.cLr1r:-r Lr initlti,c-. cgalir cLr u, clia,rctr.ri
I)li-(I,Iiii PI SL.,\ t I
:4. (':r si jurnitate aii tc\:ci. Si nu se crecli ci L-.;rtaia ar fi nlai

,.,;'-
-. llt- 1rui.rd, ci;rca s'ar prlire cc\'.r tlai nrult (1).
.'Incircitr-rra ccil lttai slabl pdtc sI fic-. nr;ri micl cle
: s,.ts, cit junt6tate din cca ari:iat:i ntai sus. Proportiunea exact:r
r Ltil ] tic aiicc nu cste asil c1c intportanti ca cc):r dc iarlti i2).
: -r Llf il. .lncarcitura de alice pentru o ti.r.ir trt:buc sI fiecgal:"r
-:rde - cu ulta si una clin trci a gicutitei glonfu1ui. Obicinuit,
l:, r-1c calillul se clcnumesce clup:'L r.rurn6rul gldntclor cc- plr-
tcrn ob!inc clirrtr'o-jumi:tate liilogrant dc pl,.rtnlt (:l). Cu
(1) Culoscl'itr11 caijbml utrci ainrc, 5i sciitrd cir inc:ircirtura. trcbutr
.li ailrir o inirltimr: clc un dianretru si jurnitatc, lcslc lrntcm sir
:c cliu.n scrla dc gr:cLti.rtca acclii inciu:ciituri. Iat.1 calculLrl licn-
iru crLlilrru clc 171,i, milirn. Rapor-tul tliamrtrului ia circonferentit
rrind clc :ll , cjrconlc'rcnteL caiill'ului lruscci clc ruai sus r-a ft
,.;.:,t,/:"'-
r/ t] ,t4,'11 ,..\r'i:r c,r,rrirrl rl rj '])^,.:;r[r'''
,
t J /^..].):;
, "
,l+(),52. Arj.t ccrcnlui inrnrultiti 1rt'irr ilirltin.rcit inc.lrciturci la 1l
-10,r2 (1 7;,>i."'' ):(rillit milinrrtri cubici. I.iincl-cirgrcutatca slrc-
,-'ilicii a icrlre'i rkr ldlittilc t:stc l) qi' 9l? dc fic-carc cctltimctt.r.l
crtb, gr-outatca inci,-rcitui'ci va fi cle 631:lX0,gl?-5. gr. i9.
Inciu'ci1tura cca rnai slabiL trclruc sa 1ic pe juurdtattr 2 gr. 89.
\ccst calcul sc prltr face irirtc lcsrre pcntru oli-cc caliltr-u.
.r1''' {2) Iiu crc(l ci ;i 1-rrolroi'tiurrta irlicclrir cstc f6tte imliortantir.
':-_ .i, slrrc a nu clicc mai mult, daca rnisut'it- c1e alice ar'fi ;rrea marc,
.i Ir'ar {i ir proportinle cu mdsura t1c iallri, nu nunai s'ar nric-
.,rra'b.ltai:r puscci, tlar s'ar lrlodncc 5i o svircniturir lirrtc tarer.
il3) Slilc e cuni'rscc cc rurrEr clc g1t'rntc inscmniziL caliltrul unci
'riici, calculr-rl este ldrrtr. lcs:rc <lc licut. Sc mEsdlii c:iact cliirmc-
:iLrl ; clin accsthmdsurirtiirc sc scatlc mai intEi un milimetru pcn-
::r: spatiul gol cc sc lasiin-rlrlejurrrl glrntului, si c;rlc sc nllfilcscc
-.,:tr/ /tttiecttht/tr,/; accslit dilcrcltir se intloriucc in formuia ur-
,ilLil r': 1i5. X- -;;
li-
; il'L)110sul opr:riLtirinei indici culnl ulontului. t\prii
;.
::l limint'clc ciLt iL intltrrlti tLccst lcsult;-Lt pri:t 1.1.,351, cat'c in-
-, nrrriziL iJr-eutittca spccilrcir a 111rirllru1ui. si sc ohtine in granrr'
..-, utatca glrintului.
T
42 MANUALUL vtNIroaur,ur. paBTEA t.
<tdte ci ac6st5 indicatiune nu este nici-odat5 cu totul

nexactS, vom primi'o 6ns6, ne-frind trebuinl5 lntruac6sta
ude o precisiune rigurdsd. Prin urmare:
Calibrul
24 al cirul gl. trebue laavea camEsuri
si cintf,rdsc[ . 29 gr. 39 de aiice. . 27 gr. 18
2222>2529>66
20 24,4i 32>63
18 2i,19 i16"25
t6 30 >l:9 40> 78
7434>9646>i1
1.'.2 40 > 79 54 > :J8
D'Houdetot dice, ca regul5 general5, oc5, pentru ori-ce

(calibru si pentru ori-ce fel de aiice, se p6te pune o can-
"titate de iarbl egal5 cu a opta parte din greutatea
uplumbului, adicX: pentru calibrele de la 28 p6n6 la 20
ualice: 32 grame; iarbX: 4 grame:- pentru calibrele de
,.1a 20 p6nB la 14, alice: 39 grame: iarb5: 5 grame;-
(pentru calibrele de la 14 p6n6 1a 8, alice: 46 grame;
,,iarb5: 6 grame.
"Acestea sunt inc5rc5turile cele mai tari ce se pot in-
utrebuinta; voi ar6ta si pe ceie mai slabe, prevenind 6ns6
uci ac6sti diferin!5 result5 maY mult din greutatea pu-
.sceY de cAt din calibru.
DESPRE PU$Ctr 43
:otul
c6sta
IARBA ALICE
-I 55 grane (graint:1 (2 gr. 8 ctg.)l 23 grame si.

3 I
,
lZ-, o 3!+ "
4s unxii (.oncc)
cu virf
65'3>)lJ,l3t).5>1,3 :t llto,5 " 1
70 > 3 > 7 , 134,3 ' 1 , '/.

L6l7s , 3 'e , lst ' I '1,
4f8o - 4>2,140,9 | ".',
21 90 , 4 ; , 145,7 I ,
I/
L.'z
Lionce de Curel se exprimi in modul urm5tor: (O

-t
l-ce
<,pusc5 nu trebue nicl-odatX sX fie incXrcatl prea mult.
.M6sura de iarbX care nu este in proporliune cu calibrul
*pdte sX fie pericul6sd, $i, in ori-ce cas, ea smintesce
an-
(exactitudinea lovirei, sari produce o svacniturX f6rte
riea ,.tare. Trebue dar plstrat5 o proporliune lntre iarbX si
2o ."alice. Experienla dovedesce ctr greutatea ierbei trebue
de ., sX fie apr6pe a
{ecea parte din greutatea glonlulul :
.asa dar, la calibrul 16, in care glonful trage L unciX,
. sail 30 grarre, m6sura de iarbX va fi aprdpe de 3 grame,
. dar greutatea glonfuluY uneY pu;ci fiind mai mic de cAt
ir- . aceia a cdtitimei de alice care este necesariX spre a
"coprinde v€natul, mEsura de iarbl va fi obicinuit de 3

llt
,ll -
- grame 5 decigrame, si de 4 grame, in timp de iarnd
. safi pe vreme umed5. Acdsta fiind regula general5, ea
.cste €nsd supus5la exceptiuni fdrte extraordinare. Am
. avut o pusc5 calibru 16 costAnd francY 350, care bXtea
I
ll uA-\u.!t,t,iL yr..NiToHr. LLr. r,Allui,\ l.
. prea bine cu 2 gramc cle iarbS;6nst: cu 3, e;r proclucc;1.

(r s'",icnituri ldrte tare t'1'1.-
l]emeltnans r,lice pc scurt: r]lstc dc ncapirrat:i trebr,rinti
.nrai intdi, ca r,6r.ritorul si sc conlingi cun-i cI ir-rcir-
. cirtura catri si r,ariezc dripil ctrlibru. si apoi, ci misur:a
i,pcntru iarlt5, intru cit pi'ir.escc nL:lrintce si capacitatea
. ei. tr:ebnc si fie tot aceiasi care se intrebuintclzi si pentru
lrlunrb; aclici, in practici, trebuc si irnpartinr o liarti i2\

cle pluurb in atitca uirpluturi, cirti rnilinrctri are caliltr:ul
. pusce;. Spre e:rentplu, daca caliLl'ul este Nc-i. 16, ti.cbrrr.
. s:i faci clintr'o lirrrii de plumb 16 lorituri.
.Se obseni 6nsi c5, daca mdsula dc iarbi va fi ceva

. rrrai slabiL de cit a alicelor, cle r.or lrcrqe tnai str6ns.
. cl:rr pitrttnclerca lor va fi n.tzri n'riciL.
,Jlarhstnart dice ci , la calibru 16 r.ru trebuc sI cruti
.i;Lrba, liiri 0nsd de :r trece peste o unciii (28 gramel la
o incdrcituri. Daci c1nsi. r-ont rrrics,.rra accsti umpluturri
:.cu a opt.l palte dintr'6nsa, pusca va :rsr,drli de sigr_rr
.projectilul cu o nrai llarc plttero.
,llangeol enritc opiniunca lrrmit6rc: , Intre ?nclrciitura
'de iarbi si intre inclrczitr-rra de alice se afli douE cc-r-
:relatilrni: adic5, aceia a volumului, care este in raport
. de 1 la 1, sari r:ga1ir, si aceia a greutSfei, care este in
. r'apol't dc 1 la 8. Cu tdtc acc.stea, si cu trite ci iarba
:nu are o greutate sprccifici fixii, si c5, ltrin natura ei.
' compositiunea sa cste r-ariabili si suprisi 1a ir.rflnen!e
(1) r\utorul lLl sl)u1t(' ric. carl sistenri ela ilceil prrsci, Prcsuliui
cir a lbst cljn ccle ce sc nntplcair pc la gut'iL; cl'Lci sunl rie opurinne
cit 2 granrc r,lc iarbh nu \-or 1l tir:i-or.lati de ajuns )a o puscit cir-
lill'u 16 sistcnrir Lef iruchcu-x.
(2) [,ir,ra s:rir ]iuntul repre-sintir la)+ (lratruri.
t.
Inst,Rrt lusrri ,l;
t,t.pr-t.rc.lUcc;r .:rriinc. ccia-ce nu sc iltttlnplii cu plun'rbul ; dup:i ce s'a
ictemirrat \:aldrea neccsat':i a ierbei, trite schin-rb. ri1t:
r:.r trcbuin
tir 1c tnirire sari clc sc:iclere rr inciirciiturilor trebrrc si st,
r ca tnC;j,.. :rLc;i asupra plunrbului. Ili explic: tevY dr-. aceiasi hin-
r. e-:i ntr\.sLti:rr qiure si calibrr-r, ccr aprcipe aceleasi incirc.lturi cle iarbl
capacitatea .i, din contra) ele pot sh reclame ir.rc;ircituri de plumb
z:i .si pentru ,ie o grcutate cleoseltitrj.
-. c_t /itni i2,l
.r'c calibr.rrl
15, trc-bui, Tablou de tncdrcdturile cele mai usitate pentru fie-care
calibru.
|a fi ceta
.dl Sil.(]nS.
rrr'"'i're iart'd nru;uri de rri'o
C,\l.llJltUI. l f
I tr cn,r.te I tr crl.rrrr
llanre)
.
,.;i
rPtu tut.al
cr.uf
la
i
t- '),+
2'2
2,92
3,19 :o. /0
':lt'sir"ur
li) 30,59
1S :\ .1',) :14,4',2
arc.i turir I
1(! :l,qs
r i,lc CO_
1,1 4,2i-t 42.06
raport .+.7 E
I 1') 45,S9
:sie in
Io 5. (.15 5:i,5 4
L
i jar.ita I
ir.Si (r1.18
S
-a ci
:"tente
::ll)lli Ur.r lus, Nikita N. D. Wseuolol'skoy, cal'e a ficut multe

I ::; itt.l t 5r.t-l(lr I asupra a1'melor, propune m6surile urffrit6re:
"r t';t-
46 MANUALI]L Y8N^X,TORIII,UI. PARTS.A I.
Gr6utotea m6- Greutatea EE-

CALIBRUI, urel de elice h surel ds irtbi
grame lo graqe
t6 30,20 3.i9
l4 34,57 4.34
72 -5,02
39797
Am dat aci, asupra mdsurilor de iarbl si de alice,

opiniunile mai multor autorl, cari s'air ocupat f6rte a-
m6nunt de tot ce privesce armele si .i'6n5t6rea.
Acdsta €nsE nu trebue s5 opr6scX pe un v6ndtor de
a cundscg prin incercXrile fdcute de sinesi, m6surile ce
se cuvine puscei sale; cdci, cum am dis, ele vari6zd. tat-
d'a-una dupi calitatea armelor. Unele air trebuinttr de
o lnctrrclturd mai mare, altele de una mai mic5, cu t6te
ctr sunt de acelasi calibru.
Modul dar de a umplea pusca, adicX cantitatea de
iarb5 si de alice, este o chestiune f6rte contr:oversat5, gi
desbXtutd de toll autorii.
Unii suslin, cX este bine mai multtr iarbtr de cAt alice
duptr proverbul frances:
Beaucoup de poudre, peu de pl,rmb,
I\Iet du gibier dans la maison.
$i alfii sustin contrariul.

Un lucru 6nc5 de care nu lin s6md vdnXtoriY, este,
de ceia ce se pot numi temperamentul puscei, adicl
duptr cum se tnt€rnpl5 strfie compus ferul, cu care afi
fost fabricate tevileldac5 el este, mal iute sari mai m6le.
De aci provine, cH puscl de aceiasi calitate, si de acelasi
t
DESPRE iJU$o;, 47
calibl'rl) 1trl pot avea aceiasi incdrc5tur5. Acdsta se p6te

proba fdrte lesne. I)aca se vor lua patru pusci de la un
fabricant de acelasi calibru si pret, si daca se vor in-
circa cu o egali cantitate de iarbl si de alice, ele nu
ror da nici-una, un resultat egal, nici ca penetraliune, nici
ca imp5rtdla alicelor. Prin urmare, cu t6te cH sunt reguli
stabilite de cantitatea de iarbl gi de alice pentru fie-care
calibru, chestiunea de a nemeri umplutura la o pusc5,
este f6rte grea de resolvat.
e.
Ac6std cunoscintd, nu ne putem opri d'a o rnai repeta,
l-
nu se p6te obfine de cit numai cAnd dd cine-va fdrte
des la semn, p6nB ce singur 'si stabilesce in mod definitiv
e
n-rEsurile puscei cu care se serv5.
e
O pugcd se considertr ca bund gi bine incircatd daca,
fiind, spre exemplu, de calibrul 16, va duce intr'o c6li.
L-
de hArtie, la o distangn de 20 metri, 100 alice No. 6
lsistem frances), adic5, apr6pe jum6tate incXrcXtura, care t
tdt5. contine ca la 230 alicel la 4O de metri, trebue si

e
ii
ducd 27 alice, adici a opta parte. T6tI incirc5tura 6ns6
nu trebue sX fie r6spAnditX pe un spaliil mai mare de
cAt un metru pdtrat.
In privinta prafului de pusc5, r.om da cAte-va detaliuri
cari pot a nu fi de prisos.
In Englitera si ln Belgia, fabricarea prafului de pusctr
este permisi fie-cXruia; in Francia, Austria si Prusia, pre-
cum si la noi, ea este un monopol al Statului.
Iarba se compune din trei materii: silitrf,, sai nitratul
de potasium, pucidsd si cXrbuni de lemn. Dozele intre-
buintate sunt cele urmit6re: puciSsX, 12 p5rfi din 100;
c5rbuni, 13 pdrli din L00, si silitrS, 75 pirli din 100.
Cu cAt aceste trei materii sunt de prima calitate, si cu
,[8 \IA\lrALLrL Vit\A,IOIiIrt_t't. t_\Ii1E1 t.
c:rt sunt lnai t)ine lucr:Lte, cu atAt iarlta cste n.rai buni.
CliLncl vrea cinc-r.a sri incercc iat,ba, ,rai rilticinrrit {,
pLrnc in palrtri si . stt-ir;escr: cu clr:q.tnl : clrrca i,r-tcgresctr
tttlttta, o cr.rnsiclcrit clt-- calitate inlcr ior:r. ,\ccst r-nocl clir
lu o incclca cstc-- eresit; cici, apisinci nrai 1ar-c, iarba
neapirat nu pritc si r.csiste, si cle sigLrr r-:r inrregri palrr;r,
ttrai cu scntl c.i mai in tot-cl'a-tlta rriLna c,stc
ltutin asu
data. Un rnetod mai rretlerit cste de a intjnclc iarba
lre o
cirll cle hi.tizi allri si de iL-i da foc: clac:r este bnn:i, trc-
bue s:"r sc rLprindir inclatl si _q:i nu lasc pe hir:tie dc ci.t rr
patiL r,tu,dir si ce,usii; clc
'a fi d'. calitate infct.idri,
l)ata \.a fi n6g'r'i si hir:tia arsir. ScrnrLi thce si incerca_
rea ulrnitdrc: se prlnc_. ir.rtr-'rrn pah:rr cu ap.i putini iarbir,
claca se di cle loc a lu,cl, lrir-:yL a fais:L ,iuric c1,asu;,.,i
ca estc b**ir; la clin cor.rt'ii, estc d'. calitatc irrlericir-ir.
'Si t'ecem acum la stLrdi.l nr.cliirri de :r traoc clr Prsc.r!
asupra clrnia torl da ril.esi cari ltrincipii: nccstca vot.
1-rutea Ii, clecl, ztdese:r dt. iulos unui lunirtor, care nu clc.
rnult a luat pusca in r-rrAnii.
Grcsclelc cc cornite lttai allesce uu incclrtrtor sr1ltt, pe
clc o partc cii se grirbcscc ;r1c,n 11rlt a tragc, si pe clc
rtl1e. ci tla t,,1 -rl a-rrnrt pr.t.lL
.l,,s.
J.ntr'adcr-dr, ca si tragir cit-re-r,a binc- cLr pLlsca, trebue
si.. aibir sirngc rcce, si"l 11u se pripesci, si tic binc s6ma
clc tlistant:i, iar degetul ce sc alli pe trigaciir sir fic ir.r
artnoni:i cu ochiul, aclicir sL nu nite r.0nir.torlil cir clege-
tul trclrue s;i se iea c1r_rpir ochiir, si nu ochiul ciupi Jc_
ger. Asemenea, mai t<_rti irrccp:itorii trag
1;t.r:a jos; ci uitiL
crr-r ci"r alicele, conlornt lcgilor. gr.cntiitei, sc cobciri ir.r
tot-d'a-urra ccva mai jtls clc- linia clrdpt.I. l)e sigur ei
u'ar e'rc.si asiL cles, claca 'si-:rr aclucc amintc szi .cltcscr-r
DF,SPEE PU:iCi 49
irr tot-d'a-una dinaintea l'enatului ce trece d'a curmezi-

r) sul si pe cl'asupra celui ce fuge drcpt lnainte.
llulli r.dn5tori 'si inchipuesc ce, in momentul ciLnd ari
1,. pus degetul pe trigaciir, alicele ai si ajuns la !int:i. A-
: 1,, iL cista 6nsE este o mare er6re. Cit este de mic spaliul de
'l t. timp intrc aceste douF mornentc, el 6nsir tot existS, si
.:.i in acel interval r,enatul s';t si dell.lrtat cu tirc-care dis-
-r
()
tanti.
S'a calculat ci la distanl:i de 36 metri dcciinarea ali-
:: ,)
cclor este cle 10 centirnetri, iar la 55 metri, de 20 cen-
. al. timctri.
V6ntu1 are si d6nsu1 o marc influenti asupra bdttrici
' ,,:r
unei pusci. Despre ac6si.a sc pdte convinge cine-r'a in-
: :-it cercAndu-se a da la semn cand bate v€ntul; atunci se
:-at.
r.a incrcdinta c[ loviturilc se abat pulin de ia linia clrepti.
. l:L Cind ar li cu putinli c:r aliceie s;i ajungX la tintzi chiar
',,1'
in momcntul cind s'a atins trlq'aciul, atunci negresit c:1
:L'
s'ar cornite putine greseli ; Onsd ac6sta nu cstc posibil,
cicY, pe de o parte trcbue calculatl declinarea alicelor,
:r' iar pe der alta, nu sc p6te a nu se line s6mii de dis-
tanta ce a stribitut pasirrea, de la tnornentul cAnd s'a
pus in rniscarrt triigacir"rl p0ni la acela in care air ajuns'r-r
alicelc. Spre exemplu: fasanii, la o distanti de 38 n-retri,
'tt:i
se inalti cu 36 pOni: la 45 centimetri in tirnpul carc trece
.:. de la punerea dcgetului la trigacifi p€nE la sosirea ali-
:- celor asupra 1or; prin tlrmaret, daca nu se va tine semi
t- cle iut6la sborului 1or, centrul incirciturci va ajunge tot-
d'a-una mai jos de cit v6natu1.
::: Acclas calcul se aplici gi potirnichilor.
In contra acestor principii s'ar putea dice, ci vdnatul
l:i c:rde adeselr si chiar ochind tlrcpt in el; dar rEsprtnsul
50 IIANUALUL vtNIroRULUi, PAhrEa I.
este f6rte lesne, de vreme ce singura causi a acestei in-

tdmplSri este c5 v6natul a fost prea apr6pe, cici este cu
neputin!5 a contesta c5, dupi o distanfX dre'care, ali-
cele air neap6rat sI se cob6re mai jos de ci.t linia dup5
care air fost pornite.
Ca si p6t5 cine-va calcula indati distanta, trebue o
practici de mai mult timp. Sunt unii v6nitori cari dair
dup5. r,6nat la ori-ce distan!5; se inlelege cI f6rte rar
nemeresc. Sunt al1ii cari povestesc minuni nepomenite
despre o pugci care avea o b5tae extraordinarX. Lo-
viturile, bine inteles, ce a ficut, nu s'a[ int6mplat de cit
lui, si nici-odati altuia. Asa de exemplu, a ucide o po-
tArnichii la 80 de metri, sat'r un iepure 1a una suti si
ceva de metri. N{ai tot-d'a-una se pune si o fracfiune,
adicl 4 sail 7 metri, cici pentru un fapt asa de important,
exactitudinea este neapErat trebuinci6sS. Obicinuit, daca
sunt adunali 1a un loc rnai mul1i v6n5tori de felul acesta,
nu se p6te si nu $ici irnediat altul cI e1 a avut o pusci
si mai grozavX. N'am trebuintl de a repeta, cI din t6te
aceste povesti, d'abia o mici parte trebue credutS, cici
lovitura la sigur, nu trece nici-odati peste distanla obici-
nuit5, si ori-ce loviturd maY depXrtatS, este nurnai o
simplX int6mplare.
I-a v6nit6re sunt trei distante: lovirea dr6ptX, distanla
micd, si distanta mare.
Lovirea dr6ptI este distanta la care se trage fIrI a
line in s6mi nici deviarea alicelor, nici sborul pas6rei;
ea este ca la 22 metri.
Distanta micX, ceva mai departe de cit lovirea dr6pti,
este de la 22 metr\ lnainte; 6nsE ori-ce lovituri mai de-
pirtatl de cAt 36 rnetri este distanli mar:e.
DESPhl, PU$CI" it1
lcestei in- Cu o pusci bine incircati si ochind dup.i reguld, o

ici este cu potirnichiS trebne s:i car]5 tot-d'a-una la o clistantl de
"care, a1i- 36 metri: se p6te da si mai departe,6nsd 45 de metri
Iinia dupi este maximum distantei la care un vdnitor pdtc lovi la
sigur. llai departe el este expus a gresi.
trebue o N'Iai estc de obserr,at ci r,6natul care sb<irI depit-
cari dair tAndu-sc in linii drdpti nu cade asa lesne ca cel care
fdrte rar trccc d'a curmezisul, chiar si de l'ar atinge o marc parte
tpomenite din alice. Causa se explicir frjrtc usor. Cind r,6natul trecc
narei. Lo- d'a curmczisul, alicele lor,csc un corp rcsistent, fiind-ci
rlat de c?rt o putere rrine in fata unei alte puter-i, de treme ce pa-
:ide o po- s6rca sbdrX spre alice, pe carc le intilnesce in sens per-
,a sutl si pendicular. ln casul d'ai doilea 6nsi: se petrece o lupti
lractiune, dc iutcilir intrc pas6re si alicc: cu tdtc c:i incircitura
important, coprir.rde tot corpul pasllrcY, puterea loviturei sczrde fdrtc
nuit, daca rnult, fiind-ci ambelc puteri, adici sborul si alicele, merg
lul acesta, irr acciasi direcgiune, gi prin u1'1na1'e, alicele nu pot sd
Lrto pusci p:itrunql:i Lrinc in corpul pasdrei.
i din t6te CAncl clai intr'un r'6nat care trccc d'a curmezisul, adictr
duti, cici din drdpta in stiinga, sair 't'ice-'t,crsa, trcbuc si ochesci
nga obici- la cap; 6ns6, la o distanlzi de 36 mctri, ochirea trebue
numai cr dirigiati, dupi-curn estc si iut6la sborului, cu 12 saft 20
centimetri rnai departe. Asemenea, lucrul ce-l mai irnportar.rt
a. distanta cirnd ochesci r.6natul, trebuc-- si-1 urmdresci cu ldva puscei
ftir5. 6ns5 a tc opri din acist[ miscarc cAnd pui degetul
rge Iara a pc trigaciir; cici procedAnd alt-fel alicele vor trecc' de
rl pasErei; sigur sair dedesuptul r,Onatului, sari in urma lui.
Se intelegc c[ accst ca1cu1 nu e-stc absolut matematic
ea drcptS, si nici nu plctindem cd dAnd cine-va numai cu 5 cen-
ra mai de- timetri, sprLr cxemplu, dinaintea r.6natu1ui, nu se va in-
tdmpla si-l ucidir. Ptite cine-va ochi cLr succ(-'s nrai rnult
h2 I{AI{UAI,UL Y6NI.TORULUI. PARTEA I.
safi maY putin inainte, totul ester €nsE ca principiul sI

se tini in s6rnti si si nu se p6rd5 din vr:clcrc-
Daca vdnatul sc sc6li d'aprdpe, de la picior, cum se
dice, 1as5-l si se depdrteze, nu te gribi si ochesce tclt
dinaintea lui. Ast-fel nu-ti va sc5pa.
Numai la distantit mici p6te cine-va s[ fie incredintat
ctr dd la sigurl la o depirtare mai mare, chiar l'6n.ltorii
cei buni se intdmpli sI gres6scX, cici nici-odati inc5r-
cXturile nu se asdm6ni una cu altzr.
La o distanti marc se p6te socoti c5' r'AnItorul ce1
dibaciir ale sir nemcrdscit o dati in trei lovituri, ;i une-
ori chiar rnai pufir-r, claca va da mai departe de 45 mctri.
Sprc a se convinge de ac6sta, n'are cinc-r'a de cAt sI
tragtr la semn intr'o hArtii mare, si va vedea, dtipi-cum
sunt impristiate-' alicele, pdn6 la ce punct pirtc: pasErea
si scapc firit de a fi atinsi, chiar atunci cAnd r'6nltorr-rl
va fi ochit f6rte binc.
O alti causi facc p() un inccpEtor si dea rlai adese
rdu cu pusca, este, fiinci-ci cl mai tot-d'a-una se gri-
besce si trage sait pr6 iute sair pr6 terdiu. l\Iai nici-
oclati cl nu nemerescc r'6natul carc trecc d'a curmezisul
fiind-cd ocheste tot-d'a-una intr'6t.rsu1, si nu dinaintea 1ui.
In generc el nu ucide de cAt pe ce1 care pldci drept
inainte; 6nsE, chiar si pc acela, ;itunci numai cAnd sc afl5
la o distanlI micir.
Asemenea nu scie sX caute vdnatul ; si, d;rcir din in-
t6mplare acesta cade, dI nivali si se intrece cu canele
care s5'l apuce mai cur0nd, se vaitd mereu cI numai cl
nu glsesce nimic, pretinde cI cei-laiti impusc;i fiind-ci
air noroc, sair dice ci cartusele nu'i sunt bune, ori ci
alicele sunt cAnd irrea mari, cAncl prea mici'
DESPEE PU$C.I, 53
AdevErul 6nsE este ci nu are experienta cerutS, nici
nu posed5 principiile flri de carY nu pdte cine-va si
ajungi a da bine cu pusca.
Sunt 6nc5 si pers6ne nerv6se, cari simt in sine o emo-
tiune ce nu o pot stdpini, rnai cu s6m5 in momentul
cind vEd cAnele cI ste) safi cAncl se scdi5 venatul firX
de veste. Asemeni r.dnXtori de nu se vor sili a lnyinge
acea emotiune, nici-odat5 nu vor isbuti a da bine. Cu
t6te acestea, este de observat ci ei rr6n6zi cu ceva maY
mulf succes cind sunt singuri, fiind-c5 presenta altor
tovarisi de v6nitdre 'i fac a deveni si mai nervosi.
Acestea sunt, pe scurt, notiunile ce trebue si aibi un
incepEtor.
Nu este 6nsE destul pentru un vdn5tor de a da nu-
mai cu pusca, qi chiar de a da bine; el mai trebue sI
aibi si alte cunoscinte absolut necesare. Trebue si cu-
n5scd terenul ce convine fie-c5rui v6nat, si linX sdmi
de timp, de ses6ne, si cundscl obiceiurile fie-cirui v6nat,
si in ce rnod el se ap6r5, atAt de cAne, cAt si de
r,6nitclr. Sunt multi, cari, neavdnd aceste cunoscinte,
nu pot merge singuri Ia v6natdrel ei sunt sili;i tot-d'a-una
sI se duci in tovirdsiS. cu altul, c5ci n'ar sci incotro
s'o apuce, esind din oras. Cati 6nc5 sd addog5m, ci
p6te cui-va s5'i placd f6rte mult v6nitdrea; dar, ca sI
dea bine de la prima dr5, este un lucru cu totul im-
posibil. Numai experienfa ;i o practicX tndelungati
pot pduce un asemenea resuitat; spre a'l dobAndi 6nsE,
alt mijloc nu este de cAt a merge fdrte des la vdnXtdre,
si a umbla cAt se pdte mai mult: clcil trebue s5 re-
cundscerrr ca o axiomi a arteY r'6nXtoresci, faptui cX,
51 TTANUALUL vENIt,oRULrir, r,AlrrEA t.
lntre doi r,dnXtori cic o putere egal;i, cel carc scie s.l
umble rnai bine, r.a impusca tot-d'a-una mai mult.
Sunt €nsE v6nitori c:u:i cred ci rnergind dc trei ot.i
pe an 1a r,6nitdrc, air si t<ite ca1it51i1e si cunoscintcle
cerutc. I-,i se cred superiori tutulor, cunosc tdte felurile
de r,6nitori, chiar si pe acelea pe cari nu le-air fdcut nici
odatS; prctind ch nirneni n'are cini dresafi ca ai 1,.rr, si
in fine ci nici-odati n'atr gresit o lol'ituri.
I-ucrul 6nsi cel maY supEr:itor) este cAnd ai nenoro-
cirea si fii tovariis cu un asemenca soiir dc v6nXtor:
alergi in t6tc pdrlilc, sperie r.6natul, urr-rbld inaintea
ta, trage la ori-ce distanfi, si, daca se intAmpli sI clay
impreuni cu e1 intr'un t,enat, snstine ci el a impuscatl
lntr'aclcr,iir -sunt si r,Onitori cari trag in perfcctiune, firri
a |ine siuri cle o teoriX cire-carc sair dc regulele sta-
bilite. Ac6sta estc absolut uu talent natr.Lral, si dac;r 'i
intrebY s5'ti spuni, cum lac pontl.Lt a da binc, ei nu p<_rt
rEspunde, cici dair intr'un ntod instinctiv, cc) nu se pdtt_-
explica. Si nu se credi ensi ci acest dar natural se
vede adeseai este din contrzr o c-rceptiunc ldrte rari, si
cea mai marc parte din v6nitori, care nu fac un studiir
si o practicl indelungat5, nici-oclati nu lor par.veni a
da bine, nici chiar binisor.
Lin autor, De1'eur, a pus in r:ersuri urmirtrjrele povefe
fcirte nemerite, pe cari le irnplrtXsim tinerilor r,6nitori,
siguri fiind ci le r,or face plIcer:e, si le r,or fi de folos:
Arrant de li:rmcr lcs ycru-x

Prends soin ch lcs ouvrir tous clcur
l,a lrerclrix s cnvolc en montant;

Tlrc clcssous portr arrir,e:: dcvant.
DESPBE PU$CI il,)
iaie s:i Si l'oiseau loncc, dchecl
Ou tire avant Ie bcc.
-ei ot'l Du tir en plan rapidc
:r ntcle Ll'est le pied qui ddcide.
'eluriIe
(iarc au picd clc derribre:
ut nici S il glis:ail rit.rr a lairr.
1,-,t, si
l,c premier allons .r,itcl
Lc sccond tout r1e suite.
--n' )t'O-
letrrf :
Si l'oiseau monte en flLche
Tire hitut. mais ddpdchc.
:t ntea
;:: riai La pcrclrix tourne-t-cllei
:scat l Tiro dcssous son ai1c.
'. lari. Ilaut la caille, ou rien i faile,
' :ta- Le clessous c'est 1;t tcrrc.
: â i
Pour un croisd j'attencls tn couchc
't Pt''t Ou'une perdrix ;\ i'autre touche.
'P'itt:
':1 se
\ allt'z l,as tirtr sur )e mut";
11 vous rendra le coup, c'cst siir.
,:a. Si
:'rd iir _!c jqurre tirc

::ti Quand le vieux mire,.
a
Prends gardc au clieu cle la lumiLre:
I1 ar,eugle autant c1u'il eclairc.
,,',-c tc
::,J f i, Si tu tires la queuc (Fasanui)
,1rr. :
II a fait unc lieue.
-(ur terre jamais bas,
Pas mdme i quinze pas.
Dans les marais ltr,e les Lrras,

Si tu ne veu-r tirer trop bas.
5t) UANUALUL YENJTTORULUI. PAETE.{ I.
Un plomb sur un caillou

I3ondit je ne sais oir.
Le lii:r,re saute, tire au boucl,

Itt fais qu'i1 sautc sur ton Plomb.
Lilvre blottl fait matelas:
Lc plomb frapPe et nc Perce fras.
Jeter son couP tlerribre soi
N'a pas de rLgle ni de 1oi.
Jamais ne tirc dans le bois

Sans v rcgarder ir cleux fois-
Pour toutes soit dit une fois:

TJaussez 1cs armes dans le bois.
Pour sauter tu dcsarmcras,
Ou quelclue jour tu nous tLlcras.
Change clc couche, ou marche, ou saute,
Double ton coup et non ta faute.
Rentrcz, si mon conscil vous guider,
Le catnicr p1cin, le fusil viclc,
PARTEA II
DESPRE cauB
: "r:c.
5q I. Calitl(ile gi rasele cAnilor de v€nitdre: -- \'€nitdrea cu
prepelicarul si pliccriic ei. Vdndtorilc cu colrc_ri si cu hf,taii.
-
cunoscintcle si apleciLrilc trcrruinciciscr rrdnitorului.- Lralitetilc ci-
nelui.
-Rascle cle cAni prcpelicari sj car-actereic 1or: -.Bractt/,__
-[ilaniolu/,-*(]ri.lbtut/,-?ohtetz/, -Setent/,--Relrit-trtt/,_lJotlte_
/izl.- :\legerca si cr'esco-ea cinilor.. Importanta gcneratiunei 1a
-
cini.
- Imp;"Lrfirea educatiunci ci.nilor in tcorii (cclucatiunea in
cas5.) gi in practicf, (cclLrcatiunca la cirnp).
V6nitdrea cca mai pldcut5, pre cAt este peullis a emite

o opiniltne, este,fdri indoialir, cea cll c/inclc care se chia,ri
!re!elicar.
A r.edea cum cArrele se intrece la sciinti ;i la inte_
lepciune cu v6natul, a studia ;rpuciturile acestuia,,*mii_
llrcele ce el intrebuirrt6zl sprc. a se apEra, si putinia ce
ale dc a scipa cu viatl; a cA.rmui pe cene, a,si_l in_
susi si a'si cornbina rniscir:ilc clupii ale iui, precunt ar
tirce doi cXpit:rni aliafi; apoi a prii.eghia inarnicul. pen_
--r,r- "*---.
D8 NIANUALLL Tf]NtrTONI-;LUI. IARTEA II.
tru ca nu clttn-\'a sX fii amigit de cl6nsu1, si a sta tot

gata spre a da lor,irea de nrdrte, cind a sosit tnottren-
tul ccl rlai priincios, izLtir tcttesirn{iri1c, t<itc orijile, tote
emotiunile cari fac ca vdn5tcirea cll prepclicartll si fic'
cu neaserr6nare cea rnai plicuti si cca mai dcsfit5tcirc.
Estc cea rnai plircuti, si cca nlai atrigdtdre, ftind-ci
c1i v6ndtorulr"Li ocasii-rnea de a'si desvolta tcite facultdfilc.
V6nStdrrea cu prepelicarul cere:
10 Celc mai multe cunciscintc, hincl-ci trcbuc si cu-
nosci ;rc clc rost tdter obicciulilc r'6natuluY, tcrct.tul, in-
fluentele attnosfericc, si arta c1c a conducc ciincle.
2(' Cca nxri ntarc dibirciir la trars, fiincl-ci1 r'6n.1toru1 tre-
bne si nu fie nici-odati surprins, sX calculeze liri grc'
sal:i lovitura, ;i si int0rnpir-re tcite Llventlialitililc cari pot
pror.eni din causii puscei. Cu altc cr,tvintc el trebue si
scie si tragl in ori-cc positinne, inainte, itlapoi, in sus.
in jos, intorcCndu-se repedc indirit, sair invirtinclu sc:
in 1oc pc dr6pta, ccca-ce cste frirte grcir.
30 Sir pc"rsede o siguranti dt--sivtrsiti la ochir:e, sange
recc deplin, ;i s:i'1i pcitiL da binc scma dc ori-ce ilusir-rne
opticl a distanfelor.
,10 In fine si fie impins cle o ;rdevi-'ratit pasiunc; si
aibi darul r,tn5toriei din nascere si o sinitatc perfectS.

fi6 r:$nator: mediocru pdtc sI figureze cite-odati in
mod fcirte ar.antagios la o r'6nitdre cu copoi, daca mai
cu sdnrii 'l va ajuta ceva si norocul, pc citi vreme 1a
v0ndtdrea cu'prepelicarul. pdncl intr'o ori se vede de ce
este capabil.
V6nit<jrea cu copoii nu presinti cAtusi cle pulin aceste
rnultumiri variate, acest intcres necontenit, rnai int6i ci
nu se pdte face asa de des, cer6nd un personal si cr
llESIrn.E CriNE 51)
haitl pe care nu toti si-le pot procura ln ori-ce mo-

ment, si apoi, precum se practicir la noi, adici in mo-
clul cel mai prirnitir,, ea este departe de a intruni i-elu-
ritele pldceri cu cari air sciut s'o inzestreze r,6nitcirii dc
prin alte tdri, dindu'i o desvoltare cu totul nccunoscuti
la noi.
Ilste asemenea de prisos c1e a vorbi de v6nitcirea cu
bitaiS, care der,ine rlin ce in cc maY pufin interesanti,
di: cAnd a dispirut de 1a noi i 6natul cel rnare. Acunr
acesti vdnitrjre nu mai are lrici-un merit din punctul
c1e r,edcre al arteY cineg-etice, si estc rrai mult L1n pre-
text de intrunire si de petrecere.
N'are nici un merit: ceci, precu1l1 scirn, v6n5torul sti
rn 1oc, altii gonesc vinatul spre el, si nu cste nici-cr
:niestrii cl'a ucide un biet iepure,--cici, 1a noi, fcirte rar
este ocasiunea d'a da 1a bltii ir"r alt soiil de r,6nat, ---
care vine de sc: oprcsce zipicit inaintea puscei (1t.
Cu tdte acestea sunt perscinc cirora Ie place mai cu
,:leosebirc acest fel de r.6nitrire, dar, drcptul 1ui Dunr-
necleir, acelea nicY nu prea merg la alte v6nItori. l):rca
,,'otn cerccta causa principald a acestci perferinte, estc ci
rlc nu pot impusca de cit in rnodul acesta, si, near'6nd
:n destul pasiunea pentl'rl r.6ndt6re, nu se pot hotiri a
:.abda ostenelele ce presintS r,0nXtdrea cu canele.
C:r sI devind cine-r.zr un bun venitor, si ca sI dea
rine in sbor, trebue multe si firrte rnulte conditiuni.,Cea
: antEi, precum am nrai dis, este de a merge fcirte des
t1 Trebue OnsE si spunem ci i:r Nlrlrlova rrirn:rtul cel mare s'ir.

