CUVIOSUL PAHOMIE CEL MARE REGULILE MONAHALE Tiparite cu binecuvantarea Prea Sfintitului CALINIC Episcopul Argesului Fditura Credinfa StrimoseascdCuviosului Pahomie cel Mare 1 I. Regulile monahale ale Cuviosului Pahomie' Pentru felul cum trebuie sa se tind adunarea spre ascultarea cuvantului lui Dumnezeu, dupa invat&tura ce- lor mari si a Sfintei Scripturi, ca si se slobozeasca ei de ratacirile sufletului si sé binecuvanteze pe Dumnezeu; despre felul cum trebuie s4 se poarte in Casa lui Dumne- zeu, fara a-si primejdui sufletul si a se face pricina de sminteala altuia, incdt s4 nu se adape ei din vreo rataci- re, ci s& stea la indltimea adevarului si a predaniei Sfin- {ilor Apostoli si a Proorocilor, respectnd cu sfintenie rinduiala, ascultand sfaturile rostite in Casa lui Dumne- reu, aplicéndu-le in viaté dupa randuiala Bisericii, prin post si rugaciune. Caci cine slujeste lui Dumnezeu cu o- virdie, acela traieste dupa invafatura Sfintelor Scripturi. |. Cel negtiutor, care intra in adunarea sfintilor, portarul manAstirii [-a introdus dup& raénduiala | |-a agezat in randul fratilor, s4 nu-si schimbe singur locul sau rénduiala, pand ce nu-l muta dascalul casei ile la locul care i se cuvine. ), Acolo va sedea cu toaté buna cuviinta, in linis- (oe, yi va purta pe umeri cojocelul cu care se va acoperi dupti ' )eyutile Cuviosutui Pahomie au fost scrise mai intai in limba egiptean’, “4 din care s-au tradus de citre Fericitul Ieronim in si singura versiune ajuns& pani la noi. Tradu- pol In limba gre Hinibin tatiana, Ac orn do fi12 Regulile monahale ale pana jos. Anteriul, adicd haina cea fara de m4neci, care se numeste levitonar, s-o stranga la piept cu buna cuvi- inf&, ca s4 se acopere bine genunchii. 3. Cand va auzi trambita (ast&zi toaca) care chea- ma la adunare, indatd si paraseasc4 chilia sa gi sa cugete la ceva din Scripturi pana ce va ajunge la usa adunarii. 4. Cand va incepe s& frecventeze adunarea, gi i se va randui locul unde s& stea, si nu strecoare nici cea mai mica sminteala intre frati. 5..Cand va suna trambita in vremea noptii, nimeni s& nu mai ziboveasca la foc, ca sa se incalzeasca, ci sa biruie frigul, incdlzindu-se din puterea vointei sale. in adunare frafii sd nu stea cu nepasare, ci si pregateasca cu toatd sérguinta franghii pentru impletirea rogojinilor, afara de cazul vreunei slabiciuni trupesti, care necesit& pogoramant. 6. Cand cel mai mare, sau un proestos, va suna, in- trerupand cuvantarea pentru a cugeta la ceva din Scrip- turd, nimeni s& nu intarzie a se scula. 7. Nimeni s& nu iscodeasca pe vecinul care imple- teste funii sau se roaga, ci si-si atinteasca ochii numai la treaba lui, cu toata bagarea de seama. 8. Aceste invafaturi ale vietii monahale le-am pi mit de la p&rintii nostri, care au fost mai inainte de noi, C&ci de s-ar fi intémplat ca in vremea cant&rilor sau a rugaciunilor, sau in timpul cuvantarilor, s4 vorbeascd sau sa rad cineva, era pedepsit de indat& sa-si desfaci cingatoarea si, plecdndu-si capul si mainile, sa stea ina- intea Sfantului Altar spre a fi mustrat de staretul manas-Cuviosului Pahomie cel Mare 13 tirii. Aceeasi pedeapsa se aplica si in trapeza, cAnd fratii se adunau la masa. 9. Cand trambita suna in timpul zilei pentru adu- nare, cel ce sosea mai tarziu dupa prima rugaciune, era pedepsit sa stea la trapeza in picioare. 