Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • E. Roudinesco - de La Sigmund Freud La Jacques Lacan

    Uploaded by

    Marcelina Crenganis
    2 views147 pages
    psihologie

    Original Title

    E. Roudinesco - De La Sigmund Freud La Jacques Lacan

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    psihologie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    2 views147 pages

    E. Roudinesco - de La Sigmund Freud La Jacques Lacan

    Uploaded by

    Marcelina Crenganis
    psihologie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 147
    PN Uae EI ) -———/STORIA IDEILOR——+ i boabky loreal Roudinesco DE LA SIGMUND FREUD iO. JACQUES Pee er ee ere oe ee ee ore PR erecta ea err ee eer eee ct ee een eee ets Pea ees een FOC cee ce are ideilor pentru a deveni o ideologie: ideo- logie bintuitd de sectarism, de misticisme si dogmatism, avindu-si ridicinile intr-o eee eet cence Care Rene Cae ee Cees nemfeasca* — mai ales in Franta, Pere Re Me ener erase! Pact erm ean eats Se eree nes ete te et tees Pee see ee eo eer ene ent eke cee een) putin obediente, societ3ti mationale sfisiate inci de batalii interne. Istoria psihanalizei aero eS tt ses este in mare parte o istorie politica, intre- {esutd cu istoria gi politica lumii din ultima } ater ers De en eee ae editici franceze, dr. G. Britescu — el insugi neers Reet ee eae) mondiale $ifranceze a psihanalizei, cuprin- ind, intre altel, o introducere substant in doctrina lui Jacques Lacan: pris probabil, care se afli acum la dispozitia Prone te geod oR een ee eee er Ce dae eee Se ee eee ee ee ae een eas ete ne-a obligat si privim istoria nu atit ca De en ee ‘mai curind, ca biografie a unor ide vaga- bondind prin secole si domenii,ignorind incongruentele i frontiereleconventiona- eet his Incapabile si se fixeze in forme acade- tice, ideile se inconjoari uneori de magia unei viet secrete, de cele mai multe ori See es tees stabilesc fi ne conduc intotdeauna citre codul genetic al ingelegerii noastre. Noi ingine, oamenii acestui sfigit de mileniu Nee en er tee St ee et Ce Bra (te eee ee eet Se een ie Ee ag SOT eee ee Poe ee ee ncn ee ey ‘cunoscuti in cercurile intelectuale pari- Se eee ee? la freudism sau de interpretare psihana- eee ie ey Se cee eed eee te eae Coen r ‘tom masiv ~ Jacques Lacan, chit unei Ce ee ec eee eee eee eee Ber nies Ce ceed director de cercetiri Ia Universitatea eet eee ae er ne eee ay 4 Societitii Internationale de Istoria een nee cee) 1S I64 Elisabeth Roudinesco DE LA SIGMUND FREUD LA JACQUES LACAN Istoria psihanalizei in Franta Selectia textelor, traducere, note $i postfatl de G. BRATESCU ki HLUMANLTAS. Coperta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE ELISABETH ROUDINESCO LA BATAILLE DE CENT ANS. HISTOIRE DE LA PSYCHANALYSE EN FRANCE vol. 1 (1885-1939): Ramsay 1982, rééd. Seuil 1986 vol, I (1925-1985): Seuil 1986 © Eiitionss da Seuil, Patis (ance) Hy HUMANITAS 1995, peat p i) NOTA EDITURIL Proiectul iniial de raducere integral a celor doua volume ale Istoreipsih analizei in Franqa a trebuit sé fie, din picate, abandonat, Nu era vorba numa de dimensiunile considerable ale Iueriii, dar mai cu seama de diffcultayle de ceplare cirora ar fi avut si le fac fa cittorulromn, prea putin familirizat cu problematica general a psihanalizei gi ew accea a divergenelor dintre variatele orient gi seete ale acesteia. S-a decis de aceea operarea unei atente seleetii — ineredinjati doctoralui G. Bratescu, specialist in istoria medicinei —, selec eare si inlesnease inie- rea intelecwalului roman in anumite aspecte esenfale ale afirmai gi dezvoltiit migcirii psihanalitice atit pe plan mondial, cit mai ales in Franja, unde se in registtea74 acalmente cea mai viguroasi activitate in acest domeniv. Dupa tice- rea aproape deplini ce s-a astermut fa noi de-a lungul ultimei jum in materi de psihanaliza, iucrarea de fafi va ingidui astel publicului romanese si dobindeasca informaii de primi mini privitoare la raportrile freudismului eb idcologilepoltice radicale, cu tematica ezuliata din dezvoliarea mises