Nota autorului Intraducere Capitolul 1. Specifioul ivaémantului pregcolar 44 12. 13. Funotii gi roluri ale invataméntului prescotan, Finalitatile invareméntului prescolar Importanta invaparii matematici in dezvoltarea copillor de varsta pregcolara Capitolu! 2. Curriculumul national la disciplina matematica 24 22 pentru invaimantul pregcolar. Spectficul notiunl de curriculum th Invapamdntul pregcolar Structura curriculumului pentru invataméntul prescolar Capt 3. Formersa reprezenticor 92 nofuion matemetion 3.1 3.2 la pregcolari Particueritaie itelectuale i pabofslgea 8.1.1, Senzatile gi perceptile 3.1.2. Simturile si invatarea matematici 3.1.3, Estimarea senzoriala a masei unor obiecte. 8.1.4. Atentia si memoria 3.1.5. Candied... Notiuni matematice formate la gradinit Capitolul 4. Mijloace si materiale didactice specifice 44 42. activitatilor matematice Milloacele didactice . Materiale didactice utlizate la matematica 4.2.1. Folosirea .in orb” a unor materiale 4.2.2. Importanta folosirl individuale a materialelor, 4.2.3. Inconveniente ale materialelor.. 4.2.4. Cum se elege un material? 4.2.5. Nivelul de satisfacere a obiectivelor carora le este destinat mijlocul de instruire Capitolul 5. Organizarea activitatil didactice tn perioada prenumerica 5.1 Antrenarea jn gestiunea mentala 5.1.1, Evocarea... .. 5.1.2. ..si celelolte gesturi mentale 5.1.3, Exploatarea situatilor din viata practioa...... 5.1.4. Afigajele:5.2 5.3 Activitati cu multimi 5.2.1, Casificare gi seriere 5.2.2. Formare de perechi, sortare, clasificare, triere, ordonare Orientarea in spatiu 5.3.1, Folosirea imaginii corpului Capitolul 6. Formarea notiunii de numar natural la prescolari 61 6.2 Capitalul 7. 7A 7.2 Aspecte privitoare la invatarea numerelor 6.1.1, Aspectul ordinal... ee 2. Aspectul cardinal ‘3. Grupari gi baze de numeratie ‘4. Scrierea numerelor cu cifre 5. Citirea numerelor 6. Conservarea numerics tadologia formari notiunii de numer natural 8.2.1. Etapele de predaresinvatare @ unui numar 61 6.1 6.1 61 6.1 Mel invétarea operatilor cu numere naturale Formarea reprezentarior despre operat si Tntelegerea sensuiui operatilor - Activitatile de rezolvare gi compunere de probleme. 7.2.1. Compunerea problemeloraciune cu suport material concret 7.2.2. Compunerea problemelor pe baze de ilustrati 7.2.3. Compunerea gi rezolvarea de probleme orale, fara material intuit Capitolul 8. Notiunea de mésuré in invat”mantul prescolar 8.1, Lungimea. 8.1.1. Lungimea in vieta practica 8.2, Masa 8.3. Volumul 8.4. Timp si matematica. 8.5. Dificultati legate de masura Capitolul 9. Tnvatarea elementelor de geometrie 9.1. Geometria proiectiva 9.2, Reperare subiectiva si reperare obiectiva.. 3.3. Remarci Capitolul 40. Tipuri gi forme de organizare a activitatilor matematice. 10.1. Activitatile comune cu continut matematic. 10.1.1. Activtati desfésurate sub forma de exerciti cu material individual 10.1.2. Activtati destasurate sub forma de joc didactic . 10.1.8. Acta desfapurate sub forma ecurir lgieo-matematie 10.2. Alte tipuri de actvitati 10.2.1. Activitati nonverbale 10.2.2, Activitati verbale. 10.2.8. Activitati simbolice 10.2.4, Activia logice 10.3. Activitates integrata, forma moderna de organizere a actwvitatilor. 10.3.1. Forme de onperizare a ection grate. 10.3.2. Tipuri de activitafi integrate...Capitolul 11. Jocul didactic matematie. 1.4 1.2 113 14 15, 116. "7 Clasificari gi functii ale jocului didactic matematic Structura jocului didactic Orgsnizarea si desfésurarea jocului didectic matematic Jocuri didactice de formare gi operare cu multimi Jacuri didactice care vizeaza utiizarea pozitilor spatiale Jocuri didactice de numeratie Jocuri didactice care vizeaza operatile aritmetice de adunare i scadere Capitolul 12. Jocul logice-matematic. 