10. in vremea noptii insd, pentru slabiciunea tru- peasca, se ficea o mai mare ingdduinta: celui ce venea dup& trei rugaciuni i se aplica aceeasi pedeapsa si in adunarea bisericeasca si la trapeza. 11. Cand fratii se roagai in adunarea bisericeasca, nimeni nu are voie sa iasa afara fara cercetarea si invo- irea celui mai mare, gi atunci numai pentru vreo mare ircbuinta. 12. Nimeni nu are voie s4 preg&teascd suvite pentru impletitul funiilor, afara de cel randuit in acea . Daca acesta este ocupat cu altceva, cel ce voegle si faca acest lucru, s& astepte intai porunca celui mai mare. 13. Pentru serviciul sdptamanal la economatul \nei case nu se aleg numai dintre cei ce stau in treapta {imea in adunare, ci tofi, dupa randuiala de a (u, care refin ce le-a fost poruncit (adic& cei cu memo- tie bund). Daca cineva a uitat ceva din cele poruncite, iy! va lua pedeapsa pentru neglijenta sa. 4. Duminica, in timpul Liturghiei, nici un eco- Hom si nu lipseasca de la slujba, ci si stea in strand si ‘(\ cAnle impreunad cu casa care este de rand in ,,sapta- 4 gi o ,,sAptimana mica”, cand participa un numar mai mic de ingi. saptima yt invatat fr mina con mare”; c&ci exi din feeare ec14 Regulile monahale ale 15. Daca este necesar un numar mai mare, dascalul casei care este de saptamana sa cheme pe alti frafi din acelasi trib. Fara porunca lui, nimeni nu va putea veni sau canta din alta casa, si nici nu se ing&duie cuiva s4 se amestece in saptamana altuia. 16. Se numeste trib adunarea a trei sau patru case, potrivit cu numarul si personalul manastirii. Toate aces- te familii la un loc le putem socoti ca un popor al acele- iasi fri. 17. Duminica sau in vremea adunarii, cand trebuie sA se facd slujba Sfintei Liturghii, nimeni nu are voie si cAnte in bisericd, afara de dascalul casei si de proestogii ménastirii, care sunt mai inainte randuifi. 18. Cand ins cineva dintre proestogi, randuit si cAnte alternativ la strana, va lipsi, va suferi cuvenita pe- deapsa si indreptare (Reg. 8). 19. Ceata care este datoare si se duca la slujba Sfintei Liturghii va fi imediat pedepsita daci va incepe fara de voia celui mai mare. 20. Dimineata, cdnd fiecare cas igi sfargeste ru- gaciunile, nu trebuie ca fiecare s& se intoarcd degraba la chilia lui, ci sa se stranga si s discute cele ce au infeles din cuvantarea dascalului lor, abia apoi se vor intoarce la chilii. 21. Dascalii caselor vor tine sedinte de trei ori pe saptiména. La fiecare sedinfa, frafii, sezénd jos sau in picioare, isi vor respecta locul si ordinea lor, dupa in« tdietatea caselor gi a fiecdirui ins in parte. 22. Daca cineva stand jos va atipi, dascalul case| sau staretul manistirii, care fine sedinte, indata il va sillCuviosului Pahomie cel Mare 15 sa se scoale in picioare, pana i se va porunci iarasi si stea jos. 23. Cand se va da semnalul sd se adune gi s& se asculte invataturile celor mari, nimeni nu va intarzia nici pentru a-si aprinde focul in chilie, pana nu se va sfargi gedinfa. Cel ce va nesocoti ceva din toate acestea va fi supus pedepselor mai sus aratate (Reg. 8). 24. Cel ce este econom de saptamana nu va putea sa dea cuiva vreo funie sau oricare alt lucru, fara de vo- ia starefului manastirii. Nici nu va putea s& sune pentru adunarea la amiaza sau la cele sapte rugaciuni de seara (vecernia), fara porunca staretului. 