penis «liberarea femeii, eu atiuidinea adoptata fa de freudism de cate irathia Bi- SerieiiCatoliee, eu psihanaliza ,cultualists” de orientare adaptativa din SUA, eu Imari curente ale avangirzilitcrare ete. Au fost de asemenea refinute paginile refertoare la Sacha Nacht, cel nascut in Raciciuni din judetul Bacdu, pentru ca ulterior si devina nnul dintre protagonistitadmirai i teri ai migedi freudiene fianeezs. In slits 6-4 urmart furnizafea unor repere nocesare injelegeti perso- ui in ccle mai controversate Figuri ale cpopei psib- weques Lacan, una analitice interaionale. Toate aeeste evenimente si aspecte Sint prezentate de Elisabeth Roudinesco inte un stil adaptat probletatieii abordate: expunerea se infijigeaz uncori cu 1 znoarea si clititatea deybaterilor teoretice, dar de cele mai multe ori ia alura unui teports] ousting de amsinunte semnifieative 51 pitoresti Publicaiitefrendiste editate la noi in perioada interbelicd de merituosi popu: larizatori se remarcasera prin tonul lor didactic si prin preacuparea de extrem sistematizare a materialului, Serierca de fay este prima apiruté in Romania in ‘ns viala le fiecare 7i a practiii $i doetrinei psihana- Inve, « rile gi chiar dramatisona lor. % erie al edified originale, ingrijitorul versiunit de fag {intent note expicative destinate special cittorati ronan, phasate ba sFingitl Saat intimpin eu mare bucurie publicarea acestei edifii romaine a Ist prietenului i taducitorului meu Gheorghe Bi icinei $i psihanalizei, pentru grija cu cate a ales textele din acea rie destinata publicului rominese. Ag vrea totodata si-i mulju ese gi pentru o datorie pe care o am fai de el. Grajie cereetirilor sale asidue, am putut da de urmele stramosilor mei, mai cu seam ale taal tatilui meu, despre care ultimul vorbea foarte poin, si ale familici Popper, adici ale acelei filiagi vieneze care explicd neindoios, dincolo de imprejurarile in eare am fost ceducati, originea inconstienti a interesului pe care Lam manifestat fad de aven tura psihanalizei gi, mai cu seami, acel faimos sentiment de iudeitate, evocat Intruna in aceasti carte si care o strabate in chip contradictoriu inu-o asemenea ‘masuri, incit nici un istorie nul poate lisa deoparte ind am abordat, in 1979, istoria freudismului in Franfa, principalul meu mo: dela fost acela al biografici. intr adevar, imensa lucrare a lui Ernest Jones despre viata si opera Iui Freud’, publicati intre 1953 gi 1957, este cea care a facut si apari pentru prima dati ca atare domeniul istorii freudismului si psihanalizei. Era vorba despre o istorie oficial perfeet realizata. Fusese serisi de un om care se numarase printre actorii miseatié freudiste, discipol al eroului intemeietor c& rua ii deseria aventura, si principal organizator al IPA — Intemational Psycho- analytical Association, De fapt, modelul a intra tot situated ddin migearea psihanalitics insigi, care, Ia vremea aceca, se afla, in privinja athi velor documentare gi a surselor, Sub paza mostenitorilor legitimi ai lui Freud. Cu alte cuvinte, datoriti existenfei aminttei asociaiiinternagionale, miscarca freudist ru si coneepe propria istorie decit ineadtind-o in categoria unei istorii oficial putea fi spus), a unei biografi, x unei cronici valoroase si valorifi ‘hu Tipsite de ertiea faptelor si gesturilor eroului intemeietor. in anii turmatori, modelul jonesian a fost contestat sau urmat de diferite eronici, res tilwind ct mai mult larghee fie rolul unor diseipoliuitali sau oprimati, fie noi aspects ale viel lui Bren, mai ales din ultimt ani 8 DE LA FREUD LA LACAN ‘$i totusi, un mare pas inainte a fost ficut in 1970, in contrapunct eu modelul Jonesian, de catre Henri Frédéric Ellenberger, prin serierea sa fundamentala Isto- ria descopeririiinconstientului’. O dati cu ea se elabora un adevarat sistem coi cceptual al freudismului, in care erau reunite, int-un singur gest, eultul povitivi al arhivei si referinja la nogiunea de instrumentar mental fiuriti de scoala revistei de istorie Les Annales. ‘Teza centrala a lui Ellenberger era demonstrarca existenjei unci