12.4 12.2 Clasiticari ale jocurilor logico-matematice Exemple de jocuri logice Capitolul 13. Proiectarea activitatilor matematice th nvatamantul pregcolar. 13.1 Proiacte de activitati integrate cu continut matematic Capitolul 14, Tratarea diferentiata a pregcolarilor 144 14.2 jn activitatile matematice Diferentierea ¢i individualizarea in Tnvatare. Modsiitati de diferentiere a sarcini didactice ...... 14.2.1, Utiizarea figelor de munca independenta Capo 15, Metode i procedes flonite tn cecrul ectitiior matematioe din invatamantul pregcolar... Functi ale metodelor Clasificari ale metodelor Metode care pot fi utiizate in cadrul activitatilor matematice din invafaméntul pregcolar Capitolul 16. Evaluarea in invaifémantul pregcolar 16.1 16.2 16.3 16.4 16.5. Bibliografie Funotii ale evalua. - Evaluarea cu ejutorul figelor de evaluare 16.2.1. Dovada sorisa - fals negativ sau fals pozitiv {fals esec sau falsa reusita) Evaluarea orala gi evaluarea acjionalpractica .. Exemple de probe de evaluare Metode de evaluare alternative... 116 116 128 “432 1139 144 148 148 153 162 178 205 205 206 210 212 212 213 214 224 224 226 228 228 238 243CONSTANTIN PETROVIC! este conferentiar universitar doctor la Facultatea de Psihologie 1 Stiinfe ale Educatiei, Universitatea ,Alexandru loan Cuza” din lagi, unde preda mai multe cursuri de didactica matematicii. Este responsabilul programului de masterat ,Didactici aplicate tn invatéimantul primar’, pentru care a primit in 2010 premiul ,Professoria", acordat de Funda ,Dinu Patriciu’ si Fundatia CODECS pentru Leadershio. Este licentit in matematica, are un master In politic educationale, este doctor In stinfele educaliei gi formator national al MEN. A participat la numeroase proiecte nationale si internationale care au vizat formarea initial $i continua a profesorilor, precum si evaluarea profesionala a acestora, Este membru activ al mai multor organiza stintifice si profesionale internationale si face parte din comitetul de redactie al mai multor publicati de speciaiitate din fara si din strainatate, De aproape treizeci de ani, activitatea sa principala const’ 1n formarea initiala si continua a profesorilor pentru invatémantul prescolar gi primar. A mai publicat: Elemente de didactica matematici in grdaini{a si Invafamantul primar (in colab., 2002, 2006), Tratarea diferentiata a elevilor din invaifimdntul primar la matematica (in colab., 2008), Prineipii $i criteni de evaluare @ competentelor profesionale ale invafatorilor debutant (2006), Rolul activtéilor matematice in dezvoltarea gandiiicopilului prescolar cu deficient auditivé (in colab., 2007), Metode active folosite in predarea-inva{area matematici la clasa | in alternativa educafionala slep-by-step (in colab., 2007), Poliici educafionale de formare, evaluare si atestare profesional ‘a cadrelor didactice (2007). La Editura Polirom a publicat in 1997 Aritmetica. Exercit, jocuri si problome (4 vol., in colab., pentru clasele I-IV). © 2014 by Eaitura POLIROM Aceasta carte este protejata prin copyright. Reproducerea integrala sau partiala, multiplicarea prin orice mijloace si sub orice forma, cum ar fi xeroxarea, scanarea, transpunerea In format ‘electronic sau audio, punerea la dispozitia publica, inclusiv prin internet sau prin retele de calculatoare, slocerea permanent sau temporera pe dispozitive sau sisteme cu posibiitatea recupersii information, cu scop comercial sau gratuit, precum si alte fapte similare savargite fara permisiunea scrsa a detina- toruluicopyrightulu reprezinta o Incdlcare a legislaiei cu privre la protecfia proprietafiintelectuale gi se pedepsesc penal gi/sau civil in conformitate cu legile in vigoare. Foto coperta: © Oksana Amelin/Dreamstime.com