25. Dupa rugiciunile de dimineata, economul de “iplimana, care este anume ins&rcinat cu acest lucru, va intreba pe conducatorul manastirii despre fiecare lucru ve trebuie facut, si despre cati trebuie sd iasd gi si lu- creze la camp. Potrivit cu sfatul acestuia, se va duce la liecare cas& gi se va informa de ce are nevoie fiecare. Cine va cere carfi pentru a le citi, va primi. Sfargindu-i-se ‘Aptimdna, economul va lasa locul altora care urmeaza de rind. 26, Mai spre seara, daca fratii vor lucra la rogojini, (rutelo de serviciu va intreba pe dascalii caselor ce mai trebuie ficut. De nu va fi nimic de facut, va inmuia pa- pure yl a doua zi de dimineafé o va imparti tuturor dupa (rebuinjA. Dac& a doua zi de dimineafa va observa c& ial ente nevoie de alta papura, o va inmuia si o va im- parfi Necarei e, atat cat si impleteascd pana va suna de mana16 Regulile monahale ale 27. Cand dascalul casei isi sfarseste saptamana de rand gi altul intra pentru siptimana viitoare, proestosii méniastirii vor vedea ce a mai ramas de facut sau ce a fost neglijat. Vor socoti cate rogojini trebuiesc asternute in locul adunarii, vor numara funiile care s-au impletit in fiecare s{ptamAna si vor nota suma lor pe tablia, pas- trandu-le pana la vremea adunarii anuale, cand se va da socoteald de toate si se vor ierta gregelile tuturor (celor din administratie). 28. Dupa sedinta, cand va merge fiecare la chilia sa sau la trapeza, s cugete la ceva din Sfanta Scriptura, stand cu capul acoperit. 29. La masa, fiecare si stea la locul sau, avand capul acoperit. 30. Cand cineva va primi poruncd de la mai ma- rele sdu s4 se mute la alta masa, cu nimic sa nu se impo- triveasci. Nimeni sa nu indrazneasca a intinde mana in blid mai inainte de dascalul casei sale, si nici sa se uite Ja altul cum m&nanca. 31. Fiecare dascal sa invete pe cei din casa sa in ce fel trebuie si ma&nance, cu buna randuiala si in deplina liniste. Daca vreunul vorbeste sau rade in vremea mesei, s& se pocdiasca gi sa-si ia pedeapsa chiar in acel loc, stand in picioare pana ce se vor scula tofi de la masii (Reg. 8). 32. Dac& cineva va veni mai tarziu la masa, fara jnvoirea celui mai mare, sa faca pocainté sau sa se ine toarca la chilia sa nemancat.Cuviosului Pahomie cel Mare 17 33. Daca va fi nevoie de ceva la masa, nimeni nu-si va ingadui si vorbeasca, ci va face semn celor ce ser- vesc, printr-un sunet oarecare. 34. Cand se va iesi de la masa, s4 nu se stea de vorba cu altul pe cale pana la chilia sa. 35. Cei de la trapeza, afara de obsteasca mancare titi pentru fratime, s4 nu manénce nimic altceva, nici sd indrazneasc4 a-si pregati mai bine acelagi fel de mancare. 36. Cel care sun& ca sa se adune fratii la mas tre- buie s& cugete in acel timp la ceva din Scriptura. 37. Cel care imparte fructe celor ce ies pe uga tra- pezei este dator si cugete la ceva din Scriptura. 38. Cel care primeste cele ce se impart, sA nu le ia in culion, ci in poala hainei, gi nici s4 manance din ele pani ce nu a ajuns la chilia sa. 39, Cel care imparte celorlalti isi va primi partea 1 de la dascalul séu. Tot aga vor face gi ceilalti sluji- lori, primind partea lor de la altul, nefacdndu-si voia lor, Parca pe care o vor primi va ajunge pe trei zile. Iar (act va mai rimane cuiva ceva din cele date, le va adu- i la dascalul casei, care le va baga in camara, le sleca cu celelalte gi le va da iaragi fratilor. 