.lstrat mai bine clclcit in lluntenia In multe localitirli, ;rcolo. st:
..isesc cipridre ;i mistreti.
-
6t) \IANUALUL V]iN;,TOBULUI. PABTEA II.
la vdntrtdre, c{cY, firl practicS, nu se p6te dobAndi nici

deprinderea, nici cunoscintele trebuincidse. Apoi 6ncd
trebue cine-r,a si umble fdrte mult, 6nsE si scie a um-
bla; adic5, cAnd ajunge intr'o localitate, sI recundsci
unde trebue si caute, sI tind in s6m5 vdntul care bate,
timpul ce este, ora la care cauti, obiceiurile v6natuluY, si,
6nci o dati o mai repet, trebue sX fie neobosit.
Nu este de ajuns s5 {ici cine-va: nvoifi si v6nez, ; tre-
bue pentru ac6sta si aibX in sine gustul, pasiunea, ln-
t
tr'un cuvdnt, focul sacru al artei.
AdevEratul v6ndtor, nu r.6niz5 ca sI imiteteze
pentru eI v6ndtorea este o atractiunc pasionatX.
Sciinla vdn5t6rei nu se invati nicY lntr'un an, nici in
doi, si, mai a1es, ea nlr se capEt5 de la coltr"rl vetrei sair de
pe saltea. Ca s'o dobAndesci, trebue sX nu'ti fie t6m5
nici de pi6e, nici de slot5, nici de ger, nici de arsita sd-
reluY; trebue si scii a cXlca fdrl frici prin api, si si
nu te feresci nici de trocn5, nici de unghisdrS; apoi
iar nu este indestul ca si scii si dcosebesci o potArnichi5
dintr'o prepelit5, trebue 6ncd s5, cunosci pe ce fel de
vrerne si la ce 6re st5 potArnichia in tuf5, ori pe mar-
ginea pSdurei, orY pe cAmpiX ; tot asa pentru prepelile
si pentru ori-ce alt venat.
Acestea sunt calititile si cunoscintele ce trebue si aibi
cel care voesce a v6na. Daca se simte cine.va cu 6re-care
dispositiuni, daca are in sine destulS pasiune spre a
face o practicl indelungatS, atunci se pdte in adever
folosi de ceia-ce am {is pdn'aci; iar daca, din contrS,
are numai de gAnd sI iea pugca in mAni de dou6 sail
trei ori pe an, atunci mai bine si s6{5 linistit acasX, si
DESPRE C.{]iIi 111
ndi nici '1 asigurdm

-: nLl'si mai dea nici acdsti ostendld, clci ci
ci 6ncd
a utn- : r'a isbuti nici-odati a da bine cu pusca.
undsci Si vorbim acutn si de indispensabilul tovarls al unui
e ::Litor.
bate,
ului, si, La expositiunea de cini din anul 1863, in Paris, cu
.lcjul clistribuirei recompenselor, D-nui de Quatrdages,
I tre-
lumitul profesol- de istorii naturall a pronunfat un
.curs din care extragem cele urmit6re :
:a, in-
lldrimea si puterea trupului, eleganta formelor, t6te
3 Illtt I ;
:alitdlilc extericire, nu sunt tot ce cste mai nobil intr'tr
.rntir insuflefitX. Perfecliunea unui anirnal depinde gi de
:ci in , pcrfectiunea simlimentelor luY. Cu clt c1 este mai
aLr dc
'r:ins, cu cAt animalul arc facultirli li indemniri mai
tcnri :rriatc, cu atit mai mai .mult e1 se pdtc pune ln ra-
' ,rt cL1 cele 1'alte fiinter aie universultii. lar cind acel
.1 5()-
- :.r.rtim0nt al lui esto perfict si din ceie rnai nrlbile, cind
si si
apoi . lte sir fie si perlectionat prin educatiunc, atunci aui-
':::L1ui meriti in adevEr ca sir intrc in societatea omului.
:cliii
lde ,- scie sI imparti cu acesta gindurile lui, veghiaz[ a-
11ar-
--pri-i, 'i ajuti, 'l apdrl, 'l iubesce; scic, prin servicii
' ntinuc, printr'o iubirc necurmatS, si'si atragi inima
eli1e
-:.ipirnului s6ir, si din tiran, e1 '1 preface in protcctor.
arbi Pricepefi, Dornnilor, ci este vorba despre cine'.
larc \'.r sc p6te adzioga nimic la ac6st5 eloquenti difini-
' .:'e. In adevlr, in t6te pirtile lumei, si la ori-ce epcrcd,
la
\-af -:'nl lntre cAne si om o legltur5 cu totul cliferiti dc
'.r: care existi intre el si cele I'alte animale.
:i-e,
raI :l'.rul si 6ia sunt supuse voinfci salc; dar afecliunea
.si
- .:ste personali, si cu totul repurtati asupra progeni-
- : 1or. Obicinuit, ei ntt cunosc de cAt pe cel ce le di
.:.i. Calul irnparte pliiccr:ile n6stre. si ciind se intrece
ti2 TIANTTALITL vBNiToRUL{rI. pAR,rriA rI.
cu altul, se vede intr'dnsul o eurr,rlafiunc care '1 face sti

se sil6sci a intrcce pe rivalul siir; 6nsi inteligenta lui
nu merge mai cleparte, si, ca t<ite anirlalele, cl nu sc
bucuri de presenla ornului dc cirt atunci cArid 'i aduce
de mAncarc.
Numai cinele are c-r afecfiune neintercsatd; el este sin-
eurul animal carc inlclegc dorintele omului, care se su-

'
pune r.oios la 1ui si care sc identificir ca d0nsul
ca un adt'r'irat",ointa
arrric.
Negresit cir cele spuse pdn'aci despre cAne se aplici
la tdte ',,arietdtile acestei rase de anirraie; scopul no-
stru 6nsd, fiind nun-rai de a rrorbi despre cine intru cAt
el serr,5 omului ca tor,ar5$ de r,6nXt<ire, ne vorlr miirgini
in aceste puline gcneralitdti rnai sus cnumErate si vom
vorbi acurn special dcspre cinii de v6nit(rre.
Fiind-cd Ansc":. precum am tnai spus, vOnirtdlea cu c()-
poii ca sii ci facX cine-r,a dupi tdti reglll.r gi in tdtri
perfcctiunea eY, cler,ine fdrte costitr'rrc, si prin urmare
se reducc la o petreccrc pL. carc nu-si o p6te procura
fie-carc, r.om restringe observatiunile si por.efele din
acdsti carte numai intru ccia-ce prir.esce pe cAnele de
v0n[t<ire ce'i dicern prrl)t.licar si pe care un l,On:"rtor
si'l p<itc procura, ori-cAt de rnodesti 'i-ar fi positiur.rt--a.
Rasele prepelicarilor se pot impirli ir.r trt--i catesorii
principale: cirnii cu pdrul scurt, cir-rii cr-r pirr.rl lung, si
grilonii; pc lingi cari se pdte adHoga ccY numili borbeli,
sa:r cani;ii (pe nemtesce Pude/|.
Accste trei czrtcgot'ii coplind nenurni:ratc varictrlti dt:
cAni. Vom vorbi numai de cele in car.e rasa cste curati,
si le vonr pistra numelo ce 1e ciari francesii, fiind-cir
sunt mai ol-ricinuite si nrai l.rine cunriscute la noi.
I
DESPRE CANE 63
esa Bracul I/a tlracul cste rasa de prepelicari

/-)raque.1.
Iui -
-1, se vede nrai adesea.El arc pirrul scttrt, mai subtircr
lse 're cap si la urcchi dc cit pe trup; pe c6rna spinXrei'1
UCC lrc ccva mai gros, si sc sbirlesce cAnd animalul se ne-
:5jesce.
iin- *1,lai adesca bracui cauti cu t.rasul in jos, ceia-ce este
su- perdere de r,rente, cici revine pc urma r'6natu1ui
sul :,este care a maY trecut odati. Din toli prepelicarii, el
:ste 6ns:r cel care pIstr6z5 mai bine mirosul pe c5ldurile
CA :e1e mari.
O- Este bun pentru tdte r.6niitori1e, afari numai pentru
at :elc de balti, cici nu'i place si intre in api. Se p6te
1i :rr'6ta si la acdsta vdnIt6re, dar nici odatir nu o facc cu
t1 :liicelc.
Ii6rte rar :rre pErul cu totui negru sair alb, mai adc-
.:a este inse[rnat cu pete murgY indcsate pcste tot cor-
i :ul: alte ori 6nsi ele pdrti pliici rnari de ac6st.1 col6rc:
1 r- ci1p, pe urcchi, pe spinare si 1a solduri.
In Fralrcia sunt multe spccii de braci. Cea mai buni

Ite bracul Du/t4r, cu pi'rul alb arnestec;rt cu castaniir,
,si cultivati in pror.incia ltoitott, dc proprictarul al cir-
--ri numc'1 pcirti. llai estc si bracui Ficord, in deob-
-'{' mu1'g; bracr.rl l}ourboruts cste chiar din nascerc firir
,dir; bracul din Arufou estc alb cu portocaliir, sibracul
'-'n Nauart'a, alb cr-r pete castanii dcschise.
Epaniolul (tlipagacul).-- Epaniolul, cc se prctinde cir
- trage din Spani:r, arc pi:rul lung si mdlc ca m;itasa.
-'rn fire el cste f<irte blAnd, ascultitor; in genere mai
:c la trup de cit bracul, cauti maY apr6pc, intrl in
. .i crl rnare pl:iccre, dar nu rabdir la ci1c1ur5.
Grifonul (le Grill'on). Crifonul este o rasir ftirte dis-
ti4 IIANLIALUL vf,NIroRuLUI' PARTEA II'
tinctl, si nu se as6m6ni catr'rsi de putin cu cei-l'al1ipiepe-

licari. Pdrul lui este lung, clar stufos si aspru' Calitirtile
i
acestui cAne sunt l-drte mari, el r'6n6z5 tot

asa de bine
pe cAmp ca si in pidure, se bagir in miricini' intrl in
cele n.rai bune;
i,pa, ,ro- ostenesce lesne, arc un 11as din
eisf este f6rtc gleir dc a'l clresa' Nefiind in sd:n-r'I infi-
tisarea lui cea pulin p15cut5, nici-un soiir de
cAner nu lli
r.str-. mai bun dc cirt grifonul, atit in

privinla mirosului
cit si a intelligcnicil tlin nenorocire 6nsi: el se dres6ztr
cu lnare anevoint5, si t.r-rai ales f6rtc rar se gisesce
cie
.lul"l 'I ' '
o rasi necurciti.
Pointerul (/e Poirtter\.-Englcsii air un fcl de
brac pe
care 'l numesc Pairutet'. Ei air produs acist;i varietate
cur:cincl ogarul cu bracul si, clupir cite'va
generatiuni
llracul'
air obtinut o specil de cini, care sem'In'l tlrult cu
dar carc este mai suiit, caut[ cu nasul in sus' arc
pelea
muscuiatura mai pet'-
rurai sublirc, ochii mari si Qtlgosati,
f'ecti si rnirosul rnai bun: acesta este Pointertt'l'
cel
El este fdr.I nici-cl contestaliune cincle ar'0nd nasul
mii-pcifcct, cu concliliune 6ust1 dc a fi intrebuintat la
v6-
natul pentru carc a lost clresat' I)in ac6sti causi' un

deceptir'rni ne-
pointei aclus in alte ti:ri, prochicc adesca ,ll .^"ll-- 1"- -
bint-- sta-
asteptatc) in comparatiune cu reirutatia slt, asa c1e
biliti.
I-ucrul €ns6 se explici ftirte lesne' Noi cercm de
la
ori-ce r'6nat:
un cAne si posede acelcarsi calititi pentru
sI r'6neze tot aia de bine 1a cimp, in pirdure ;i la baltir'
pe cAnd Englesii air un cinc perrtru fie-care specii dt"
vdnitdrc. ,1,,
l)e lingi ercest mrltiv care ne face a nu acorda unui

pointer arlrrriratiunea ce 'i-se cuviltc^ trt:hue si sc tinir
in
.{ IiTEA Jr.
DESPRE C6.NE (i5
:t cLr ceiJ,alflpiepe-
{i .erli si clirn:r, carc spre exemplu la noi, este cu totul
aspr-u. Calititile
,lta de clima Argliei. Un cAne adus la uoi, nu pdte dar
za tot asa de bine ',istra trite calitirtile sale inainte d'a fi aclimatat. Asemenea
lltir:icini, intrl in
::e rar sii fie clrcsat dc a lace aport, calitate ce noi ce-
::n cele nrai bunc;
;nd in s6mi
.:n absolut de la cAne. Englesii av6nd 6nsd un mod cu
inl;i_ ' :Lrl cliferit de a r'6na, ci s'ar-i ne\roit si ari isbutit a pro-
s,riLi cle cAne nu
.-rct: utr cane cu mirosul cat se p6te mai subtire, cu o
:,:ilinfa mirosului
rr:i\-itatc neobositi, si lteste tclte acestea cu darul de a
:.1:rr el se dreseizi
-:e in perfecfiune. Pentru a facc aportul, Englesii ait un
:.: Se gSSeSCe CIe .ebit lel de cAne, pe care 'l numesc Retrie'"'er.
Seterul (le Setler).- Scterul se presinti ca o varietate
:: iel de brac pe . cpaniolului. Ei estc 6nsb mai sublire si rnai clegant la
::t,jsti r-arietate :up de cit acesta ; arc pErul rnai fin si mai m6le. Co-
..1,'a gcneratiuni
.,r'ca pErului diferi in tnai multe nuante; dar soiul sc-
a ::tult cu lrracul, -.'rilor celor negri cupetegalbcne roscate, si cari se nu-
:i susi arc pelea ''tese. ./,ord Gordott, este unul clin celc care a pistrat
-r.arura rnai per-
:rai binc rasa, si prin urtnare este cel mai stimat.
:
':lil-tt/. Seterr-rl ale r.nulti activitater o firc supusX si fdrte cre-
:,-,tnd nasul cel
:::buintat la v6-
-rncjrisi stipinului; el nu sc ostenesce curAnd si p<ite
'-:s:lj Jna tdte diua, dar se iufesce f6rte lcsne si trebue finut
causzy, un
-
:T rr-rultl strzisnici:i. Pentru vdnirtdrea de balti cl este
!.cL-lrtiuni ne_ ',.--rlect.
.r:: rle binc. sta_
Retriverul (le I?etrieuer). iinglesii, cari ar"r n.reritul de
-
se ocupa cu multi stirruin!:i ca si-i perfectioncze t'asele
. .:..rt.m de la
.:' animalc dc cari air trebuintir, ari isbutit a fornra si
. ,lt'i-cer \:6nat:
: -'lricr.erul. Acest cAr.re estc proclus prin curcirt'.r epani-
...: - .i 1x 5o11L,
ului cu cir.rele Terrc-uett'i:e. El r-ru scie sir caute, ci sade
. . s;recii de '
, spatele v0lr:itorului. si servi rrunrai spre a aduce vdnatul
:'rclut.
. tuflla unLli
-.
Barbetul (le Barbet). Balbetii sunt acci cAni albi cu
.. s,tirririn - Gc-'nnanii
' ..r'nl crct ca <iia, pc cari i nuntt:sce Pudc/. Se
{i6 lIA.\lrALI.rL YfNIroRuLUI' PARTEA lr'
pcite si cl€nsii clres:r la r'6t-titdrc, 6nsi ar'i putin miros si llll,i

ostenesc fcirte lesne. lii sc intrebuin!6zir mai cu s6m5 ca tl
sX sc6t5 r'0natul din ap5, unde c'i st'
hagi cu mare plircere'
Dupd ce trecurXm tn vedere leluritele specii de cAni li

unor conside-
{isi prepelicari, sd revenim acum asupra
rulirrni carl privesc in genere pe t6te aceste specii'
Cu t6t5 inteligenla ce posedX clnele, cu t6ti aplecarea
fir6sc5 ce e1 are cdtre vdnltdre, este totusi f6rte greu
ll
de a qXsi un cane bine dresat, si sunt pufini v6nltorii

cari isbutesc s5-si invete singurY cAnii' Ca si ajungl
cine-va ia acest resultat, trebue sX aibX o stXruintii fdri
de preget, o rdbdare neobositi cel pulin tn curs de un
an intreg. Dar, pentru v6nitor. este un lucru asa de ne-
apErat trebuincios de a avea un cAne bun, tn cAt, neso-
cotincl greutSlile pe cari le ar6tardm, fie-care ar trebui
s5'si impun5 rEbdarea cerutl si sI'si dea t6t5 osteneala
.i
spre a clobindi un asemenea tovar5s. Cu tdte acestea,

cei maY mulfi sunt siliti si cumpere cAnii 1or, si f6rte
rar se int0mplX ca si gXs6scd unul bun. La noi mai cu
s6mi, unde nu se afl5 6meni cu ac6st5 specialitate, pen-
tru care se cere multI rEbdare, ingrijire si inteligenfH,
lucrul este si mai anevoe de cit in alte pdrlY(l).
Mai toti vdnXtorii 6nsd se rnultumesc cu cAni, care nu-
mai cAne dresat nu se pdte rlumi. Ei ail 6nsd ;i preten-
tiunea ci cAne maY bun nu p6te fi. DacX te incerci a
,; ;;;; ."g."tot cf, Societatea v€nf,torilo. nu s'a preocupat

de ac6sti importanti chestiunc, procurAndu'si o pcreche de cAni
de rasl si aduc€nd mai cu sdmi un invEtitor din striinitate.
DESPAF) C.{,NE (J?
n n.riros si r spunt-. curn trebue sh fie un cAne bine clresat, '!i face
.t ,ijmi ca rrmltorul respuns: Lasi-md, clomnule, cu canii de care
: tr Placere. rni vorbescl; eu clt al meu inrpusc cit si dumneata.
Evident cX dupi asefflenea cuvinte, nu este alt cerra
de fdcut decAt de a tircea.
: c.le cini TreY facultitY sunt trebuincidse cAnelul: mirosul sai'r
- conside_ nasul bun, ascultarc si aplecare la v6nat,
rrecii. Cea d'Antdi este cea rnai important5. CAnd dal se ho-
ellecarea :iresce ciue-r,a a dresa €nsusi Lln cane, trebuc sX bage
,
'i rc e't.eu rinc de sem:i ca si capetc un cane ir cirui gr:neratiune
'.'initorii ri'i fie binc cunoscuti, adici sI scic dirr ce plrin{i este
:: :rjungd lescut; cici, dacii va nesocoti ac6st5 precautiune, se pdte
::ntir i.irir irirte bine intOmpla ca t(ite silintele si-i fie deserte.
..: (le Un E,ste un ce recunoscut cum ci la cini atit calitirtile
;r r-16 1g- :At si defcctele sunt transrnisibile. Asa dar, cirnd voescc
.1 .l['S(,- cinc-r.a s5"-si procure un cAne, trcbuc si:L cuncjscl nu
: lrr..bui rurnai pe tatil si pe muma lui, dar 6r.rcir si generatiunea
.ieneal;t :rcestora. F6rter des se vd'd cirtclc produc0nd cAni cari
a.IL...{tea, .canrirni cu cei dintr'o alti faccre, si se int6mpli iar, ca
> ltirte .1t: sd faci c5tei semEnAnd, ori cu proprii lor p5rinti,
: :irai cL.r ,rr-i cu ai plrtii birbdtesci. Ac6sti obscrvatiune trebue
:i'. p(,n- -iar luatir ftirte serios iu b:igare dc sdrnir.
-: g,'11 1;'i, P5rinlii cAnelui ce'l r,ei lua in dresarc, nu trebue s:i
:re nici rnai tincri clecAt optspl'ezr:cc luni. r.rici rrrai ntari
:1:L. lt ll- ic sdltte ani.
Cilelele nasc in tertrlen ck-. noud septi:mAni, adich 60
l.i: Ci a .ari 63 de dile.
Este f6rte greir de a sci cnrY trcbuesc opriti din toli
ciri,af
:iteii unei faccri, si cu t<ite cii se dic multe in aceistl
-r .ini :rrivinti, nimic nu cste sigur, si totul reutAne la un norclc.
Dupir piirereir Llnora, clte-'ii carY sdnreir.rii cu tatil air
tis IIANUALUL YENIroRULtll. ?Anflla lr.
calit5file ntutttei, si t'ice-versa. Allii ne inl'a!5 ca si de-

l,rirrtlm c5leii din locul unde 'i-a ascdat nluma lor, si
cred cir cel d'AntEi pe care ea 'l t'a aduce inapoi, acela va
fi cel urai bun. Dar cAnd se fac mai multe incerclri de
acestea,- spre a se vcdea pdn6 la ce punct clpiniunea
este exactX,'-in I.re-care rAnd cXf6ua aduce a1t citel la loc'
\lai sigur estcr cle a cun6sce bine rasa mumeY si ta-
tilui; apoi de a opri c;ifelul care lra a\rea capul mai mare,
6otui mai larg, nlri mai dcschise, ut'echi mai subliri si
mai bine croite, peptul mai lat, pici6rc mai 1ungi, c6da
mai gr6sX la rld5cini si rnai sublire la virf.
O cilea nu p6te cresce hine mai mtilt de trei sair
patru pui; cei-lal1i, dacd nu se 16pidi, trebttesc dali la
altd mut.n5.
CIteii fac ochi cu 12 sair 13 {ile dupi nascere; atunci
este epoca cea mai buni spre a li se scurta cdda.
Educaliunea cAnelui trebue si inc6pi la trci luni;
ea se imparte in doud:: educatiunea din casi, saii teo-
reticl, si educafiunea la cAmp, sait practicX. I)ar preo-
cupa{iunea cc-a d'Antdi a v6nXtorului pentru cAnele sdu
trebue sii fie aceia ca si'l scape de bcila ce se numesce
ji.godid., si pe care neaplrat ori-cc cAne trebuc s'o aibi'
Ea se ivesce obicinuit in anul d'Antdi; este f6rte pe-
riculdsd, si cu tdte ingrijile posibile, c:ileii mor intr'o
proporfiune rnai tnult de jumEtatc.
Asupla jigodiei s'a ficut o multirle de incerclri si
cle experienfe, 6ns6 p€n' acum nu s'a g5sit nimic sigur'
Fie-care r.etcrinar, fie-care v6nitor, are doctoria sa pe
care o crede cca nrai buni, dar din nenorocire nici-uu
tratament nu p<itc fi aplicat cu sigttrantS.
Voind 6nsE cinc-r,a si stucliezc bine btila si si'i facd
DESPRE CANE 69
.i si dc_ un, tratament rational, rnijlocul cel mai nemerit
r!l-t $l
ni se pare
a fi, de a citi cu atenfiune la finele acestuy ,,olum,
acela \.a in
Tractatul despre bdle, descrierea tradusX dupd
icdri C. H.
dr,r Hertrvig, care a observat tdte fasele, cdrora se
;in iu nea
afli su-
pusx jigodia, ardtand tot-de-odatd si tratamentur
ce tre-
:l la loc. bue observat ln fie-care cas.
-s
i t;r_
I Inare,
Lriri si
i. ccida
'r'i sait
iari la
::ttnci
iu ni;
f eo-
li-eo-
seu
:ESCC
d: D at.
pe-
lif ()
isi
Iur.
pe
.un
:CA
E::
E
E
F.
E
E
E
E
t:
E
E
a ci-
II Consitii Pentru dresarea cinilor: - Aplicarea firCsch
$
;i blAnclelea necesarii intruacdsta
,"irff, "Or."liune' - REbdarea
cinele sd' stea'
it-p"i gi cuiitelil" clresf,rei' - Cum ]rebue
a deprinde
-
Ilodul de cdutare a cinelui' - Alor/ul Ei metdclele c1e
pe cAne a aduce.
ci,nelui, despre
S5 revenim acunr asupra educaliunei
care am inceput a vorbi tn $ I al acestei pirfi'
greu' si tot-
Spre a dresa un cane este lucru f6rte
trebue r6bdare
de-odat5 f6rte usor: este greu' fiind-c5
usor, fiind-c1 natura a inzestrat
fi staruinte mult5, si este va ar6ta'
pe cine ast-fel tn cit el p6te invEla ori-ce'i-se
singur cinele' E-
Un v6nXtor ar trebui si'si dreseze
este lesne de obtinut'
ducaliunea practici 9i teoretic5, nu
6nsE numai ast-fel se p6te produce o identificare com-
se obgine de
plect5 intre om si animal, ceia-ce cu greu
dresat de altul' FXri indoialS' se gisesc cini
1u r.rt-,
"an. la el simpatia
fdrte bine dresafi, dar nu vei obline de
pe care 'l ai dresat singur'
;, ,obir"r, ca de la un cAne fie-care cAne este un mod di-
Se pdte {ice, cX pentru
ferit Je dresat, fiind-ci fie-care cine ar:e un caracter
cu cari
diferit. Unul cu altul nu se as6rndnX' Sunt cAni'
nu se p5te ajunge la nici-un resultat' firl a'i
maltrata'
DE-<tflE C]\NE 71
illrt allii clin contra, cu cari trebue intrebuinlati nurnai

'lindetea. In ori-ce cas, dresarea unui cane nu este asa
-c lesne pe cit se crcde, si sunt pufini r,6n[tori ar,6nd
''i'irclarca si stitruin!a ccrLlti. f)c aceia, daca se int6nrpli
-.r dai pestc un cine binc dresat, nu trebuc sI tc uiti
-r pre!i cumpEri'l inclatir, si uu te \iei c5i.
Cei n-rai mulfi autorY se intind fdrte nrult ca si c-xplice
::retoda d'a clresa Lln cane. Subiectul merite in ader.br
iaci- rsernenea l-rngi discrtatiuni, dar sunt si hicruri atit dt:
:c Ll st a. .inrple, si pe cari ori-ce v6nitor le scie asa de binc, in
a .!, :at am socotit de prisos d'er le rr-rai repeta. Sprc exemplu,
::inrlc .e di o rnnitime cle aurdnunte spre a nc ar6ta ci cA-
rele trebue sii fie ascultdtrtr, ci nu se cade sX se urce
pe rllobile, ci trebue si se int6rcX inapoY de cAte ori 'i
;- S pl'(-'
strigi: /sl, !st, si alte rnulte, pe cari ori-cine le scie fSri
de a fi trcbuinfi sI le maY invete din cartc. In deobste
tot- 'rri-ce r'6nitor scict ce trebue s5. inr.efe rln cane, dar mai
)dare aclese 'i lipsescc riirdarea necesari ca sa'i dea ac6sti in-
's i rat ,etituri. Asa dar, sfire a nu obosi pe cititor cu prea
ira ta, :nulte detalillri, ne r-ont ntXrgini a r,orbi numai de ceia-
.E- ce in aderdr presintX cire-care dificultate, ardtAnd si me-
inut. :odele ce 'rni s'air parut a fi cele maY bune.
l.-r Ill- L-rainte de tirte 6ns6 este un principiu absolut. Cinele
ede :rebue sir fie de rasl curati, c5ci daci nu arc nasr este
cani nrai binc si incetezi de a te ocupir de d6nsul, fiind-cX
)atia ,,ri cAt;i ostenili '1i vei da, nu r.eY olrtinc nici-un rc-
gLlr. sultat satisfdcitor.
i di- Ilducatiunca cAnclui trebue s;i inccp5, precat se pdte,
c ter la l'0rsta cer;r r.nai t6n6r5. procedAndu-se maY cu sd:m5
c ari cu blAncleti. Osebit de ceia-cc privc.scc af ortal,'* materi.l
ata, despre care vom vorbi mai l4 y3ls,- or-ce cane invati
72 r{ANtiALtiL viN,iToltuLi;t. I'ARTEA ll.
rnult rnai lesne cu bincle si cu multi rdbdare, firi cle

a fi strisnicit. tln cine bine dresat ttelrue:
SX fie ascultltor cu dcsir'6rsire;
Sir vie la st5pAn la ccl mai mic semn sait fltterat;
Si caute aprdpe si in l5turi, adicX din dr6pta in stinga
;i din stinga in drepta;
Si se culce indatd ce 'i se ordoni;
Si nu alerge dupi rrdnat sair cirnd autle altd puscii;
Si ducX r.6natul firi a'l stringc in dinti:
-li nu sc rep6{i dr,tpii ve nat, dupI-ce acesta sllord.
r\ceste sunt calititile ce trebue sii aibi un cine binc:
dresat; r-r.rai t6tc sunt ftjrtc- lesne de oblinut;i sc pdte
intrebuinla spre a 'i-1e da, metddele si mijl<icele ce fic-
care le va iudcca mai bune ; nll cstc trebuinfi, o mai
repet, de cit de ribdare si stiruinti.
Vom atrage 6nsE atentiunea asupl'a citor-r,a puncte, ccr
in ade-n,6r presinti dre-care dificultate.
Toti cinii, cind clair peste rr6nat) se opresc firesce in
1,rc, mai mlrlt sair r-nai putin tirr-rp, ceia'ce in linlba vC-
nitorului se chiarnir a s/a; nu reminc de cirt a perfec-
fiona acest instinct, adicd de a opri pe cine ca si sc
rep6{d dupi v6nat, dup.l ce a sburat sair a sirit. Prima
conditiune este de a nu clice nici odati ,brd untti cAne,
pe cAnd stl r.6natul, preculrl obicinuesc frirte n'ru11i r'6-
nitori. Acdrsta cstc o rnare grcs615, care n,ulti o comit
ftirte des.
Un cAne trebue sI stea neciintit p0nci ce sb6ri r.6na-
tul de sinesi, sair p6nd cind s'a apropiat r,6ndtorul. I)acir
un cine aude necontenit pe stipinul sE:u c]icdndu i 1il,
sc inr-ati sir nu mai stea rnn1t, si r:cpedinclu-st-- asupra
v6natului, se ptite adesea int6mpla ca vdn5tor,ul si nu
UI1SIITE CANE 73
-.,, f,iri clc -,, a{le destui de aprdpe la tnotrentul cind el s'a sculat.
,lai sunt 6nsdi si alte inconr,'eniente; r'6natul sbdrl atunci
'rir.tlt mal iute si spcriat, si der,it.re prin urmare mai greir
i,-t erat;
r in stinga
-r' impuscat; dar consecinfa cea mai grar.;"r care pl'o-
'ne din rEul obiceiir de a dicc !il, cste aceia, ci cAneie
:r loc si stea pe loc dupi-ce a sburat r,6natul, aldrgi
'rcapErat dupX d6nsu1; acdsta este Lln defect din celc
:iusca; ':rai r.nari, cXcY adesea, din causa unuY asa rdu obiceiir,
' e\nitorul nu pdte sI clea, sari estc in primejdii de ir
- r, ir:i. ,rrnori chiar pc cine.
:ire bine Lln prepelicar bun trebue dar ueap6rat si stea ne-
s., pdtc
:uiscat dup5.-cc a sburat r,6natul ; si liind-c5 mai tofi sunt
:- ce fiC_ aplecafi a aleroa, metodul cel mai bun. si unic chiar, este
i. rr rnai .l a lc pune o sgardi. cu tinte, cAnd es pentru prima
,,ri la cAmp. l)e sgarcli cste legati o sfdri carr de dece
-:ate, cc :nctri lungin-re, pc care v6ndtorul o finc in rnAnX, si daca
,lupi ce sb6r5 r,6t-ratu1, cAnele se ia dupl d6nsul, r,6-
-'--sce in
nirtorul trag.r atuncY sfdra cu putere dtcdnd:u'i:. fu-lto
:tba r,6- t tout beau..). DAnd cAnclui o sdptdminX d'a rindul o A,se-
pc.rlcc-
nrenea lectiunc, r,a Ii cle ajuns spre a'l dresa si a'l des-
SA SC r-e1a de unul din ccle mai nrari clefecte.
. Prirna Fie-car:e cinc are o dileriti manieriL de a sta. Unii
r:.ane, rin capul sus si intins, nn picior lidicat si incovoiat; altii
.-.:t \-tr- stair lSsAndu-se pe picidrele cle lnapoi; allii iar cu botul
t.,n1it jris si cu un picior: ridicat. Adcsca un vduXtor ce 'si cu-
nriscc cAnele pricepe, dupir posa luY, ce soiir de r,6nat el
l IC1.la- a stat. In genere se pretinde cI 1a potArnichi cinele sti
. L)ac;tr cu trupul si capul intins, cdda driptS ;i l6piind; la iepure
;i !i/, trupul mai stircit, un picior ridicat, capul sus si ciida
rs upra incovoiatir;la prcpclitc, trupul cam plecat si crida ridicati.
ia ntt
L,n a1t punct care asemenea cere t(iti atentiunea vC-
74 \TANUALUL vtNLroRULUI. pARTEA rr.
n5torului este modul cu care caut5 un cine. X'Iulti cAni [il r]
merg tot drept inainte, fdri a c5uta in l5turi safi d'a cur- iut
rnezisul; acdsta este un defect de care trebuesce indatX

corectat. Daca vdn5torul r,ede o ast-fel de dispositiune
la cAne, trebue atunci si umble si el cotind din drdpta
in sttnga, gi din stinga in dr6pta, si sX laci Irereu semne
cinelui pentru ca acesta sX se ia dupd d6nsu1. In tirnpul
cind va face acest exerciliu, el trebue sI fie mai mult
preocupat de a dresa cAnele, de cAt de plicerea vdnlt6rei.
De cite ori 6nsE cinele nu ascult5, stipAnul trebue sX
se intdrcirepede in sens opus; atunci cAnele v6d6ndu.se
singur aldrgi dupi d6nsui, ;i, pdnE la fine, ajunge a pri-
cepe pe deplin ceia-ce 'i-se cere.
Ne mai r6mine acuma sE examindm care este metodul
cel maY bun ca sX lnvele un cAne a face afort.
Unii sunt pentru metodul natural, iar altii pentru nre-
todul prin siii. Cei d'int6i invat5 pe cAne sd faci aport,
lncep6nd de ctnd e1 este mic. iucAndu-se cL1 ddnsul,
aruncAndu'i un obiect pe care c51e1u1 cu incetul sI invafi
a'l aduce la st5pAn. Acesta este modul cel rnai obicinuit,
si adesea e1 reusesce de minune, dar succesul nu este
tot-d'a-una sigur.
DupX ce s'a silit cine-va mai multe luni d'a r6ndu1, si a
isbutit a inv61a pe cAne ca si aduci fdrte bine, se in-
t6mp15 c5, de odat5, animalul nu mai vrea cu nici-un
chip sX aduc5 si resist5 la ori-cc incercdri 'i-se fac.
Alte ori cAnele face aport minunat in cas5, si indati
ce se vede pe cAmp, el refuzd de a aduce v6natul. si
nu maY este cu putint5 a'l cleprinde din nou. Sd obser-
vim asemenea, ci sunt rase de cAni, pe cari nu isbutesce
nici-odat5 cine*va, prin modul natural, a'i invEfa si facd
.. -\lulli cAni
DESPBE C,4NE 7i'I !
-: s:ru aport. De aceia sunt si autorY cari s'air declarat cu totul
d'a cur- :n contra acestui sistem; printre allii ii D. Ldonce de
r-:_.ce indati Curel este de ac6st5 opiniune; iatS;i modui pe care'l
c:.positiune
:ecomandS. d-lui, ca cel mai bun gi rnai sigur:
: .:n drciitta .Cinele trebue luat in odae, clci cu cat are mal pulin
l1 ::'t'Ll Se fl]fl€ . spatiu cu atAta se tnvalX maY lesne.'L pui sX s6z5 pe pici6rele
.-.. ln timpul
.de inapoi; cu mAna stAngi '1 apuci de pelea grumazului
,.- ;lai rnult
::.,,-initdrci.
'si cu cea dr6pti'i ar6!i o bucatX de pAne; cind r.rea
-s'o apuce, 'i dici: utu-blr,9i nu'i dai voe s'o ia. I-asi'l
: ::-eltue
', . ,:rndtt.sc:
s..
si stea asa cAte-r,a secunde, si pe uru-rX, ne mai lin6n-
''.nge a pri_ du-l de grumaz, di'i pAnea. AcdstX lecfiune trebue re-
-petatl de mai multe od, pdn6 cAnd veY vedea cI nu
. mai este trebuintX ca s5'1
S:. :tetOdUl 1ii de pelea grumazuiuY spre
, a'l opri de a apuca pAnea cAnd 'i
{ici cuv|.ntul twbo.
.Dupd cAte-r,a dile cinele se obicinuegce; 6ns6, daca nu
: :':t : t Ll Ilt e-
va fi de ajuns, trebue iar si reincepi lindndu'l de grumaz.
_ dpot.l,-t
"Dup5-ce a invE;at ac6sta, '1 pui in aceiasi posiliune,
_
c'-: Ccnsul,
i dai o bucatd de pine, {ic6ndu'i: (aport), 9i indati
.:. inr afi ce a apucat pAnea, 'i dicY: utu-bor, 9i'l tragi de pelea
-._, .ctnLttt,
grumazului ca si nu inghitl pinea; de va fi trebuinti
:- :tu estcr - te servi si cu mAna dr6pti spre a'l opri; se intelege
.cX si bucata de pAne trebue sX fie destul de mare, ca
.-:l, st ;t
_
si nu o pcitl inghigi cAnele lndatS. Pe cAnd pAnea este
:a.. :e in- ,in gura lui, fird ca el sd se mai lncerce a o inghifi,
.:ltc1-ttn ,'l mAngii, qi 'i {ici: <aport>, silindu'l cu mana drdptH
,' :- ic.
ca sd casce gura.
-: indati
..Dup5 trei patru aserlenea incerciri, 'i dai pAneadrept
;latU1, si
resplat5, gi ast-fel peste ca-te-va {ile cAnele a inv6lat
i:..rbst-.r-
si ac6st5 lecfiune. Dar de aci tnainte incepe lucrul cel
:S:.',tte SCe
. mai greti. Iei pe cine, ca in precedentele lectiunY si'i
r sA lacii
.arEli o bucat[ de pAne, nu apr6pe' de nas ca mai
76 IIANUALUT, vEN,IToRULUI. PARTEA II.
ntnainte, dar mai departe, si aplecAnd'o treptat p6n6 la