www-potirom.ro Ezditura POLIROM. lagi, B-dul Carol | nr. 4; PO. BOX 266, 700508 Bucuresti, Splaiul Unini nr. 6, bl. B3A, sc. 1, et. 1, sector 4, 040031, O.P. 53, C.P. 15-728 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei: PETROVICI, CONSTANTIN Didactica activitatilor matematice in gridini(& J Constantin Petrovici. ~ lagi: Polirom, 2014 Bibliogr. ISBN print: 978-973-46-4481-0 ISBN ePub: 978-973-46-4624-1 ISBN PDF: 978-973-46-4625-8 371.3:972.47:373.2 Printed in ROMANIAConstantin Petrovici Didactica activitatilor matematice in gradinita POLIROM 2014Notiunea de masura in iwataméntul pregcolar | 89 Pentru a evita o deplasare, eventual inutla, se procedeazi la o comparare indirect. Se »ia litimea” dulapului cu ajutorul unui obiect care poate fi cat se poate de rudimentar, de exemplu 0 sfoard, care se foloseste mai intdi pentru a efectua o comparare direct cu Likimea dulapului, apoi se face o comparare directd intre lungimea marcaté pe sfoar& si litimea de care se dispune in spatiul prevazut. Se foloseste astfel tranzitivitatea egalititi lungimea dulapului este egal cu lungimea sforii, lungimea sforii este egala (respectiv inferioara, sau supericaré) Iungimii spatiului prevazut, deci Iungimea dulapului este egal (eventual inferioara sau superioara) Ilungimii spatiului prevazut. Conceptul de lungime se traduce limaj curent printr-o varietate de termeni: lungime, litime, indiime, grosime (ulimit doi termeni fécand referingS in mod obisnut la fungimi vertcale), adancime (al cArei sens diferd adesea, putindu-se referi la adneimea nei fin- Lani ~ vertical -, aceea a unei mobile ~ orizontali ~ sau aceea a unei vi ru neapirat retilinie). Comparicie si misurile de tungime sunt in general sor de verificat; este suficient si se Inceapi din now masuritoarea, situayia neschimbandu-se, in general, Inte cele dowt expe- riente (apud Cerquetti-Aberkane, Berdonneau, 2007, p. 213). 8.2. Masa fn limbajul curent, in loc de masé este adesea folosit termenul greutate. Aceasti confuzie vine probabil de la faptul cA, in ambele cazuri, s-a recurs la acceasi unitate de masura Greutatea unui obiect reprezinta mérimea fortei cu care acest obiect este atras cdtre centrul Pamantului. In general, marimea fortei este egal cu valoarea produsului intre masa si acceleratia acelui obiect. Greutatea unui obiect depinde de masa acelui obiect si de acce- leratia gravitationala (g) data obiectului de catre gravitatie, Greutatea unui obiect variaza deci in functie de loc. Masa unui obiect depinde de volumul si de densitatea sa, adic& de starea mai mult sau mai putin compacta a materiei din care este compus obiectul. Masa reprezinti valoarea produsului dintre volum si densitate, Ea nu variaza in functie de locul in care se giseste obiectul. Pentru mdsurarea masei este important s observa cd: ~ compararea directa (senzoriala) este adesea posibila, dar in general nu este eficace (lipsa antrenamentului simului baric) ; ~ de regula, nu este posibil si se realizeze un instrument de masura rudimentar ; folosi- rea unei balante este aproape intotdeauna necesara ; ~ masuratoarea poate fi refiicuti aproape intotdeauna. 8.3. Volumul Cu solidele apare o dificultate care nu era prezentl in cazul segmentelor: de data aceasta este imposibil sf se suprapun’ cele dou obiecte materiale care reprezinti volumele, pentru afi comparate, intr-adevar, in afara unor cazuri foarte particulare (unul dintre ele este gol, ccelilalt poate fi introdus in cavitatea primului), nicio comparatie directa nu este posibilt. Singurul procedeu eficient sistematic ~ cel putin in teorie - consisti tntr-o comparatie indirect, prin imersiunea succesiva a flecdruia dintre obiccte in acelasi recipient, clar ,mai mare”, umplut parjial cu lichid si notind care dintre ele provoact o ridieare mai important a nivelului lichidului.90 | Didactica activitatilor matematice in gradinita Ca si in cazul lungimilor si al maselor, verificirle se pot face prin reefectuarea miisuraito- rilor, Se distinge ,volumul”, care desemneaz ocuparea spatiului de cate un solid plin, de _scapacitate”, care se refera la camtitatea care poate fi conjinut de un solid care prezinta 0 cavitate (apud Cerquetti-Aberkane, Berdonneau, 2007, p. 214). 