divergente dd fond intr istoria descoperiri $i a teoretizrii inconstientului, pe de-o parte, $i istoria utiliziri sale practice si terapeutice pe de alta. Cele doua eurente au evo- Iuat separat, indepartindu-se sau apropiindt reusi SH se contopeasci, Prima istorie incepe © dati cu intuijile unor filozofi antici $i continua eu cele ale marilor mistici. Apoi, nogiunea de inconstient s-a precizat prin Leibniz, der voltindu-se in secotul al XIX-lea prin Schopenhauer gi Nietzsche gi prin ect cetarile de psihologie experimental’, Cit despre cea de-a dus istorie, ea se pie de in noaptea timpurilor, pornind de la mestesugul veaciului si al gamanului pina la spovedania cresting, trecind prin tchnicile psihologice ale Antichitifii In privinfa acestei uiiizari terapeutice, Ellenberger deosebea dousi metode prima consta in a-i provoca pacientului o izbucnire a forfelor inconstiente sub forma de erize, posesiune sau vise; cca de a doua didea nastere unor procese Similare la medicul insusi. Din cura focalizati asupra bolnavului a decuts istori este nevrova de ansler, In in{eles freudian, in timp ce din cura focalizaté asupea lerapeutului a derivat prineipiul analizci didactic Dupa paretea lui Ellenberger, prima mare incereare de a integra inves incongtientalui in an experiengele lai explicarea fenon Ligarca mite modalitaji de utilizare terapeutica a inceput o dati cu ranz Anton Mesmer. Acesta smulsese, intradevar, exorcistilor clor irafionale, ex pre(ul inventart fasei teorii a magnetisnau Ij animal, Astfel, M iatorul primed psihiawit dinamice, care avea St gi incheie existenfa cu Charcot, Atunel a Iuat naglere, pe ruinele unui magne ‘ism dlevenit hipnotism, cea de-a doua psihiatrie dinamica. Hipnozei, aceasta psi hiiatric ica preferat metode mai pulin barbare, in care pacientul participa con stient™ Ja tratamentul propriu; ea s-a impanit in dous mari seoli: analiza psilologica a tui Pierre Janet, axata pe explorarea subconstientului, si psthanaliza Ji Freud, intemeiata pe teoria imconstientului. Curontul freudist avea si dea nay {ere la doui oriemtari divergente: psthologia individual a Iui Alfted Adler $i psihologia analiticd a lui Carl Gustay Jung, Drept concluzic, Ellenberger observa ci paradoxul principal al eele¥ de-a dow psihiatrii dinamice, a carei istorie © considera sfirgiti in 1940, nedescrind siti ei din Franja, consta in faptul ca, scindindw-se lx nesfirgit in seul apase, te ‘nunjat la pactal initial care © lega de ide epoca Luminior, pentru a se inteatee bi vechinl made al setelor prece rowan din Antichitate net a Fost in ul net sliinfe universale naseute in PREFATA LA EDITIA ROMANA 9 Din teza centrala a hui Ellenberger am pistrat citeva lini directoare. in primul rind, ideea potrivitcireia istoria psihanalizei este inseparabila de istoria psihia triei, Apoi accea ci pentru a face istoria freudismului rebuie renunjat la orice aplicare mecanica a psihanalizei Ia istorie: nici psihanaliza aplicata, nici psiho- biografic. $i, in sirit, impoierea la secte, cu respingerea pactului de intemeiere. Dar in loc si consider istoria psihiatriei dinamice doar sub aspectul integraii ‘unei anumite terapeutici int-o anumiti teoretivare a inconsticntului, am adaugat o istorie a nosografiei, adicd istoria ,priviri™ pe care rajiunea a aruncat-o asupra rnebuniei, asa cum se faurise acea privire inci din vremea lui Philippe Pine, pen: tru a se ristuma apoi in contrariul siu, citre 1950, 0 data cu declinul dinamis- rmului, aparijia migedilor antpsihiatrice si loviturafatalé dati de Miche! Foucault, atunci cind gia publicat, in 1961, dstoria nebuniei’. Nu mai eta de ajuns, dupit pirerea mea, si definesti acel dinamism™, ci trebuia, in plus, si araji ci el se structurase int-un corp de cunostinje prin conceptualizarea bolii mentale. Pina la urma .am corectat” punctul de vedere empiric ,in stil anglo-saxon” al lui El lenberger cu ajutorul tadijiei unei istorii a psihiatriei ,in stil franguzese”, in care se obignuia si se studieze marile mutafii ale nosografi Cereetind modalitijle de implantare a freudismului