.pXmint. NIai adesea el nu maY vrea sX o ia, si inc6rcl
*sX fug5. Atunci 'l iei intre picidre, 'i ar5!i pinea lAngi
nnas dicdndu'i: uaport>, si pe datX ce voesce s'o apuce,
oaplecY mina, si din ce in ce mai jos. CAnd ea ajunge
ula pirntnt, cdneie va refusa si se plece; atuncY, cu mina
nstAngX, 'i aplecY capul p6n6 cAnd di cu nasul de pAne,
*si cu mina dr6pti 'i o bagY ln gur5.
uAc6sti lectiune trebue repetatX mai multe dile d'a
ur:Anduli cAnd se va deprinde, vei urma 6nc5, 6ns6 fir5
.de a line cAnele cu mAna, ci cu o sgardd cu fepi. 'I
(ar6fY un obiect dre-care, {ic6ndu'i <<aport>. Cinele nu
(se \ra rnisca, atunci '1 silescY sX se aplece ap6sAnd pe
nsgard5. EI se va revolta si mai mult; trebue 6nsE sd
ustXrue;cir ardtAnd cAt se pdte mai multi rdbdare si fe-
*rindu-te de a'l r5ni cu sgarda. indatl ce cAnele lncepe
nsi faci cAt de pulin ceia.ce pretindY de la ddnsul,
ulasS'l liber, si jdc5-te cu el, dAndu'i si ceva de mAncare.
uSunt pulini cAni cari, dupi clte-va lectiuni, sX nu
<<apuce obiectul presentat in acest mod; dar ac6sta nu
< este indestul. Dupd aceia 'i pui iar sgarda, legat5 cu
"o sf6r'i cam de treY metrY; 'i arunci un obiect ceva

urnai daparte, 6nsE ast-fel tn cAt sd'l p6t5 vedea bine,
*si'i dicYl <<aport>. DacX nu ascu1t5, 'l tragY lncet, ti'1
"aduci pdnd la obiectul aruncat; de va fi trebuinti 'l si-
nle;ci chiar s5'1 iea, cum s'a ardtat mai sus. Peste cite-va
udile cAnele ascultl si firl de a se intrebuinfa sgarda.
"UrmAndu-se tot ast-fel cAti-va vreme, cAnele va fi dre-
*sat a aduce; iar: indatl ce nu va asculta, te grlbesci
"a'Y pune din nori sgarda.
uCu t6te cX ,va aduce bine tn casX, 6ns6 indati ce
1- ll.
I)F]SPHE CANE ii
::{-piat p6n6 Ia
.i incerca in cultc sal-l pe cAmp, cAnele va fugi si se \-a as-
,, ta, si inccirci
:undc. Cu ori-ce pret atunci nu trebue si'l lasY. 'I pui
:,.:l panea lAngi
rir.r noir sgarda si leincepi lcctiuniie. De clte-ori va
,.:iCe O apucet
. ,ri si fugl trebue si'l tratezi cu seYeritate, 9i sit'l rein-
S
-:l,l ca ajunge ',rci la acclasi loc, pdnc\ cAnd va asculta cu deslv6rsire'

:r]_ltci, cu mana
.n curAncl cinele Yede ce n':rre cc lacc, se supune, si
. :asul de pine,
.r afl5 drcsat sprc a aduce ori si ce. si ori cAnd'i va
rdona stipinul. '
::--:.:e (ile cl,a
-\cest meto<l d'a invirla un catnc cerc mai prulin tim;r
.t,:i.6nscl fiir:i - iarX indoial;i cste clr lnult rlai sigur. Un cAnc dre-
::. cu f epi. 'I -.: irr cliipul acesta n'are nici-Qdati caprifii; e1 aduce
.. I anele ntr : I-cincl si ori-ce fe1 de venat, ceia-ce rclusd adesea
:: epe,sind pe
..rii dresati cu metodul natural.
. : .rr C.nSC Sd
. :',irclare si fe_
::.ne1e incepe
'i lr, lnancat.e.

:--1.,..:
.. ri. sa nU
:,: actlsta I-ttt
.,.. legati cu
.. :ect ce\.a
1 '...i lea bine,
_r rncct, $i'l
-.1-:tinta 'l
si-
1 ..:l cite-r.a
-::t:1 sgarda.
':.:- \-a fi dre-
:,-' gf ibesci
r' lndati, ce
PARTtrA III
DESPRE VENAT
I. Vtnatul cu lor in tara n<is-
,rs
,-
pEr :
'
- Ltt.:tt/. -cleFrequcn(a in l-ran-
tli. Firea lupului. - Functiunea Grantl Louaetier
iia. - I{odul clc gcnerafiune a ltrpului, - Y0nf,ttirca dc lupi cu
cirrii. -- tllislrelti. - Dcosibirca lui dc porcul domestic' -- Nu-
ruriri, clupi etate, la lirancesi si la noi' - tlrma mistri:tului' --
Pregitiri pentru mencilr<:. -' (-:rsu/. -- Firca si <-rbiceiurile ursului --
Speciilc clc ursi. -- Caractcr mi"Lrct ;i pitol'csc al vdn,ltdrei dtr
ur;i. - Alrdrarera cu cutitul este imposibili in contra ursului in-
iuriat. --- Cerbu/. - El a dispimt <1in pf,durile de la cimp.
\'6nittirca ccrbr-rlui estc cea prci'eritir in Francia. -- Modul dc a
-ie practica. - - O6rnerlc ccrbului,
'-. ('tiVrittl, -- I)cvine mai rari
in Jara-Rornitnd'scir ilecit in \Ioldova' -' Ctilnc'le citpricirci.
\:iafa dc lamilii. - Imlrcrccheri cottsanguirlc' .' V0n.ltdrt:a cu
i:ri1roii. -- Kcb:Lb de cirpri(rrii. -- [rttbto. -- \rarictirfi dulri pdr.-
Specicle cc sc giscsc la noi. -' Caractcrul vnlpci- - \r€nit(rrca
,Ic vulpi in Engiitera. - - Caii ;i cAnii de venat la Englesi. * ,rr-
ttrrele . - Conlcirmatiunca icpurelui. - l'ecouditatca lui. - Obi-
r:tiurile 1ui. -- l{cgulc pentrti it tritgc intr'un cliure si a'l giti sprc
:nincal'c.
Dileritele spccii dc venat de cari vonl \,orbi sunt de

,rbstc cunoscute; alll \'oit nulnai sf, ditm cAte-va amI-
nunte despl'e naturir lor si rlespre modurile cie a lc vCna,
80 IIANUALLTI, viNlToRuLUi. PARTEA lll
cari le am credut mari intercsante pentru r'6nitori, si mai

cu s6mi pentru cei cari, fiind incepitori in ac6sti artii,
n'air dobAnclit 6nci tdti experienta unui vechii vdnitor'
LUPUL
Daca se ptitc {icecir animalele sdlbatict' s'ail inlputin:rt

Itirte ntult 1a noi, acista nu ar fi cituli de pulirr ade-
vdrat in privirtta lupului, PC care 'l a'5sim pcstc tot 1o-
cul in t6te judelele rotnAne, la cimp ca si la n'runli, la
baltd ca si in P5duri.
Acest animal sdminX mult cu cinele, dar capr"rl lui se
apropie mai mult de ai l'ulpei; sc mai tleosebcsce de
cAne si plin forma ciselor, iar maY cu s6nld prin posi-
tiunea ce octtpzi cavitilile ochilor' Ele sunt tot-d'a'una
puse in piezi;, itt vremc cc la cinc ele sunt orizrlntale'
I-a prima l'ederc' urma lui ar scm'lna cu a cAnelui,
clar obscrr,'Andu-se mai cu clealniruntul, sc zlresce o di-
ferentir. Cdlcliul lupului este mai t'otund, unghiile lui
mai mici, si urma picioruh"ri cf irrapoi calc5 in aceia a pi-
ciorului dinainte; la cine urmcle picitirelor se vEd al:i-
turate.
Lupul are o puterc musctllari asa de marc, mai cu
s6ml in partea sa de dinainte, in cat ridici o clii ctt
rnulti ir-rlcsnire, si pcite alerga or:e intlegi, fili a sc olrri'
Nici-un animal nu str5bate distanfe asa de mari, cu a-
tete iu!6le si inlesnirc. Vi-'cJul' au<Jul si mirosuf i sunt
c1c o perfecliunc minunatS. Lupul sc hrinescc cu atri-
maie vii si rnai tot-cl'a-una in paguba omului' Negisind
nici-o pradi, el mlnAnci si sdreci' ba chiar si brdscc;
prite 0nsir rElrcla ncrnAncat llatru si citrci dilc'
DESPRE VTNAT 8I
:,rri. si rnai lnaintea revolutiunei de la 1789, in fie-cat.cclepartarnent
:,:c:std al'tz"t, .i Franciei gntrcrnul uunlea cAte o perstinii, care pur-
ru r'€nitor. 'irrri titlul de grand lotnetier, adici rnare lupar, era in-
-ircinzrti si rr6nezc lr"rpi. Acesti fi_rncfiune fu supr.in-rat;i
:t urma rel,olufiunei; dar lupii imultindu-se iar f6rte mult,
-uvernui, printr'o lege din anul 1814, reinfiinti disa func-
:nputinal :une, c;rre deveni glatuiti si onr:rifici, si, drept com-
-,:ltlll ade- -:ensafiune pentru cheltuelerle neaplrate de cAni si de
:t tot ',meni, pcrsirnelc cari o ir-rdeplineau,
1o- a\.ea[ dreptul de a
rtLlnti, 1a ."ena de doud ori pr: lunti in pidurile StatLllui. 'fot o
latir se infiint6zi si urmitdrele prirne:
.,rul lui se 18 franci pcntru o lupdici insircirratl :
.:re,s6" 6"
:r: in posi- t'2 , ,' un lup:
,,:-d'a-una ( , :, ; lup t€nir.
,:-; z' rntalc. Aceste prime se afl5 in fiinl;i si acurna.
cinelui; Prin noua lcge asupra tOnatului, s'a infiinfat si la
lsce o cli- :roi o primi pentru uciderea lupilor.
ghirle lui Ilevolutiunea de la 1830 a suprimat pt'irilegiul de a
rieil a pi- -r' v€na in pddurrile Statului; eu t6tc acestea, functiunea
li'cl aiir- It: ,qrand lottvt'ticr tot existir, si, dupi statistictr. sc ucide
:rc fie-care an in Iirancia ca la 1.200 lupY.
- rrai cu Englitera a scdpat de rnult de asemenea grijd, cici
, oii cu .:nci: din secolul trecut toti lupii din insulele Britanice
ir SC opri. :Lir fost extenninati prin r'6nirtorii organizatc cle gpy916,
::1, cu a- de nobilime si de popor.
-.. i sunt Lupii se irnperechez pe la fine1e lui Ianuarie sair pe
L: Ll an i- ,e inceputul lui Fevruaric, gi acest period tine vre-c.i cit.tci-
\cgisind .pre-decc. dile. NIultI yremc nu s'a sciut bine in cAte
itrtlscc , .iile- nasce lupclica, si chiar rnarele naturalist Bwfibn s'a
r;rsc'lat asul)ra accstrii fapt, tlAndu'i un tt:rrnen de 100
.- - l
82 I'IANUALUL vlixlronulul. ?AItrEA Ill-
dile. Este constatat acum ci lup6ica, ca si c5telele) nasce

dupl 62 sari 66 de {ile.
NumErul puii6r este de patru p6n6 1a s6se; sunt ca
cAnii cu ochi lnchisi, 9i nu'i degchid de cAt dupi dece
{ile; ei sug apr6pe douE luni. S'a observat cd nici odati
lup6ica nu face striciciuni in locurile cc sunt in apro-
piere de culcusul puilor. Din cotltra, ea atunci isi cautl
mincarea cAt se p6te maY departe. Pe la Decernvrie puii
se despart de nrumi si incep a sc hr:ini singurY.
NI6 simt silit aci de a combate o manic pc c.trc am
observat'o la mul1Y v0nXtori' Nu mE indoesc ci se vor
ret,olta cu totii in contra opiniunei ce voi emite; le cer
6nsd voie de a stlrui tntr'insa, si cred ci'mY va fi lesne
a le dovedi cI se afli in cea mai prolund5 erdre cu-
geiAnd ast-fel.
Sunt dar persdne cari nu r'6d in visele lor de vdnit6re
de cAt cAni de lup, incredinlali fiind ci acest animal se
p6te vdna cu copoii. Am convictiunea ci f6rte putini ai'r
v6{ut o asemenea vdnXt6re, -- bine inteles ci v0n5t6re
cu vre un succes 6re-care, - dar presupui ci ei au au{it
cum cX in alte lEri se face o semenea vdnXt6re, 6nsE
nu'si au dat osten6la a se informa cAtusi de pufin si
despre modul cu care ea se face. S5'mi permit5 dar a
le spune ci, mai Antdi, este lucrui cel mai greu de a
dresa un cAne pentru a goni 1upu1, 9i la noi mai cu
deosebire n'are nimenea nici sciinta, nici ribdarea ce
trebue spre a obline un resultat asa de anevoios. Dar
sX admitem cI a isbutit cinc-rra sir aibe copoi de felul
acesta. Il intreb: dre cum va face ca sX pSti trage in
lup, cAnd este un lucru sciut si cltnoscut, cum ctr lupu1
nu se intdrce nici odatd inapoi ca cele-lalte r'dnaturi ci
DESPBE vtrrAr 83
lSCe cI el fuge mereu inainte, chiar si dece postii daca va fi
tlebuinti. SX bine voiasce dar a se convinge, persdnele
C cari vis6z5 vdnitori de lupi cu cinii, cX in F'ranta, unde
i'c e in adev6r se vdn6z5 lupul cu cAnii, v6nXtorii sunt cXl5rI,
iati chiar pe cai fdrte ageri, gi numai ast-fel isbutesc cAte
i i'i) - odat5 a ajunge pe lup la g6n5 si a trage lntr'6nsu1. Dar
uti-l v6nXt6re de lupi cu cAnii si pe jos n'am audit 6ncE ci
rLrii se face in vre-o parte de loc, si nici nu o cred posibili.
an1
rot
MISTRETUL
c c-'r
llistretul cste din familia porcului domestic, el are 6ns5
ine
capul mai rnare, urechile rnai mici si mai ascutite, dinlii
tu- mai mari si spinarea mai tncovoiatd. O altd particularitate
de insernnat este ci dintii lul nu se schimbl nici odati
irc
si cI, in contra de celelalte animaie, dinlii lui din prun-
SE
cie cresc tot aceiasi p6nd Ia bdtrXnete. Mistretii incep a
ali se vieri la Ianuarie si in Februarie; acest period tine t>
,re
1un5. Scr6fa produce numai o dati pe an, pr5rti sarcina
Jit patru luni si nasce pe Ia .Aprilie: cele tinere, cAte trei
se
sair patru purcei, si cele b6trAne, p6n6 la cinci-spre-dece.
si
Se v6d 6ns6 cAte odati scr6fe cu pui chiar pe la Ianuarie.
CAnd sunt mici de tot, purceii se pot recun6sce f6rte
a
lesne, c5ci ail peste tot trupul niste dungi transversale
lu
elbici6se si cAte odat5. roscate safi negre. La s6se Iuni
]C
li se schimb5 p6rul si se face tot una.
ir F rancezii au diferite uumiri pentru fie-care etate a
rl
:nistre(ului. CAnd sunt mici le dtc Marcasslas,' la sdse
n
\un\, Bites rzasses,'de la un an la doi, Bltc de Coru-
rl
.;
ltgnie; pCnE la trei ani, Ragot; la trei ani implinili,
Tiars-aru1 la patru ani, Qnartauier,' mai tArdiu, I/ieur
8-r }iANIJAI,UI, TENITORTiI,T]I. PARTEA tII.
.\ang/ier, si, in sf€rsit , -\olitoirt. l)i'Lc;r cste {6rtc bdtrAtt

si daca dintii se incor,ocsc prea mult spre c-,chi, il nu-
ncsc Sanglicr ntiry' .si Cordreruiz'zr. In limba romiuit uu
poseddrn un vocabular asa complect al r'6rste1or tnistre-
tilor; nr"ri cundscem numai terncni d,e grdsurt Eidc gligatt
cari se aplici Ia purceii mistretului, si acel de vie r, cart:.
se di indivi{ilor bdtrAni dc scx b5rbtrtesc. Pcite c5 lirnba
populari ya fi poscdind ;i alte r:xprcsiuni, pe cari 6ns6
mdrturisirn ci nu le cun6scem.
\,Iistrelii sc lrrinesc cu r.egetale, riddcini, fructe, ghindi
si altele, Onsd miinAncir si pui dt-- cput't-, outl de potAr-
nichi, si ori-cc glsesc) ca porcul domestic.
L,i trlesc de la 20 p6nE la 25 dc ani.
\,rierrul, adicir mistrctul de partc bdr:bitdsci, punc pi-
ciorul de inapoi cind r-unblf, pe urma cclui cle dinainte
tns6 putin mai afari pe clr6pta; scrdfa, din contra, il
pune cam iniuntru, pc stinga. Porcul domestic nu unt-
b15 nici r"rdatd urmi ir.r urmi.
\,Iistre1ul are rnirosul si audul liirte desvolt;rt; de aceia,
cAnd se r.6nisi, trebue tot-d'a-una si sc obserr,c cu b5-
gare de sdrrrl parte;r de unde vinc r"6ntul.
Indati ce s'a ucis un nristret. trebue de lrc s5'i se
scdla pirtile sexuale, cici intArdiind chiar cu o ori, cl
nu mai este dc loc bun de rnAncare.
ln Francia se r.6n6sir frirtc rlult mistrctii, dar ntai a-
desca acistl vdnitdre se face c5lare. Francesii air pcn-
tru acista cAni clresati in perl-ectiunc-, dntcni cu o ex-
perientl si o as:r dep,linI cunoscir.rfri dcsprc pirdurile unde
se addpostesc n-ristrctii si desprc tirte obici:elc lor, in
ciit acolo un r'6niitor: pcitc sI spr-iie, fiir;i a gresi nici-
DIi-(PRE PUiC;\ Ei
odat5, v6rsta si sexul mistrelului, rrr:(0ndu'i nutrtai urma

si fclul rim.lturei.
In \loldora sc gisesc mistrefi in rllai nlulte localititi,
[a r-roi 6nsi, air clispdrut cu totul si nu sc nral gisesc
cie cAt la tnunte. De si f6rte rar, se ir-rtdnlpli 6nsb, si
se ivcsci ciLte o pereclte in piidurilc dc la vale' Ea cstt-
veniti peste Dr.inire clin lluigaria' dar nu ser pdte pr[si,
cici se r'6ncsi inclati si se stirpesce, llrai cu settli de
terani c.lrora le face rDulte stricdciu[i la porunlburile 1or.
Sunt perscine crirora nu lc place dc loc carnea de
ruristret si nu gisesc intr'6nsa nici un gust lrai deoscbit'
Causa este ci aceste pers6ne n'zrit cea r-nai nrici ideiir
'l
curn trebue preparat n-ristretul, si rnai tot-cl'a-una nri-
nAr-rci fript, fdrl nici-un 1'e1 dc pregitirc' \listrelul 6nsF
ccre o sciin!:i si o artd pe care putini bucitari 1e po-
-sed, si pentru acestc tnotive ne
vom permite a arita
aci modul cle a giti carnca clc rriistrc!, recomandand
he-cirui vcnitor de-a'l pune in practic[ ind:rti ce vil
avea fcricirca -si itnpusce vre-unul sait sit capete tre-o
lruCati.
laticurn sc llroccclc: Sc pune acea buczrti sd stca o s''p-
talneni de c,lilc intr'o marinati de rrin alb cu un pahar de
o!et, si cu t(rte biciniile ce trebuesc 1a o marinatl clin
cele rnai piperate. Cir-rcl vei t'oi s'o minAnci, imp'Ines'o
cu fisii lungi c1e sunci, invElesce'o cu felii de slinini
prrispiti, ptllle'o intr'o tingire cu morcoYi, cipd, cuis6rc'!
ir..ri cle da{in, cimbru, ciuperci, pitruniel, piper ;i sare,
tdr:n5 cl'asu.pra zeml de cirrne tare si vin de lladera, si
apoi, acoperincl tingirea, o pui si fiar'bi intre doutl fo'
curi (cle clesubt ;i cl'asupla) vrc''o cinci ore cl'a r€ndul,
tari sX se inrm6ie focul, si negresit ci c-'piniunea celora
86 MANUALUL vDN;.ToRULUr. pABTEA ru.
cdrora nu le place mistreful se va schimba cu totul,

mal ales daci vor adSoga peste carnea si sosul unnitor.
CurX;5 si tae in felii trei litrY de arpagi'c, pune-le intr'o
tingire cu dou6 butelii de vin a1b, sare, piper si zahir
cAt o nucS; ferbe-le si arnestecX din cind ln cAnd p6n6
se va iega totul bine. ApoY adaogi o bucatX de unt
prdsplt mare ci.t dou6 ou6, amestecat cu fdind, scdte
de la foc si mai pune iniuntru dou6 linguri de unt-de-
letnn bun si zdml unei 15miY, amesteci, tdrni peste car-
nea de mistre!, si dd le la mas5.
URSUL
Lirsul este anirnalul sElbatec cel mai marc din cite se
glsesc in Europa. El este socotit printre carnivori, dar
mai adesea mdnAnci" fructe, rid5cini, mugur si miele,
care 'i place fdrte mult si pe care o cauti suindu-se
pe copacii, unde o depun albinele. O particularitate a
organisafiunei acestui animal este facultatea ce el are
d'a dormi o mare parte din iarni. In acest interval nu
m5ninci nimic si 'gi linge mererf labele, ceia ce a fi-
cut pe mulli si cr6d5, cX ac6sta 'i este indestul spre a
se hrini. Este 6ns6 probabil cX el trXesce cu gr5simea
pe care a adunat'o in corpul sE[ in cursul timpuiui bun,
si absorpliunea acestei grXsimY plin diferite organe 'i
intretine existenta, fir5 ca el s5 simt5 trebuintS. de a
rnAnca. Ursul in adevEr'gi linge labeie cAt stX ln visuini;
dar causa pentru care o face nu s'a putut 6ncd con-
stata. Ce se pdte dice mai rationai in ac6sti privinli
este cI ursul, ln acest period de ialn5, 'si schimbi pe-
rea labelor, si ac6sti parte, devenind atunci fcirte sim- -:
DESP}iE VENAT 87
iul, fitdre, el o linge merefi, spre a'i lnlesni transfortlarea.

!-r l-. Durata somnolenlei r.ariasl dupi temperaturS.
IO CXnd nu se afl5 in libertate, ursul nu ddrme, frind-ci
rar atunci i se dI mercir de mincare.
na Urs6icele scot puii lor pe la finele iernei, safi incepu-
.:t! tul prim5verei, in visuinea unde 'si air pregitit culcusul.
i:e In tari la noi ursii se gXsesc numai 1a munte, si sunt
li- de dou6 feluri : unii negli, altii roscalY ; acestia se nu-
1t-- mesc si fu.rruicari, fiind-cX m5nAnci cuibaritele de furnicd.
Vdndtdrea de ursi cstc una din cele mai interesante.
Greutitile si primejdiile ce ea presint5, r,arietatea ;i fru-
musefea locurilor pe unde se face, mii de pedici invinse
in suirea si scoborirea munlilor, emofiunea ce resimte
ie fie-care pe cAnd asteapti, la !iit6re, un animal a9a de
falnic ;i de puternic; t6te acestea dafi v6nitdrei de urs
e. rrn caracter de originalitate mer6t5 si pitor6scS.
a' Ursul nu este 6nsE asa de periculos precAt se crede;
el, ca tdte animalele, fuge de om, si nu se rEpede asu-
a pra'i chiar cAnd este rinit. Nu este 6nsE reguli firl
excepliuni si se p6te prea bine intdmpla ca si dea
cine-va peste un urs mai neryos, cu mai mult curagit,
si, cum am dice, cu o fire mai ciudatS. I)e ce 6re n'am
I admite ci si printre animale sunt diferiple de tempe-
rarrent, ca printre dmenii I Atunci lucrul se schimbX cu
totul si casul devine fdrte periculos. CAte-odat5 ursul,
simfindu-se atins de glon!, zXresce pe ce1 care a dat
intr'6nsu1, si se rEpede asupra'i cu o mare furie, si, mai
cu sdnd cu o iulealX ce nu s'ar putea bdnui la un corp
asa de voluminos. Posiliunea vdn5toruluY devine atunci
din cele mai grave, ;i abia prSte si'l ajute norocul, daci
va trage indati cu cea-l'altd 16vi p1in5, sarf cu altX pu;cd
,38 lraNLltLr.:L vD^-iToEr.LUr. I,AETEA lll.
ce va avea la lndemAn5, trebuc 6nsr-i si dea cu ntult D. ]. '-i.;:::.-:"

singe rece si si nimerisci ast-fel, in cdt si cadi. ursul ,, in.atori de la- : '
indatl si pe loc. :,:nc a CrL'dL'' l1 :

Spre a inlStura primejdia lca, , ori-cAt de rar5 ea . rlca iniuriais :: :
cste,-tot 6nsE cste ntai bine. cAnd v6ncsi cine-va ur- -.-nd sI caLiL '- - -
sul, si lie f6rtc prudcnt si si dea cu trarc birgare cle :-:.ic cat-t-r-a pa''
sdmd. rnai alcs r,tnitorul carele nu cste sigur de lor-i- gi'ienta cn sr:' c '' l
tura sa. : :-:Llrd. se sc'r'-'' -
Trebuc. 6nci si mai spunetrl ci cste rrrai cu totul lr ar1lla i ..
--'. alt
firi 1bkrs, ca si aibi cinc.r,a 1a sine cr-rtite sair iatagan, -'curagiit cr' '::
precum fac rlai tofi vdnitorii, incrcdintati c5, la cas de .:c tl'intit i":''
trebuin!5, se vor putea apira cu acesti artn5. Ursnl, cunr -:. r lnhge cLl ":-:
am dis, se ripede cu asa mare iutel5, puterea lui in la- --:.'la clt'ful'le:-
ltele de dinainte este asa de mare, in cit, indati cc te ' :t sciPat ila:-'
va ajunge, ori-ce cutit, cAt dc bun si de lung ar fi, dc- .aiori. RtP": -
sigur nu va putea serr.i r,dnitoruhli in contra lerci in- -- a-\'al a cl-i,i -:
furiate. Credem dar ci este o mare gresalX de a uiiguli -:iliitul.
pe v6nltori cu arndgitdrea spcranfi, c:i vor putea, la : Lltcc l''' ' I
. '1r'n'.1t-
cas de pcricol, s5. intrebuinleze acest rnod c.le apdrare, '.'.
s;i, din parte-ne nri"rrturisim ci nu vedertr alt lnijloc de -. i',lr , .. :
scipare in ascmenea cas, dc cAt a corecta, dacX se .. ':iit cil 'a':-:

pdte, gre-sa1a comisd cu focul cel d'Antdi, prin tragerea -:. :ail rl-
unui al doilea foc mai bine nimerit.
:r.--r,i,: r i,
Argumentul cel rnai tare ce pot int,oca in far,6rea a- _
ccstei opiniuni, este ci, la noi, unde se v6n6s5 ursul

probabihnente de lcirte de mult, 16r:anul nici-odati nu
s'a apErat cu cufitul la vreme de pericol ; el nici nu are
obiceiul sair precautiunea (ceia ce 'i ar fi fdrte lesne)
de a lua cu sine o asemenea arrnl destinat;i apirirei.
Firti indoiali c.I csperienta 'i-a dovedit ci ar fi cu to-
tul firi de folos.
DESI'RE VENAT 89
D. I. C'relulesut, carele a fost unul din cei r.nai buni

r,6nitorY de la noi, a lncercat o int6mplare ce ne lace mai
bine a crede, c[ nu ne insel5m. PresentAndu-i-se o ur-
s6ic5 infuriati prin cAte-va lovituri, el dI cu terra intEia,
cAnd si cade indati ursdica. Cre{6nd ci este tn6rt5,
face cilY-va pasi inainte, gi dI si a1 doilea foc, cu ne-
gligentd 6ns6, cici n'o lovesce. La ac6std noui detu-
niturS, se sc51i ursdica si se rlpede asupra r,6n5torului.
El altl armi nu avea, dar ii remine destul singe rece
si curagiir ca si trag[ din tici culitul; pe dati 6nsE
este trintit jos, si culitul pe care abia avusese timpui
s5'l infigi cu vre'o doi centimetri in {iar5, sb6rd cu o
iu!61a de fulger departe de rnAnile sale. De sigur el nu
ar fi scipat dacd nu'i alerga indatii intru ajutor ceilalli
v6nXtori. Repet dar, 6nc5 o dati, ci trebue sX renunfe
cine-va a crede ci p6te si se apere in contra ursului
cu cufitul.
Se Qice in adevdr ci in Rusia s6 onrdrX ursii ast-fel,
dar trebue sX linern sdm5 si de momentul in care se
face acolo ac6sti vdn5tdre. Ursul se pdte ataca cu cu-
litul sair cu lancea, in visuin5, iar nicY-odat5 cind este
gonit, sair dupl ce s'aii dat focurY intr'dnsul I ac6sta
schimbd cu totul casul si posiliunea v6n5torului.
fdranii de Ia munte vAn6si fdrte des urgii. Cei mai
mul1i 6nsE se urci pe copaci; numai r'6nXtorii de lrunte
se bisuesc a da de jos. Puscele 1or fiind rnai t6te cu o
!6v5, si in genere fdrte prdste, 1i se intdmpli adesea
diferite accidente. Sdra, la foc, este f6rte interesant de-a'i
asculta povestind o mullime de int€mpl5ri, cari tot-d'a-
una sunt adevErate, ;i din cari multe dorredesc curagiul
I
{
1)0 I\IANUALI]L YENITONULUI. PARTEA IIJ.
si agerinrea acestor- r'6nitori, carY n'air altir instr:uctiune O Particular' ::.- '"
decAt pr:actica l<tr proprie si experienfa mosteniti de toli anii si cres.: '
la bdtrAnY. putut e nce e\-- '1.: -
special cerbul';l :
-'
CERBUL Ciuta, sait s": ' -,:

in iunele llai ':"'
Cerbul nu se mai glsesce acum la noi de cit la mun1i, care Prite umll:' r:
si chiar acolo este fdrte rar. El trebue s5 fi displrut pestrilat cu al:' . ':
din pidurile n6stre cimpene de fdrte mult timp, c5ci embrie isi i-a c '
nici un r.6nXtor, chiar din cei mai bdtrAni. n'a audit ii cresce Pe rr '-- -
ca s5" se fi r,6nat cerbul la locurile sese, devin doue cL'::'j :'
E.ste 6ns6 de n-rirare cum nu s'a pistrat rnai niulti. c6rne gi cresc :.:''
vreme prXsila acestui frumos animal; cici, acLun vre'o ani are de 1a ttt'
sase-deci de ani, p5durile erair AncX asa de intinse chiar la oPt Pefl€ ia -:
si in judelele din vale, in cAt el ar fi putut sd viefu- p6nd la SeSe-S----:'-
iasci si sI se reproduci fdrte lesne. In Francia se gI- tot acelea far'' -- '
sesc 6nci fdrte n"rulfi celbi, mai cu s6mi in pidurile TirnPui Prei ::'
StatuluY; adevErul este cX se si iait rndsuri prerrEd6tdre nuarie POne i:' -r':
spre a se pistra acest animal, care face obiectul v6ni- a1 r'ietei cerlr'-."
tdrei celei mai predilecte a Francesilor'. acdsta este o ': :
r\c6sti vdnlt6re a devenit 1a dAnsii o adevdrat5 sci- bul, care trae:::
int5, basatd pe studii seridse si pe o lungi experienfi, ani, si Pdrtc' --'
ea se face nu numai cu cel mai mare lux, dar si cu cea rdmuri, lucrtl : '
mai des5vdrsiti perfecgiune, atAt in privinla cinilor, cAt In P[cluri. c':
si a cunoscinfei ce au v6nXtorii despre natura, obiceele Part numai c'-: -
si orY-ce alte mici aminunte atingi.tdre de acest anirnal. APrilie ;i )la':' -:
.V6n5t6rea sX face insd tot-d'auna c5lare, si nlcy odatd cind urnbla ''. '.: '
nu se orndri cerbul cu puscar ci numaY cu cufitul. CAnii O rnultil.ne : '
ilgonesc p6nE cAnd 1l prind; si ar fi ln contra usului lume intregt " -
ci' t--
in contra regulilor v6nitoresc! si ln contra bunei cuviinte r-6na. Atr-r
daca cum-va s'ar da intr'insul cLl pu;ca.
DEST'RE VENAT U1
O particularitate a cerbului este ci c6rnele lui cad in

tofi anii si cresc iar cu cea mai mare iut6l5. Nu s'a
putut 6ncd explica acest fenomen' care este cu totul
special cerbului dintre t6te animalele cunoscute.
Ciuta, sair solia cerbuluY, nasce dup5 250 sail 255 {ile
in lunele \,Iai sair Iunie, nici o datd mai mttlt de un pui'
care pdte umbla indat5. P6rul acestuia este atunci im-
pestritat cu alb, rEmAne ast-fel sese luni, si pe la No-
embric lsi i-a col6rea obicinuiti. Cind implinesce un all
ii cresce pe frunte dou6 cucuie, care in al douilea an
devin dou6 ccirne mici; in al treiiea an, la Nfai, cad aceste
cdrne si cresc altele cu douE satr trei rarnuri; 1a patru
ani are de la s6se p6n6 1a opt ramurY; la cincY ani, de
la opt pdn6 la dece, si la s6se ani de la douE-spre-dece
pdnd 1a s6se-spre'{ece. De la s6pte ani inainte rEmdn
tot acelea firi de a mai spori.
Timpul prenoirei cdrnelor este in fie-care an de la la-
nuarie p6nE la Aprilie. La noi se crede ci in fie-care an
al vieteY cerbului se adaogS necontenit cAte o ramurS;
acdsta este o er6re, c5ci, daca ar fi asa, ar trebui ca cer-
bul, care trlesce, dupl. Bwfo4 de la 35 p6nE la 40 de
ani, sX pdrte, pe la sfArsitul vieleY sale, patru-Qeci de
rdmuri, lucru ce nu s'a vErfut nici odat5.
In piduri, cerbii triesc maY mulli impreunh, se des-
part numai cei bltrAni pe la Februarie, si cei tineri in
Aprilie si NIai, cAnd isi schimb5 c6rneie, ;i la Octombre
cAnd umblS dup[ ciute.
O multime de autorY francesi si germani ail scris l'o-
lurne intregi asupra cerbuluY, si asupra rnodului de a'l
v6na. Anl credut insi de prisos de a da mai multe a'
1)2 \TANUALuL vr.rN-i'toBULLrr. paRtla 1rr.
nr.lnuntc, cdci estc probabil ci acesti r-tlnitirre, prcrculll 5 a a)lr:rl

se face in alte tirri, nn se rra introducc nici odati la noi. cxpcric-t-tt.' : -
sultat bLtrl: '

CAPRIORA slibesc. L):i -
ccstel LLr )! -
i
[.ipricira a clisp;irut si t]6nsa cr"r totul din padurile natura 1l i,l-
-
nristrc', si nu se mai gisesce de cAt la n.tunte. In flcll- tnale, st c -, '