10. Nu este ing&duit a se da unuia mai mult decat veluilult, Daca cineva va spune ca este bolnav, dascalul la slujitorii celor bolnavi si va primi cele Webuincioase pentru cel ce sufera de boala. 1, Chiar dintre slujitori de se va imbolnavi cine- 4 Wel este ingdduit sa intre in bucdtarie sau in chela- tie of ia cova, ci ise vor da cele de trebuinta. Nu-i este ve hardy eiel We va duce18 Regu ile monahale ale nimanui ingaduit s4-si gateasca cele dorite, ci dascalul casei va vedea de ce are nevoie si fi va procura cele tre- buincioase, prin ceilalfi slujitori. 42. Cel sanatos nu are voie sa intre la cei bolnavi. Cine se va imbolnavi va fi dus de dascal la casa celor bolnavi. Daca va avea nevoie de ras& sau de dulama sau de altceva, se va duce dascalul gi le va lua de la camara si le va da celui bolnav. Cel bolnav nu are voie s4 intre in cAmara gi s4 ma&ndnce ce pofteste, ci doar chelarul, care este mai mare peste acele lucruri, ti va aduce de méancare. 43. Nici unui bolnav nu-i este ingdduit si duca la chilia sa din cele primite la bolnita, nici macar un mar. 44. Cei care pregatesc bucatele vor servi ei insisi, pe rand, pe tofi ceilalfi slujitori care sunt la masa. 45, Nimeni s& nu se atinga de vin sau de ciorba de peste, in afara de bolnavii de la bolnita. 46. Daca vreunul dintre cei trimisi in calatorie pe uscat sau cu corabia se va imbolnavi si va avea nevoie sau va cere s& mandnce ciorba de peste sau altceva din- tre cele care se obignuiesc a se manca de cei bolnavi in miéanistire, nu va manca impreund cu ceilalti frati, ci de~ osebit. Slujitorii ti vor da lui tot ce va avea nevoie, ca sii nu se mahneascd din lips. 47, Nimeni nu poate sa viziteze pe cel bolnav fairl invoirea celui mare. Nu pot intra la el nici prietenii yi nici rudele, fara voia dascalului casei. 48. Daca infirmierul va neglija sau va trece cu ve derea pe cel bolnav, va primi obisnuita pedeapsa.2 Regulile monahale ale 55. Daca va muri ruda sau prietenul cuiva, s4 nu ia parte la inmorméntare far invoirea staretului manas- tirii. 56. Nimeni nu poate fi trimis la vreo treaba in afa- ra manAstirii, neinsotit de altul. 57. Cand se vor intoarce fratii in manastire, daca vor gasi pe cineva la poart&, care caut4 vreo ruda tn ma- nastire, si nu se apropie de el, sa-i vorbeascd, sau sa-l strige. Nimic din ceea ce au lucrat in afara manastirii| sau au auzit vorbindu-se n-au voie si povesteasca celor, ce sunt in m&nistire. | 58. Cand se va suna ca fratii s4 ias& la lucru, das- c&lul va merge inainte si nimeni nu va putea s& ramana in man&stire, afari de acela caruia i-a ingaduit staretul. Cei care merg la lucru nu vor intreba unde se duc. 59, Atunci cand toate casele se vor reuni, dasc&lul casei celei mai vechi va merge in fruntea lor gi toti se vor insirui dupa ordinea caselor gi a viefuitorilor din ele. Pe drum nu vor vorbi unii cu altii, ci fiecare-va cue geta la ceva din Scriptura. Daca se va intampla sa vinil cineva la ei gi s& le vorbeasca, portarul manstirii, care este insdrcinat cu aceasté misiune, il va