8.4. Timp si matematica Din punct de vedere pur matematic, timpul nu prezint& niciun interes special ; majoritatea faptelor matematice, de exemplu proprietitile numerice sau geometrice, ecuatile etc. sunt independente de timp. Cateva domenii ale matematicii (cinematic, studiul curbelor) fac referire lao variabila timp, dar acest timp este o entitate complet abstracti si, ca in fizica teoreticit, modelarea sa tine de fapt de geometrie : timpul este reprezentat printr-o dreaptit (de fapt, 0 axi de coordonate, adic o dreapta pe care s-a fixat un punct numit origine, un sens pozitiv si o unitate de masur’), Notiunea de timp se referi la douti aspecte : ‘+ un moment dat, pe care matematicianul il reprezint§ printr-un punet pe axt; durata, care este un interval pe aceeasi ax. ‘Timpul este o mérime continua ; nu putem vorbi de dows momente consecutive”, cci ntre dou momente date au loc o infinitate de alte momente intermediare. Pentru mate- ‘matician, dreapta care modeleazi timpul este o dreaptt real (adic poate fi pusi in bijec~ ea numerelor reale). Misurarea duratei necesité, in afra unor cazuri particulare, instrumente de masuri relativ sofisticate : in timp ce un copil de grddinita poate recurge la 0 unealta improvizata, rudimentara pentru a compara eficace Iungimile, de exemplu un betigor sau o sfoard, nici ‘nu ne putem gandi la ,fabricarea” unei unelte de masura a duratei. In plus, odaté masu- rarea efectuati, ea nu poate fi reficuté: dact incepem o méisurare pentru verificare, nu. mai masurim acelasi fenomen, ci unul nou, diferit de primul - timpul se scurge in mani- ceri ireversibild. Pentru fiinga uman’, timpul este legat de fenomene a ciror stipanire ne scapit inc’: constiinta timpului se sprijina, pe de o parte, pe repere naturale exterioare, in special alternanta zi-noapte si, in egal masurd, pe un ritm biologic : trezire, activitate, repaus, somn. in general, ritmul biologic se regleazi in functie de aceste repere exterioare, dar cand Pat, se reorganizeaza in cicluri mai lungi. ele Copitul taieste intr-un medi marcat de instrumente de determinare a timpului (ceasuri Vizuale sau auditive ~ radioul, timpul find o variabilt luatd foarte mult in considerare de care adult care it inconjoara. {in decursul dezvoluari sale el va trebui si invefe si structurezetimpul, ceea ceil eonduce, pe de o parte, la construirea cronotogiei (ceea ve este inainte, dupa, in acelasi timp...) si notiunii de durati (foarte delicati daca se tine cont de importanja factorilor afeetivi ~ care adult nua avut niciodats ocazia si resimti ca interminabile anumite momente sau, dimpo- trivi, tecdnd mult mai repede tn aparengi?) si pe de alté parte, la stipanirea nosiunilor culturale: determinarea fenomenelor ciclice cu regulartiti mai mult sau mai putin fine, invajarea ctirié unui ceas pentru a actiona in anumite momente, adic prevederea eveni- mentelor ce vor veni (apud Cerquetti-Aberkane, Berdonneau, 2007, p. 227).Notiunea de masura in invakaméntul pregcolar | 91 in raport cu alte marimi masurabile, cum sunt lungimile si masele, mai multe particu- laritati ale timpului fac pentru copii ca acest domeniu sé fie dificil de structurat, in special ireversibilitatea succesiunii momentelor, ceea ce interzice orice comparatie directé intre