'
dor,a ensE, undc vanatul s'a pistrat trtai bine, ca exist:i s[ fic ctr :
llncE in rnultc localititi. batc ast-i.'
Cipricira este tot din lanrilia cilia apartine cerbul ; e-a cele ce a'..1
'
este 6nsd mai mici, mai sprinteni si nrai usciri la s5- ori arc c::'-
rituri; forrnele ci sunl nrai gratiirse, rnisclrilc'i ruai ml:i- adioginr r .' -"
cli iisc. co1,rt-rii; Lt:::- -'
Clpridrele triesc dc la doi-spre-rlcce ir0nE la cinci- CU PIiICL-rc. ' -
spre-<]ece ani. Gr-rni1a 1or inccpe pe la {ine1e 1ui Octourbre, scitPadt l '
pe la XIai nasc mai tot-d'auna doi pui, cari sug patru Cantelt -'
1uni, si pot urrrbla indatir cc nasc. l,a dc:cc luni incepc ca una ci::: '
a 1e crescc ca dou6 umflituri pc frunte, c:rri la 1ine1e semii dc ', .:-' '
anuluY al douilea devin cornite;dqlir pr-rtin timp, aceste.l Spre e:'c'ill: '
cad, si cresc aitele cu o ranrufi, clar ccirnele cirpriirrei curi nu il-.. '
nu fac mai mult de cAt doud sair trci ramure, fcirte rar QClle IC i1C: : '
patru. V6rsta se cundsce mai cu s6m5 duph lunginrea sc ptite i:'--.: -
si grosit.nea cdrnelor principale. Japul isi schin'rb5" cirr- unul, ltlill -- ' '
nelc pc la finele lui Octomr.rie si iarna ii cre-qc altele. nirtnri si :-- .. -
Tapul este monogam; trXescc tot-d'auna cn acciasi ci- Iatir curlr.-"
prirird si nu se desparte nici odati dc d6nsa. Perecirea sr psrtlll
lor de pui din fic-care an estc maY tot-d'auna compusi sare, piPr-. . -
cle cAte un blrbat si o_femec, cari lrai tAr{iu se insotesc. nric de '.-... .
liarniliilc cipricirelor sunt modele de fidelitate, 9i pot liincl toc.:. '

servi ca argument lcirte tare in contra celor cari cr-un- len-rn bu:.. - -
bat aiianfele consAgene. j
ca sli l., -.
DESPRE Y6NAT 93
S'a obserr.at, in adev6r, si s'a demonstrat chiar prin

experiente ci consanguinitatea nu produce nici un re'
sultat bun; printr'6nsa talia se micsor6zl si facurltilile
slibesc. Dar nu mai pulin se p6te opune partisanilor a-
cestei doctrine cX. daca ac6sta ar fi o regul5 absolut5,
natura n'ar fi permis asemenea aliante la mai rnulte ani-
ma1e, si cd specia ciipridrelor, spre exemplu, ar trebui
si fie cu totul degeneratd. Nu este insl locul aci a des-
bate ast-fel de adAnci chestiuni, si cu atAt rnai putin cI
cele ce avem de spus despre un v6nat, pe care rare
ori are cine-ta ocasiunea d'al lntAlni acum la noi; si
adiogim numai cii clpri6ra se vdn6zX f6rte bine cu
copoii; urma el lasiiun miros tare si cinele o gonesce
cu pldcere. Viclegugurile si minciunele ce ea face spre a.
sclpa de g6nX, s6min5 mult cu ale iepurelui'
Carnea de clpri6ri se considerS, si cu drept cuvdnt
ca una din cele rnai gustdse; dar acesta depinde mai cu
Asa'
-s6mi de vdrsta animalului 9i de locul unde a trXit'
spre exemplu, cdpri6rele b6trAne si cele linute in par-
curi nu merit de 1oc reputaliunea de care se bucuri in
genere acest vdnat. Carnea de cdpri6r5, precum se scie
se pdte mAnca in diferite moduri; r'om arita insl si noi
unui, prin care crcdem ci vom multumi pe multi r'6-
nltori si mai aies pe cei cirora le place a minca"'si bine'
IatI cum se face Kebabul de cipri6rd' Taie {elii, rlluschiul
si p5rlile cXrn6se ale cdpri6rei, pune'1 ln marinati, cu
sare, piper, nucs6r5, pitrunjel, ceps6ri, arpagic, un c59el
mic de usturoi si vre-o cAte-va ciuperci; tdte acestea
fiincl tocate mirunt, t6rni d'asupra un pahar de unt-de-
let.nn bun. Peste o orX, asedi carnea intr'o tingire mare
ca si nu fie bucilile una peste alta, si o pui pe un foc
r
94 ITANUALUL Vf,NI,TORT]LUT. PARTEA III.

nuln(:'s: .":. l
iute, 6nsd nu o fii mult. Apoi scurge z6ma si t6rnd
rumbe. c-.:'
intr'Ansa o jum6tate de pahar de vin de sampanie, Pu-
It-r ^\n1 . '-
linI z6mi de carne bun5, maY fierbe un minut acest sos, 1a care ::-
. . --
ia grdsimea de va 6 trebuinfX, st6rce intr'6nsu1 o ldmAe,
si di Ia mas5. nit nn ir' - ,
una dln : .,-'

si inrirun.:.:
VULPEA cea ttlai :: :- :
Vulpea presinti rnai multe variet5ti tn privinla col6rei
qtini.dr-.--
p5rului, care se schimbi dupi influenfa exercitati asu- si fie-ca:.' ' '
pr:X'i de clima in care triesce animaiul. Cil1'l Cll: '-.
La noi se gXsesce vulpea ordinarX roscati cu v6rlul tot-d'lr-ur- . - '
cddei alb, precum si o alt5 specie cu vdrlul c6dei si cu de cirni :--.:: :

\- ,-
YulPl. \ f
-
pici6rele negre. Acest animal este renumit prin iscusinfa

si viclesugul siu; el in adevEr are vederea, mirosul si plicerc r: . -* :
au{ul cele mai perfecte. Vulpea face de la cinci p6nd tru cirili:'r.:
dtbActlL. -. - '-
ia sdpte sair opt pui; ei nasc prin Aprilie. Impreunarea
indati c.- ,
nu se face ca la cdni ;i la lupi; femeia se culcX pe par-
.
tea stAngX si b5rbatul ia aceiasi posiliune puindu-se din lirretii sc ::. -,

dirdtul ei. ei: atunc. r ':'
opresce. : . '
Vulpile ;ed in visuini, si forma acestor locuinle meritl
prin constructia ei, a fi descrisi. Visuina vulpei este com- tdre, tt't -- --: - '
pusd din trei compartimente: cel d'6ntEi pare a fi ca sit, dar'=.
acum ait :; --
un salon unde gasda sdde mai adesea cu puii, trig6nd
asa c1r' :"i: - :
cu urechea de nu cum-va se ivesce vre un pericol; cel
d'al doilea serr,5 de magasie, in care rn5nAncX si aduni
tdte provisiunile; cel de al treilea este camera de culcat
unde tdt5 familia ddrme in siguranli.
Vulpea se hr5nesce cu ce pdte hr5pi de la om; pr5- Icpr-rrci: :' .1
ptrdesce 6nsE puii de iepuri si de potirnichii. CAnd nu

El rabdr, :
gtrsesce alt-ceva, minAnc5 sdr:eci, gAndaci de cei ce sc
ntai cal' l-:. '
. DESPBE vdNAr 9ir
numesc gd.inu;e (harunetons), fi.ucte si mai cu s6m5 po-

rumbe, cari 'i plac fdrte mult.
In Anglia vdndt6rea de vulpi este o adevdrati pasiune,
la care iair parte mai t6te clasele societSfei. Ea a deve-
nit un fel de petrecere national5, si putem dice cX este
una din causele ce nu pulin a contribuit la des-",oltarea
si imbunHtXtirea caiior, pe cari Englesii 'i-ail adus la
cea rnai tnalti perfecfiune. CAnd se anunfX in Anglia o
gdnX de vulpi, a-u,utul ca si sEracul simte aceiasi pl5cere,
si fie-care ia parte la vdnit6re in puterea mijldcelor de
cari dispune. Ac6sX vdnit6re se face, precum este sciut,
tot-d'a-una.cdlare, si Englesii air isbutit a forma un fel
de cAni numiti For-Hotuacls speciali pentru g6na de
vulpi. V6natul 6ns6, in aceste casuri, nu este singura
pl5cere si emulaliune a vdnitorilor; este tot-de-odatd pen-
tru cii5re! o ocasiune d'asi ardta nu numai talentele si
dibdcia, dar si frumuselea ;i t6te qualitSlile calului; ctrci,
lndati ce air inceput cAnii sd goneasci vulpea, toli c5-
l5retii se intrec care de care sI se tinl mal apr6pe de
ei: atuncisanturi, plrae, garduri, nici un obstacol nu'i
opresce, si, in adevEr, pentru a face o asemenea vdni-
tdre, trebue s5 fie cine-va nu numai un c515rej deslvdr-
sit, dar sd aibi si un cal perfect. Numai Englesii pdn6
acum ai isbutit a da acestui nobil animal o desvoltare
asa de superi6rd.
IEPURELE
Iepurele este un animal ce se gdsesce peste tot locul.
El rabdd temperaturele cele mai frigur6se ca si cele
mai calde, sade atAt pe cArnpii cAt si ln rnunfi. Este
96 MANUALUL YENIToRULUI. PABTEA. IIl
conformat ca sX alerge bine; picidrele'i d'inapoi, bine bag,l irr pi.'-- - ,

rnusculate si mult r-nai lungi de cAt cele d'inainte, 'i datr 1ie la adalt' ':
inlesnirea de a siri f6rte bine. N'are ochi bunY, nici nu doub-deci :. , -'
vede dinaintea sa, din causi cX ocl'rii lui sunt pusi ln
l5turi. Mirosul nu'i este prea fin, dar forma urechilor, ci ::,
calitatc'.
fdcute ca un coL'n de acusticl, ii permite si aud5 cel lepurelc :.-"
mai mic sgomot' urechi. al:-:. . -
Omul, si chiar tdte cele-l'alte animale 'l r'6n6sI necon- ndtor tre':,'-:.
tenit; el ar fi dispXrut de mult, daci nu s'ar immulli Indati c . .
asa de lesne. Iepur6icele produc de trei ori pe an, si sf,'l apuci -, '
inaintind in r-6rst5 pot produce si de cinci ori. Ele nasc sd se sc'..:':-. ,-,
dupd trei-{eci de dile si fac de la doi p6n6 la patru pui, la mAnca:--
cari se deplrt6si de muma lor dupi 20 de dile, hr5- Spr:e I *: -- -
nindu-se de atunci ioainte singuri. Iepurele nu dtirme chestiun.- ::- :

mai nici-oclati la acelasi loc; ei 'si schimbl culcusul para itt :::,.: : -'
duptr cum este timpul. Cind sti la cimp, scobesce o genuch.'l;. .
gaur5 micl unde se ascunde in contra vdntului si a s6- Llrl lntel''.:.

relui. CAnd ese sat'r intri in pidure, are obiceiul d'a at un ci c ir'-.: r . i
urma mereir aceleas drum, si dup5-ce 'si-a alels un loc, pLtr::-.
Dit.t
face o mnllime de s5rituri in dr6pta si stAnga si apoi din ceit: ::-...

se cu1c5. EI d6rrne sail st5 ascuns t6td diua, si se hr5- Ittttt' qtt,'t.i i :.-: .
nesce numai n6ptea. N[SnAnci t6te vegetalele, si iarna,
cAnd nu gisesce alt-ceva, r6de c6ja copacilor' Trdesce c1ilc,De l.: -
cel mult de la 8 p6nd Ia {ece ani' CAnd std pe culcug, fcctiunr'a : -.: ,,
iepurele line urechile strinse; din contra, iepur6ica le plicut. )l: ..
/i,q'rittt:sc,i. ..-
-:
tine depdrtate. Pe zipadi urma lui se recno6sce f6rte -
bine, 6ns6 numai in {iua cea d'Ant6i de ninsdre, cXci cir ea Il!. ..ll
pe urmi 'si incurc5 urmele, cSlcind in diferite sensuri, i cprure .: c .
si pe urmtr sare {ece pasi ie laturi si nu se rriai misci'
Pe timpul umed, el cautl locurile cele mai inalte si mai
uscate. ;6de si pe arituri; dacl este frig si t'6nt, se
-_f
lI
I
I
I
I
1
DESPRE VENAT 97
bag5 in pXdure, in mirr5cini si in burieni inalte ca sI

fie la adipost. Pe vreme bunl s6de la cAmp. El scie cu
dou6-{eci si patru de ore inainte ce vreme are sI fie.
Un vdnitor nu tlebue dar si caute iepuri tot intr'o 1o-
calitate, ci trebue dupi cum este timpul.
sX se orienteze
Iepurele cind fuge drept inainte trebue ochit intre
urechi, alt-fe1 nu cade lesne. I)aci vine drept spre v€-
ndtor trebue ochit jos in pici6re.
Indati ce ai omorit un iepure, trebue cu mana stingtr
si'l apuci de urechi si cu cea dr6pti sd apesi burta ca
sX se scurgl udul. Nefdc€nd ac6sta, iepurele nu este bun
la nrincare.
Spre a cundsce daca iepurele este bdtrAn sair t6nlr,-
chestiune importanti pentru cei ce se ocupX de a'l pre-
para in mancare cu gust,-se pune mana la inchectura
genuchelui de la pici<irele de dinaintc: daca nu va fi nici
un interval intre cele douE 6se cari form6z5 incheetura
atunci epurele este b6trAn, la din contra, este tEnir.
Din punctul de vedere culinar, iepurele este un elernent
din cele mai preli6se. Nlartial il pune in primul rang.
Inter tluadruledes gloria lrima lepus. Pliniu pretinde ci
omul der.ine fi'utr-r<.rs mAncAnd iepure, s6pte sair nou6
dile, De la ciorbi pAnI la fripturi, el p6te servi la con-
lectiunea tutulor felurilor de r.nAncare, gi t6te at gust
pldcut. NIi se pare cI ciorba de epure, ce'i dicem ciorbd
ligdniscd., este particulari cuiniei romAnesci, si negresit
ci ea nu are mai pufinl r,aldre de cAt mAnc5rile de
icpure ce se fac in striin.ltate.
$ II. V€natul cupene : - Prelelila. - Cil.ltoriile anualc a1e
prepelifelor. --Iu!6la sborului 1or' - Grisinrea 1or lc estc folo-
sitdre. * Fecunclitatca prcpelitelor. -- Cum se trage in prepeiite.-
Cirsteittl. \Iu11imea cArsteilor la noi prina-\',1r.1, Sbdri greu
-iutc. \r€nittore vntimitcire ciuilor tincri. -
dar umbli - - Ciotlica
Potirticht,t. Iriesc in cdrclr.rri - JIod clc prollagare . - Iubirca
de familie Ia pctirnichi. - \'0nitdrea potdrnichclol cu citnelc. --
Defe ctelc inccpitorilor ;i r,.6ndtorilol ncrvo;i.
- Sitont/ -- Pl,1cc-
rile acestci vdnitorii. - Lligrafiunca sitarilor. - Obiceelc lor la I
trai si 1a sbor. Becatina, twrda 1i thtb/tt.-Dihcultitilc accstci

-
v6nitorii. - Sbor-ul becatinci. ---Dubla si surda. - Inciltiminte
impermeabile pentru acdsti vdn5t6rc. -- Rcceti pentru ctsme. *
Receti pcntru a gdti bccafinelc. * Coco;tt/ .rdlbatic. - Frumusc- I
tea accstei pisEri. Epoca impclechcrei. - \rdn.lt6rca la pAndi

- a/tut, 'Iut'lurird, I)ro1tt:o ;i
qi vdnitr5tea cu cirnclc.
- Gdnu;a de
S'lurcacittl. Sirlblticia clropici. I)cscrierca clropici si a dro-
- -
pioiului. Impuerea 1or. -- Locurilc undc 'sc giscsc la noi, ;i
-
mod de v6nittirc. - Analogic cu sl,rurcaciul. -- Rola tti/bttlitti.
PREPELITA
Prepelila este o pas6re care vine la noi pe ,.1a fi-
nele lui Aprilie si lncepe a pleca in luna lui Septemvrie
dar venirea si plecarea prepelilelor p6te sd varieze cu
cate-va dile. Asemenea si cantitatea 1or nu este in toti
aniide o potrivS. Ac6sta provine din schimbareav6nturilor
DESPRE V6NAT 99
ce bat ln regiunile de sus ale atmosferei, dupX carl pre-

pelilele trebue si'si regulese cdldtoriile anuale. Este con-
statat cI ele se pornesc numai pe nopli senine saii cu
1un5, si, prin urmare, slrnt silite si astepte un timp care
si intrun6scl aceste condiliuni ca sX inc6pd emigrafiunea
1or. Din ac6st5 causi plecarea si venirea lor nu se fac
in toli anii lntocmai 1a aceiasi epoc5. DacI cum-va se
intAmplX ca si se schimbe vdntul pe cAnd ele cdldtoresc
in sbor pe d'asupra mdrilor, atunci sunt silite s5'si schimbe
si e1e direcliunea, ne mai putdndu-se indrepta cltre 1o-
curile unde erau pornite sI mdrg5.
O multime de imprejurlri locale, precum : inundafiuni,
uscdciuni pr6 nrari, geruri sau, cSlduri neobicnuite, ln-
tAmplate la timpul emigratiunei, le fac asemenea s5'sl
al6gi alte localititi spre a petrece vara. Iatd dar causele
pentru cari lntr'unii ani se gisesc prepelile in grdmadS,
iar in altii sunt f6rte puline 1a num6r.
De si prepeliga pare a sbura fdrte greu, ea totusi cAte
odat5, p6te face 100 kilometre pe or5..
Acest fapt de necredut s'a constatat gdsindu-li-se in
gus5, in momentul cAnd ele sosesc in Sicilia sail in Fran-
cia, grAne pe care nu le puteau inghifi ait unde-va de
cAt in Africa, si pe de alt5 palte se scie cAt de iute ele
mistuesc mAncarea 1or.
SX nu cr6zd cine-va cX grisimea ce au prepelitele t6mna
este pentru dinsele o pedici in cildtoria ce air a face;
din contra, cu cAt vor fi mai grase, cu atita ele vor fi
tnai sigure de a putea ribda un drum asa de indelungat.
Nesciind nici curn are si fie starea atmosfericd prin 1o-
curile unde vdntul le va impinge, nici ce culturi sau ce
mijldce de hran5 vor glsi pe acolo, natura prev6dXt6re
-.
100 NIANUALUL viiNIroRULuI. PARTEA ltl.
le-a invEtat a se I-eri de vremuri grele, prin ingrS;area

care le intretine viata p6n6 dair peste locuri priinci6se.
Cea mai bun5 dovadl cum cI gr5simea le servX ca un
fel de provisiune pentru lungile 1or cdlEtorii, estc cd nu-
rnai pasErile cari merg dintr'o climi la alta air obiceiul
de a se ingrdsa de buna 1or voie asa de mult.
Prepelilele rnai mult urnb15 de cAt sbor, si nici-odatzi
ele nu se pun pe copaci sat pe \rre-un obiect in5ltat. ti "
B5rbatul nu este tnai mare de cit femeia, el are 6ns6

col6rea penelor mai lnchisl 9i p6rti o pat5 ndgrl pe
,t,i
gusX. Prepelitele sunt f6rte pr5sit6re, ceia ce ne inte'
meias5 a crede cii ele clocesc de mai multe ori pe an; '-Ll
chiar in timpul cAt stair la noi se int6mpli sX sc615 pui ltl
de cAte dou6 ori. Ac6std mare fecunditate este causa f'
pentru care specia lor nu se st6rpesce prin sp5imintX-

torul jaf si pradi ce lac merefi printre ele atAt 6menii rtr ,i
cAt si o rnullime de pas6ri r5pit6re. , ,t

ti llu
Episcopul de 1a Capri-o insuli rnicl de lAngi Nea- " ,tl
poli-'si ficea odini6ri pe fie-care an un venit de 25.000 I llllil fitr I
franci cu vdndt6rea de prepelige. In unele insule din .ir
Archipelag si pe c6stele Peloponesuiui, locuitorii chiar si " lflll
acum n'ail alt5 meserie de cAt aceia de a plinde pre- rflilll[ir, ]llllilliililrflillil
pelite, pe cari, dAndu-le sare, ie pun in but6e si in nlare lir,il
parte le exportX.
Prepelitele r,in primi-vari la noi pornir-rdu-se din trgipt.
Dupi t6te probabilit5file, cinci safi 6 ore le sunt de ajuns
spre a strhbate marea n'fediteranl p6nE pe cclstele Gre-
ciei; cAnd se intdmpli. une-orY si se schimbe v6ntul pe 'iilttt r rru
mare, sait nu le mai p6ti sustine aripele, ele pic cu
grdmadl ln apd sail pe corXbiile ce 1e int6lnesc.
CAnd sosesc la noY, in Aprilie, ele nipldesc t6te in
I]ESI'RB VE\AT 10 I
fenetele de prin lunci sair in grine, unde 'si 1ac cui-
burile. llai tAr{iu ele se rdspAndesc peste tot locul.
Birbatul schirnbi adesea sotia, si nici-odat5 nu sede cu
puii, numai ltluma ingrijesce de dAnsii p6n6 se fac rrari.
Pe tinrp frumos prepelita sbclri. mai tot-d'a-una drept,
-si de accia este fdrte lesne dr-'intpuscat. C'u tcite aces.
tea ca presinti una din 'n,6nitcjrele cele ruai plicute, nu
numai fiind-cd c15 prilej r,Gnitorului a da o nrultime de
locuri, ci urai cu serni fiindc.l cstc singura rr6nitdre ir.r
care r,dnitorul ser p6tc tnereir lrucura c1e cinele s6u.
Cind bate v€ntul tare, atunci prepelila sbcjri. cam in fe1u1
]recatinei si lovitnra cler.ine cev:r utai grea. LIn v6ndtor
bun ni.r trebue nici-odatd si sc gribcsc:i a tragc asLlprir
prcpelitci; are vl'entc indestuii; s'o lase sir se dep5rteze
1a 25 sair 30 de pa;i si apoi sii dca. CAnd trage cinc-va
prea de aprdpe intr'6nsa, rnai adt--sca o face firirne, cdci
carllea ei este f<ilte delicati..
Prepelita abscllut nu trcbue ntancatit dc cit li'ipti, si
chiar in clioa in carc. s'a impuscat, cici trecdnd fie mi-
car o di, ea 'si pcrde ttitzi aroma si nr,r rnai este ala
dr: gu-stdsi. Franccsul clicer : Quc la Cail/e riest bottrue
qile tnctngLtc au bout du fusil,' adici irnediat ce ai itu-
lluscat'o, iar un autor acliogir:
I-a Cail'lc a 16 lrlLrlirrn lirgact';
Ll'cst c:n lot tlclicat t,t Iir.
r\ussi cclui tlui 1a lricas-*e
\est-il a mcs \'oux cpr'un cretitr
Bine inteics din punctul c1c veclerc al artc.i culinare.
7AZ MANUALUL vtNtrronuiut' PAETEa 111'
CA'NStEIUL
Cirsteiul * o pas6re cet'a tnai mare de cAt prepelita'
dar mai mici de cAt potArnichia - este si el din
pdsE-
rile cari nu iern6s5 la noi' trl umb15 cu o iut6i5 nespus5
si chiar tn timpul emigratiunei e1 sb6r5- numai cind

a-
mlrii' Cind la noi
iur,g" tu rturY safi ia malul
sosesce
plierrurX se aE6{5 in {6nu1 de prin lunci; rnai tAr{it
," cosesce f6nu1, se bagX in mir5cini si in bil5-
"arrd sb6r5 f6rte incet si cu pici6rele atArnate' de a-
rii. El
ceia este si pas6rea cea mai lesne de tmpuscat; dar
se
sc6l5 cu lnare anevoinli, daci nu va fi cXnele

cAt se
p6te de iute. Primivara se gisesc Ia noi o mullime de

cirstei, atunci luncile resunS de strigdtele lor; mai pe
urmi 6nsE ei inceteasl de a cAnta si se int6lnesc mai rar'
Un cine t6nEr, si care nu este 6nci bine dresat nu
trebue dus la cirsteY cicY ac6st5 pasEre a16rgX iute' lace
o mie de cotituri' fuge la distanfe mari, si apoY iar se
reintdrce; atunci cAnele al6rgi si el 9i adesea o perde'
o asemenea deprindere ar putea sd dea prepelicarului
o iut6l5 care ar fi f6rte vXt5mit6re ia orY-ce alt v6nat'
CIOVLICA
La noi se impuscl cite-odat5 ciovlica, 6ns6 nu se
r,6nds5 intr'un mod regulat. In alte !6ri, ea este f6rte
apreciati <1in punctul de vedere a1 mAnclrei si Fran-
l'lul lu r'''lt I t,
cesul dice:
' Qui n'a rlange de V;rnnc;ru Ir l'""
Nc connait un fin morccau rul lllut llr u' il
'l'era unele se gisesc cele mai rnulte citlviice, este illllllilllilllr*u LLIili-
DESPBE VENAT 103
Olanda. Femeile si copiY ln apropiere de Luncile Liine-
burg, ce se tnind lntre Elba si Aller, fac un comerciu
intins de ouX de ciovlicS, pe care le adunX din tdte
cuiburile ce pot gdsi, de la finele luY Martie p6n6 la fi-
nele lui Aprilie.
Ciovlica face obicinuit patru ou6; dac5 i se ia, mal
face patru, iar pentru a treia si ultima oard, face nu-
mai trei.
Ciovlica la noY, vine primirrara, si p16cd tdmna. Um-
bli in stoluri mici, si st5 maY cu s6md tn luncy. Este
f6rfe greu d'a te apropia de ele, si nu sunt destul de
numerdse, pentrir ca un vdnltor sX plece numay in v6-
narea 1or.
' Iati un mod pulin cunoscut spre a le impusca cu in-
lesnire. Eu nu l'd'm incercat nici-odat5, se dice 6ns6 cX
isbutesce fdrte des. CAnd sunt adunate mai multe tntr'o
lunc5, sd se intind5 pe pXrndnt un petec de pinzi albd,
safi o batist5; si precum ciocArlia este atrasi de reflec.
tarea unei oglin{i, asa si ciovlica vine de curiositate de
sbdr5 d'asupra batistei, ;i atunci se p6te da mai multe
focuri, clci ele nu se dep5rtez 7a prima desc5rcltur5 de
pugc5, si revin Anci odati d'asupra batisteY.
POTARNICHIA
PotArnichiele se g5sesc la noi ln ori-ce vreme si peste
tot locul. Ele triesc in tot-d'auna in stol, adicImai multe
impreunS, si nu se despart decdt la Martie, cAnd se im-
perechez. Fie-care pereche formezd" atunci o osebiti fa-
milie, care ln anul armXtor se desparte gi d6nsa. Epoca
imperecherei lor este de pe la 15 Fevruarie pdnE la 15
:----_
104 MANUALUL ViINI"TORULUI. PAITTETI III.
X,Iartie. Blrbatui nu se dep1rt6z5 de femeie, ca acela a1

prepeliteY, ci, din contra, o ajutl la crescerea puiior'
PotArnichiele clocesc mai obicYnuit in lunci, de aceia'
dac5 vremea cdsei vine de timpuriu, sai dac5 se in-
tdrnpli inundafiuni, se perd atunci rnulte cuiburi' Apoi
sunt ,i o muitime de pas6ri si de animale cari le pri'
gonesc; maY cu s6md cotofenele stric5 multe cuiburi'
B5rbatui se deosibesce de femee fiind-ci are pe pept
o pati n6gri in formd de potcdv5' Se pdte asemenea
recun6sce daca o potirniche este b6tranl sa[ t6nEr5, si
ac6st5 cunoscint5 'si are si dOnsa importanla ei, c[ci
potirnichea bEtran[ cAnd o frigi nu este de loc buni
la mAncare. Iati cum pocY si pricepi v6rsta: la cele ti-
nere cea de pe urrni pani a aripei este asculit5 si pi-
cidrele sunt galbene, iar la cele bdtrAne acea panl este
rotundi ;i pici6rele bat in negru.
Cind dI cine-va peste un stol de potArniciti, rnai tot-
dlauna birbatul sb6ri 6nt5i si pe urtla lui femeia; b5r-
balii fiind tot-d'auna cu mult mai numerosi decit fcmeile
ar fi bine ca ele si fie crulate, dar la noi vdnitorul se
preocup5 de o cam datX f6rte pulin de ac6sti impre-
jurare.
PotArnichea se itrtperechiazl intre 15 Februarie si 15
Nfartie, si face de la 15 p6n6 1a 20 ou6. CAnd timpul
este potrivit despre usc,lciune, potirnichiele se pr5sesc
fdrte mult; cAnd 6ns6 este ploios, sc strici tnat'e parte
din cuiburi.
O pr6 mare uscXciune le este asetnenea contrariS, c5ci
atunci le lipsesc vermusii si oudle de furnicX cu cari se
hrinesc puii.
Femeia clocesce singurS, dar birbatul r'eghiaz5 necon-
DESPRE ViNAT 105
tenit in'rprejurul ei. Dragostea pentru pui este asa de des-

voltatS la ceste p5s6ri, in cAt s'a observat adesea cX, in
momentul cAnd v6n5torul sail cAnele dair peste o familie,
tat5l ;i ,nuffla abea se depirtdzX, parcd ar fi rSnitY, sbor
mereu, 6nsE fdrte apr6pe; si se sacrifici unul din eY,
numai ca si dea vreme puilor sX se irnpr5stie si s5 se
depdrteze.
Acestia pot sX sb6re pe la slArsitul lui Iunie, 6ns6
atuncY sunt 6nc6 tot mici; tocurai la August le cade pe-
nele de la c6dd si le cresc altele, iar penele, cari erau
canr galbene, isi iair atunci coldrea cea obicinuiti. La
inceputul lui Octombrie puii nu se mai recunosc dintre
cele bitrine, cdci pe atunci li se forrn6z5 pata cea n6gri
de pe pept.
PotArnichelc cari triesc in vre-o pidure ies la mAncare
numai c5tre s6r5, pe la 4 ore, si se lntorc tocmai a doua
di de ditnin6tX.
Pentru a r'6na potArnichele trebue un cine tdrte bine
dresat, si la ac6sti r'6nitdre, maY cu s6m5, se pot vedea
t6te calitXlile unui prepelicar: trebue sd Ie mir<jsi si si
inc6pi a le sta f6rte de departe, ca si dea vreme v6-
n5torului si se apropie; pe urml trebue si inainteze cAt
de lncet gi sX stea neclintit la 6re-care distan!5 p6ni ce
sb6rX stolui lntreg.
Este fdrte greu pentru v6nXtorul fXrX experientX de a
da bine 1a potArnichi. CAnd se sc615 de jos, ele fac un
sgomot asa de mare, in cAt rnul1Y v6nitori r6mAn cAte-va
secunde surprinEi de emofiune, si nu trag decAt dupX
ce s'a depdrtat stolul prd mult. Emotiunea este cu atat
mai mare, cu cAt stolul sbdrX mai de aprdpe ;i fIrI ca
cAnele sI fi dat vre un seftrn.
106 }TANL]T\I,UI, \TIi]NITORULUI. PAR'TEA III.
IncepXtorii f6rte greu se dedau cu sgomotul stolului;

si cunosc multe pers6ne nervdse cari nu'sY pot stlpAni
emoliunea de cAte ori 1i se ardic5 de aprdpe un cArd
de potArnichi.
Mai este gi alt5 gresalS in care sunt supusY vdn5toriY
cari nu vdnlzd 6ncd de mult: indati ce sb6rX stolul, ei
nu'sY mai dau osten6la de a ochi, ci descarcX ambeie
focuri in direcliunea 1uY; mai tot-d'auna nu omor nimic;
daca 6ns6 cum-va se intAmpl5 sX ca{X vre o potArniche
din sto1, apoi fereasci'i Dumne{eu de a mXrturisi cX a
fost un curat noroc, ci sustin una cu capul cX au dat
dupX t6te regulele. . . . REmAne de judecat daca se p6te
numi o loviturl bun5, aceia, 1a care v6n5torul nici n'a
avut grija d'a ochi. Din contra, vdn5torul cu experienti
nu se grXbesce, e1 ocheste numai una din potirnichele
stoluluY, ;i'i mai rEmAne pe urml tirnp de a cia bine si
cu !6va cei1a1t5.
In deobste potArnichele se ridic maY t6te odat5. Daca
se intdmplS si cadl AntEi cele bEtrAne, atunci cele ti-
nere se rispindesc si nu sbor de cit una dup5 alta; in
asemenea cas, daca ai un cAne bine dresat, poli sI 1e
uci{i maY pe t6te.
SITARUL
Vdnitdrea de sitarY este una din cele mai frum6se; ea
intrunesce si avantagiul de a produce unul din t6na-
turile cele mai pl5cute la mincare. Sitarii lncep a trece I
pe la noi la finele lui Februarie, si se intorc tdmna pe IL
la Octomvre. Nu vin 6ns€ in toti anii ln aceiasi cantitate I'

DESPBE VENAT 107
si pasagiul lor de tdmnl fine mai mult decAt cel de

primivarS.
Nligrafiunea pas6rilor depinde, cum am {is, de o mu1'
lirne de circumstante. Schimbarea temperaturei, pertur-
bafiuni in regiunile de sus pe cind eie cSlEtoresc, multe
alte imprejurXri pot schimba direcliunea lor, precum 6nci
pot sI le grdbdscd sair sX te intAr{ie venirea si pleca-
carea. Pentru aceste motive, cantitatea pisErilor c516-
t6re diferS in fie-care an (1).
Este 6ns6 lntrebarea de a sci tn ce mod vin sitarii:
maY mul;i de odat5, sair numai cAte doui impreun5 ?
Asupra acesteY chestiunY este divergen!5 de opiniune.