intémpina gid va da raspunsul, tratand impreuna chestiunea ivita. Dacll portarul nu va fi cu ei, dascalul casei sau un altul care va fi insarcinat cu acest serviciu, va da raspuns celui o@ intreaba, 60. Cei ce lucreazi n-au voie s4 vorbeasca din ce! lumesti, ci s4 cugete [a ceva din Scriptura sau mai bine +S tac.Cuviosului Pahomie cel Mare 23 61. Nimeni n-are voie s4 ia cu sine rasa de in la lucrul campului, fara invoirea celui mai mare. $i nici in cuprinsul m&nAstirii nu se va putea cineva folosi de rasa cand lucreaza. 62. Cel ce lucreaza nu se va putea odihni fara de invoirea mai marelui sau. 63. Nici cei ce conduc pe frati in calatorie nu vor putea sa trimit& pe cineva pentru vreo trebuinfa, fara invoirea dasc&lului casei. Cel ce este conducator, de va pleca silit de vreo nevoie, va lasa in locul lui pe cel de sine, 64. Daca frafii trimisi la treburi in afara de ma- wislire vor manea acolo, economul de sAptamana care (c cu ei, le va da mancare fara fiertura si el insusi va ‘duce apa cu ulciorul; nimeni n-are voie sa se scoale gi A bea apa fara voia lui. 05. Cand frafii se vor intoarce in manastire, ni- ent nu va putea ramane fn urma. 60, Cand vor sosi la casele lor, vor da uneltele cu vare au lucrat gi sandalele aceluia care este al doilea dupa dascalul casei, iar el le va duce seara in cdmara si iv va Incuia, Toate uneltele trebuincioase pentru lucrul *iplinvini se vor duce intr-o casa. $i cei ce urmeazi de *iplinind vor sti ce trebuie s&4 dea fiecdrei case. ©/. Levitoanele gi tot ceea ce face parte din tinuta ‘onahall nu se vor spala duminica, afari de corabieri si de bAtand 68, La spala dupa nu vor merge decat atunci cand se va evHe pentru lofi; atunci vor merge cu dascalul lor si isi so) epAle hoinele in ticere gi cu bund randuiala.Cuviosului Pahomie cel Mare 25 mandstire, s& li se dea partea ca gsi celorlalfi frafi. Ins& daca vor afla fructe cézute sub pom, n-au voie sd le ma- nance, ci s& le adune la radacina pomilor. Nici cel care imparte celorlalti frati nu are voie s& puste din ele, ci va primi de la econom partea cuvenita, dupa ce va imparti celorlalfi frati. 79, Nimeni nu are voie sa bage ceva de m4ncare in chilia lui, afara de cele primite de la econom. 80. Painisoarele care se impart celor care nu vor s& wuindnee la un loc cu ceilalti, pentru infranare, s4 nu fie {vic dupa favoare; nici chiar celui ce pleac& in afara de ninistire. S& nu le puna la mijloc, ci cand vor voi s& ‘ijndinee li se va da cu buna randuiala la chiliile lor, ‘ude nu le vor manea cu nimic altceva, decét numai cu afara de bucdtaria mandstirii, nimeni n-are voie \ pMleasca. Cand vor pleca in afara sa-si ia zarzavaturi lieve cu sare gi ofet, care se pot pastra in timpul veri: “1. Nimeni nu poate avea ceva mai mult in casa wi in chilte, afar de cele statornicite de legea manas- (ii nici dulama de lana, nici mantie, nici bland mai toate de micl, nici bani, nici altceva de prisos, afara de ele ce ou fost date de stareful manastirii prin dascalii eeeelor, aici uniforma sa: doua levitoane (dulame) si ‘ul vechi, o ras mai lunga, care si acopere gatul si eri, cojocelul cu care igi acopera corpul, sandalele, tout culloano, cingatoarea gi toiagul. Tot ceea ce se va off 1 afar de aceste lucruri se va lua fara nici o impo- Wivive