out durate, Orice experiment este oprit de imposibilitatea de a reveni inapoi ~ nu putem niciodata reface ceva ce a avut loc, nu putem decat sa producem 0 a doua executie, Totusi timpul prezinta un aspect ciclic: intoarcerea orelor zilei, zilelor saptémanii, lunilor si anotimpurilor anului si, cu edteva neregularitati, derularea zilelor luni. intre dow’ eveni- mente care nu au loc simultan legaturile de anterioritate sau posterioritate pot fi de dow’ tipuri = anterioritate non-cauzald: doar perceptia $i memoria ne permit sé spunem care a fost anterior celuilalt; primul eveniment ar fi putut foarte bine st fie in urma celuilalt = anterioritate cauzalé : nu putem schimba ordinea evenimentelor daci nu vrem s& pier~ dem logica imbingri lor. 8.5. Dificultati legate de masurd Tati o privire generalii asupra principalelor dificultiti pe care le intampindi copiii atunci ‘cnd miisoara mérimile si compara masurile in viziunea autoarei Louise Poirier (2001) * Identificarea dimensiunii masurate : atunci c&nd ti se cere copiilor s& masoare un obiect, este important si se precizeze bine dimensiunea care trebuie misurati. De exemplu, dact li se cere si-si miisoare banca, trebuie indicat ei este vorba despre Jungimea, Wijimea sau inditimea acesteia. La fel, atunci cdnd elevii anung rezultatul masuritorii, trebuie intrebati ce dimensiune au masurat. © Mundirarea ; atunci cind copii reporteaza un etalon de un anumit numa de ori, li se intampld s& wite numdrétoarea, manipularea (gestul reportarii/transportului etalonului) depisind numararea. * Precizia mésurii: pentru a masura, copiii asaz pentru inceput etalonul la capatul obiectului care trebuie masurat, apoi mut& etalonul de un anumit numér de ori. Pentru ‘a marca locul unde trebuie asezat din nou etalonul, unii copit isi vor folosi degetul sau mana, altii vor trasa o linie mai subire sau mai groas@ cu creionul. Cum katimea dege- tului, @ méinii sau a liniei se adund la fiecare report, rezultatul este falsificat. Tati cfteva exemple de activititi eu continuturi referitoare la masuri si méisurare a) Masurarea tungimii Material : baghete (betisoare, riglete) de lungimi diferite, de culori diferite, dact tun- gimile sunt apropiate (tip riglete Cuisenaire), benzi de carton, foarfeci, lipici, cuburi (ese tip Lego), corzi (neextensibile).. Activites : * Se clasificd obiectele de acelasi tip, cu aceeasi lungime, obiecte de tipuri diferite (dar poate apropiate) Se fabric turnuri de o anumitd inaitime, drumuri de o anumita ungime etc. Se compari si se ordoneazai obiecte de acelasi tip cu hungimea (des)erescatoare, fie c& aceste obiecte sunt deplasabile (intr-o prima faz), comparabile vizibil (in faza uurmiitoare) sau nu (in faza final). © Se compart din vedere dow’ lungimi, modificdnd dispunerea, dacti este cazul, pentru a le ordona (cresc&tor, descrescitor, dup’ Tungime),22 | Didactica activitatilor matematice in gradinita + Cuaceleasi obiecte ca mai sus, care ar fi cel mai lung tren care poate fi format cu tun numir dat dintre ele? ‘Se fabricd o unitate (folosirea de mai multe ori a aceleiasi maini, a aceluiasi picior, aceleiasi baghete etc.) impreuna cu copiii; unitatea se foloseste pentru a compara dimensiuni Se cauti obiecte mai lungi ca..., mai scurte ca..., apoi se verifica Se fabrick turnuri de acceasi inaljime”, dar cu socluri diferite (atentie la sarcina de lucru sila rezolvarea ei!). + Se estimeazit o lungime, apo! se verifica ‘+ Jocul ,pasilor mici de soricel” : se dau copiilor betisoare (sau riglete Cuisenaire) de diferite lungimi : = varianta 1 se marcheaza o ,lungime” pe masa sau pe sol. Fiecare copil, pe rand, asaz’ un betisor si cAstiga acela care asaza ultimul betisor in asa fel incét ungimea si fie exact ,umpluta” de