Baforu {ice cI vin cAte unul sai cAte doi; De la IVeu-
aille este de aceiasi pXrere. F.nsd d'Howdetot si allii sunt
de plrere contrarie. Dar, fiindcX, in reguii generali, pa-
s6rile cari cSlEtoresc ndptea se string in mare numEr
spre a efectua pasagiul 1or, este probabil cX si sitarii
urmdzd aceiasi regulX.
Sitarii sed 'r,ara in munti si ajung pdnd in Islanda si
Groenland. CAnd vin gerurile, eY trec in Africa ;i in
alte !6ri cXldur6se.
Epoca ior de irnpuere este la Aprilie, si fac cAte patru
ou6. La noY sitariY cad tdmna ?n zdv6ie si ln p5durile
cu isv6re sair apropiete de ap5; iar primil,ara 'i g5sim
(1) Aceste observafiuni 'gi gisesc adeverirea lor chiar in anul

trecut si in anul acesta, cdnd din causa secetei sitarii n'ari venit
rnai nici de cum, ln pirfiie ndstre Este mai mult de cit proba-
bil cf, cele mai multe din accste pisdri air apucat alti calc, sprc
a merge in locuri untle temperatura li s'a pirut mai priincitisi.
'r08
MANUALUL VEN,{, 'ORULUI. PAR'IEA, IIt.
in pidurY cAt se pdte mai dese, si dai preferintS" locu-

rilor unde este tocituri si nu piis.
Sitarul vede maY bine ndptea de cAt {iua; el st5 mut
mai tot anul, numai pe la inceputul primiverei, cAnd -se
imperechiazi, are un strigit pe care 'l cun6sce ori-ce
v6nitor.
Sitarul st5 fdrte bine inaintea cineluY, dar este greir
de ucis, cici sbdrX fdrte repede printre crdci si indati
se face nev6dut. Cu bitaia se sgornesc rnai nrutli, dar
lovitura devine si mai grea; trebue 6::esi care deprindere
pentru a face cu succes acest mod de v6n5t6re.
In genere, spre a ucide sitari rnulti, tr:ebue si aibi cine-
va multi r5bdare si s5'i caute f6rte des. CAnd te ducY
la sitari, de multe ori 1i se int6rnpl5 si tc intorci fdrX LL..i l)
nici un resultatl un vdnitor 6ns6 nu se tnai gindesce

la ostenelele ce a ribdat, cind are nclroc sI dea peste
o localitate unde se afl5 sitari mu1ti. piua aceia, de;i
f6rte rari, nu o uitl nici-odati.
Inclat5 ce inser6z5, sitarii ies la cimp, de unde apoi i: i .l.+
se reintorc cAnd lncepe a se face Qiua. P6te cine-l'a si
stea la pazi, dar acest mod de v6nit6re nu line decit
vre'o {ece minute. Ea servl mai mult spre a te asigura
dac5 se afl5 sitari ln pXdurea in care ai hot5rit si r'6nezY.
Sborul sitaruluY este prea variat. CAte-odat5 el sb6ri
drept, alte ori f6rte iute si in felul becafinei. CAnd sunt
in desi;, se aridic vertical pdn6 la virful copacilor si pe
urmi apuc un sbor orizontal. Alte ori, tnai ales cind
sunt pe marginea uneY p5dud, sbor jos de tot, fdcdnd
mullime de cotituri printre copaci; apoi iar, cAte-odati,
dupX ce s'air aridicat cu o mare repediciune tn sus,
de-odat5 se lasi ln ldturY.
DESPRE ITNAT 109
lat?i un mod de preparat Sitarul, r'ccomandat de ilus-

trul Brilat-Savarin. Nu sc pcite 6nsE executa de cAt
t6mna, cAnd sc glsesc Fasani-- la Petrache Ion bine
inteles. *- p6ni cirncl socictatca r'6nitorilor, ne Ya pro-
cura pliccrca, c1'al putea r'6na si noi in pidurile ncistre.
Sc sccite carnea dc la doi sitari, precum si matele cu
'.1
ficatul. Carnea se pis6zX bine cu midurra dc boir fiartd,
pulinir slinir-ri. ras5, sarc, piper si trr-ife cAt trebuesc spre
a urnplea un fasan cu ac6sti tocdturi. Se preparl o felie
de pine putin rr.rai marc de cAt thsauul, carc se va a-
seda pe ea; se pisdz.l malele si ficatul sitarului cu dou6
trufe, o sardca de putinl, puline Slinini rasi si o bu-
catl de unt. Se intinde acdsti tocituri ;ie lelia dc pAnc
-l si se pune sub fasan, ca si curgi t6tti z6ma pe dinsa
pc tot timpr-rl cAt lrige fasanul. Autorul acestei ilrepa-
t: I latiuni ad;rogX, cX ea ar fi dernnir a se oferi ingerilor,
dacd ei ar rnai veni pe pimdnt ca in vrentea lui Loth.
BECATINA DUBLA SI SURDA

Rccatina ar fi un sitar n'ric claci n'ar ;rtca cu totul
a alte Inor:aturi si alte obiccc ; ele vin as€iillenua la ntli
numai primir,ar';r si t6mna.
:i Vdnit(rrea clc becatine cstc ostenitdre si pericukisi
pentru sirnt-:tatc, apoi 6ncir prcsinti si mari dificultlfi la
tras. Din acest din ulrni punct de vederc', putem dice,
:
cir este singura r'Onitdre in care se p6tc recun6sce ut.t
bun vdn:itor-" Acel care impuscd 25 sair 35 becaline in-
tro di, se pdte nurncira, fdri nici cl contestaliune, prin-
tre vdnitorii dc frunte"
Ilecatina cind -qe arc,licir cle la p|trlCnt ftrce dntEi trei
l_
110 MANUALUL vtNtrToaur,ul' PARIEA 11I'
sair patru cotituri, si apoi cu o mare iu!61i sb6r5

drept
inainte. Nasce acutn lntrebarea: cind 6re est mai bine
'si-a in-
ca sI dea cine-va in becatini, adic5, dupl ce
'nainte
dreptat sborul, sair indati ce s'a aridicat si rnai
de a'si fi tncePut cotiturile?
Unii pretind cX trebue sX dai indatX, si altii dupi ce
';i-a apucat sborul drept. Eu cred c5 cea mai buni metodi
..," d'o da bine, fie inainte sair pe urmi; iar daca ne-
apdrat trebue si c15m o porrat5, atunci vom dice
ci mai
n.me.it este sI tragi cine-r'a indatd ce sb6rX becatina'
ctrci ast-fel iY rdmine vreme sI dea si cu a doua !6v5'
inainte ca pasErea sI se fi deplrtat pr6 mult'
Becatina este singurul r'6nat care se p6te
l'6na avdnd
v6natul ln spate, c5ci ea cAnd se ardicl sb6r5
in contra
vdntului. De 9i obicinuit sb6r[ departe, tot mai bine 1e
nimeresci pe di nor6si de cAt pe s6re'
Osebit de becalina ordinard, mai sunt 6nc6 doud
alte
soiuri: becatina dub15 si cea surd5' Dubla este tot din LLll'
familia beca,tinei ordinare, si nu presintS alti diferentX

de cAt cI este maY mare la trup' InvEtalii pretind ci
be-
calina ordinari are 16 pene 1a c6di' iar dubla

numai
pentru un vdnitor'
14; dar ac6sta are putinl importanld ,.,11
Vom observa 6nsE ci dubla sb6rd rnai incet de cit

becalina, si nu face ca ea cotituri cAnd se ardicl;
s6de I
6rbir' si' l\.

de preferinti pe marginea billilor unde gisesce
i
in fine, ci la noi ,rr.rt i,'t genere putine' izrr t6mna mai

nici de cum.
Surdaestemultmaimic5decAtceledou6speciides.
crise; ea sbdrd f6rte greu de v6nitor ;i mai
tot'd'auna i
se sc615 de la picior, din acdstX cauzd s'a si

numit swrdd' :;r
incillSm'intea la r'6n5t6rea de becatine este un lucru

r
I
l
t
I DESPRE TfNAT 111
:ept f6rte important, de vreme ce, in tot timpul, v6nitorul

line se afle cu picidrele ln apd; trebune neapXrat sX caute
a'si procura cisme ln care sX nu pitrundi umed6la, ceia
iric' ce este f6rte anevoie. Ca preservativ in contra inconve-
nientului signalat, ddm aci refeta unei unturi cu care se
. ,lt p5str6zX f6rte bine incSltimintele cele expuse udlturei.
,i.l:r
Seu curat . 500 grame
Untur5 de porc . . 1,25 id.
::'- ai
Ulei de terpentin 60 id.
:l
Ceari galbeni 60
41.
id.
a'.'4,
Unt-de-1emn bun 60 id.
tnd Si amesteci bine t6te lmpreuni pe cAnd ferb, si sI

tira ungi cismele cu d6nsa mai cu sdmi pe la cusdturi.
rie
In urma acestor amenunte asupra becatinei, cred cX
nu este rdi sI ar6tdm si o manieri de a le giti, f6rte
lin putin cunoscutS, si sfituim pe ori-ce vdnltor sI o in-
rn:a cerce la cea d'AntEi ocasiune) siguri fiind cd nu se va c5i.
lc- Sc5te de la becaline aripele, pici6rele si peptui, iar
---i ce mai rEmAne, pis6zX'1, Iep6dAnd numai gqa pXs6rei.
.:,r:. Pe cAnd p5rlile pisate devin ca o alifie, adaogl cll
aat incetul ca un pahar de z6m1. de carne gi apoi strecdrl
cie tot printr'o sit[. NIai pune. unt prdsp6t amestecat cu
.:
fdinl cAt o nuci, o jumEtate pahar de vin rosu bun,
-- ,.11 doi citei de arpagic lntregi, unul de usturoi, cAte-va
foi de pXtrunjel gi putin cimbru, pe care t6te aceste
:e s. verdeturi le scoti dupd ce a fert. Mai adaogi sare,
:n:{ piper', dou6 lingurife de unt-de-lemn si z6ma unei 15mAi.
. j,;
T6rnI acest sos peste bucitile alese de v6nat, gi incil-
laru desce fIrX de a ferbe. Prdjesce in unt sail in unt-de-lemn
l12 IfANUALUL V.&NITORULUT. PARTUA I11.
cate-va felidre subtiri de pAne si as6dXlc pe farfurie cu

felii de l5mii imprejur; apoi rEstdrni d'asupra lor r,6-
natu.l, impreunX cu sosul. Autorul accstei Letete socotesce
de cuviinfl a recomanda celor ce vor gusta ac6st5 mAn-
care ca si se serve cu furculiga pentru ca nu cuml,a ei
sX'si tnghilS si degetele, daca din intdmplare ele s,ar fi
atins de sos.
cocosuL StLBATTC
Cocosul sdlbatic este una din cele mai mari si mai
frumdse p5sEri de v6n5tdre, ;i cu t6te cI f6rte rar se
presintS. ocasiunea de a'l vdna, vom da insir asuprX,i
cAte-va notite, pe cari le am crezut mai trebuincidse. I_a
noi sunt dou6 specii de cocosi: una se gdsesce in pir-
duri, si alta pe care numai la munte o p6te cine-va in-
tdlni. Cocosul de pddure este mai mare de cAt cel do-
mestic si mai mXre!: penele lui pe trup sunt negre bi_
tand ln civit; sunt albe la aripe si la cddX, care sti ri-
dicat5, luAnd forma incor.oiati a unei lire. Ochii lui, cu
sprAncenile stacojii, sunt pitrun{Etori ca ai vulturului;
ciocul ii este cam incovoiat, si picidrele imbrXcate cu
pene. G5ina este mai mici decit el. penele ei s6mEni
la coldre cu ale potArnichei si ale bccatinci; la aripe si
la c6de sunt asemenea albe. Ea face de la s6se pAni la
s6pte ou6, cari sunt albiciijse si pltate cu cafeniu. Clo-
cesce 24 sail 25 de dile. Cocosul dc munte nu diferl
din cel de p5dure de cAt prin mlrimea sa; el este mare
aprdpe cit un curcan, nu se glsesce 6nsd de cAt la munte
in locuri s6lbatice, si f6rte rar un vdntrtor arc ncasiunea
de a'1. r,6na.
DESPRE V[NA]' 113
',1:re cLl .limpul cel rrai pott'ir,it pentrLt \,6niIt(ire:r tlc c<.tcosi ctr
-.,:' f i- l)rcpclicarul estc in lurra lui AugLrst. I-a ac6st:i epoci
: irieSCe lluii sunt dcstul clr rnari; cocosul si siina stau pe jos
cLl d6nsii, t1u sbor clepartc si raltdS. pe cane ca si'i stea.
:1 nrarn-
.-t\ a el
Xlai tirdiu, indatd cc sc miresc puii, atAt acestia cit
sar fl si cei bdtrini nu mai st:ru pe jos, ci sed rnercu pe v6r-
fu1 copacilor-, si atuuci estc firrtc gren sii se apropie cine-
r.a de dCnsii.
Inainte de a se infiinta legca asupra r'6natu1uY, se put6
r,dna cocosii primirr,ara, la epoca imperecherei.
si mai Atunci cocosul, aprins clc clorul cc'l ametesce, se urc:i
rar se pc r.6rful copacilor si strigi pe g.Iini. El face atita sgo-
asuprx'i mot, in cil nu auCc si nu vede nimic din cc se petrece
,:,st-. I-a
imprejurul lui. Giiniie, 1a stligS.tul lui, sosesc din tdte
p:irtilc, si cocr.r:sul, urnllAndu'si gusa si fi"tc0ncl crida rdt;i
:n pir-
e^\-a in- ca curcanul, sc. cobdli la clc pe r,crd6!a de sub copaci.
ce1 do= StAnd cinc-va la pAncl;r, in rcr.irsatul zorilclr, pdte si. clea
lfrc- tlO-
mai multe focriri, ci.ci cocosii sunt asa dc :rprinsi, in cAt
sia 11- nici dctunirturilc dc pusci, nu'i spcric.
l lui. cu Cocosul estL. un r,6nat fcirtc. sfiicios si s5.lbatic, si, daca
'l r'6n625. cine-r.zr prea clcs l:r acelasi 1oc, el cu incetul
I:urului ;
.catc cu
pirisescc localitatea unde ar.ea obiceiul sir sccld. Ca s:i
ic-ITICOZI
sc in1ult6scir, are trebuinti de a fi f6rte rnenagiat; din
ac6stit causi! tl-l s'a irlputinat fdrtc mult la noi, si, ne-
aripe si
pani la luindu-sc lnisuri, cl pirtc in curind r.a clisparc cu totul.
:u. C1o-
; dilerl GAINUSA DE ALUN
i:e Inare
G;iinusa de alun estc ceva mai mare de cAt potir.nicliea.
a firunte
'3iiunea Sunt fdrtc putir.rc in pirdurile de la cAmp, gi se gdsesc
nurnai in celc- rle ia r-nunte. ln llolc,lova, m;ri cu scllnI
r,_
114 }IANUALUI, VENATORI]LIJI. PAITTEA III.
in judetul N6rntu, sunt muit tlai rnnlte dr-'cit in l\Iun- I
tenia. Ele se impercclrezd in lanuarie, si I:rc de la 1'2 rit
pdn6 la 18 oud. l)in punctul de r.cclere al rnincirei, g5-

inusa este un rr6n;rt ftirtc gustos, si carneu ci arc un Ltu
,l
parlunr tleosebit.
TURTURICA
Turturica, cstc o pasrire care r.int: si ea pr:inrir,ara, si
se duce tdrnna. Nu ,,rccle 1a un loc, ci sb6r:lr ttiti diua,
cdutAnd locurile cele mai bune c.le lrrarr5. Se aclun.I mai
cu s6m;i, pe cliilc de nrci indati ce s'a cosit. Estc €nsir
Idrte spcri6si, si cu greu se prite iLpropia r,Cnirtorul dc- ,],
d€nsa, pdnd in birtaia puscei.

Singurul mod dc a le r'0na este la paz:"r, intr'o pidurr:
care s.I fie in airropierc de un riu, saft clc un lec. ]11c
vin regulat dirnindfa si s(:r;r 1a air.l, si daca arr- cittc-t'a
r:dbdare-., pr5te impusca multe.
DROPIA SI SPURCACIUL
I)r'opiiL ()stc una din pislrile cele tnari alt-' Iiuropc:i, si
sunt multe teri de undc ca. s';r retLas cu totul, nc mai
gisind lndestule sesuri intin-se si nepopulate. E.a este ftlrte
speridsii, rnai cu s6mii dcr otn, si trri'i place a triii de cit
pe cimpii late si pr"rstii. Aripcic ei nu sunt in 1-rrrtpcrrtiunc
cu trtipul, clin acdsti cause umbl;i mai rlult pe jos, si
se inalt5. cu 6resi-carc. dificultate. llcnre;,a cste mai micri
de cAt bdrbatul, care rnai cu s6n-ti print;ir.ara sc arati si
mai rnare. CAtlinc atunci cpocacilcatului, eus;rdlopioiului
s'-: umfl:i si sc face de trci i.,ri rnai grtisi dc cAt t:ste
T0NAr
DE."PnE 11it
in cursul .lnului; el este in tdti splenddrea
lui, pcirti ca-
1)
pul mereLt ln sus, cdda mai adesea t'idic:rti ir-r for-mX cle
ii -
apbr.it6rc, must.itilc 'i suut sbarlitc, si merr'u anitnat cle
',1 1t lupta cc sustinc cu rii.alii sdi, si de pllcerea isbindei, el
estc in ader,c!' tina din celc rnai h'uur6se plsdri ce ar.em
in Europa.
Femcia lacc pe la Aplilic nurnai 2 sair 3 ouir, cle rr
coltirc carc bate in verrdc si de miriutca cclor de curc:i.
:, >l Sc pretindc cz"r, daca se ir.rt6rr-rytli si punii cine-va mAna
i ,.lr. pc ele, sair cliiar: daca lt:inuescc c;i'i-s'a descol.tcrit cui-
:t:lI bu1, dropia :rtur.rci Ie pirisesce si cauti alt loc spre a
oua dc isnrivi. Puii ltot un-rbla indati:r ce es din cuib, si
- l,' fiind-c.l 1e cresc fdt'te greu pcnelc, ei sunt dou6 trei
1r-rni cxpusi 1a multe pcricolc.
Dropiile, cunl altl dis, sunt fdrtc sper-irisc, si nu sL. p(,t
i 6nrr dc cit cu o c:iru!.i. acopcrit:i. Nurnai ir.r accst ntocl
tc iroti apropia ccl ntult de la 150 p6ntt la 10() de pasi.
Se intelegc ci trcbnc sii dca cine-1,:r cu glontul, si cli-
flcultatca ct:a lnat'e, care lace pc r,Cnitrtr s:i gresdrsc;i
firrte des, este cI clistanta sc scltinrbir la fie-cal.e ddtirturi.
I)ropiilc la noY nu cnrigrizir, si se gisesc Onci fr-irtt:
tnultr.' in judcterlc \r-lasca. I'eleor-rtr:rr.r, Routanati, iar mai
cu s6rni pc cAn-rpul Birriganr-rlui, in l:r1omita. (Ju sprorir.cir
agriculturei, e1c ari clcr,cnit si nrai sfiicitisc clc cit cr_rn-r
ct'ari acunt cili-r.a ani, si pritc rra t.eni r.rc.tne;r cind,
imultinclu-sc popi-rlatiur-rc-.i) vot disparc clin tar.rr ncistrl,
precunr au clisp:irut din occi<.lent, ciiutintl altc locuri sin-
guratir.:c, unrlr: onrul nri'si r,a fi intins 0r.rc;i rl<tmeniile. sele.
Spurcaciul, a-qt-fel nun-rit din pricina strigitulLri ce are,

(tstc o pasrirc *u'e nit c.l 11('.zit 1:r noY. Eir vine
1te la irr-
116 rIA-r-uALUL vENi\TonuLUr. pARTEi\ lrr.
ceputul primiverei si pl6cir tirmna. L)in lirmilia cJropiei

are aceleasi obicec si acelasi mod dc :t se nutri; nu
este 6nsE asa de spericlsi si r,6n5torul se pdte apropia
la o distanfi care 'i permite si dea cu alicc. Se v6n6z5
in aceleasi iocuri si dupl ;rcelasi mod ca si dropia.
RATA STLBATICA
Rata este o pasErc ce se gXsesce in t6te plrtile g1o-
bului. Ele sunt tot asa de numerrtise pt: r,echiul ca si pe
noul contiucnt, si toti cititorii Ie air intirlnit, pe ori-unde
au strEbltut.
Lclcul 6nsd uncle sunt rnai multc, si undc mai tdte se
duc vara, este polul nord. Pe riurile din Siberia si La-
ponia) pe cdstele de la Spitzlrers si Gr:oen1and, peste
tdte acele locuri singuratice, se gisesc late intr'o r:an-
titate, ce nu'si p6te cine-r,:r incbipui.
Pe 1a lnceputul lui Octombrie, ele sc scobor si sc-. ris-
pAndesc ori unde gisesc un loc care le conr.inc. Daca
iarna nu cste grea, r-.1e ri--mAn, iar 1:r cas contrariu. cautii
pirti, unde apele nu sunt inghetate.
In Nlartie, pasagiul t'eincepe spre nord; nu se rluc dnsE
tdte; f6rte multe rdmA.rr in tot timpul verci. In momentul
d'a incepe :rc6sti migratiune, ele se irnperechiazi. Rata
face clc la 10 p6nd la 18 oui, si clrcesce 30 dc clilt.
Puii sar in ap5, indat:i ce es clin ghi<ic5, iar daca cuibul
estc mai departe, tat:r si malra 1or:, 'i iari unul dupi
altul cu ciocul, si'i transportl in irpl:i. Pe 1a finele lui
Iulie, ei pot sI sb6rc..
Rata este o pitscYre ftirte spclirisi. si cie care cu greu
tc pofi apropia.
DESj.,BII \rri-\AT 1 .l7
.:t:'ljrL dtol)iei
:-i 1lutri; lru In alte fdri, ac(rstit v6niitirre -cste lrirte apt.ectizrti; se
:,',:c apropia olricinuesce fcirte nruli. si st: face-' in nrod siste:nratic. La
-r. )t, rcncza noi 6nsir sc practicir frirtc pufin, cu tcite cI malurile Du-
-: dropia. n,irei, si bSltile ncistre, sunt fdrtc bogate dc pisEri de
apir. Putenl dicc. cii sunt chiar pu{ine tclri. un(le acest
r'6nat se pdte gitsi atit cle nunleros si atit de r-ariat, ca
la r.roi. I)ar pt'ecurn aru clis, nrl sunt nrulti amator:i pentru
: tr:irtile glo- :rcestiL rr6nirtcire, si lucru fcirtr: rcgretabil, si care ne lip-
:.r:u1 ca si pe sesce cu totu1, este ci. n'avcn-r Lln nlltre pentru fie-care
. :-,t rtri-unde specii dc ra[5. Profesor:ii nostrii de istorii naturali" l-lu
s'ari r.rcupat cle 1oc de accsti chestiunc. Pdte ci iocuitorii
- :'tai tdte se clupir ntalul I)nrrirci si de 1a I3IIfi, s.I aibi citc-va nunte
l --er':a si La- pentru unele spccii, eu 6ns8, tr-ebue si n-rirturisesc, nu
::-:rld, peste aru nici-o cunoscinti in accstii pr:ilinli.
-, t:.ttt"tt r:an- Sunt peste 40 cle spccii de r.ate seilbatice; \,om da aci
nrlmari pe cele ntai cunoscute) cu denunrirea ce air in
' ,: si se r5s- F-ra n cia :
':"'trre. Daca
:'. -:'aritt. cautii Canard Tadorne Canard ]'Iorillon
, Souciret ,, Nlusqu6
. ='- ,.luc 6nsE , Chipeau , Siffleur Huppd
^t lltomentul , Silfleur ,, Eider
': r::izir. Rata , Pilet ,, N{acreuse
. rl,,t r-1i: dilc. , Garrot , Double ilIacreuse
- --:rca cuibul u ]Iiclon ,, Sarcelle
: -rnu1 .Jupi , I{ilouin , Le Crarran
- : inele lui
, n'Iilouinan , Le Harle.
:::a cu lrrcu Pentru arnatorii de a ntAnca bine, dIm aci un mocl

de a frige rafa pulin cunoscut.
Se pune la o parte sAngele, inima si ficatul scot6ndu-se
1r8 -\IA \ t;.\ L lt L VIiN- -:!"r 0litl I.tr I. l'.\ tt'l li ;\ II l.
fierca, care t(itc se plzinriidcsc binc, cu nricd tle 1l.1ilt:

rece, o ccp:i r,:.rsii, sarc, pipcr. t-tttcsdrir si o lingr-rrir cle
olet. Se urttpic ratn ctt aci'sth tocitturir, si pe ciind -qe
frige, se stropesce cu unt) anlestccat cu o linguri dc
otet. I-a utr ii.rc ittlt'-, ajulrgtr 2[) rrrintttc, pentru ca rata
sX fic fiipti.
.t.
. . ''ric.l rlr,: p.fu-rc
sr pe c;incl .sc
r ' r.. () Linguli dc

- t,a]ltftl ca t-artil
TRATAT PRACTIC
{
BOLELE CANELUI
..=
::=
TRA'I'AT PRACTIC
DESPRE
BoLELE cANBI-uI
Clinele cste 5upr15 la f'elurite bcile si -se r.cde o nrarc

anzrlogii intre structura sa anatotnic.l cu a onrului. Acesti
aserndnare existi nrai cu simd in organele digestir,e, lu-
cru de carc nu trebue si ne n-rir.irn, cici cAnele ca si
r-rnrul sunt ournir.ori; de aci clar provine si a{initatea ce
se obsen i in bdlele lor.
Cinci se boln.lvcscc cAnele, este tot-cl'a-una n'rai bine
d'a se adrcsa la un veterinar;dacl 6nsd un r,6nitor, ar,6nd
drc-care cr,tuoscinfe diagnostice, ar voi si faci singur
tratamenlul, clinr aci ur1 tr:rtat practic c1e principalele
bcjle la care sunt supr,rsi c.1nii. \,.otn obserr.a 6nse!, ci
unele medicamcntc, nu procluc acelasi efect, la cini ca
si la dmeni. Spre exemplu, laudanum. care ni se di cu
mult5 bigare rle sdml, nu estc pcricul6s.l pentru cini,
si trebue o dosi cle trei oli mai mare decAt se di la un
onl ca si produci un ef,ect. Pentru calornel se int6mp15
122 TliA'f r\T l,HACTI[]
cu totul contrariul' Acest tncdiciltnent, pu[in \,;itE111:rtor

la <ltncni, produce asupra cAneltti tr inare irit;ltiune :l
rnemhranei intclntl a stotlrtculr;i si a rrtesti n elor.
i
.l
AGALACSIA
Supritnarea secrelir:nci 1apte1ui. Sc recunriscc la cf,1ele1c
care aliiptezS, fiirLcl-c, matlelele sunt moi si gdle' CAte
r.rclat5 existi si o inflan'rafiune a glandelor mafilarc'
Sldbiciunea, perderea forfelor, o alimentaliune rea, sllnt
causele cele mai obicinriite aie acestei afectiunY'
Tratament:
Tr.ebr-ie si intlrim forlele printr''<'r alirnentatiune sul'rstan-
jnflamatiuuea tna-
;iali, si oprirn aliiptarea, si daca existd
rnelelor, si le sPXl5m cu:
mac
C5pcYlini de Dou6
S6m6nti de in ' 10 granre
Api . 250 grame.
Si se fiarbl sEn"r€nfa si ciip6lAn e1e in api'
SI se irnpedice anjrnalul dc a se linge.
AGRAVEA
Inflarnatiunea pieleY de 1a talpa pici6rel':ir. Ea se pro-
duce in urnra unuY umblet indelungat, pe un teren tare,
sail pe miriscY in urma secerisului.
:=*:1
l)lrsl'lili Iir)LFll,l.l (l \\l,ll.l I

1!),
- . iiltirtot'
.:r'.111C a
Tratament:
.. Si se ast-.ze ciinclc 1)c u1r culcLts l)u11"
Sir sc inlurir-1c lalrclc dc cionrr ori pc di, cinci minute
he-carr-r clati'r, intr"o brrc:
l'Lrlbe:re cit-- piatri. .rcral . 100 grame

Sulfat clc cupnr 15 grame
.\1tir curatir . l 1itru.
I i1trl(r l(- Sair
- ( litc -\lbrLs cle ouc
-.
-: ]'L',
I,'nninginc
-': '. ,1. S[ltlt Olct
-
-- -
Sarc.
Sc a111"r1.,a4 1rint., si s(' lltut(. c()nll)fcsc l;r talpa pi-
cirirclor.
: . tf:l lllit-
ANEMIA
I.. Anernia se lnaltifest6zi printr'o sl:ilticiune mllsculari, si
prirr inr-reclcitu.ii si palpitatiuni.
Causele cari produc dc obicei anetnia sunt: o a1i-
-., rrrentatiune insulicientS. sair de calitate prcistl. osten6li,
lrernoragii, 1.rci1c h-rngi si chronice.
Tratament:
Si se dea o alinrentatiLine l.eparatdrc (carne), si si se
administreze in fie-care dimindtir o linsurl de ulei brun
_r3 pio- cle ficert cle rnorun.
'in tare, Sd se dea inainte de fie-ca.re ruincare una din pilulele
urmirtrire:
,.I]IIATAT I'R.\OTIO
12.1
'Izrrtratferico-potasic. .5grame
Revent . 1 gratn
Sirop gr-rnros. . cAt trebuc.
Pentru 30 pilule.
Daca se preferi rnedicaliunea lichidii, se pitte da 4
piclturi inainte cIe fie-care mAncare, din licrirea urmit6re:
Licdrea lui lrou,ler: 5 granre
Tartrat ferico-pr..,tasic 5 grarre.
ANGINA
Acest cuvint insemnezi ori-ce impedicare a dogluta-
!iunei si a respirafiunei. lldla inccpc prin Iiori, cilduri
in tot corpul, si. accelerarea pulsului. Dcgiutafiunea devine
clificiid, limba se acopere dc un strat pistos si gura sc
umplc de mucositate, care se deslace greri de fundul
gitlejului. Daca inflamafiunca este intinsS, cea tnai mici
oresiune pe gAt, determiniL durere.
Tratament:
Adesea este de aiuns 3 centigrarne de emetic intr'o
linguri de ap5. De nu va trece, se va atinge fundul git-
lejului cu:
Pulbere de Borax .3 grante
ApX de trandafir . .20 ))
I,Iiere. .40 ))
Se disolvi boraxul in apd, si se adaogi tinctura si

mierea,
DESPRE BdLELE Ci,NELUI 725
In acelas timp sir se ifltretie libertatea pAnteceior cu

rlisme purgati\re:
- l: l'..l
-
Foi de sene 5 grame
ApI lerbinte . 150 >
-: - ',,-, c]a -l Infusezl sene in ape, strec6r5, si adaogX sulfatul de

: .1:-ill.itdrc: sodiri.
- '.:...L.
Trebue sI se lie gAtul cald, infisurAndu'l cu vatd saii
' lli'.
bende de flanele.
ARSURI
r : . (lcQ1uta-
-' . clldutl Arsurile pot a1te1';r numai peic'a, produc€nd vesicolc
.' :-. e dt:vine ':jiner de scrositate, sail llot ataca tcsiturile si sri 1e desor-
:- : -. ql1ril Se ganiseze.
- ' furrdul
1.,
Dacd sunt usrlre, s.l se acopere cu:
:rlai lnicii
Colodiu . . . 25 grame
Unt-de-1emn . . cAte-ta piclturi.
DacX sunt profunde gi durer6se sd se spele cu de-
: -:ic intr'o coctiunea urm5tdre :
--, ,lndul girt-

C5p6lini de mac . dou6
Sem6nti de in . 30 grarne
> r'alll e Api . 1i2 litru.
Se ferbe inul si macul in api.
DacX arsura supur6z5, si se tie rana curatS, se se
panseze cu vatd unsL cu:
a- :inctura si
12(i TII ATAT PR.{C]'IC l)Fi>i : '
Api de calcc . 15: gramc ).'. >r' I'llil.C('l ez, .
Unt-de-len-in . 100 granre. ' -rir. Ofi. St' adl ,-..

Se amestec.l si se agit5. . 'r, lt r'-ul l)r't:ii1;.. -
I'iatr-;r :Le t a. ct'i.t . -
ANORESIA -\p;'L ,lr' 1rl,,ir r
rtiicsot'arc-'a slni lrct'c1t:rr::r pofic'i cle nlalncarc. Ea

:
]lstc
Ltrnrizil nrili tdtc ltrilele : dar depindt,' dc ct'lctrlai tttulte
of i din inllanra{iur.rca ciilor cligcstii't:. BLE'
Tratament: SCUI {Cl (';t 1l
-:1o
":'ilei.
Sii sc clr:a in:rinte clc tt-tincat'c o lirrgur"iti 11t' pr)tiu-
nea unrart(ir(--:
T:
strichirti
Arst:nat dc () e'r'. 1 ct'ntigr.
.\r, 1r. ciL rrl I i.,'
I () grilltlr.l
.
Sirolr lnclttii .
clc:
' 'lr lt'r.l)rt(' I-;'tcLl
Api gonrrisri
.
12() gt'attti'.
Sc alnestcci.
RRC
BALANITA
l.i,' irrflanr,rtirin, ..'
Este- inflanrzLf iune';r rncrrril.r-rlui viril si rL preprutiului, . :l ttt ttt:ti,it', 1,' , . '
caracterisatir lrrintr'o scLrrgcr'C ntuc(.)-1111rt11L-iltii allr-gillrue, '',r,1 irt crrli rr,l .
r:Ate-orlati,r vc:rduc, cir.r-t) so gr-irtnidrtscr'y-rt' pt'r'ii r'.\ll'i-- -. l-c':l)il irliLtllr' 1r

mit;i1ii prepul'ul L1i. '',t,:e 111'r'e]1r'11,1
Tratament:
T:
Sir sc intrel)Llilrt( zo ll incr:1,rut injt'ctiuni ctttolie'ntt-'.
[)aci bcila L'stc ri- .
cle'rrail;ir
L,-t,i ul'r ])llnul
Cirpi<tinc tlc rrr:rc tlLtti '.11Lll'i I;rprc i,.q1i11 ;
..nt:'r illiri 1r)til,, -: -

Alri . t.'" lilr'rr.
DNS?IIE R6I.EI,E C.{NIiLUI 127
Si se maccreze c:ip6tinelc de mac i1r apir, tirnp de

cAte-rra orc, se adaog.l na1b5, si se fcrbe un 1no1nent.
DacI rdul persistS, se \-or intrcbujnta astringente:
Piatr5 acr5. cristalisatir 10 grarne
ApI clc plciie sair de riir 1/, 1itru.
llr.-:t1'('. Eil S,'anrestcci.
':t:ti il]ult(..,
BLENORHEA
iistc scurger'('a mrlco-lJurLllclttir lL rlucrisei canalului
. potiu- u1'ctrei.
Tratamentr ,
: -l l'.
Aielas ca al Balanitei (vcdi acest currint), 6nsE injec-
tiunile trebue flcute in preputiir si in can41u1 uretrei.
BRONCHITA
Este inflan'ratiunea nruciisci br:oncl'rilor:. B61a se rccultdsce
' , 1-rutiului,
dupi ur:mitcirele caracterc: Tusc uscatS. la inceput, de-
,-l:rllrLlr,
- ":i t'-rtrt:-
r-enind in curdnd umcde, scurgerc de mucosit5ti prin
rras, respiratiune fr:ecuentir, ral, uso| dc audit cand se a-
propie urechea de peptul anirnalului.
Tratament:
,llt.'ntt:.
..':t n
Dac[ b61a este us6ri, si iinem cenele 1a cIlduri. Ca
bEuturl lapte pr-rtin inc5ldit cu lricre. Dac;i bdla se pro-
.'
nunt:i mai rnult, si se administreze potiunea urmXtdre :
128 TEATAT PRAcrtc
I;.ir:,i.: :
Pulbele de polygala . .,l grame
Rlddcini de ipeca concasatii . 2 i, CATA
Api ferbinte . 150 >
Inlus6zi, fikrezi' si adaog:itnicre 60 >

-.:aiepsia estL' car-ar:l
,'::unei musculare. .: .,
O iingurifd la doud ore. ' :"-z.i ori-ce atitttd::'
In acelas tirnp sd se aplice pe pept cataplasme ast- T:=
fel compuse:
S:r -qe trirne apii rec.' : .
Fiin5 de mustar . 10 gr. -: .
Fiini de in . 50 ,
Sir',rpd,' e ,ir-;i:-
Se arnestecd faini de in cu api ca1d5, se intinde pasta []r dret d" ( lr ,, .
pe o pAnzi) se acoperl cu mustarul si se aplici cata- ): ,

plasmul pe pele, tiindu-sc peru1.
Sd se complectcze tratamentul prin clisrnc laxative :
CATAR I
Aloes 5 grarne -:
-.:l:rrt)atiurle ilclri.-r .
Nlercuriale . 10 ,, ':,u: " -

lttUCt]S1 e:'.,'
ApI . t., litru.
---.:r. u11 lichid st'r,rs ... -
Ferbe Nfercuriale in apzi, decantdsS, amestecl aloesul . :irdiu. Acirstri s. r: :

cu decoctiunea. '' ;'(' cille :.t :r : , : -
Daci bcila trece in stare chronicl, ceia-ce se intdmpli
Tl":
cAte-odat5, mai cu s6mi cAnd cAnele t-r'a fost cdutat la
-
timp, si se administreze in fie-care dimin6tl o lingu- -'- incc'put si sr i..:.". .
riti de oleu de ficat de rrorun brun, si in timpul dilei _ aJ:

cAte o lingurifi din bdutura urrnXt6re: l-r'urtclrruri s; :',,'
Laudanurtr
Flori de lirnba bouluY . 15 grame
Ape 25O Apa .
',
:: ,. ,-
nt'rl ,c nallra -
\,'ars5 ap5 ferbinte pe flori, acoperi, las[ si infuseze,

. '.1;,.i .rpt srrr dece ': -
decanteze, indulcesce cu miere si adaoa.l putin lapte. ': rrr'i estri ttie flIL '..
't
DESPRE B6LEI,E C,{.NELIII 129

',rll1e
CATALEPSIA
Catalepsia este caracterisati prin perderea jnstantanei
a actiunei musculare. In ac6sti stare capul si membrele
pHstr6zi ori-ce atitudine le dim.
r -- --: .3Sn1e ast-
Tratament:
S[ se t6rne ap.I rece pe corp si si se dea intr,o singurl
' or dati:
Sirop de c6cise . 30 gratne
: - ::-'-:nde pasta Hl,drat de Clhloral 1 gram.
:: r.:,licA cata- Se arnesteci.
-.r lexative :
CATAR AURICULAR
-
-:-.:lle lnflamafiune acuti sair cronici a mucdsei urechel. La
inceput ruuc6sa este rosii si urechea durer6sl; in cur6nd
- ::'.1. tpare un lichid seros l:r inceput; gros si cu ntiros fetid
.--r':r''Cu. lrl0esul rrai tirdiu. Ac6stir secretiune determini o iritatiune care
iace pe cAne sii se scarpine, si s;i scuture mereir urechile.
: -.-l:- Sr' intdmPli
Tratament:
: o s: cAutat 1a
, - :'.''.:i o lingu- La lnceput si sc. laci injcctiuni de rnai multe ori pe
.' :-:trIPul 4ilei Ji, cu:
'I'runcliiuri si foi de rralbi . un pumn
. -- l-audanunr. .30pic5turi
]r'anle
Ap5. .tf, litru.
Se fierbe nalbd in api si se aclaogl Laudanum.
.. ... si infuseze, Dupi opt sair dece dile, daca b6la persisti sI se facX in-
-. --,rin 1aPte. rctiunY astringente cu:
130 TRATAT PRAoTI{:
Tufe de stejar puh,erisate . 30 grarne

Apn . 1 litru.
DupI ce tufele au macerat douE-deci si patru ore itr
ap5 lirnpede, se fierbe timp de dou6-c,1ecY minute.
Se pdte lntrebuinta si formula urmtrt6re:
Extract de saturn . 1 gram
ApX . 100 grame.
Aceste injectiuni sc pot face usol cu ajutorul ur.ruY
injectt-'r rnic de cauciuc.
Se mai pdte intdmpla ca inflamaliunca caterrali a urechei
si fie causatd de prescnta unui acar.
In acest cas recomanddm for:rnula urmdtdre:
Oleir de olive . . 100 grame
Naphtal . 10 >
Ether " 30 :2
Le amestecS.
Llnii autori sfdtuesc in tratamentul catarului, intrebu-

infarea de pulbere sicativi, dar acest mijloc trebue res-
pins.
In tot tirnpul tratamentului, trebue sX infdsut'im capui
cAnelui, avdnd grija de ai ridica urechiie una peste alta
pentru ca aerul si p6td pitrunde.
CHOREA
Acdst5 afectiune constd in niisciri continue, involuntare,
bizare. B61a este generalisati sair limitatd la o parte a
corpului. Slibiciunea, iritabilitatea, predispun la ac6std
afectiune, care pcite fi produs:i si de 1iica.
DESPRE BOLELE CANEI.UI 131
Tratament:
:.:,i ()1'e
Chorea frind in
general tristul apanagif al cAnilor sl5-
ill
bitY, trebue si le dlrn o hrani substantial5; carne, zdm1.
de carne, lapte etc. In acelasi timp se vor face de douE
ori pe di, fricfiuni pe col5na r-ertebral;i cu:
_:.iltI
Camlor . 10 gratne
_ r'at: lt L'.
.- ,: tLl ultui Disoh,i camfor in spirt.

Interit-rr se r,,a administra potiunea urmitdre:
, -r rirr'.lti'i
Rddicin.l tle valeriani. . 2 granre
Carnfor 0 gr. 10 c. gr.
Gilbenusi de ouir . unul
Laudanunr l50 grame.
Varsd ap5 fierbinte 1re r.aleriana, lasl si infuseze, ames-
tecd camforul cu gilbenusui si adaog.l'l la infusiunea de-
cantati.
-. 1ntr.-elrt.r-
La dou6 ore o linguriti.
-' - rrIt(' l'CS-
Daca si pl'eferi pilule, sit se dea:
.a::ll (litpUl Valelianat de zinc
.- .5 grame
- : :str. elta Extract de i-ryoscyam
Subnitrat de bismut .5 ,
Pentru 30 pilule.
Trei pdn6 la patru pe qi.
CAnd agitafiunea cste mare, se p6te face ln acelasi
::'. ,,,1unta|e,
tirnp, inhalatiuni cu eter, si chiar cu cloroform.
. parte a
: -:i ac6stir COLICi
Colicele sunt dureli care caracteris6zi unele alectiunY
132 TRATAT PNACTTC
llE>l'Ill : - .
ale ciilor digestir.e, sair ale flcatuiui si vesicei urinare. Co- Tra::
licele constituesc dar mai rnult un sitnptom, de cAt o b61i
propriri {isi. Colicile pot fi produse printr'o indigestiune, CiAnd constipiltitlllra I r:
prin presenta vermilor in tubul digestir,, printr'o ir.rflama- ^\1t_,cs s,_,c,,ti.iti
tiune a ston-rachului, prin calcule nrinare, sair pl'in coltcre- l,,xtract cle cc'ni3..: '-...
tiuni lbrmatc in cirile biliare. Sipun rledicinrLl
Tratament: f
'Iratamcntul coliceior tre,bue s.I r,aricze dup:i causa Daci constipatiullir:,. : -.
care le producc. Cu tdte acestea. pcntt'u :l usura pe bcrl- Glicerini
nav) se p6te c'la: Extract de bol' .
I)ecoctiuni de nalb:i . . 100 grame

l'^r picatttri inritrt,'
Laudanum . 30 picirtr-rri
Camlor O gr.50 c. e'r.
G5lbinus de c.rur'r unul. coN\".
Puh,,erisdzi carnf<ilul, arnestr:cd'1 cu gllbenusul si r-lecoc-
l r l,rtrnt i 1lp r11i<n'"
tiunea, si adaogl laudanunr.
. - -air rrra) pulir r'' , '
La douE ore o lingurit5. .. .u .f'lIlr ir plirt'..'