in Franja incepind din 1895-1900, mi-am dat seama cit de apropiate erau ele de cele ale darwinismului, pe de-o parte, si de ale hegelianismului, pe de alta. Astfel am pus in evident ‘dowd cai de implaniare. Una, medical si psihiatricd, avea drept obiectiv fabr ccarca unui froudism pretins francez. gi dezbarat de 0 ,germanitate* calificata a fi spansexuala", Cealali, intelectuala (lterara sau filozofica), cauta si instituie 0 Teprecentare antigovina sau fausticd a freudismului. Aceasta a Tost calea adoptata de seritorii de avangarda (suprarealiti, de pilda) Tntrucit iecare yari igi are modalitatea sa de implantare, am hotitit si alung temtinologia folesita curent, ea parindu-mi-se improprie. Astle, in loc si vorbese despre psihanaliza francezd (american, vieneza ete.), am inventat formula si tata francezd (sau americana, sau getmana etc.) a psihanalize’ si a freudlis- ‘uli, pentrs a diferentia doctrina, ca sistem de gindire fara patie ori fromtiere, dle poritia acestei doctrine de-a lungul istorii sale, ceea ce presupune totdeauna ‘unor condifii nationale sau lingvistice. De aluminteri, funcjionarea migcarit psihanalitce la scar mondiala a arstat ‘ca nual freudismul a instaurat un sistem veritabl de ocirmuite internajionalist, nat iulcaprospe de lacanism, acesta neflind, de altfel, decit o component, din afara complexului IPA, « freudismutui. Nici jungismul, nici adlerismal gi nici 0 alta migcare de disiden(a aflati in sciziune cu ginditea freudiand n-au izbutit freeze am sistem comparabil: finde nici unul dintre acestea nu este, precum srnclitea Lreueliana, expresia unui universalism tinind de epoca Luminilor, rezul- ta, prin intermedial romantismuli, din combinarea cunoasteri stinitice cu o iuwleitate cates rapt de teligie, Am mai devenit eonstientd de faptul ca in soci tale psi cast inlemafionalizare, se ames tice melon, confemporane en e 10 DE LA FREUD LA LACAN tecau tre forme contractor de legituri sociale: forma sect, in cate predomin relaia de transfer intre un maestu si elevul siu; forma partid, unde demneste fie birocrayia (IPA), fie inregimentarea la o cauzd (lcanisml), fie ambe deo- dat (kleinismal, neolacanismul); forma asociatie, in care se desfayoara un mod de organizare juried intemeiat pe principle dreptului contractual. (Cea de-a trea forma mi Sa part absolut necesara si to\deauna indispensabild implantari une migeie freudise int-ofaré anume. Ea presupune, de fapt, exis- tenga statuli de drept,adied a unui sat carateriat pin imitele pe eare fe confe- 1 dominaic sale asupra societii gi cetjenilor gi prin constina acestor limite. Fark existenja unui alae stat si fara forma de asociere decurgind de aici, psih- analizei -ar fi fost eu neputings sa se exercite liber, i se transmit prin inter tmediul .divinalui sau si Fie predaté in institu specifies. Cu alte cuvinte, orice implantare psihanalize int-o [ark oarecaretrbuie si teack prin recunossterea constinta a inconstientuli. Pomind de la aceste port, am constaat ed sint ncapirat necesare dou con- ii pent inrdiucereaint-o anumité faa a Wdeilor freudicne 5 iigcii psihanalitie: pe de-o parte, constitvirea une sine psihiatrice,adicd a nei opin asupra nebunii care si transforme ini-un sistem de concepte not rea de boal mental, in detrimentol oricaror ide pivind posesiunea de origine diving; pe de alté part, existenja unui stat de dept, in slare i asigurelibera cxercilare a invapamintulu feudist, Lipsa unuia din aceste clemente (sau a am- belor deopotiva), iar mu .rezistenja mentaltjlor" explicd neimplanarea sau dispariia ca tendingé a freudismulti in regimurile de dictatra (comunistt ori fascist), precum sin acele regiuni ale lumii mareate de Islam sau de vreo or- nizaiecomunitark cu caractr inca tribal. Constatarea aceasta dovedeste in ce suri Ellenbergcr, pe de-o parte, si Foucault, pe de alta, aveau drepiate cind legau nasterea psihanalizei de cea psiiatici Migcarea pshanalitic,orcare ar floc ei de implantare, fancjoncaza totdca- uma in carl nor genera Ia Fran -au succcdat tei genera, Prima era format

    You might also like