succesiunea de betisoare. = varianta 2: fiecare copil incearca si reconstruiasca lungimea marcati cu beti- soarele pe care le are si primul care reuseste castiga. Dat fiind natura rigletelor Cuisenaire, ele sunt foarte bine adaptate acestei activititi, find suficient s4 se marcheze 0 Iungime exact in centimetri Alte activitati : ‘© Se mai pot organiza si ale tipuri de activa (se compara lungimea cu forta de aruncare), © Se compars siraguri de margele (bile) intr-un timp-limicd. ‘* Se planteaza flori sause asaza ghivecele la intervale regulate. Se traseaza tiparul unei forme pentru a-| acoperi cu carton, b) Masurarea masei Material : argil’, plastilina, bile, bucatele de zahair, cuie, balante de diferite tipuri - cu rate egale, fra ac, cu ac indicator -, cdntar cu are. Activiti : Si foloseste (pentru validare) balanga aleasa pentru a stabili : = care este cel mai greu obiect ? = ce spune balamta ? = sii se interpreteze ce spune balanta ; Se lucreazii la inceput cu obiecte care au o diferent mare intre mase. Acelasi Iucru ddac& masele sunt apropiate. Se echilibreaza brafele unei balant. * Se pun suficient de multe bile intr-o balanta cu ac”, pentru ca acul si ajung’ la un reper dat, Se gradeaza o anumita balanta cu ac: la fiecare bilé suplimentara sé se traseze 0 liniuta © Se cantireste acelasi obiect cu diferite unitati $i apoi cu diferite balante. srenge de lungimi: de céte ori intr... fn..., apoi cum ar fi: Cine arune cel mai departeNotiunea de masura in iwafaméntul pregcolar | 93 Se estimeazt masa unui obiect in functie de o unitate aleasé (nonstandard). Se face o bil de plastilina de aceeasi masi ca. Se ordoneaza obiecte in functie de mast: prin comparatie dowd cate dows, apoi prin folosirea unuia ca referin(§ ; s& se ia pentru aceasta obiecte de aceeasi densitate, apoi de densitati diferite. ©) Masurarea volumutui (capacitatii) Material : groapa cu nisip, apa, marionete, diverse recipiente de volume egale si/sau siferite. Activin: Se clasifiea prin continut ‘+ Se umple/goleste un recipient mare cu ajutorul unuia mie si se gradeazit in decursul Iucrutui Se umplu unul sau mai multe recipiente mici cu ajutorul unuia mare. Se masoara volumul cel mai mare, apoi se verificd prin transvazarea coninutului intr-un recipient in altul, Se estimeazi volumul prin cantitatea de ap mutaté (apud Lemoine, Sartiauax, 2005). 4) Compararea de capacitati Scop Lucrul cu estimarea cantitatilor continue de solide sub forma de pudra, granule sau lichide (diferené sensibila. Reamintire : un solid sub formé de granule este format din elemente foarte mici, inde- pendente unele de altele (legume uscate, sare de mare sau sare fini, zahiir cristalizat, Pietrig etc.) ; un solid sub formét de pudreé este constituit din elemente care nu pot fi izolate (zahiir pudr, ini, tale) Punerea tn practicis | La grupa micd este vorba doar de o sensibilizare. in curte, de exemplu, sau in clas, ac este posibil, se previd mai multe vase, copiii puténd trece diferite solide sau lichide dintr-un vas intr-altul (nisip, piettis, apa etc.). Material Toate tipurile de recipiente. La grupa mijlocie si la grupa mare se propune copiilor si compare continutul a dou’ sau trei recipiente diferite. Este necesar 83 fie intrebati cum au efectuat aceasti aranjare, De fapt, copiii pot muta continutul dintr-un recipient r-altul sau pot folosi un al treilea vas ca refering. Primul mijloc nu permite s& se fact ‘o comparatie decat inte dout elemente. Dac sunt mai multe, este necesar si se foloseasclt ‘un recipient care va folosi drept etalon. Si aici este vorba de principiul conservatrii. €) Masurarea timpului ‘Material : clepsidr, papusi sau animal din plus cu muzici (cu gradatii ale sforii), Jumandri gradate (sub controlul