:i rdtlcili -si bak- s: .. -'
-.::'le, letrand intr'un ::'
CONSTIPATIUNEA
' :1cesle si:rtptrrtte - '
Lste ririt'ea er,acuatiurrilor iLlvinc, causatiL ac.lcsea de
intdrirea lor, in unna unei sederi indelungate in intes- ' , .'ineli, sair dc r "r--
tine. Ea este dat()t'ite tist:lor rlate in e.\ccs; insotesce . :' nlittue. ele f ol l,'
bdlele stonracului, intestinului si hcatului. Pr.ima concli-
tiune, este de a piimba cinclt: in fi-care di, la aceiasi T:::
orE. Regimui alin-rentar are si el o mare influenti. Trebuc- Tlatamentul Yariezi,r ::
l'rrdnit cAnele care are tendinte cle a fi constipat cu . :,i:1. ;1qg5lq tlt.but
cirnuri albe, si sii 'i sr: clea c;t biruturi api de sementi -. ,id :
de in cu mit--rc.
I)E>liItD B6t l1LFt cr\-tEL.Ut I33
. -:1.:nare. L.0- Tratament:
r:- iigestiune! Cin d c r-rn stil)ari ul.le:r estc iicciclo, tali, s;i se aclmi ni streze :
'..:' , , inflama- Alc.res socotrin 1gr.

.." '.rt c()11cfe- I..xtt-act cle centaurea lrcncr,licta . O , 50 ctgr..
Sipunrnedicir.ral . 2 j,
Pentru 10 pilule.
'. :-rpri catlsa Daci constipafiunea cste chronicX si se intrebuinteze:
--..'ir I)C b()1- Glicerind . 10 ot'
Extract de bob dt: calalrar 0 , 50 ctgr.
_: ,:ll f
Trei picituri inair-rte de trrincare, in putinX ap5 si zah5r.
: . l.::'.1fi
-:. 'r t c. gr.

.- l --.. CONVULSIUNI
-- .r..1 si rlt'coc-
Turl'r,riri alc nrisciril()r! agitatiuni des'rclonate, *rai'
tnult sari nrai putin r,icilcnte, care se ntanifesti la cAni,
'nai cu serna in priniul an. Anirtralui pare ziplcit, are
ochii ritlcifi si irale spumcise in gur5, aldrgi in tdte
pirfile, ldtrind intr'un rlod plAngdtor. Nu este rar ca
:dte aceste simptome si fie luate drept turbare. Con_
..- .. :rtlcse;t de '.',lsiunile pot fi produse de crescerea dintilor-, de vernti
:.:..:!r ill intes- 'ntestinali, sair de vre-o bcjl5 gravi.
Cind sunt r.iolente
r.. r -:: illsottrsce
.i continue, ele pot produce chiar si mdrtea.
' I :.:inrr condi-
. .:. la aceiasi Tratament:
:: ..::liii. Trebue f'ratamentul \ayis7tr dLrpi bdlele cari 1e dair nascere.
--,,,nstiPat cu i.-u tcite aceste trebue combitute
- simptor-r.rele adminis_
.i .:. 11t' Senlentai :r-irnd :
134 TnATAT PRACTIC I)L>1 I.. '
ApX de tei . 100 gr.

CIS
Sirop de Codeini 5 , lnflarlatir:ne;r vcsictr'..
Bromur de potasiti . . 2 : 1o\Iiturilot' iri' :rl:, - -
:',1a
r. crrl"trlt'. {1tr','p,. 1, ''
Se amesteci. La lnceput o linguriti la ori; in urmi . .r ut'itta. l);tca ;ee . '
1a douE ore. ,.1ati sanguinolenta.
In acelas timp, se pot intrebuinta cu folos, si biile reci.
T-=.
CORIZA I-a inceput s:r se c,,,. .
Coriza sair guturaiul este inflamatiunea membranei mu- Rddicini dt. ne- .
cdse a nasului. B51a incepe cu strlnutiri, in urmX apare .\ r,.

o scurgere a nasului, lirrrpede si visc6si la inceput, albi :c lil(' nall,lr in I'r.:*'
si purulentX mai tAr{iir. .:rnii-cc s'a. ricit.
'I
trca l,tila Icr'.i-r',. -
Tratament:
liical'l ,, rllal (i, -
La irrceput si se dea furnigatiuni cu:
CipEtini dc nurc
.\itrrr
Flori de nalbi . . 10 grame
l''lori de teY 5 >)
-\p" '
ApI 1 litru, l.',,,'h,. r'ptrcirl, ,l"ca." - .
Sc lierbe nalbi si se adaoqi flori de teY. Se a;6{e

vasu1, contin6nd fumigafiunca, sub nasul cinelui,si 'i se DI
acoperi capul cu o invelitdre. Daci bdla persisti, sX se
intrebuinfeze lumigatiunea urmXtdre : :.- 1l unlescr) ast-fei :
:'ittni alrint'. ]lir' ,
Somitdfi inflorite de plante aromatice 15 gr. '. . .(,]lstil'llc ,r . -
ApI . 1 litru. . i sitttptuntttl rut :
Se lirce inltsiur-re si se plocccle ca nrai sus.

' cc,rtrplicir inllrrir.r'. -
L}]iSI'IT!] B{1L}'LE LT,{NI]T,I, I 13i
CISTITA
Inflamatiunea vesicei urinare. Cistita pdte surveni in
urrna loviturilor pc abdomen, dar mai des este produsi
de calcule. Incepe prin colici, poftl ddsi si zadarnicd
:t., rtrmi de a urina. Dacd scap5 puiinir urini, este rosiS si cAte-
odatl sanguinolentS.
',',,1e rcci'
Tratament:
l,a inceput si se dea ca b6utur5:
:':::.t1ei 1nu-
Rldicini de nalbX . . 20 grame
:::1-ra apare
Api 1 litru.
albi Se tae nalba in buc51e1e, se frerbe si se tntrebuinllzd

r--t;rLrt,
dupS-ce s'a rdcit.
I)acX brjla persistS, si se administreze:

Bicarbonat de sodiu lO or'
fr"
Cdp6tini de mac . una
Nitru . 2 gr.
l:-a:lle Ap,",. .1 litru.
'
:: .1. l"erbc nracul, decant6si si adaog.l sirurile.
i,. asedd
-..iir, si 'i Se DIAREA
'-:'.:itii, sai Se
Se nnmesce ast-fel o stare morbidd caractcrisat5 prin
clejecfiuni alr,ine. Diarea este destul de comunl 1a c5!ei
la care constitn.e o bdli specialH. l-a cAni aclulti este de
: i1'.ru. 'rbicci simptomnl unei alte ltdlc. Ea pritc fi sirnpl5, si
>.:*.
pdte cclrnplica inflamatir"rnea intestinului.
136 1]HATAT i'tTACTIC LI:-'l:.: 1
: . ,' an'riclonul in i, --.

Tratament: -. -erbinte. apoi es::-.: -
ln contra diarei ci1eilor, si se dea: . ntru trei sail l)r"..
,\pd de menthi . 40 [rar])e
DISE}
cachou
Sirop de . 25 ,)
I-audanuur 2 pic.ituri. ..:e inHanratiurter ::: -'

Se :rmestecd Ia fie"carc ori o lingurili. ' ,::ni. nruco-sangu:' -
Sa se dea ca bi:uturi, l4xi cle orez indulcitir cu sirop -.' 'rult sa[r rrrai pli:'n -'
gonlos. -'iornenul dure: -
I-a cini adulti daca diarea este usrir:i si se dea: - - -r. urntato d" , ...-,-.. .-
.j - a:1e int,,.g,--
Api scortisriri
clistilat.i. rle . 60 gramt:
Cret5 preparati . 30 )\
T,audanum .l picituri
Sirop gomos . 40 granre.
La fie-care ori o lingurita. . -. : i-re7' ,r . -
In contra cliareei chronice s:i se clea: - --:. -.r::taii're:
Extract de ratanhia . . 4 grallle -iDi de,ctilata

Pulbere de colon'rbt., 2r :rr:rac: thebatc
Pulberea lui Dol-er . l. ,, .\cntat de plur:
Oleu cscntial de arris . 4 picituri. i. .,: iacd clisnte li .
Pentru 40 pilule. Patr:r-r pe di.
\aphtalini pure .
In a.celas timp si se faci clisnre astringente cu: -1pa

Extract de saturn 10 picituri i -' tiI canelc ,: ::,-
Anridon . 15 grame - :,e .;r l.)cu:Ufd ,'-.
I-audanum . 5 picituri ----'
Api .'2,00 qrame.
DESPnE B(lLrrLB cANELlit 137
Bate amidonul in 50 grame ap5 rece, adaogi 150 gr.

apd ferbinte, apoi cxtractul de saturn si laudanum.
Pentru treY safi patru clisme.
-.trlle
DISENTERIA
- ritui"i.
Este inflarnagiunea intestinelor caracterisati prin eva-
cuatiuni, muco-sanguinolente, si printr'o stare generalS
: .., ,:Lr sirop mai mult sat'r mai putin gravi. CAnii atinsi de disenteri5
air abdon-renul dureros Ei fac sfor!5ri repetate de ex-
. ,- 11t;t : pulsare, urmate de evacuatiuni. Pofta de mirrcare dis-
pare si este inlocuiti de o sete intensX.
:1.'l1e
Tratament:
::atufl
Sd nu se dea ca aliment de cit lapte si bulion" Se
se administreze la fie-care dou6 ore ri linguriti din po-
tiunea urmitdre:
::.i'l I e
,\pi destilati . 50 gr.
: Extract thebaic 0 " 10 ctgr.
Acetat de plun-rb . 0 , 20 )
-:rrr-Aturi. Si se facd" clisme cu soluliunea urmitdre :
Naphtalinipurd. .1gt.
:1:,1 CLl: Api . 60 )>
:::a:uri Sd se 1ie cAnele ia cdlduri. DacI setea este intensl

_ : ar ll.l (' si sc dea ca bdutur5 ap5 de orez indulcit cu sirop de
:1,1:Uf i gutui.
- t]'lt a.
l3s ,I'RA'I'AT I'fi .\C'IiIi
ECLAMPSIA
Ac6std afectirrr-rc se obsen-i destul de des la c5gelele
care aliptezii. Ea se procluce c:rtre sfirsitul aliptarei
cind cirfeaoiL este nrai rur"rli saLr maY putin s1;il:iti. Bcila
incepc cu tristet:i si vtllsirtur.i. In rrrrnl rcspiraliunea de-
r.ine cleasir si in acelasi tinrp apar: n.risczir-i convulsirre.
Tratament:
Trebue indatl a se intdrca cirteii, si a se adruinistra
lnaffrei pofiunea urlnitdl'e :
Enretic 0 gr. 20 ctgr.

'Iin cturi 10 piciturY
Sirop dt-- '-' 2O b"
or
Ape 200 )>
I-a jun'rdtate ori o linguri!5.

Dupir ce a trccut criza, si sc clea cirtelei oleu de ri-
cini si sii se aplice pe mamele un iulestec de carbo-
nat de calce si otet, pentru a opri secletiunea laptelui.
ECZEMA
BdlX a piclei caracterisati pr:in presenta cle mici pu-
stule, insotit.l de o rnincdrime nral rnult satr rnai putin
vioientS. Aceste pustule dail nasccle-' 1a jupueli, in locul
cirora aparc o secreliune sere-.r-purulctrtir, urmati de coji
subtiri si g5lbui. Cind b6la r1u cste ingli.iiti dc la in-
ceput pdte deveni chronicS.
Tratament :
Regim alirnentar rEcoritor. S.1 se adminjstreze: licd-

rea lui Forvler.
J]ESPEA BdLELE (ANF]I,III 139
Trei sair patrupic5turY pe Qi in api de bdut.

. rr ..i catelele
Si se aplice pe pielc pomada urmit6rc:
,i1:1Ptt1-e1 Vaselini . 50 grame
r ._.,'t ita. Bola Oxid dc zinc . 20 :j
- ' ,: ]-lnea dC-
r' tr,p\ LllSive. Acid salicilic 2 '
Se amestec5.
-- ...lltinistra In acelas timp, bii calde cu api amidonati, alterAnd

cu bii de carbonat de sodiu.
Eczema fiind o bdiX de lung:i duratd si greu de r,in-
- -_ rt'
decat, trebuc ca tratamentul sI fie urmat flrd intrerupere
-.: -.:-:
pdnE la complecta vindecare.
EPILEPSIA
... (lC r- Flste o afccliune cerebro-spinali care se manifestezi
' . catbo- intr'un mod intermitent. h.r titnpul acceselor, bolnar-ul este
. .t l)rcl U l. in prada unot' miscel'i convulsivc, m:ri rnult safi mai pu-
tin violente, ;i cAt durizi crisa se constatir o pcrdere
conrplecti a simturilor si a inteligentei. --- I)upI acces,
:- -11cl pll_ cAnelc privesce zlpicit la tot ce'1 incoujdrd.
.. :: :ri 1:tt{in
,: . .n locf1l Tratament:
, I '_tc cojl
S.1 se administreze potiunea urntdtdrc:
.. l:r in-
]3rornur de :rrnorriurrr
Brolnur cle socliun'r iiEgr:.
Bromur dc potassiun.t
-r-I llcd- r\pi distil:rtir . 180 gr.
O lingurifi dupd fie-car.e ntancal-e.
1.10 ,I}iATAT I'}tA(]'II(, I :-: l
CAte odati prescr"rfa r,errnilor in intestine clctorntin.l ,-,.,-,s.Ca manci-1i'1. r i

accese epileptifome. r liipt;i.
GASTRITA HE5:
Estc ir.rflarnatiunea ntcmbranei rtrucirse a,stouracului. uLrvSntr-rL ] leii'r:i:.::
Acesti bdli sc nranifest6zi prin tristetc-, perderea poftei P,,t pr', rVeni '..'l
dc mincarc si vErsituri, cari se ivesc aprdpc imediat '-1Lri. llai p, ': :-
dupi mincarc. Lintba este rosii si uscati. .'.;l>p1't]. Cilt't '
' .'. '-:'in lipi', ,, :

Tratament: . . -:nir,' [ar-u"i. \- : - .
Diet:i rigurdsS, hEutr-rri reci. precurrr api gurndsh ti- . r- ,Lc "r.nc. . -
nuti in ghia!i, dati cles si in n'rici cantitate. In acelasi - .--. r;l,1':.17;1 1,',1'.,
timp si se dea o linguriti la fie-care douE ore, din crema

urmitdre:
SmAntini de lapte . 2{10 grame
(iilbcnus de oui prdsparl . cloue
Zahdr pulverisat , ( I1'
.10 S''
r\pi distilat.l de scortisrjre 5
Se amesteci. inurinte de a se intrebninta.
CAte odatl b<ila trece in stare chronici. Potia de mAn-
care devine schimbitdre, rnuc6sr:1c sunt palide si deco-
lorate, corpul sl5besce.
Trebue atunci int5rit sttrmachul cu:
Extract mdle de chini . . 6 graure
Extract mdle de r,.aleriani . 2 ))
Pulbere de revent cAt trcbue pentru 30 piluie.
Trei pilule pe 4i.
Apele miner:ate, mai cu s6nri cele ferugin6se vor fi de
DESPBE B6I,ELE CANNLili 141
: -,.'r'ntini folcis" Ca mancafc sc va da nurnai liptuci si carne pu.

tin fripti.
HEMATEMESA
,:jacului. Cur,Ontul IIematemes5", insemn6z:i rrErs.lturi dc sAnge.
::a poftei Pot pr<-rrreni din causi de lorrituri in regiuneu stonra-
'nrediat chului. \'[ai pot fi clcterminatc prin inghitirea r-Lnui corp
dur, aspru, carc rupc perelii t--sofasiului sair stornachului,
s:rii prin lipitori inghilite cirnd cinclc a bEut apir din
anurnitc lacuri. Virrsitr-u-r de si.r.rgc pcite Ii observati si
::r rlrsh ti- r^n cas cle canccr al stornachului. Cantitirtca rle sAngc trxr.
': acelasi satir \.aridlzi"r tiirtc mult.
: l crema
Tratament:
:^. C Pentru a opri vi:rsiiturile sii se aplicc pungi cu ghial.vr
.jl
pe stomac si sf, se adnrinistreze:
l)ecoctiunr: dc. iranrlafir'i dt: Prr'ivins. 125 sr'.
Sirop clc urzici '20 ,:
Sirolr rliacodc 30
:e ntan* Ahln de pot:rsiLr
<: aleco- Se anteste:cir.
l-a rloui' ult o li11os11';'1.
1:: HEMATURIA
- ite. .Estc evacuarea prin t:analul urctrei de r.r cantitatt'
6re-care de singe, f,e cLl':rt, fic arnestecat cu urini. Uri-
narea dc sAnge inciicir in generc o lesiune a rirric-liilor,
..,r fi de
ul't'1t'rel,rl slrir t isicci urinlrr',..
14:] TIiATA'I' PB,,{(11'IC'
Tratament;
Repaus absolut. Clisme reci, bii reci.
Sd se administreze urmltdrele pilule:
Camfcrr , . 0 gr. 50 c. gr.
Extract de opiurn . 0 gr. 50 c. gr.
Pentru 15 pilule argintuite. f)c"ruB pr: di.
IIranh substar]tialh.
HEPATITA
Este inflamafiunea licatului. B61a incepe prin fiori, si
o durere viir in flancul drept. In acelas timp apar vEr-
sdturi de bili. In unele casuri se ivesce gXlbenarea icterul,
adici colorarea in galben a pielei si a muc6selor.
Tratament:
]-aptc cu api cle Vichlr.--fiii alc;rline. S;i scadminis-

treze pilulele urmdt6re:
Extractdesaponarie. .4grame
Pentru 30 pilule. DouE pe di.
ICTER
llai cunoscuti sub nunlcle de G5lbenare, acdsti b6li
este datoriti prcsenlei bilei insAnge. Ea se manifesti
prin coloratiunea gaibeni ;r muc6selor, a pielei, a excre-
nrentclor, si a trrinei. Coloratiunea galbenii a pielei nr"r
DF,SPRE ROLEI,E CANEI,L]I 143
sc vedr) dc cAt in piirtile finc si lipsitc de pEr:. LIn ob-

stacol dre-care ln cursul bilei, mAnia, frica, sunt causele
cele rnai obicinuite a gzilbinirci. Ac6stir b6li este tot-d'a-
una fdrte grar,ir la cAnc.
Tratament:
Si se irdn.rinish'cze in n-rici cantitiiti, lapte atnestecat
r-'uripl t,le Vals; s;i st-' dea bii alcaline putin calde, si
clismr: r"ccY. cu o ininsiLrne de ntusotcl, corrtin0nd in di-
solutiune u11 g-l'aln elc salicilat tlt: sodiu.
In rtccl;rsi tinrl.r s:i sc aclrninistrczcr pilulele urnrirtdrt::
-:n 6r-,ri, si
Extr;rct dc r-er,ent . 1 gt'anr
apar r,6r- [ixtract de hyosct am . 0 g-r. 30 c. g.
.:,:a icterul, Podofllir-ri . () g-r. 0,20
i:lr-rt'. Sipun medicirral . 0 gr. 0,15
Se alnesteci.-Sii sc laci 10 pih"rle.-DouE pilulc pe di.
I)aca se prel-eriL rneclicatiunea lichic1X, si se aclminis-
r- :r,,lrnin is- trcze o lingr-rri 1a doui orc, din potiunea urrnittdr.t::
Extract cle C]entaure:r . 10 ( r1'
Extract de gentianl 8
Tartr:at de p<ttassium . 6
Apir clistilrrtir 2()()
Ser atncstccli.
INAPETENTA.
:.:stir b<ili
::-ranifesti Se riumesce lipsa de pofti de mAncare. Causele sunt
:. a c\cre-
cu srirni. in birlele stomachului.
t.tunrerrise. Se oltservit rnai
o: elei nu
744 TRATAT PRACTIC]
I .r.Si : I
Tratament: ' '[ .rr1'Jr11]11i. ri ..
Se pdte destepta pofta dc mAncare dAnd cAnelui ina- .- ,ltti. Siltr1rr,,nr, .,
inte de fie-care mAncare : ', 1)l'odllc lllirt . .
Picdturi amare ale lui Baum6 -' j, ,rt'(' SCCI'et:ul:

'_ ri oclrii, si ar'::- -
Trei picXturi intr'o lingur:i cu ap;i zaharatl.
''t ',."tillttr' t,r."Ul .:...
.,it rtt ttc, ):i1itt F. I
JIGODIA .r:i Iiirici,i:;i..,-
Ac6std b<i1.1 este una din ceie mai prirnejdi6se pen-
.. lr',is:1. ln clsL; -.
."tt,1zit tlupri rt-i : .
tru cAni. Ea r.inc obicinuit in cerl d'AutEi an, cAte-odati '.tL l)('St('upt,l'.
la rr6rsta de douE lut.ri, dar mai adesea la schimbarea ' ".Lli littt' il'r'i :: r .'
dintilor, si fcirte rar tnai tAr{iu. ln forma ei cea mai '',1, ttlai tttttlt sltiL ':
simpli, este o b6li catarali si nerr'<is5, dar adesea cotn- .:-, ctiunc;t qastric:i ; .
plicatii cu simptome gastricc si inflamatorii. Afcctiunea ., r in;r trrrrli rlai 1,r'

catarali sc intinde cirtc-odati peste t6tc pieile muc<ise, - i,ts, fitt li i'ns,' ,',r '
si alte ori numai la citc una din clc. AtAt in forrua 20 h4flatnalit/tti L'it : 1.
cca simp15, precum cind sunt si cornplicatiuti. ac6st;i

l,t' cu sitttl,toril, l,
bril:i presint.l atAtea schimbirri, in cit nu se p6te de- - t i: lll;ri stts: ,l,Lr' : .
scrie sub o singurir fr-rrmir; trcbue, din contra, conside- , r ic lot'ntrlzlr
rati sub diferitelc formc stabilitc in intlicatiunilc de .,rr lalirr.r, tlc llr l
nrai sus. 'l rtiun(' ;r conjun,-t.. '
7o .[;ot'nta. talara/d..'--ln acest cas, cArtii nu air ade-
. , :tC Cr rrnplicar i.rr''
sea decAt un stdrnutat, carc sc rerpet;i din cAnd in cAncl, r:tl :rilrt'i ,lt' -irr'1'
sau o tusii scurti si rigusitir. Ei sunt sdrobiti si tristi; ,,rir.:r inqliiri,
le placc sir st: cttlce in locuri intuneciise; unii inchid si ' Iuli'r si irr lrtri t-r
ochii, clacir si acestia sunt irtinsi dr: bdrli. CAnd accstc . . 'i rr, [ ,.lul'cri ]a : .
simptome se ivesc iutr'un gracl mai tare, atunciclldura

' , sctt|t;i, cU l(
se manifcstir prin fiori, trenruritur;i, iutcli de puls (70
i
.I isc rtirril
p0nd'la 90 pc minut), prin o rcsttflare mai iute, si, pe ')tr.t.tit. si st;j r' ,
cit tine pr:riothrl dc cirltlur':'i, prin o rrtai t.r.titt'tr inf'erbin-
:
DESPNE EOLELE CANELUI 1,1ir
teli a cor'1tulLri. si rnai co sdmiL prin arsltra si uscdciunea

.nelui ina- rasului. Sin'rptolnc.lc febrilc se ol)scr\-e nrai bine sdra,
si se produc nrai nrulte dile d'a rAndul. I)upir 24 sair
-t,S de ore sccr:etiunca rluccisi a n:rsului crcsce, adesea
curg si ochii, si atuuci conjunctir.a si sclerotica presiutii
ii injectiurre r-ascularii; cea d'iintEi c.ste si unflatl. IIai
tilcliri urucositateir ocliilrtr si a nasului der.inc inchic-_
gat:i si lipiciirsii, astr_rpi acestc canaluri s3i ibrntd,zir o
crijii grdsit. In casuri fiLr.oralrile :rceste simptornc se im-
:ose pen-
putiuizir dupii trei sari patru dile si clispar in cur6lrcl,
:ite-odati.
iu cAt peste opt dilc bdla si incctdzii, sunt casllri ens6,
:himbarea
in cari tir-re tlci si patr.n srxptirmini, si atunci, intr'un
cea mai
lintp rnai lnrllt saii rnai putin intlclungat, sc adaogi si
lsea coln-
afectiunea sastf ici sar.i nervtisi, ceia-cc lacc ca bdla sii
tiectiunea
dct'inii rnult rrraY ltericulrisir. Citc-odat:i, ca rlcgencri in
: mucdse,
til'us, firrir 0r.rsi, ca ocltii sir fic rncre[ boluar.i.
:n f<irma
'2i lrfltttnayiluli cdtdt-d./c.
::. ac6stir -- Aclesca jigodia la r:irni in-
cel)c cu sir.rrptttrnelc cataralc simple pc cari le am dr,-
cote de-
scris nrai sus; clar clacii atunci cAnele rdcesce si mai
conside-
fal'(', sc formd:zir o inflantatiunc a rnuccisei din firrir-rx,
iunile de
din larinx, dc la plirr.rAni, prccunr si adesea o irfla.
nratiunc a conjunctivei si t-rr.re-ori si a scleroticei. CAncl
ari ade-
:rccstc con-rpiicaliuni cresc si mai tarc, se obscrvl 'la
! in cind,
r:AnY afari dc sin'rptoinelc clcscrise mai sus, o qreu-
si tristi;
llrtc cie a inahiti, () resuflarc cLr flucriturir si o ros6ti
rnchid si
,f in er-iriL si in farinx; accsta se unfli pe clin afar;i prr_r-
aceste
rluc0ncl dureri la cca n-rai mici presiune; rcsuflart_-:t de-
:i caldura
r,it-tc scurt;i, cu gclnetc; asetrcnea. anirnaiul sirntc durcri
puls (70
rlaci i sc atingr: peptul siLri burta; c1 arc cildnri ne-
ii, Pe
"'rn ferbir.r- contcnit, si stii rno'cr-i culcat fiirir ltoftit cle urincat.e. In-
1.0
14(i fRATAT PRACTIC I)ESPR: :
flarnaliunile aceste sunt cu atAt mai periculdse cu cAt

cAnele este rnai t€nEr.
30 Fortna gastricd a jigodiei.
- Sub acdstir formi b6la
incepe la cAni cu nepofta de mincare, cu gr6li sair vEr-
situri, adesea cu diared, ;i ln genere t6te aceste tur-
burdri continui a exista in cursul ulterior al b61ei.
Nlateriile ce varsi cinele sunt mai tot-d'a-una o muco-
sitate galbeni si grds5, iar evacualiunile lui sunt com-
puse de un lichid tot cam galben, cAte-odatX cu sAnge
si amestecat cu mucositifi. Tot de-odati se ivesc mai
multe sair mai putine din simptomele catarale descrise
mai sus, dar adesea cite-va {ile nu se p6te cun6sce
a1t-ceva decAt o perturbaliune in organele digestive.
CAnd b6la 'si urm6zi cursul, se p6te observa o mare
sldbiciune, cAte-odati crampe, convulsiuni sair paralisiS,
si atunci casul devine f6rte grav.
40 Forrua nerudsd, * se caractelis6zd prin spasmuri
crampe epileptice si paralisi5. Aceste simptome se observi
adesea la lnceputul bdlei, dar mai tot-d'a-una se ivesc
cAnd ea existX de mai multe dile sub forma catarali
sari gastricd.
Spasmele sunt o contractiune involuntarisi scurti a
unor muschi. Ele se produc f6rte des pe t<5te pi4ile
corpului: 1a urechi, 1a pleope, la ochi, la nas, la buze,
etc. Sunt mai mult sail mai pulin visibile, dupi gradul
b6lei, dup5 starea atmosferei, ;i dupi alte cause 6nc5
necunoscute. Pe vreme umedi si rece, dacd cAnele se
r,eselesce saI se teme de ceva, atunci spasmele sunt
mai tari decAt ar fi pe un alt timp. NIai la tofi clnii ele
se produc si ln somn, dar mai slabe ; adesea se pre-
DESPRE BdLELE CANEIUI 147
ose c[1 cAt lungesc 6ncd mult timp, si une-ori tot-d'a-una, chiar si
in urrna vindecirei afecliunei catarale sail gastrice.
r lormi bdla Crampele epileptice vin cdte-odat5 de la lnceputul
:e:;i sair r,6r- b6leY, dar alte ori se produc numai in cursul simpto-
aceste tur- melor catarale sail gastrice, si mai tot-d'a-una fdrtr a se
r: al b6lei. sci din ce causl pot pro'r,eni. Atunci cAnele 'si amestecl
n3 (l muco- balele p6n[ lace spumi, int6rce capul in t6te pir-
sunt com- tile si in curdnd cade jos, dAnd din picidre parcl ar
:i cu sAnge umbla. Tot-de-odati 'si perde simlirea si cunoscinfa. Un
' ir-esc mai ast-fel de acces fine de la 1;, minut pCnE la 5 minute;
ile descrise in uruna ciruia cei mai multi cini rEmAn lntr'o rnare
:e cun6sce sl5biciune, iar altii al6rgi cit-r,a timp fdr5 cunoscintS,
: digestil e. inr,drtindu-se meret in cerc. Accesurile la fie-care cas
r-a o mare de b615, se repet intr'un mod f6rte inegal; cA.te-odati
r'.i paralisii, ele vin lndat5 unul dupi altul, ast-fel in cit se relnnoesc
de multe ori intr'o jumEtate de ori; in alte casuri, se
r spasmuri ivesc numai 2 sau 3 accesuri pe {i. Aceste crampe f6rte
'se observi des se transformd in paralisi5.
ra se ir.esc Paralisiile vin adesea dupd jigodid, mai cu sdmd daci
:ia catarali cAnele a avut cAt-va timp crampe epileptice sair o diarel
fdrte tare. Ele atacl unii muschi, mai cu s6m5 din cei
si scurti a de la urechi, de la pleopele superi6re, de la buze, dar
ore pXrtile mai adesea se localizlzd. intr'unul din picidrele sai in
. la buze, t6tii partea de inapoi. Atunci partea paralisatd nu se
rci gradul nrai p6te misca; dacd este piciorul atacat, el une-ori
:ause 6nci pistr6zi. 6resi-care sensibilitate, dar mai adesea se usucl
cAnele se cu totul. Dupi-ce air dispi.rut t6te cele-l'alte simptome
mele sunt ale b61ei, paralisia pdte sI lin5 6nci multi vreme, fdrii
:i cAnii ele ca cinele si fie in pericol de viafX; ens6, dacX partea
3 ,re pre- d'inapoi se afli cu totul atacat5, b6la devine f5rte ne,
plicuti, cdci dobitocul se mAnjesce mereu cu udul si cu
148 ?BATAT PBACTIC .:-
excrelnentele, cari p1.in nemiscare for rndzi pe partea
bolnavd rlni gangrendse, ce, in fine, ,l duc la nrdrte. . l' llte Ce .l:ll : l
'
Pe lAng5 ambele forme ale bdlei, se adaogi cite_o
datl o exantem5, cunoscutX sub nume cJ,e z,ariold. sait
adrsatul cd.teilor. Ea apare mai obicinuit pe partea infe_
ridrl a burteY, pe p5rfile genitale, pe partea inter.ni a
picicirelor de dinainte, pe soldury, si f6rte rare ori pe
umeri sair pe alte pdrfi. Cind apare exantema se obserr,I
mai adese cd cele-lalte simptome ale bdlei se imputin6zl,
dar acdsta nu se lnt6mpl5 tot-d,a-una. Exantema incepe
cu pete mici rosii si rotunde cari dupl 24 ore devin
mai inchise, gi se ridic putin d,asupra pielei formAncl
vesicule sair b5sici mici si rotunde, cam albe, clin cari
curge un lichid turbure; cu tirnpul se inchid si se usuc.
Daca le lasi cine-va neciutate, ele iair o co16r.e gal-
benl ca vcsiculele purulente; sparg singure si se scurg
pe cAnd altele se usuc5 si fac o c6j5 subtir.e de un gal_
ben inchis, care cade in cur6nd ldsAncl o pati cam rosi5.
Cursul acestei exanteme var.iezi la cdni. CAte-odati nu
este de cAt o eruptiune care tine o tli, iar alte ori acestiL
eruptiune line 2-3 dile, sair si rlai rlult. La unii, r.esi-
culele se form6zi in 24 ore, la allii tlebue 3 dile;aceiasi
inegalitate se produce si pentru ca si. se usuce. Din tdte
aceste resulti cX ac6stx exantemi nll cstc de cAt o
exantemi vesiculSsl carc nu s6m6n.1 de loc cu variola
celor-lalte animale. CAnd erupiiurea este vioienti, si daca
vesiculele coc si sparg mai tdte de odat5, scurgerea lor
produce o put6re tare. Acest lichicl, rlupi unii r,,eterinari
ar contine un virus contagios, si ar reproduce prin ino_
culatiuneasupra altor cAni, nu numai aceiasy exantemH, dar
chiat si jigodia sub o formX f6rte usdri, si ar fi un pre_
DESI'R}I I}OLELE CiNELUI I l1)
1 Ic parte.l i11y;1liv in contra acestei b<ile. )insr-i, clupir nrultcJe erx-
. -r ill t',f tC. Irericntc ce anr fiicut, nu arn putut isbuti.