educatoarei), diferite calendare cu ziua, siptimana, Tuna ete. Activitai: ‘© Cine va face un anumit lueru pentru cel mai mult timp? Cine se va opri primul? Se foloseste clepsidra pentru a compara duratele de activitate ale copiilor. Se compara diferite mijloace de masurare a timpului Se bate din maini, din picioare. Cine va face de cele mai multe ori un anumit Iucru in timpul unui interval dat? (Masurarea se va face cu instrumentele mai sus mentionate.) Se reconstruiesc cronologii intr-o poveste, retet, plimbare prin clasa etc. Se asociaza timpul, viteza si lungimea parcurs24 | Didactica activitatilor matematice in gradinita 1) Fotografti Obiective : — recunoasterea cronologiei une! mulkimi de evenimente familiare (etapa 1); = memorarea ordinii de desfisurare a activitatilor unei perioade de timp din ziua arupei (etapele 1 si 2); = ordonarea imaginilor care se referd la o situatie din timp (etapele 3, 4 si 5); = folosirea cu bund stiint& a cuvintelor inaince, dupai (si eventual in acelasi timp ca) Material * Se cere parintilor acordul pentru a fotografia copiii. Fotografiile se vor executa in etapa a doual ‘+ Inainte de a prezenta copiilor fotografiile, ele vor fi plastifiate, Se realizeaztt foto- copii dupa fotografii (cel putin un exemplar pentru fiecare cop). ‘+ Hartie de afis si lipici pentru etapa a treia, Punerea tn practic + Etapa 1 (activitate regulata) intr-un moment de grupare, destul de devreme dimineata, la inceputul anului, copi- ilor lise cere s& spuni ceea ce li s-a intimplat de la venirea de dimineat’ la scoala Pe misuri ce activitajile revin in memoria copiilor, acestia trebuie sa le pozitioneze cronologic doua cite doug, insistind asupra reciprocitatit inainte/dupa: ,Dupi ce am aranjat jocurile mari, mergem la pictur sau la puzzle-uri"/,Aranjm jocurile mari inaime de a merge la picturé sau la puzzle-uri”. Cand mai multe activitét’ au avut loc in paralel, se poate lucra si cu simultaneitatea : Sunt copii care au mers la pictura in acelasi timp ca si la puzzle-uri”, ‘Aceasti etapi este reluatd in mod regulat, pang end grupul este capabil si rispund Ja intrebarile: Ce facem inainte de...?”, Ce facem dupa...?”. Aceasta constituie cevaluatea (global, si nu individuala) a primei etape. + Etapa 2 Activititile unei perioade sunt recapitulate inainte de a trece la o alta, si fiecare activitate face obiectul uneia sau al mai multor fotografi, Rememorarea activitati- Jor poate fi reluati. © Brana 3 Cu grupa intreagi, se descoperi fotografile si se comenteaz’. Prezentarea fotogra- fiilor ia mai mult sau mai putin timp, in funetie de importanta comentariilor eopi- ilor; aceastt faz de descriere, in general foarte bogat pe plan afectiv si verbal, nu trebuie si fie scurtata. Este important ca toti copii si poatd avea in mani foto- ‘grafile, de unde necesitatea unei protect eficace. Cand toate fotografie au fost corectidentificate, se trece la aranjarea lor in ordine cronologicé. Copiii indica ordinea lor de citire, care nu este intotdeauna ordinea conventional’ intr-o prim’ etap&: unii aranjeaz% fotografiile int-o ordine aparent ard sens, dar sunt totusi capabili s& indice imediat si corect ordinea de desfisurare aaevenimentelor reprezentate in fotografii. Daci este necesar, se ghideaza copii printr-o procedura fiabila (Care a fost prima fotografie luata? Care este urmatoarea ?) data aranjarea cronologica terminati, se lipesc fotografiile in ordine pe o banda de hartie afis, in aga fel incét si se realizeze un ,chenar temporal” al perioadei dorite : se poate realiza fie © band’ orizomtal (mai obisnuit), fie una vertical. In ambele cazuri este indispensabili realizarea unei benzi lungi de hartie-suport (colaj), in asa fel incat s8 nu se impund linie” prin respectarea unor