::,.qa citt-.-cr eqqry1" jigodici sunt difetite, 6nsE provin rnai tot-c1'a-
- ti.itt/i saii ula din r:icdrli, dintr'o hranl de o cligestiune grea, si
:a:'IL-a inlL'. jrrin contagiune ; dar rcrcclile, dupd lunga mca cxper:ien1.i
:. :t]tCrni I iunt causa cea r.nai frccuenti, rnaY cu sirni daca se spalii
::i:11 Ofi pe. cirgcii, sair claca sed mr-rlt in plde si in ziparli. Adesea
e.e Crltserr-:i ,, constituliunc particr-rlar-5 a acrului producc jigodia, rlai
-::titutindzi. cu ,sdrni primi\-ara si t6n'rna;atur.rci sc int6rnpli ca accsti
:.- rta incepe lriili si fie ca un fc1 de epizootiir. Pdte ci pcntru acestcl
: ,,r'e der-in :notir.e se yedc atunci jigodia produc6rrdu-sc, cAnd suLr
.:- IOrlllirDfL ,r formI. cAnd sub cea-laiti.
::'. clin cari Nu cste 0nci constatat p6ni 1a ce punct lrAnc:trea,
si se usttc. prin calitatea sair cantitatea ei, contribue la ivirea jigodiei,
''lr'1e oitl- clal cstc incontestabil ci cinii hrdnili bir.rc, si cari sed
r SC SCUrQ ;uai mult afar.l, sunt mai putin lor,iti de bdl5, si resistl
rr, lln gai- rrrai bine de cit cei cari r.r'ai fost hriniti binc si cari air
:: cailI rosii. <rrlut rttt't'cu in casil.
:.:-( ,Llatil nLl Contagiunca jigodiei este de obstc adr-nisi, fiind-cir,
: , rfl ;161151;, obicinuit, cand sunt rnai mulli cAni impreuni, se inrbol-
r'.inii, \-csi- nirresc toti; dar: conclusiunea ce se trage din ;rce.st lapt
l:1r', acciasi n11 cste ader,Eratii in tdtc condifiunile: cici, daca sc iln-
:r-. I)ir.r ttite bolnivesc clc odat,l toii cAnii cari ail respirat acelas aer,
:.-, cat () cari ai avut aceiasi hran.l si itclnturi si au fr-rst c:iutati
'.. l \'ari()ia intr'acelasi mod, actlsta sc pcitc ltrea bine explica fdri
t::r, -si daca contagiuue, si numai prin influenfa causelor cotnune; 6nsE
*:gr-rea iol' unii pretind a demonstra contagiunca si prin inocr"rlatiunc
:',-eteIinari si niai cu sdrli prin inoculatiunea cu licliidul continut
ra )rin ino- in vesicule 1a ivirea exantemei, sair frccAncl nasnl unui
.:::e1I:i) dat- cinc scn;itos cr1 ntuc()sitatca nasulLli rlnui cine [9]nnl,
' : un ltrc- ;rnr ar6tat ntai sus ci u'anr isbutit a producc jigodia prit
150 TEATAT pRAcrrc L'E:l !l ' :
inoculatiune, ;i trebue sX adaog ci n'am obfinut con_ - .rci li se l'orbesce c-: "
tagiunea nici prin mucositatea nasului, nicy puind im_ s-;rtP1u, PCntru ttru:''--
preuni cini sln6tosi cu cAni bolnavi. Cred, prin urmare) Lr cini cari ait irr:: :
ci jigodia, de obste vorbind, si cu deosebire sub o formd - -
. ..:r' slabi sait fort e :' '
usdr5, cum este forma catarali si gastricd. nu este o b6li 'r 'tttionate tltai su' ''
contagi6sS; p6te 6ns6 deveni contagi6s5 daca ia un ca_ : caus6zi si mdrtea'
racter tifoidal. In t6tc casurile. ''::' - '
Se v6d adesea cini cu o predisposifiune particularl --
.-:1f eil tare, si cat'e
pentru jigodid, iar algii cu totul scutiti, clci sunt familii -:rre, fiind-cir crartrP- '
unde ac6stii bd15 atacl pe topi c5teii, din cari mor o - :lta lnl'i des si ntl - -
mare partc, iar altele nu sunt de loc bolnave, sair fdrte .: pneumonia nu s''1:: ':
putin. Fdcdnd abstractiune de ac6stzi, se observl cX cAnii ':godid, dar nu sc I l
de curte ce se lin la tar5, sufer pufin de jigodid; din .ceie air de nrulte ":, -
contra, cinii de v6nitdre, cei numigi Terre.Neaae si Bas_ :r cursul b61ei, si cll::
r/ls, precum si rasele delicate tinute in odae, sunt mai . tAmiduesc ntal :' :- -
adesea bolnavi. Predispositiunea de a cipEta bdla trece DacI atacurile de :.1
in genere dupi anul Ant6i; s'a v6dut 6ns6 cAny imbol_ :anele morc obicin':':
nivindu-se chiar in etate de 2 si 3 ani. ::tai iute , cu cit r-a t""'
Semnele jigodiei in cliferitele casuri se produc in mai In accstc casull' ' '
muite moduri, dupi imprejuriri speciale; dar in genere :at ttn simPlu injr'''-
nu ne putem pronunta de cAt cu multi reservi, fiind-ci .rerea lash tln mir''s --
ea are in sine un caracter amXgitor, si se schimbl fdrte
des, sari se complici de simptome e-rave. In genere, iatX 'lris si moi, daci :-:" ' '
ce ne alatd experienfa. Forma catarall simpld, printr,o rofta de tnincare : --
cdutare ralionalX, scade mai tot-d,a-una in curs de g quit fatat' Din con::':.
{ile. Din contra printr'o noui rdceali, r6ul devine o pa- .'u incetul, dacd P":' '
timX chronicd si produce o scurgere mucdsi, si tuse; ntentele sunt nornl:-l-i'
iar la animali cu putere) pneumonid, anginl, etc., sail an'relioraliune''ub --'
crampe Ei paralisil, care rnay cornplicd 6nc5 b<ila. La Preservativul cel :-'
cAni delicafi si plapAndi, aceste r:ele complicatiuny pot deplrta causelc 'll i' -'
surveni si lcsne in tdte inrprejurile; cAte-odat5 chiar: cifice in contra ei' c':
DESI'IIE tsdLELE C]INELUI 151
:1n ut con - cAnd li se vorbesce cu severitate, sail se pedepsesc, spre

:uind int- exemplu) pentru murdXriile 1or.
: n urmare. La cAni cari ari fost crescufi cu totul fdrir carne, carY
5 , , f91111i sunt slabi sail fdrte tineri, nu numai ci complicatiunile
_r:e o bdla flrerltionate mai sus se ivesc mai desr dar de multe ori
:a un cale caus6z5 si mdrtea.
In t6te casuriie, r"rnde jigodia se complici si cu o
rariiculafi diarei tare, si care tine mai multe dile, pericolul este
:: larnilii Inare, fiind-ci crampele, spasmele si paralisiile se pre-
, ;nol' rl sint5 mai des si nu incet6zd cu nici'un chip. Angina
saii frirte si pneumonia nu sunt mai periculdse dacl se ivesc firl
i ca cdnii jigodi5, dar nu se pot trata cu aceiasi energi5, ;i de
.dia: din aceia ail de multe ori un sfirsit rEu. Oftaimiile ivindu-se
r !t D.7S- in cursul b6lei, si chiar cAnd ajung la ulcerarea corneeY'
r:lnt mai se timXduesc mai tot-d'a-una, si cAnele nu orbesce.
,la treCe Daci atacurile de epilepsii se presinti des, atunci
: l;nbol- cinele m6re obicinuit in douE sair trei dile, si cu atit
mai iute, cu cAt l'a exista tot-de-odati si diared'
: in ntai In aceste casuri, ivirea pofteY de mAncare nu este de
genefe cat un simplu lnsei5tor. Daci sudorile pielei safi resu-
i:nd-ci flarea lasi un miros greil, dacX'debilitatea este mare,
la lOrrH pulsul slab si rn61e, daci muc6sele sunt de un rosu tn-
::e. iati chis si moi, dac5 fdlcile se unfl5 prin resuffare, si daci
:,:i n ir'o pofta de mancare piere de tot, atunci sfirsitul este obici-
' lle X nuit fatal. Din contra, daci simptomele morbide scad
3 ,r pa- cu lncetul, dac5 pofta de mAncare se mentine, ;i excre-
: :u-se;
mentele sunt normale, se p6te astepta cu siguran!5 cl
,-., sau amelioraliune, sub ori-ce formS s'ar presenta b51a.
-a. I-a Preservativul cel mai sigur al jigodiei consistir in a
' ltrtt depirta causele mai sus ar6tate; si nu existi alte spe-
chiar cifice in contra ei, cu t6te cAte spun, in acdsti privinfd,
1b2 TIIATAT PIi\CTtC
() nrriltinle cle proprietari cle cAni, si nr:ri
cu s(inrir lnulti
rr6nitori cari laucli lucruri absurde srl ridicult,, culn, spr.(, /:. art'. --
l:iltot-g' si
cxemplu, barbi ras:i cu sipun, piir clc iu":
1tor.c tiiiat sulr_ lc iigoc1i5. '. .
ti'e, etc.. ctc. I)up:i cAtc s'a tlis may sLrs si c.nf,r:tll crl
c.rperienfl, nu trebuc""lliii cu srlrnii s;.r sc spclc sair s;i :lir.rilor 1ovi1i '--.- '
se scalcle cinii inainte de a inilrJir-ri un au, nu trebLrc iintat 6tlci a:...'
dusi departe pe tillirur-i rcc[, ur].tt,tle, sair pe pldc si z;i_ 'lratanlelltr.: ::
pad5; nici ldsa!i, r-r.rai cu srl,.rii cey cle rasir plapindi, -r graduri ai.-: -
s:,1
sc culce nciptea pc piin-rint go1 sari pc pctre. I)ar pc dc :rhc carc' sli a' :-'
alti parte, nu trcbuc crcscuty iu ntoljciunc si oprili cu lll 1ul'n141 c.. - -
totul de a esi la acr; diit contr:L treltlie obicinuiti cu
-r'ad nsor. o c-:--.' '
acista cit se Pcitc rnai mu1t. rot.clc-ociati, clrn r-no'c,- .:e t'ttai to:-.: :- -.
tnl ce se despart dc muma lor, s:i li sc clea c ltrani .-l lotnitir- ci:,: -
potriviti; in tdtc dilele putiniL carnr: si chjar irsc; c.i"ncJ . lrccclera ti!':r:
ir.l6rgi afard, sa li se pcrrnitir, si chiar si li se dca oca_ : ll-r' 11 Sllofi :: l-
siune d'a satislace dorinfa 1or instinctir.ir, d,;r rtrAnca .gl:etir,tnc in :. .
iar.ltir;
cu chipul acesta, canii crair afari substa.telc incrisestc: ''.1. foltc l-t',il-:'-:--
cc s'ar afla in stonracul 1or, lrrecunt si prea ;nultul vc_ . .rir et.isat Sr.. - -
nin, rnucositatea si chier rirnlrlicii tlin stomacur si clirr -: -
., idci11:i Ptli',
irartea antericirii a intestinclor, ceia_cc proclucc o pct_ - i.i dosa ji.::-' '
turbatiune lar.orabili. Voincl cine_v;r a crescc ciini, - ,-r ivit vL:is---
tt.t:_ -
bue s.I cautc ntai cu s6nti pr: act:ia ai ciu-or pir.infy -.:
sr.mt ":tl cLt stllli .: ,
cur.roscuti ci suler pu{in sair nrai nici_Cc_cur.n cle jigoclii; '. r: llrat' clr' : . - .
si er,ite, din contra, d'a lua ciilci la :ri ciror. pirinri s,a
<.rhservat contrariul. In fine, sa se cautc sir frc
cirnii l.ris- . :-.rlris:r'a, ,-...'
cuti in primir,ard, Iiind mai lesnc cl,a_i scirpa ric .}rrjl;i, /.:; Li!:i '
- ',..-,- - :
de cit cci ce sunt ndscuti tirlnna. .:-. sc a1e : '::'

In privint:r rr.iei,licar.1, ciurcr un cinc sc aratir trist, scrr.o.
ltit, lHrir ltoftii dc nrirnc:rre., sau cliiar c<trcat dr-: sirrrp_ -,.-,,.1,..
.:,1'rin.\
tortre caitarale, sc lttitc aclcsea intinrpina clesvoltarr-.a - :.A l:
.
.ii_ 'l:i
a',.lici :rtlr,inistrindu'i Ja tirnp u, r,o:.,iLir., tir-r6,du'l li_ - I ) 1,-: .
DESPRE 86I,ELE CiNELUI 1i:i
'-;Li Ctr .s(iplil r).lplti
- :Jir-1111.,
niltit in casi'r si sLlpllillclu'l la un lcgirrl sevcr. )y't'ttncr
.. : l rOl'C t:li;rt
cunl, Spr.: .
/:. l''ibotg;i altii ar.i creclut ci ilot si fcreasc:"r cinii rllici
Slill_ 11r: jigocliS. inoculiLr-rdu'i cu lir.ntiL de la altoiii' sair itltre-
- )l C( )llrOf nt
- .l
. , : i: .5pclc.
CU lrLrin!.1nd pentru accst sf irsit llaterla luatir dt.: la nasul
Sal.l si"r cirnilor lor.ific1c accstl 11615; experienta tnst'r n'a con'
.- 1 alt;
nn trebue firn.rat 0ncI acr:stc opitlir-tni.
::1ar
pe plcic si z:i- 'lratarnetttul trebuc sir l.al-iczc dripiL tlileritclc for.nlc
.
:rsii I)lallandi\,
-,L,ir.e.
s.: si gradurY a1e bdlci: estc dal'inlposibii sir cxistc rtll sPC-
I)ar.1tc cle cific care sir convini in tcite casurilc.
r -.:.rf si ollr.iti
cit L.r fortla catarald a jigodici, si ciLnd cxistir intr'un
: ,.,bicinuiti cu gracl usor, o ciutare ipienicir. Precum aul ald:tat tlai sus,
.--'t:r, alin ntolrcl_
.. rlc.a c cste nrai tot-d'auua de ajLrns; la ur.r qrad rr.rai inaintat.
hrani un \romitiv clzrt Ia inceput va fi aclesca fdrtc eficace sprc
:.t::rr.rjsc; cAnd
:r acceiera trccerea catarulu; 1a a1 cloilca periocl, aclicir
- sL'Or,;t rrct_
sprc a sporl secr:eiiunile lrLlc6sc si spre a provoca L)
-:: ntanca iarb;,i; agitaliunc in sistemul nL-rvos. Pentru acest sllrsit atti t'c-
',:t:,,1e
nras lrirtc multtttlit de t.t-tixtura urltritrire: 'fartar emc:tic
inclip.erstr)
- :',
a i)lultul \.(,_
,:llacLll pulr'o:isat gr. ij--iv topit ir-r apri distilatl ]!1. Adaog:-r
si (lilt ridicini pulr-erisati de ipccactiirnha lrj; atnestcc:'t llit.lc,
.- -:itcc o p(,1._
-: j si di dosa iuntEtate, iar daci peste un slert de orii llu
tL, clini,
',: tl.C_
s'air ivit r,drsiituri, sc di si jun-rEtatea cea-l'alti. -\l1ii si
ltdi.inti sunt rnai cu selni l.['a/ditL{L'1') rccolnandi in 1octtl acestei lllix-
: tr {ie
.jigocli;i, tr-rri: praf cle rirdicin;i dc hellcbol alb' gr. j; praf cic
-r.,r' piriuli s.,r z:rltarr, er. x. Se amestcci si se dir oclat:r. Se nlai pcitc
:.,.ceni) n..i,s-
;rclrrir.ristrir, dup- ):-ottcttl, un at.tlestec de 1,, p6ili: 1 1,'r
.-'r rje irrjl:i,
lrant: (.gt'ctitzl cttieiic, ctl aceiasi cantitate clc: calotnr:I,
care se ci.1 ir.rtr'un nutcila,q'o dc gt'lttelltutt, sait in api c.il-
- - ',1.,
rlr\tt q[]t.(,.
-.1,' cliciciL. Irnsri itcest medicaurent nu se pcite intrebuinta
srinrp-
.,-,,]tat.r:ii dacd pc ling:i catar tlrai exist.l si diared, sair dacii cAnele
.il- r.'stc slalr; circi atttnci at' spori diare;r si ptttcreii cAnclui
,. it.lu I Ii_
;.r sl.1r ctt tolu'1. \'.,rtt tll'41 compus cle hellcbor alll rru
-- ---
154 TBATAT pnACTrc I'E:l1

prov6cl secreliunile muc6se ca emeticul, si este prin ,,ttg;lica l 1i claca ' :'
urmare mai folositor dac5 secretiunea este abondentl .. da valeriana. c:' ::

safi se r,'dd dispositiuni pentru diareX. Dacd iritatiunea Cind aPare bol: = -
catarali persist5 dupd vomitiv, mai av6nd cAnele si na_ .i cu violenta' 1rc^ -:
sul uscat, precum si tuse, atunci, daci este mai mare, cnie a se siibi ca-'''
si 'i se dea 1a 2 ore cite o linguri de disolufiune de Prin urnrarc' ie :':
nitras ?otdsse sj, cu extract de reglisi (glycyrrhizza uncii, si ia cei rtt: :'
glabra) Bp topit ln liv api; sair o disolufiune de eme_ r,,t deodath se di ---
tic, un gran ln $iij api, cu safi fdri extract de reglisi, I Peni la -l gr' r:-:
si tot la 2 ore. rene cind excreniil'
In a1 doilea period al catarului cAnd secrelinnea mu_ ,nt.mPll duPa 1? '-
cdsd este mai grdsi si mai abondentd, medicarnentele rtle susPendar' C:: '
cele rnai bune sunt anentotaiuxa nturiaticuno si aariy'ig_ :neutrtonii' se in:-r-
weruturn. Sise dea ammonium muriaticum :j cu aceiasi riac 1a gat sair 1a :
'
cantitate de extract de reglisi in 3 sail 4 unciy de ap5, ie inflamaliuni nl3:
cAte o linguri la fie-care 2 ore. a.r' cantaride :3il '
-
)- -
:rceste ml]luce' (jd'
-
Auripigmentul se administr6zd. sai'r in electuaria, sai in
pilule, dupl mXrimea cAnelui, in dose de la 1i'z p6n6 la -rillesteCdt CU d'''t:
1
5 gr., la 2 sai 3 ore; spre exemplu: auripigment sp, praf :e de, sPre ese:':'
de regJisi sj, miere indestuld spre a se face hapur.ile, ::r -l uncii de e: l'
si impirtite ln plrti egale Nr. xij; safi auripigmentum3p, idesea sc Pote a::-
praf de reglisl {p, miere indestul5 spre a se face un ':riere ('li r' si' i:' '
electuaria, care se di Ia 3 ore, cAt se ia pe vdrful unui i \tract de lrvos'-',' '-

cutit. Se va lntrebuinla si bdy de vapor cu fll6re de f6n, l<-,ui1ca Period' c: -''
-
sari cu semente de feruiculuru, dns1 cdldicele in timp de -ronclticc, sc p':'1'-'
:'aticutn de cart
'
un sfert de or5, de 2 sarf 3 ori pe {i. Dacd cAnele este
lcirte slab, daci secretiunea este abondent5, tusea gras5 Daca -iigodia se
si flri durere, atunci, ?n locul prafului de reglis5, se ânele Pe lAnqi' ='-
pdte adSoga la ammonium muriaticurn si la auripigment, .lnflati. atunci :-' '
cJe feniculuru, d,e ataetkuru grautolens,
de iunipiri, ,rt- .rceil cas) daca :' ''
gdr;s, de inula heleruiurn si chiar d,e schenarutus si de tescrisi, comPu:'1
DESPRE BOLELE CANELUI 1 55
ungelicd i ;i un caracter astenic si tifoidal,

clacd bdla ia
se di valeriand, chinchina, ather sulfuricus sail camfor.
CAnd apare b6la sub forma de inflamaliune cataralS'
si cu violenfX, trebue sX se lase sAnge de la gAt fdri
6nsE a se s15bi cinele.
Prin urmare, la cAni mari, trebue 15sat de la 4 - 10
uncii, gi Ia cei mici de ia 1 p6n6 la 3 uncii sAnge; si
tot deodatd se dd calomel, dupi mXrimea cAnelui, de la
2 pdnd la 4 gr. intr'o dos5, si de la 2 safi 3 orY pe {i,
p6nE cind excrementele devin moi si verdi, ceia-ce se
lntdmpld dupi 12 sair 16 ore; atunci medicamentul tre-
bue suspendat. Cind b6la este mai us6r5, 9i in casul de
pneumoni5, se intrebuinl6zd pe din afard alifiI de amo-
niac la git sair la pept de 2 sair 3 ori pe {i; in casuri
de inflamafiuni mai tari, se intrebuint6zl sinapisme, alifii
de cantaride sail setonuri. Daca inflamaliunea scade cu
aceste mijl6ce, dar tot existS, sulfas sodicus sair magnesia
amestecat cu dose mici de emetic, sunt l6rte folosit6re.
Se d5, spre exemplu: sulfat sodicus sij, ernetic grj, topit
in 4 uncii de ap5, la 2 ore, cite li, sa[ 1 lingurili;
) -. adesea se p6te adloga pulini z6md de reglisi (sj) sair
rniere (.rp), si, la cas de a fi durerile continue, pufin
extract de hyoscyamus (gr. i? Cana se ivesce si al
-j).
douilea period, crescdnd tot de-o-dati secrefiunea rnucdsei
bronchice, se p6te intrebuinla mixtura de ammonium mu-
riaticum de care am vorbit mai sus.
Daca jigodia se presintd cu efecte gastrice, sari daca
cAnele pe lAngi simptomele catarale are burta mare si
unflat5, atunci trebue si se lntrebuinleze vomitive. In
acest cas, daca nu este diare5, se di mixtura mai sus
descrisd, compusi de emetic, ipecacuanha ;i ap5; dar
V
l;l{i ITRATAT I'NAC'f ]{,]
ri;rca cste diirreS, nu trcbuc dat curctic, ci nullai ipr'- ,1e ierbnri ar' :r-.::
cacLlanha si hcllebor alir. Se cli, dupii nriirimea cirnelui, :rn qelicii, e lc :
ipecacuanlia de la 1() pdnir la 20 gr.; heilebor dc la 2 :tcttictutt, 1111I '.': -
lt6ni la 4 g-r. amestecate cLl putir.r zahir" I)aca cinelc a ,,it.r -.'/ltliCit t'' ' '
irvtlt y(:rsaitlrri, atnnci trcbuc si trici 21 ore, si claca nu rntrebuintarr-r ':
rrrc poft5. dc rlAncarc si debilitate, 0nsir f.lrii diarci, sc .:r'ichninei, ce:'
pdtc intrebuint:r arnmonium rnuriaticum antestecat cu cer.ar :rrea ntaLi. P '- :
:urlal', culn. sprc exemplu. extfact de a'entian.i sair dc l--n cAne tl-l:c :
t ttct
ry ant /t t's tr ifo liata 31, arnnt.ouitt lt nt ur ittt i c u ut, l'!, tt :1tit ..' da 10 gr'. -". :
in 3 sair zl uncii de api. 1 -ran 2 lir.rgi:: :
I);rca, cLr tdte accstc, continui ncpofra de rnincare, sd
-lc Ia 1o_,. j-
se clea 1'c\.ent, .scha,narul/ttts sari assa J'talida. Diarea ir.r ::tatic il.
ttite casurilc, chiar cAnd se parc putin lLtcm, arc trebuinti Tr atametl:u- :
<le un tratament medical. F-iind nscir:ir se dii n.rai intdi ..
'.r1sinni ePilr::
rcvent cu gumen arabic, sari cu zelr-ii c1e gr-rtui; dar claca 'a
ia' c.1 \-ru- -.
c.ristl scremete, se dir opir,rm, cr-r rnucilago rgr. p-j cu :-i!Lu'i, ciac.l :-
:,j gutnen arabict, sair pralul lui Doii-er, cle 2 sair li ori
':lllti\ Ciit lr
,
pc qi, dc la 4 p6nd la 10 gr. Daca intestinelc sur.rt dis- :: r:ivrll \lr' c3'-> '
pusc 1a diared, se pdte da dc ? sirri 3 ori pe cli, o de- : i,,c d'a :l-. -
coctiune de chinchina sair de cclj.I dc stejar, sair a?-<.cn- - t-.lnr-tL' i "
tturt ttitt'icuw (t,'.r---1 gr. in )ii apir); tot de-o-dati, sc fr-ic- t
tit-rniz:i burta cu alifiI de canrfor, pc cl'asupra c5reia s,.: -::ilc tts.il'r
'.. si clr r\':' --"
adaogi csentir dc terpentin. Cinele trebuc sI stea 1a .. ala-"a]l::i
c5ldurir, si si 'i-sc dca bulion, supi dc grutellunt safi cr 'i'- cai a:r : :
disoluliune de scrobtili. , r: 'r rl L :r-'
Spasmurile sair convLrlsiunile air tot-cl'a-una trcbuinlii :,.-.-l c,,nii,:--:
clcr lucruri excitantc, atit pe din liiur:rtru cit si pc clin .--::i cane-' "
afar5. Daci. b61a estc grea, si cinele are 0nci puter.L., .. ':::, ]. C-.:--.
sc apli ci un sc,ton; iar in cas contrariu, sX se fhcl ll.ic-
ti Lrni de spiri dt: cantlbr, de cscnfi clc terpcnt.in, sair cle '. ') ., -
:r1te excitante volatilc. Pe din liuntr-u se cl:i infusiur-rc
DESPBE BOLELE CANELUI lii
cleierburiaromatice,saircler'ldicinirdevaleliani,dtl
ang.elic5, etc. pe lAngi carc se adac.igii atttlltollittllt ct:tt'.
bonriuntt, Llnt de terpentitl, calllfor, etc' [n multe
casuri'
tu.r r)0?t'tic& si preparatiunile eY sunt i6rtc folosit6re ;tnsEr
intrebuintarea ncc--stor medicatnente, si maY cu s6mii a
strichninei, cere rnulti prudentS, clc tirc-ce, fiind d<.rsclcr
prea mari, pcit sun'eni cfecte fdrtc --rave si cl-riar mdt'tea'
Un cine mic pdtc sit mcir:I clit:tr,25' Este rnai bine c'l'a
sc da 10 gr. decoctiune de ltttr t'otnica irr {iij apii' cAtcr
1 sau 2lingurilc la 3 or:c; safi e'x' nt1' de nux vomica
cle la 1iu -,i, gr. pentru o dosi, intr'o infttsiune
zlro-
rnatici.
Tratamcntul cel rnai grci cstt-- cind al'e cinele con-
vulsiuni epilcptice. S'air intrcbrtintat nrtlltc mijl6ce' fiirir
ensd ca r-re-unul si clezr un rcsultat satisfircdtor. In uncltr
iru
casurY, clacI rdr-r1 prtlvine clin ri-'c615 sair stotr-iach'
r.or.r'ritiv este adesca fdrte bun; 6nsE intr'irltcle, rJacii vc-r-
mitivul vit causa urcal'ea sAngelui in cap, atunci biila'

in 1oc d'a merge spre bine, d6vinc din contra mai grea'
si cAnele p6te chiar sir mdri. Sc intrebuir.rlizzi si pur-
gatir,c ug<iie si clra-ctice, clar in gellcrc se dait fiiril 1b-
ios, gi dova<la cca ntai buni ci nu 1)ot fi folt-rsitrire' estt:
c:i cle-odati ctr ct)nvulsiunilc r-inc adesea si tliarezt, firir
0r.rsi ca ea sit inrputitlczc 1161a. Irurgativul nu pirre a ft
lolositor de cAt in casttrilc cAncl sltnt congestiuni la cap'
cind conjunctirra cstc s1t-tger(rsil, naslll si {r'lra uscatci si
dacl cinele are lintbrici in rl.lare cantitate, atnnci se cliL
calomcl, cull1 atrl inc]icat tnai sus, sair mai b'ino o c()11-l-
posiliune de calorlel si cle gr-rmc gutta in pirti eQale'
ie la 2 ptni: la 5 gr. clin fic-calc' I-rt un cirre mai slab
se 1r6te cla olttilt t'icitti' r''--ili intr'o dosE' si 1a intcrval
?
158 rRArAr pnAcrlc f,L-: :
de 8 pdnE la L2 ore. In contra convulsiunilor se pot da, vcrsdturi; mai in u::

la inceput, dose mici de substanle narcotice) spte ex. : riilpra Piclei. Ace'- :
de ia 1 p6n6 la 3 grine ridlcinl de belladon a, de 2 .i inaintc d'a s,' :'.' :

sari 3 ori pe 4i, sau prafurl lui Dou,er, sair opium cu o
disolutiune de sulfat sodicus ori de potassium; dar mai Alte tratarnt
pe urmi, dac5. puterile cinelui sltrbesc prea mult, atunci
substante aromatice, ca retker sulfuricws, carboteas atn- Prtrlttlhottttrt i " L-
tnonicus, camfor, etc., sunt f6rte foiosit6re. Tot de-o-dati -ingc si decoctiur"
'i se dd si clisrne de aceleasi substante si ,i se fac la SPot'",ille se Pr": '
gAt frictiuni de amoniac, unt de terpentin, tincturi de live. DuPX-ce can..-'
cantaride, etc.. sair 'i se apiicX seton, moxa, ori fer ars. o uncie de manA ::'
Sunt casuri unde este mai bine d'a nu face nimic, clci sau o luni 1 sair :
ori-ce medicament provdci si mai mult convulsiunile, t a rtict.rs).
ceia-ce este si mai rEil. Cind se observd acest cas, cAnele RouYer dice c'r ' '
trebue pus intr'un loc intunecos, sE se culce pe ceva r.unci cAte un Pux--:.
uscat si cXlduros, si 'i se dea apd curati, l5sAnd natura Ldoncc de Cttt,' :
a'si face lucrarea ei. cAnii lui de jigoc::'
Daci in cursul ambelor forme de bdll se adaogl si cedeze cine-ra: L-'-
forma tifoidalX, esirea afartr devenind prea frequentd, cAte-r'a dile :r ini::
trebue opriti, dAndu'i tonice, astringente, substante amai.cl rifenid de o r.rnc::'
cu dose mici de sulfat dc fer sari de argerutum nitricrtru, cu aitoi PrtisPa:. : "
stimulAnd tot de-o dati functiunile spre a ,i sustine pu- pulp6 pc Pal'tca -
terile. Pentru acest sfirsit se dd o decocliune de chin- pentru ca se llt. '-
chini cu camfor, sair, dupi imprejuriri, mai cu s6mi daci .servc binc can-.. '
-
este si diared, cu acidutn chlorlzyd,ricutm, saiu dose mici dc o ori. DuPi -
de raur uomica. Ca hrand se dd carne, av6nd griji de 'acdsta este sca]:'-'.:'
a tine'cAnele intr'un loc curat si cu aer-. In gazeta me- t
-\l,,dul urmit' '
dical5 a Rusiei, D-ni\ Latagerubaclzer si Busse recomandi :c titrc cinele :: l: '
f6rte mult urmXtorul medicament: Se spall cAnele pe :,ida in cat sa , '' '
spinare si la extremititi cu o decocfiune cle hellebor alb .iltesi d'a lungtrl ' "
st't-{jp intr'o 11i, sticli de bere. El se linge si resultl ..rntl ese dintr'.:lt '
IIESpEF: BdLELE ci.NELur ll-r9
vErs5turi; maY in urmd acdsti decoctiune are acfiune si
asupra pielei. Acest tratament se recomandi la inceput
si ?nainte d'a sc ivi cont ulsiunilc.
Alte tratamente dupi diferigi autori:

Pruladhomrue povituesce laxative, clisme, luare de
sAnge si decocfiune de sulfat de chini.
Sponoille se pronun!5. in favdrea mEsurilor preserva-
tive. DupS-cc cAneie lncetdz[. de a mai suge, sI 'i se clea
o unci5 de mani in lapte, apoi asemenea peste 15 {ile
sail o luni 1 sar'r 2 uncii sirop de neprun (rharuus ca-
tarticus).
Rouyer dice ci la lnceputul b6lei trebue trei dile si a-
runci cate un pumn de sare in gitlejul cAnelui.
Ldoruce de Curel pretinde cX prin altoire a scdpat toli
cAnii lui de jigodiS. Iati cum {ice cI trebue s5 pro-
cedeze cine-va: <La vdrsta de dou6 luni, cAnd abia de
ncAte-va dile a incetat cAneled'a mai suge, 'i dari o cu-
..r5fenie de o uncid de manS; dupi douE cJilc 'i altoesc
,,cu altoi pr6spXt, ficdndu'i trei lmpunsXturi la fie-care
*pulpX pe partea de din l5untru. Trebue 6ns6 sgAriat pulin
upentrLl ca si nu curgX sAnge, si tot de-odati sd se ob-
(serve bine cAnele ca si nu se 1ingi, cel putin in timp
ude o orX. DupX 15 glile 'i mai_ dair un purgativ, gi cu
uac6sta este sclpat.>
Nlodul urmXtor este asemenea privit ca f6rte eficace:
Se tine cAnele intre pici6re; cu mAna stAngi 'i ridici
cdda in cat sI iasl inceputul dosului, cu mAna dr6pth
apesi d'a lungul sireY spinlrei, apoi storci dosul, pOnE
cAnd ese dintr'dnsul o zemd. roscati si cam grcisd care
r
.IRATAT PRA(]TIC DESF EE

I tio
sc pretinde ci zir fi chiar causa b6lei. AcdstiL ollcratiune sexual. Acest fenon:' -'
trebue ficutit 1a ctate clc trei 1uni, si rcpctatl la cinci- mentul ln care ar ll ''"
spre-(ece {ile in tirtrp dc un an. in mamele 1a un an::::-
De la Berc-Blaine clice ci la inceputul bdlci s:'L se dca odat5 o fcbri. nrai -:'
cAnelui cite-r'a dile d'a rindul citc 2 groli (gzas) aloes friguri de laPte.
1
(sabur), ;i si'l thci sii trersc, dAndu'i 2 sair 3 grame etnetic.
CArrd sc declarir bri1a, daca cirnele e:ite trist si nu mit- Trebue si dim ca::-
nincl, atunci sit se facir 6 dose din rnedicamentul ul'- c1e trei sair Patru C:l:
mitor, si si i-se dea in trei dile, s6r:r si climin6fa. ln acelasi timP. ''- ;
l'raf antimonial 12 granc. rria, disolvat in "te: '-
Praf de digitairi . 8 ,, unci alifii. Si se c' :-:
l'raf de nitrum lsilitr:r) . 1,, drachmii. cAte-va lingurite Pc .
Daca la inceputul bdlei sc manifest;i si contulsiuni, erl API tle Se r.llr r - -

prcscrie un etnetic, si pc r-rrmzi medicatnentul urmlYttor :
Sare de \irr"
Ethcr I drachmir.
]liere
'lincturii clc opir"un ' ..,
Si se fiarbi sc:::'r "

Carntor I0 granc.
tiunea, si si se i-: -
Spirt r-ic corn dc cerl; 1 dlaclimliL.
Sc amcstcc,l si se d;i 70 de pic.ituri la fie-cart: 2 orc. LE
llc cAtii-va \,r'crnc a apirrut un mc-'dicarnent numit Ct'- Se numesce a.:-:
'
tto11/ti/t', cafe se dictt cir este fdrte bun. Indati cc it'tccpt'

duce Prin or-ganelt .:
bdla sI sc clea ca la l0 piciturY pe fic-carc <li, si nrai
este datoriti ini-i::':'
pulin fiind c:'rnclc pt'c;r rnic.
NIai cstc uu tncdicarnent, numit C1'nophile, diu cartr
se clii ca la 1t) pic[turi pc di. ]ri-rsi'clin incc:rcirrilc litcutc, faci inte:: -:
Si se
resultatul n'ir lirst de 1oc satislici:tor'. 'fule de :''r:':
LACTATIUNEA RidEcina ce -
Sair aliiplur.ea. cstc lunctiunca cate constz"L it't rt st'ct'c1lt Foi de nuc
si a excreta lapte'. Nu esle 1.ir d'a r,eclca cltclc cutra- ApI
rnele pline cu laptc, inainte dc a fi avlrt lre titl raptlrt SI fierbe si se ': '
DESPNE BdLELE CANELI]I 161
sexual. Acest fenomen se int€mpll dou6 lunl duptr mo_
mentul ln carc ar fi :rrrut raport sexual. presenta laptelui
in mamele la un animal care nu alipt6zd, provdcl cAte
odatl o febrX, mai mult sa[ mai pupin intens5, numiti
friguri de lapte.
Tratament:
Trebue s5 ddm cilelei de dou6 sair trei ori la interval
de trei sair patru dile: oleu de ricin.
In acelasi timp, sX se aplice pe mamele alb de Spa_
nia, disolvat ln otet, ast-l-el ?n cit sd presinte consistenta
unei alifii. SI se complecteze tratamentul, administrAncl
cAte-r,a lingurite pe di din poliunea urmit6re:
Aptr de sem6n!5 de in . . 250 grame
Sare de Nitru . 1 ,,
N'Iiere . cAt trebue.
Si se fiarbd sem6nla in ap5, sd se decanteze decc.rc-
tiunea, si si se adaoge nitrul si mierea.
LEUCOREA
Se numesce ast-lel o scurgere particulard care se pro-
duce prin olganele genitale ale cXtelei. Ac6st5 scurgere
este datoritd inflamatiunei vaginuiui.
Tratament:
Sir se laci injecliuni calde, dimin6ta si s6ra, cu:
l-ufe de stejar concasate . 10 grame
R5d6cini de bistorti concasattr . . 5 ,
l.-oi de nuc , 15 '
Apx 1 iitru.
Si fierbe si se strecdri.
1t
1Ii2 TEATAT PRACTIC
::-
In acelasi timp, sI se supuL. cit6ua la un regim ali- Flori dc s"--
nrentar intdritor. Extracr 'l'- : ''
Apa
LUPUS Se varsir aPlL :::-

,{e extractul li:' ':'
Un fel de bdli de piele, rodltdre, care se observi la
cAne, pe testicule, pe buze si pe nas. Este o ulceratiune
i\I
care se intinde repedc in ldtime si in adAncime.
Tratament: \ur-r-rit si Tl::.r ''

..ntecelot" P].l -l -: '
S:i se facir pe pirrtilc bolnarre, cu o pensuli.r, o bacli_ ^'L'iIlnc.
jonarc cn:
Alcoolalrsolut. 10 gran-re
Sodiir I ,,
::i sc clt-a
--- ---1,',t-c I
MAMITA
L-l:-.-.
Este inflamatiunea mamelelor, liirte lrequentd in urnta
facerei. Causele obicinuite ale b6lei, este sediul pr-elungit
al laptelui in mamele, lor,iturile cu capul pe care le <iair
cdtei cAnd sug, si o intircare prea brusci. Unflarea ma-
melelor, durerea la presiunc, altcratiunea laptelui clacd
se incildesce, sunt semnelc dupi care se recun<isce b<iia.
Tratament :
SI se susgind mamelele cu un bandagiu vdtuit, putin

strAns sE se aplice cataplasme cu fdind de in. Daci se
torm|zva un abces, ceia-ce se intdmpli rar si se aplice
cQmprese, cu:
DESPRE B6LELE CANELI]I 163
Flori de soc . 40 grame

Extract de saturn 2 "
Api t i, litru'
Se varsi ap5 ferbinte pe flori, se decant6ztrr ;i se ada-
og5 extractul de saturn.
METEORISM
Numit si Timpanit5, consti in unflarea anormall a
pAntecelor, produsi de gazuri acumuiate in stomachir si
intestine.
Tratament;
SI se dea la fie-care ori o linguri din potiunea ur-
mXtdre:
Looch oleus . 100 grame

EsenfX de anis 1-0 Pic5turi
Ethersulfuric. lgram'
NEFRITA
Se numesce inflamatiunea rinichiului. B61a se carac-
teris6zir printr'o febrd intensi.,colici, poftc dese de a urina'
CAnele di clin pici(rre, agiti c6da, se opintesce zadarnic;
urina curge piciturii cu piciturS, si in unele casuri este
sanguinolentd.
Tratament:
BEi generaie, frictiuni uscate pe sale cu o periS de
cal. I-a interior sd se dca:
=
164 .fRATAT PBACTIC ::r
Acidboric. 5grame I.a fie-carc dcittt ' :-

Tinc:"-: '
o lingurd la doud orc. Intr'o lingur:ir:'

Tot de-o-dat5 se va da si purgativul urmdtor: o
Al<,res . . 0 gr. 15 c. gr.
guti llste totalitate:r =
Guma . 0 gr. 10 c. gr.
Extract de elebore organism a lrnel '''
. 0 g.. 10 c. gr. -
Resin5 de jalap c-rtrivirile la cir'r'
. 0 g.. 06 c. gr.
Pentru doud pilule. Lina pe di. turile, Pasti fos:' :..
- intr:ebr'rinlate PL'a
"-
OBESITATE p[zesc. Este na:'-l: '
rieze duPi subs::'r-:
Se dd acest nume desr.oltirei exagerate a fesutului care ne face -ci ::
grisos. Presinti diferite grade ;i este ddsi la cAnii b6- cie odatl boina'' :
trAni. tdte sernt-rele dr' :
manifest[ Prin : '
Tfatament: ^'
excremente t.tl::
Plimbare in tcite dilele in rnr:d progresir,. Si se su- o mafe excitatl-'..'
prime pAnea, si sX nu se dea de cAt carne, 6ns6 in can- fos{orul; sotrln" ':
titdti mici, pentru ca cAnele si nu se sature complect. au{ului, daca t-=:'
Sd se aclministreze in fie-care di, doui: linguri de apI !iune a cdilor' *:.:
de Carabana. r:irea si contrac:: i
ORCHITA
Este inflamatiunea testiculelor. si invelisului lor. Tratanrentul :
Obicinuit este precedati de o febrd destul de intensd, a o distruge' sl:
si in urmd testiculul se unfld si det,ine dureros. ori, nu se scit L
un rromitir-:
Tratament: Suliat t1c :
Bii gcnerale calde si cataplasme pe partea ltolnarri. Api .
DE)SPEE tsOLELE CANELUI 16iI
J,a fie-care dou6 ore, sI se dea interior doud picituri de:

TincturS de Anemonl Pulsatile.
lntr'o lingurl de aPi zacharatl.
OTRAVIREA
Este totalitatea efecteior produsc prin introducerea in
organism a ttnei substante toxicc. De ccle rl'ra"Y nrulte ori
r-rtrir,irile 1a cine provin din rdutatea ritl'renikrr. Chibri-
turile, past.l fosforati, nuca vc-rtt-ticir etc., sunt in gencral
intrebuintate perntru a scipa ln:ri cu s6mX de cinii care
plzesc. Este natural ci simptotnele ttnei otrlviri sa Ya-
rieze dupi substanta toxici ingerat.l. L,;nul din caracterelc
care ne lace s.I binuim otrivirea, este daca cAnele cade
de odati bolnarr, pe cAnd un lnolnent inainte presinta
tdtc semnele de ,qin6tate. In n"rod general, otl"ivirca se
rnanifestl prin neliniste, rrlrslturi, colici, scte arddt6re si
excremente rnaY mult sair maY putin iichide. Sc constati
o mare excitatiune urmati de si5biciune, daci otrava estc
fos{orul; sournolcnti, insensibilitate, perderea l'ederei si
au{ului, daca este un narcotic; salivatiune si o tuare irita-
tiune a clikrr urinare daca este sublima, .o165i1'; inti-
rirea ;i contractiunea muschilor claca este nuca vomicX.
Tratament:
Tratamentul consistit la inceput in a expulsa otrava.
a o distruge, ;i a combate actiunea ei. De cele mai multe
ori, nu se scie natura otrfi'ei, in ori-ce cas trebue dat
un vomitiv:
Sullat de cuprll . ll grante
Apn" . 100 >
'j-
166 TRATAT PRACTIC
Se amesteci ;i se dI o lingur5 din 10 in 10 minute SiPun rt''i':- : :

':
pdn6 la efect. In urm5 si se dea trei sair patru linguri de: Extract clr
In fie-care o:::- -
I{agnesii calcinati
Cantititi
Hidrat de peroxid de fer
egale.
Ctirbune animal pulverisat
De la tr:ei p6n6 la patru linguri in ap5. Inllatnatittt.itl- :''
unei lesiuni a :-:
cdlele Prite rL P:. -- -
PARAPL EGIA Peritonita SC ill:r -
Este paralisia jurndtSlei posteridre a cinelui. Provine n.renului; boln:"

din causa alteratiunei sAngelui, sair din causa unei con- caultunc. rt'L:':
stipatiuni opiniatre. Pici6rele din apoi fiind paralisate, ci- rnai mull sail :- -:
nele le tAresce, se impedici si cade la fie-care mornent.
Tratament: Sit se iac tr :
SI se tae pErul d'a lungul cr,rldnei vertebrale, si si ni,, .--

_,_
se faci frictiuni cu:

Sit sc dea '"
Tincturd de Ignatia amarl 130 grarne (lx11f, rt...
Amoniac lichid 8, I-audan -'r:'
Interior sI se dea: :\Pi
ApidistilatS. 8gr. Ca beuttlra ':
citd cu mie :1' -
Sulfatdestrichnini. 0,1cgr.
mici cle ghl:-: '
Trei pici.turi dimindtl si trei s6rd intr'o lingurl de
api zaharatL.
In cas de constipafiune opiniatri si se dea :

Este infla::::':
Extract de nuc5 vomici . . 0 gr. 20 c. gr.. IncePe Prin i :
Podofilina . . 0 gr. 3O c. gr. ingreunati. S -':'
DESPITH B6LELT] CANELOI T67
Sipun rnedicinal ' 0 gt' 25 c' gr"

Extract de beladoni '0 gr' 10 c' gr'
In fie-care dimin6fS o Pi1u15.
PERITONITA
Inllamaliunea peritoneului este, in general' consecutivir
unci lesiuni a organelot: sair peretilor abdominali' I-a
c5lele pdte Ii produsi de dificLrltf,1i, ivite in timpul
faccrei'
Peritonita se rnanilcstczi printr'o stare durerdsX a abdo-
rnenului; bolnal'ul privescc llAntecele si se cr'rlcd cu pre-
caufiune. Pofta dc tni-ncare dispare, si se produce febri

rnai mult sair mai pulin intensS'
Tratament:
Si se facil pe abdorllen fricliuni usore' cu:
Pomadi mercurialS beladonati'
S.1 se dea clismc, cu:
Carnfori 2 game
Laudanttm 1,
Apd 150 >
Ca bbuturS, apa de s6n-r6n!i de in cu lapte

si indul-
'i-se dea lhuc5li
citi cu miere. Daca anitlalul varsd sI
mici cle ghiali.
PLEURESIA
Este inflamatiunea plevreY' Prite fi acuta sair chronicS'
lncepe prin fiori si un junghiir in pept' Respiratiunea
este
ir.gr"unote. Sonoritatea peptului este mai mici ca de

168 rnArar pRACTlc ::
obicei, la auscultatiune se aude un sunet particular, care SAPun lll: - -
s6m6ni cu un sgomot dc frecare. Pentru 20 P:':'' '

Tratament: SPre sfirsitr'1. :- :.
Sd se fin5 bolnavul la cildur?i, unde aerul si fie mai si sX se dea r' :r"-..
muit umed decit uscat. Si se aplice pe pept ventuze Iodur rit :- -:'
cu s6.nge. Si se adrninistreze urmit6rele pilule: 5lroP (Ic - '
Tartru stibiat . 0 g. 1() c. gr. r\ph
Extract de scilS . 0 g. 50 c. gr. La 2 ore t' l':;
Extract de digitalS . 0 g. r50 c. gr.
Pentru 20 pilule. Trei pe 4i.
-
Ca bduturd si se dea lapte cu 10 picdturi de tinctur5
de digitald pentru un litru. Se p6te obtine bune resultate Puricile catlcl-- '
cu injecfiuni subcutanate dc pilocarpind in dosl de 5 al otnnlui. Trirt-:
rniliqrame. pe ci1ei. si Pe ::':'
Este de o iecur': ":
PNEUMONIA dupi c salt r' '-
lnsecte conlPlec:'
Este inflarnatiuneaplintinului. Pdte li simpii cand atinge :ur-th.
un pl5mAn, sair dubl5 cind atinge ambii plimAni. Res-
piraliunea este dificil5. Tusa uscati la inceput, umedi in
urm5, si pe nas curge mucositdti sanguinolente. per.cu-
Pentru a cu:-':
tiunea peptului di un sunet lnat, si respirafiunca estc
mai slab{ in pdrtile cari sunt bolna'r,c.
-.l sulfur de I : "
'-.n litrr-r de :rP: '
Tratament: Sulfur''ie -
Si se lind cAnele la caldurX, si si 'i-se dea ca alirnente Carbona: -''

lapte si bulion. Se vor administra si pilulele urmltdre: Sare d,e :-"-':
-\pe
Kermes . 1 gram
llxtract de digital5. . 0 e. 20 c. gr. !-r,l ir-' : .:' ,,
I
DESPRE tsoLDLE CANELUT 169
Sipunmedicinal . .cit trebue.

Pentru 20 pilule. I-a doud ore o piluli.
Spre sfirsitul b61ei, sX se aplice pe pept o visicltdre

s5 se dea potiunea urmit6re:
potasiurn
Iodur de 2 *'1-"
Siropdezahir.. .30
Ap5 . 25
[,a?oreolingurila.
PURICi
Puricile cinelui este de o coldre rnai deschisl de cit
al omului. Triesce mai cu s6mi pe indivi{ii sedentari,
pe ci1ei, ;i pe c5felele cari aldpt6,zd. Nu inldp5 pe on1.
Este de o lecunditate insemnat5. Vara larvele se deschid
dupd 5 sai 6 dile, se transformd in nimfe si apoY in
insecte complecte. Ac6sti evolutiune se face in 'n're-o
1un5.
Tratament:
Pentru a curiti un cAne de puirci, si 'i'se facX bii
cu sulfur de potasium in proporfiune de 10 grame pentrtt
un litru de ap5; safl cu:
Sulfur de sodium cristalisat 10 granre
Carbonat de sodium cristalisat . . 10 )
Sare de mare . 10 )>
Api . 5O litre.
SaI
: Foi de tutun . 1 kiiogram
-4
.'
170 TRA'IAT PRACTIC ::::

Esenti de terpentin5 100 grame Carbonai ct = '
lt i-, ::
Gilbenus de ori . 10
50 litre. Pucidsi P'':--::
f)ac[ b61a Pe:::::j
nÂ.ra
Oleir de C:'-' "
S'a confundat mult timp rAia cu b6lele de piele, dar Oteii de :r-::-'
care n'air cu d6nsa nici-o leg5turd, precum sunt dartrele
si eczema. Riia este datolit5 unor animalcule microsco- Daci bdla eSi-: l:
pice, cari apartin clasei Arachnidelor si sunt cunoscute -:"-::
Sullur de
sub numele de Acari. De aci urnt6z5. indicatiunea de a Cleiir de F'::'
omort imediat parasitii, pentru a face sI dispard bc51a. Apl
RAia se manifest6zi prin apariliunea de mici bubulite, ur-
rnate in cur6nd de soldi Ei coji. P6rul se sbArlesce. La Rdia foliutla r'i
cini existi dou6 varietlli de rAie. RAia sarcoptic5 pro- sitului Demonier
vocatS de sarcoptes canis, si rAia foliculari determinati de gravi, care incet'
demodex caninus. tinde Progresit : =
Rdia sarcollicd. Sarcoptele cinelui triesc se nranifestizar:: :
- 'si depun ou61e. Inmultireastib
derm, in galerii unde
epi-
acestui mult sal"r mai :'-':-:
Acar, face ca b61a sX fie greu de vindecat. Nici-o bdli n: :
tolicular5. DuPa- - '
Tratament: si 'i-se aPlice -r:' :
Sd se tundn pirlile bolnave si sd se aplice pomada Benzini
urmXtdre :
Oieir d..- -:-'
Flori de pucicisi . 20 grame

Axungid (grisime de porc) F kire i.;
Iarbi
Daca bdla este rrechid, daca existi coji, trebue si se Sare le'
faci spElitur:i cu sipun negru, si sI se aplice pomada Otet
urnrittrire:
Vaselind albd . . -10 grame
DESPBIT] tsoLELE CANELUI 171
Carbonat de sodium 5 grame

(Disoltate in 5 qrnmc tlt' aPdr
Pucidsi Porfirisatd ' 10 )>
Daci b61a persisti sI se intrebulnleze:

oleii de Cacl . 5 grattre
Oleir de migdaie dulci ' 2() )>
Daci bdla este generalisatS, si se lacir bii, cu :
Sulfur de potassiurn pulrrerisat 500 gr.

Cleiir de Flandra 250 >
ApI 100 litre

cum am dis' para-
Rd,ia foliculard, este datorit5, dupi
sitului Demondex Caninus. Determini o afecliune f6rte
grav5, care incepe in generat cu capul, pentru a se
ln-
i-inde progresiv pe cele-l'a1te pdrli ale trupului, si care
5l ." ,r-tunif"rt6 ztrprtn bubulile pustul6se si prin ciderea mai
:-- mult sair mai Putin a PErului'
Nici-o b615 nu resistl mai rnult tratamentului ca rAia
folicularS. Dup5-ce se va sp6ia cinele cu api si sipun'
sd 'i-se aplice linimentul urmdtor :
Benzini 25 gramc
Oleir de 1n 20
F kire de puci6si Un pumn

Iarbi de puscX 2 urnpluturi
Sare un pumn
Otet I litru.
772 THATAT pnaoTto
_ ri;
REUMATISM Salicitat Ce =-:

Iodur de l')':::.
r\fecfiune generalS, care atacd mai cu s6rli menr- 'Irei linguri!' ;' .
branele serice a1e articulatiunilor. Reumatismul este clrro-

nic safi acut. SAN(
Reuntatism acut.-1.-cbr5, durerY unflarea articr_rlatiu-
nilor permit s5'i recundscem usor. r\fari de \ire-o coltl- Este o ulcera::':::-'
plicatiunc, constitue in genere o afec;iune putin gravd. ri6r5 a urechei' ::-::
Reumatism chronic. Diferi de cel precedent. I)c celr: se intinde, der':-=
-
n.rai nrultc ori, ap:tre dc o-dati, dar adesea urm6zi reu- merefi caPul, -sl ::- :
nratistnului acut. n'Iisc.f ile articulatiuniior devin dificile, in paguba Piele: '
avdnd si r-rn fcl de trosniturY.
Tratament: Trebue si se r::

Si se linX cinele la cildur5, si se activeze urinarea cu fel de bonet' sl -:'
ceaiir de iarba cinelui, la care sc adaogl lapte si putinil liunea urmltdre
nriere. Sd se ungi partea bolnatl cu: Extract i:' :
Rachlu
Aicool de 900 100 grallre
Chloroforrn
APi distr'a:'
30
Amoniac . 10 Se P6te in :-:=
Sd se acopere cu vat5. ureche de-asuP::
Pentru reumatism acut sX se dea: DacI b6ia es:'
fernali.
Veratrin5 . 0 gr. 05 ctgr. Adesea aces::
Extract de opiurn .0 )) 10 i) tiiat cu f6rfect''
Pentru 10 pilule. Trei pe {i.
Vin .
La reumatismul chronic: Somitali r:-:

Apr '
Sirop de cdjd de portocale 100 gr.
Sirop de opium . 30
DESPBE BOLELE CANELUI 173
Salicitat de sodium 5 gt.

Iodur de potassium . 1 ,
: ::: ar nlenl_ 'frei lingurife pe {i.
:-i:.. Cllro-
.: . . rU att tl_ $ANCARUL URECHEI

..j.if colTl_
Este o ulceraliune care se ivesce la rnarginea inte-
: :t Q ra\rd.
ri6rb a urechei; incepe printr'o jupuire superficial5) care
:. i)r, celc
se intinde, devine sAngerind, fiind-cX cinele scuturi
::rlz:i reu-
- .lificile, mereil capui, si ln fine, mlrginele se sapi si se lirgesc
in paguba pielei si a cartilagiului.
Tratament:
Trebue sir sc' imobiiisczc urechea infdsurAndu'o cu un
:larea cu fel de bonet, si si se aplice comprese muiate in solu-
.: pulinit liunea urmltdre:
Extract cle Satutn . 5 grame
l.e Rachiu . 10 >)
Api distilati 200 ))
Se p6te in acelasi tinrp trece un fitil de lAnX prin

ur:eche de-asupra ulcerafiunei.
Daci btlla este veche, s:i se atingd rana cu piatr[ in-
fernall.
Adesea aceste mijl6ce nu air efecte. Atunci trebue
tdiat cu fdrlecele partca bolnar.5, si si se spele rana cu:
Vin. .100grame
Somitili inflorite de lavandi 10 >
Api . t/, litru.

7
1,7+ TRATAT PRACTIC

:_
TORTICOLI diqesttlc, Illn- '- -

tiforme, si c": . -
Se numesce ast-fel o afccfiune reumatismal[ caracte- Iati dilenir: ' '
risati pr:in inclinnrea capului pc gAt. yi'AscariLl:: -:-
lindric, elasii-- - -
Tratament: Se r,t_.d UnC- :-t -
Fricliuni cu : lingf, altul. 1i-"- ".
I-audanum 10 grame Iici n-rai t.t-tult ' -.'

Cetre -st|:l-:: I -
Oleir de H1.s61.n1n 30, SLle

ciilei. SinrPt' '::- ''_
rialtilitatca P"- '
URINA (Retenliune de)

lrnus, .-sliriril'c''-- :
Ac6stir b515 estc car;rcterisatd prin imposibilitatea in
care se glsesce cincle dc a goli vcsia urinari in rnod
natural. Reter-rtiunea de urinl care se 1'ecun6sce dupir
dificultatea pe care o inc6rc:i cAnelc ca si urineze, pot Sir sc adnli::':-
fi produse din rnulte cause. Este destul de frequenti la Santanilr:'
cinii bEtrdni. De celc mai multc ori, cste causat;h de Calomei '
calcule din cavitatea gAtului \resiei sair din uretrir. lalaPa P-'-.' '
Tratament: OPt ciose. l:- -

Borat cle sodium . 1 gram A Patra di =' '':'
llicarbonat de sodiurn . 1 , 50 cgr.
20 Strortgi':t -
tre cari unul '::''
Pentru 6 dose. Douir pc {i in lapte. 1a clni turbu:'':--
fundi, care P:-
VERMI 30 Oriurit' -
cu sefla l'CL ' - "
In si intcstinul cAnelui sc gdsesc numerosl
ston'rachul pe care o C3'i:
vermi sair Helminti, a c.lror presenle lirov6cd turburlri posterior.
I)ESPiE B(,)LELE CANEI,UI 17i
digestir,e, mai mult sai mai putin grave, accese epilep-
ti forme, si cu tirnpul sldbirea si chiar m6rtea.
latti diferilii vertni cari se gisesc ia cAne:
1t'Ascatitlii.-Sunt vcrmi cu corpul a1b-l5ptos' ci-
lindric, elastic si subtire la extremitXfi.
Se vEd une-ori un mare numEr de acesti parasiti unul
lAngi a1tu1. In acest cas, astupi. intestinul si pror'6ci cct-
lici mai mult szril rnai putin violente. Cife-o'datir ei se
sue citre stomachii si pr-oduc t,Ersituri. Sc observi des la
c.I!ei. Simptotnele dc prcsenla 1or sunt urmltdrele : r'a-
riabilitatea poftc'i de mincare, mirncirirni la nas si 1a
lrnus, s'l.1bire, 1-enotncne neLr.6se clivcrsc.
Tratament:
Si se administreze :
Santanina. .0gr. 40 ctgr.

10 ))
Ialapapulvcrisat .0 > 20)

Opt dosc. In fie-care dirnin6!5 o dos.l in pulin unt.
A patra di se va da oleil de ricin.
2t' \'trongi/ii. -- Strongilii sunt ve-rmi cilindroidi, din-

tre cari unul singur, Ucinariu Trigonocefal, determini
la cAni turburiri gl'ave, caracterisate printr'o anemiS. pro-
fundi, care proldci scurgere de sAnge pe nas.
30 Oriuii. --- Sunt verrni cilindroidi, cari locuesc mai
cu s6rnX rcctul, in apropierea intestinului. l{Ancdrimea
pe care o caus6zi'i lacc 1te citne si se tirascir cies l)r--
posteri or.
,
176 TRATAT PRAOTIC
Tratament:
Clismi cu:
Api dc calcil .. . . 200 grame
Perchlorur de ler $,
La cas de a nu face efect, si se dea pilulele indicate
in tratamentul Ascaridilor.
40 Teruiile.-- Sunt vermi in forma de panglicS' a ciror
lungime ajunge adesea la mai multi metri.
TISTA AUTORILuF,
Sunt de mai multe feluri. Desordinile pe cari le cau-
'I:
s6zi sunt aprdpe aceleasi ca si cele provocate de As-
caride. Existd tnai cu s6mi o speciS f6rte mici, Tenia \'
Vicomtc clc la .
Echinococus, care se fix6zd in num6r de sute de mii

1873.
pe nruc6sa intestinului, unde determini alterafiuni grave.
L6once de C "-'
Tratament: tl'arrit.
C. H. Hertr' rg - '
Si se pund cinele la diet[ o {i intr6gi si sise dea:
tilnent.
Oleu decroton . una Picdturi H. Robinson :.
Chloroform '4 grame

Lc Baron de i- '-
Glicerini ' 40 :)
Nfarquis dc Cli':-'
Si se dea in doui: rinduri la interval de o or;i' ('ourre et i ti;..
Sat AdolPhe LI".. cl --'
Nuci de arec.puh'erisate . 8 granre' Marksman: / ,
I-a \-r-- '
S[ se incorPoreze in unt' si sd se de:r in doutY rAn- JosePh
Ernest Jrilien: -- :
cluri, 1a jumdtate de ord interval. Pe urml sI se dea
/ation.
oleu de ricin ca purgativ.
G. Verhaeg.-n : '
de clzasse.
r- i.'t1
J. C. Chenr'r "
grame
iele indicate
ici. a ciror III

:ari le cau- il$TA AUT0RII0R CoNSUT,TATI pEl{TRU ACEST Uil{UAL
'ate de As-
nicd, Tenia
rute de mii Vicomtc de la Ncuvrlle Ltt C/ta,ssc att Chien d,an-y't.
itiuni grar,e. r 873.
L6oncc dc Curel : lVaruttel de Cha-rstut' (tu Chierc
tarrlt.
sd se dea: C. II. Ilertrvig: Les Maladie.s des Clziens et leur. trai-
ituri tcnteti.
me H. Robinson: Le Chien de Ckasse. 7864.
l-e Baron de l-agc dc Chaillou, A. de la Ruc, Lo.
llarquis cle Chr.rville:'. l{otn,&nr. Tr.a,iltt des Clzosses i
' ',I'ii.
coltrrc ct d tir.
'3nle.
Adolphe cl'Iloudetot: [.e Cllassetu" tastique. 1855.
X{arksman'. Lc [/llqssaztr in-faillible .
,1,-rui rin- Joseplr La \ralldc: La Chasse i, tir. 1873.
sa st-- dea Ernest Jrrlien: f,o. Chasse, sou Histoire ct sa l,rCt-
/ation.
G. Verlraegen Reclterches ltistoriques sur le Droit
de cltasse-
J. C. Chenu Ornithotogie tJu C/tasseur. 187O.
t2
17u
Deveux: f,e uieur ('hasseur. 1868.

R. Cabarus: Les aniruaur des .forits, 1g72.
H. X,Iangeot: Trarty' du fitsit de chasse . tgi3.
Charles Bemelmans: Conseils aur, C'laasseurs.
Elzlar Blaze : Le Chas.reur au Chien d,arrit. 1g62.
J. A. Clamart: 6o anrules de Chasse. jg66.
D'Yauville: Traiti de L,inerie. lgb9.
Ch. Jobey; La C'ltasse et /a I'able.
Louis Boussenaucl : La ()/tasse d. Tir.
Clrarles Diguet : Le Liare rlu Chasseur
TAtsL.\
Gaetan de la Tour : Guide lratitlue du C/tassetu..
A. Gol-rin : 7-raiti pratique du Ciicu.
(iastcrn Perclreron : Petit dictiorumtrt tle
My'tlccinc
C'aruiue. I)esPre rr6nit'":'- :'
clespre arta lilla: : '
c1e vedcrc ccLrll!'::'I

t--
( rm trlttl.
cci vL-ch1 : lllrrci ' ;
Vdnitrirea in cvu :
nS.tordscf, a 1ui l:'-
Cantemir. \-d:'..-: :
-
<.liferite de r'0n1: :'
fc":l' '-'
tea in timPii
Haitclc si equi'::.
ndtor faimos -qi =-:' :
in domeniul Pu' --
Impf,rlirea cirri:
$ I' Noti-ti rs::'-:

nea ierbei de P::' '
be1 gi de tdnit':.:
)
.ri.
'r': .
' {;'/
TAtsLA MATERIILOR
tljj. t/)-.
-1L,i/t cirue INTRODUCERE

P1r:
I)espre v6nitrirc in gencrc. . Scopul cirlii. _ Scritorii
dcsprc arta v6nitdrei. -. Important:r rrdnitdrei din punctul
rlc vederc cconomic. ca aplecarca fircsczi a
-\idnXtc'irea
- Notite istoricc cles;rre r,€nitrjrr:. Vdnltrjrea la
omului. .'-
cci vcchi: Iillrrei, E1eni, Romani, Galli, Germani ;i Daci._
V6n.ittirea in evul modiu.,--gir1,rl IIubcrt. I.egencla .t€-
ni.tordsc.l a lui I)ragos \Iocli, intemeietorul- Domnici n{ol_
dovei. Vdnitorile clomnesci in pr.incipatcle romdne dupi
- Vdnitrjrea la suveranii Orientului. -. Morilrri
Cantemir.
cliferite de vdnitori.
- $oimii. I)rcpturile si sumptuosita_
tca in timpii feudalititii.-Legi- asupra v€nit<irei in Irancia.
Haitelc gi equipagiele de vCnirt6rc. --- Gaston c1e l-oix, r,d-
nf,tor faimos si scr.iitor asnpra v6ni.tor:ei. , ,Vdnitdrea intri
in clom.eniul public. in timpii mode rni. Avantagiele ei.
Impirtirea cir(ii - - i
PARTEA I
DESPRE PUSCA
S I. Notite istorici asupra armelor cu foc: Invenfiu-
nea ierbci de pu;c5. --,\plicarca ei la instrumentele de res-
bel Ei de v6nitdre. - Roger Bacon pi Berthold Schwarz"-
I fio
ll".q:
-
Pralul cle pu5cf, usitat la AriLlri.. -l'rocuri grcce. ., Chincsii cesarii l:::, -
rcr.cndici inuentiunca icrbci dc pru;ci. - Ilombcle inflic;l- trehuc a .:' :
rate in ():citlent. l.altricarea instrumrntelor de rcsbcl cu 1n.t'/ /'. ^
-
iaririt tle pusci incelrc in sccolnl XI\'.
- -\rtilcria cu foc se
nasce ir.r [lon'riinia. - - Dilcritc forme alc. anlelor \:cchi.
-
r\rmc portativc.- Pusca cu crclnollc.-Al'rnc lrancesc, slra-
niole, italiane. -- Transformarea yru;cci prin aplicarca ful-
minatului. --Puscasul Lepage . Pusca cu cocos. Sistcmr-rl
- -
armelor cari sc incarcir l)e la fund.---Pnsca Lclauchcus. - ( T
S r.
\IA----
I !' -'-
Cai'tuselc cu 1oc central i9 lt()stta. . 1 :
$ II. Noliuni despre construcliunea puscei: -\lcgerea in lirancia. - l
unci ;rusci.
- l,'abricarca tcr,ilor. -- Jcr,i rcsr:cite . fevi cu cle lupi cr : , I
lianglici, te i,i I)amasc. -- Qualit:i1ile ce trebuc si aibir teva. rlomestic. - ''
Dcflctelc (er.e1or l)rca scurttr.---Ofclclc si arcurilc. -,Patul Urma misi:.: -
liuscei si imlrortanta inclinirci lui. -lliircilc ile luirrici . '!b lr'i1gn si r,1 : ::
g IIL Principii asupra modului de a incirca pusca rtartt sl .l -
de a trage : I)ripta lovire.
$i - Incircf,tura. - Ralrortul iu- cu(itul est.::-
cf,rciturei citre calilrru.
-Opiniuni cliversc. asuprzr accstui El a rlispa:.::
obiect.
-iarbi. cle pusci si falrricarra ei. l)cspre ochire bnlrti este c..
si tralcrc.:I),starrtr:lr tragcrci. -Rcgulclc traqcrci in slror. tica. (1,i,::
Imlrortanta rleprinrlcrei in rlateriir tlr vrlnS.tcirr ii8 in Jara-R,'r .-
Viala de i.,::.:
PA]tTJJ.\ I] cu copoil. :
du1rf, pEr.
DESPRE CANE - '<r
pci. - \'i:r:-
g I. Calitilile si rasele cAnilor de v€nit6re: -' !'dni- v6nat 1a El':- .,
trire;r cu prepelicaml si plicerile ei,-Viniitorile cu colroi si Fecunclitatt:,
cu bitaiir. - Cunoscintelc si alrlccf,rile trelruincirjse vinito- intr'un ie;,rl:.
rului. -- Llalitafilc cirnelui. . - Rasele c.Lr cini prcpelicari si $ II. Vd:.a
caracterele lor: . I)racu/,-- Elttniohr./,-- ()rtlbnui,-. ?ointe- n.ualc ale i :::
t-u/,-- Setcnt/,- - Rcl riez:cru/,- B arbelu/.- ;\legerea si cresct.- 1or 1e cstt'
rca cAnilor. Importanta gcneratiunci la cini. in !:-i
- - Implrtirca
educatiunei cinilor in tcorii (cducatiunca in casi) ;i in prac-
se trage
noi Prime-''.-:
tici (eclucaliunea la citmp) 3/ vitdmitore r:.
$ II Consilii pentru dresarea canilor: - Apl:carea Ii- in cirduri. -
rcsc.l a cinclui la cducatiune. REbclarea si blincletca nc- p ct.irnichi
-
1tl I
Pag
ccsarii intru accsta.
- Timpul si calitilile clres.lrei. - Oum
trebue cinelc sd .rlttt. --- Xlodul de cdu/are a ci.nelui. -
.ly'0rlulsi metdrlerlr dc a clcJrrincle 1're cine a adllce. 7o
I'ARTI!,\ 11I
DESPRE VENAT
$ I. V€natut cu pEr : - Ltq5tr./. -- I,'requcnta lor in (ara

19
rrdstri. --' irirca 1try,u1ui. - - l'ur-rctiunea cle Orarul Lozttett)cr
in lirancia. liodul clr generatiune a lupuiui. -- V6nitdlea
-
rle lupi cu ciinii. -- -llislrelul. Deosibirca lui c1e porcul
rlorrestic. - Nunrirl, tlupii etatc, la ll-anccsi si la noi. -
[-jrma mistretului. - Pregitili pcntru mi.ncarc. L1-sttl. ---
l(r Iiirea qi obiceiurilc ursului. .- Speciilc de ur;i. --- Llaracter
mirrct ;i lritorcsc aI vrlr.rdtcirei do ur;i. . . .,\pdrarca cu
cutitul cstr-r imposibilzi in contra ursului inluriat. L)Lrbu/.
El a dispirut cljn l,ddr,rrile cle .la cimp. -- V€nitdrca ccr-
lrului estc cea 1rrtl'crita in Iilancia. 'IIoclul dc a se prac-
tica. (l<irnt-'It: cerlrLrlui. - - CtiVt't'orn. -- Devine mai rari
;IE
in far:t-Romi.nd'sci decit in Jlolclova. - Crirnclc cilrridrei. -
Viata de lamiliir. - Imlrt'r'r:chrri cotrsanguinc. - Vdnitrjrea
cu -.' Iicbab rlc c.lpri6ri. - f.ruly'ea. -- Varicti{i
copcrii.
dupi pdr. Speciilt cc se gisesc la noi.--Caracteml vul-
pei. -
Vinzitrjrea t1t' r'ulpi in lingiitcla. -- Caii ;i cinii cic
-
v€nat la Englcsi.
- [,'7ttrclc. - Conforrnafiunca icpurelui.*-
Irecunclitatea lui, Obicciurile lui. pentru a tragc
-Rcgule
intr'un iepurc ;i a'i giti sprc minc:rre i9
$IL Vdnatul cu pene: -- Prelelt/a. -- Oildtoriile a-
nualc ale Jrrepelitelor. Iulila sborului lor. --- (irf,simea
1or le este lolositrirc. -- Iccunditatca prepclitelor. -- Cuni
se tragein prepelite.
noi primi-r,ara.
- Cdrsleiul. - Ilulgimea cirsteilor
Sbririr greu clar umbli iute.
la
VdnS.tdre
- -
vitEmitdro cinilor tineri. - Ctioz,lica. Potdnticlted. *-.Triesc
in c6.rduri. -- )IoJ dr propagare. -- Iubirea de familii la
lrotirnichi. -VCni-tt6rea lrotirnichclor cu cAnelc. -.- Defcc-
182
Pac.
tele incepitorilor si vdnitorilor nervosi. ,Stlo"ru/.
- -.Plice-
rile acestt:i v6nitorii.- Xligraliunca sitarilor. -* Obicccle
lor la trai 5i la sbor. lJecalina, .nu'tla si rhtbla. Difi-
- -
cultitile accstci r'Onitor:ii. .-- Slloml bccatinci. -- Dubla ;i
surrla. - Inciltiminte im;rerme;rbilc pcntru acdsti r,6nit<irc.
ltctcti pentru cisme. Rc{ct5 l.rcntru a giti becatinele.-
Coco;u/ t'ilbatic.
-
Frumusetea accstei pirsilri.
- - Elroc:t
impcrcchereY. - Vdnitrjrca Ia pindi qi vOnitdrca cu cinelc.
Gtiitru;a tle ahur, Turturica, Dropia si Slut'cachtl. -- Sel-
blticia clropici. - Descrierca clropici si a dropioiului. --
Impucrca 1or. -- Locurile undc sc glscsc Ia noi. ;i mt_rd
tle r,€nitdre. * Anaiogii. cu sfiurcaciul.
Tratat practic despre b6lele cAnelui - Ra/a silbaticd,. . 98
t.t 9
III. Lista autorilor consultali pentru acest Manual . 7i7
-^8}>ao)(<{9<:.=_
-
e -i67
.-&3
lr r,,' ' i
AIV'
't
t
E

Manualul Venatorului C.C. Cornescu 1895

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Manualul Venatorului C.C. Cornescu 1895

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

fr4eNtJALIJL

stttilttrrt.ltorolitt, ;i ttt.t';tI c.r/riutii ttt,u/lttttirto -;et, tticI

:- rl domnici Llolclovei. \rOniitorilc clonr::. . ,: :

' :.i,irea intrf, in clomeniLrl lrublic, in ir:::: : :;

I-ipsa totalX in lirnba lldstra .: ..::.

,acut alta de cit a cla, in p:':!:t:::

rrrult tin.rp si cu multc osteneli. cti d'antci l, :-

in econonria politici, de r,rcr.nc ce, in nrulte statc, ea it .rile 1ll:nt.'.. 1i -.

l"rancia, pennisiunilc c1c vtnitdrc ce sc dair ltc fic-care

comunelor. Osebit de acdsta, t6natul, nunrai pe pictcle I-:'cule, Tcst':. -,

Buffon clice ci r.6nitcirea, precum si pescuitul, este o i,iruit rr-rai ;n ,

iltatc1c vecllc c;r si otrLrl, cici pt'rtru-a st-'hrini el a trcbuit si

ln adevFr nu nrai r'6niim in acclcasi condiliunillGr.rit6rea

(1'1 Gtucseo, Cap. X, \,rcls. !)

grului panii 1;r Clrrisopt-rle, cra tttl vt:nitor pasionat; t'1 a

scris L,yttt'3't:ticc/c' o <l1rel'i astLpra vdnitcirei. cari: s'il pi-

l)ttrutl ail stirlrt gcnus

\.rcnatu invigilant pucri, svlr'asque fatigant t1l'

Romanis solemne r,iris opus (2).

ll r \rirgilin. 1:,'rtititt. 1-\. \:crs 6(tll ,

t,?'1 lili.r/olt, i. 1S, 49.

ili Ptuteglrit'tz.r. .( 81.

nlscut la annl 658. La vir.sta cle 1.i rrlti. lr-:r:r-Li a scipa

1a marc prietesug intre cl6r.rsii, si Irr,1_,lt il::r,,tint:r lui ci Dragos-\-c, ...

I), rtnn, tt ectt ,-. - -

clc atunci sc clctt: cu totul la llLsiunr-a.:r tr,,,,,,t-:td, alir

tuinunc, Hnbert, cidr-r si el in gclt.-t:.t:. -: s:.:ll,:ca iitaintea toti din f Iar.r::'..

anul 708, I-ambert, Episcopul de I-iigc, n.rLlr.ir.ril asasinat,

lcgcndi r,6nitordsci din cclc nt.i inte,resnntc. \:ccl.ri,I

(t) VccJi ()/tronictlc -llo/r/o;'ti, lrLrlrJicatc 11t II. Cogilniccir.r.ru,

dol,ei, ast-l"el in cit lrrincipele I)irniirie Czrrrtemir: L1l nt

Domnii telrilor rorlinesci litccari 6rrsi:r-0nritor-i si pestc

il \ /)trit iu.,',r .l/o/rli.;,rl, l)artla ll, {lap. 1\.

cii, in cvul ttrt:r.1iu, r'it.titr.irt:a a fost o

miti. 1a Pirrta Otornanzi si la Ilanii T;itircsci"

in trccut cit si in clc 1iLti, 1rc y()m ccrca aclutl

- \--li'lL. -- '\r'tilclirL cu tirc ., : .--

i, - Sistcrnul lrt'tnrlut' '

:-stc cle prisos cle a s: -.:-

. rrrrl posiltil irr carlr.Lr.'- -'

20 MANuALUL vtNIroRULUI. pARTEA r.

gini a da pe scurt cAte-va nofiuni, ce am credut cd <o compositiune

nici o lndoiald fost cunoscutX ln Orient

<acdsti datini, este. cI in manuscriptul ce am citat mai sus se rrlma tnc€rca

ula l\{area N6gri, a trebuit si ajungi in Europa occidentalf, pe CAt despre ar

La t428, Englesii, atacAnd orasul Orly'ans, aveat 15 tu' Cind sunt C

(1) Domnul Colonel N. I-libescu.

creddnd cd o laudd cAnd ail spus; uEste u;6rX ca o pand., SI ardtdn:

sin5 se incov6ie tn lungul ei, si apoi se lipesc mirginile, Asts{I

nei de fer tocmaY pe unde ele a[ fost lipite, ast-fel in panglit

o resistenti Asa dar, de s'ar face ast-fel ca

30 MANuALUL v$NiToRULUr. pARTEA t.

contrX cu virful ei al5turat de basa celei d'ani6i. Un

:l) lrA)iLIALt,L yiNlronl'Ltit. pAR'IEA r.

trebuc str fie de gust. fhri exaqeratic, ;i proportionatri

prin urmare alicelc se yor r6spAndi mult mai cur6nd.

pri- !9 '.39 centimetri; pentru cei cu bratele potrivite, de 37

Inclinarea, daca va fi prc'a drcpti, prc-

contrir r,6nitornl, li.sAndu.se pr: patul pu;cei spre a ne-

Este acum lnvederat cX trebue cine-va sX aibX 6re-cary

de resolvat este chiar variabilitatea la care se afl5 stl-

osten61d, cu trite cI, luind o nt:-rcar. o singurir dati, clL

:4. (':r si jurnitate aii tc\:ci. Si nu se crecli ci L-.;rtaia ar fi nlai

42 MANUALUL vtNIroaur,ur. paBTEA t.