Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Art. 188 - Omorul

    Uploaded by

    MarinConstantin
    5 views10 pages

    Original Title

    art. 188_Omorul

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    5 views10 pages

    Art. 188 - Omorul

    Uploaded by

    MarinConstantin

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 10
    Omorul 1 fost incriminatf, sub o forma sau alta, inci potrivit pentru a respectiv acela de Uciderea cu intentie a unei persoane din cele mai vechi timpuri. Omorul reprezinti exemplul cel mai ilustra ideea de delict natural, in sensul dat de Raffaele Garofalo, faptd sanctionati in toate timpurile sila toate popoarele'. ‘Aga dup’ cum am anticipat, prin art. 188 C.pen. legivitorul a incriminat varianta tip a omorului, variant& cunoscut& in doctrina gi sub denumirea de omor simplu. in Copen. din 1969, omorul era incriminat in condifii identice prin art. 174. Norma incriminatoare Art. 188, Omorul (1) Uciderea unei persoane se pedepseste cu inchisoare de interzicerea unor drepturi. @) Tentativa se pedepseste. 10 Ia 20 de ani si logie, Ed. Felix Alean, Paris, 1905, " A se vedea, in aces rrofalo, Cri nee st sens, R. Garofalo, Ci Scanned with CamScanner 10 Infractuni contra persoanel Obiectul juridie Prin incriminsrea omoruui este protejati valoarea suprem’, respect vig inividului Obiectl jie special al infatinik de omor este reprezentat, agar de dept! Ia viet al persoanci sau, altel spus, de relaile sociale a cirot normal derulare presupune respectul viet persoanei’,apirarea acesteia impotriva faptely, intenfionate de ucidere. Pentru existenja obiectului juridic al infractiunii ttebuie fapta si se 6 comis asupra unei persoane in vat, iar din acest punct de vedere ‘tebuie si se fink cont de aspectcl arate anterior, in legituri cu moment aparig, Vii’ si momenta intalrié mort Obiectul material giturd cu infactiunea de omor, in docrina penal sa subliniatfaptl ci, eoarece ,viaja unei persoane nu poate exista decit in compul persoanei, exist ¢ Unitate organic inte object juriic gi obiectul material al acest inffactuni". Age ‘cum ardtam insti mai sus, el putin din punct de vedere teoretic, n cazul omoculi x si in cazul eelorlate infractiunii impotriva viefi, exstenja unui obiect material, in sensul pur al nofiuni, poate fi discutatl, ‘Subiectii infractiunii Subieetul activ al infacfunit de omor nu este circumstanit, deci orice persoint poate si fie subiect activ al acest inftaciuni. Partcipatia penal este posiill sib toate formele(instigare, complicitat, coautorat). Instigarea presupune in acest caz a determina, cu intenfi, o alti person $8 comiti un omor. Mijloacee utilizate pot fi diverse: indemnur, ragitnngiamenini, utiizarea abuziva a oricirei forme de autortete,oferiea de recompense ete, Aces? rijloace pot fi uilizateatitfiecare tn parte, eit gi in mod conjugat. fn praccn instanei supreme s-a apreciatc& exist instigare la infractiunea de omor in ipoteza a care inculpati, prin ameninfiri si promisiuni, dar gi profiténd de autoitatea avth asupra unui dejinut, Lau determinat pe acesta si exercite asupra unui at defi, violenge ce i-au cauzat acestuia decesul, fn jurisprudenfa ultimilor ani a apérut gil "Ase vedea Explcai p71 2 Ase veea Insti 200,28 2 Insti 200, p 284, ‘ “Desi fot olin in aml 203, cna areca obi fp coms al 985 oi oer cu grad superior dn fl Ispecorat Goes Mie, snp ul ene isi! a regu comunis. Mave ele mrs a nh pect Po? re ete vata despre diana dnt srt iar, cup ind nal ane Autor pe de alt part et vr deseo combine a mincelr de dtm uit icp lng eat aaa sa tl pe ar ecm In ic (oi infact. Aca fmt de pipe re ma sl Oe (tpn tec 8 get provost: Ga el ist, fm il tn eur. Sunt cape in aesthetic aeele perane care, pin dar, oii mening, abuz de etoriat sau de puter, determing pe ators ivr ofa =! Scanned with CamScanner Infrtini conra vit un noi, din plcae, 0 modalitate extrem de periculoas8 a instigiri la omor, respectiv coca prin care instigator oferd 0 recompensi autorlui, pentru ucideo anita perscant (omorul la comand’). fn aceasta categorie se instrie, spre exemplu, azul {unui patron de societate comercial care a oferto sum de ban auoralu pent a1 tucide pe un concurent in afaceri sau cazul sofului care, n schimbal uidert prop soi a promis autorlu stergerea une datori mai vec! ‘Complicate se realizeaza, in cazul omorulu, prin inlesnirea comitrifptei sau prin ajutarea in orice mod a autoruli, i aciunea de ucidere. Complicate poate fi rateriala (spre exempla, atunci cand complicele pune la dispoztia autor o arm ‘sau o substan otrvitoae pentru a fi tilzate I uciderea vctime, ori atune cand ccomplicele deschide pentma autor o eale de acces spre vitima et.) sau moral (spre exemplu, stunci cind complicle, prin sftur si indemnuri intirste convingerea autorului dea comite fapa, ori etn cdnd complicele i insofeste pe autor Ia local {apte,avnd oattudine care i sporesteacestuiaincrederea fn resis fap’). In acest sens, in practica mai veche s-adecise8 reprezint& complictate la tentativa a omor, fata inculpatului de a insof,inarmat cu un cut, pe autor, in urmirirea vietime’ in ‘concilei care vetima a fost lovts de autor cu un topor in cap ia prin aceasta fost produse leziuni ce j-au pus in primejdie viata’, Instanja supremé @ decs, de asemenea, ci reprezinti complicitate moral la comiteres infactiunii de omor, fapta {nculpatului care, in timp ce se cera cu victims, I-a observat pe autor 8 s-inamat cu un par spre a 6 lovi pe victim gi n aceste condi, a stigat pe acest cerindu- sil ajute S-aaprciat cn cone in cae s-asBviri, aceasta fap constiuie © contribufie la intirirea hotririt uate de autora infrafiunit”. Tot complicitate ‘moral la inffactiunea de omor s- retinut in sarcina inulpatului care, dup oinfele- gore prealabill de a comite agresiunca Ia insoft pe autoal omorulu la locuinja ‘time! gi n timp ce autrul lovea vitima,inculpatl 1a atacat pe fate acestea S-a subliniat desi nua partcipat direct Ia eidereavietime,,actionnd in modul fn carat de fof, prin putere trebuiefnfleash autoratca de fpt gi de crept, pe care fanesionari civil sau militar oexeritasuprasubltemilr arg supra unorpesoane care fe afd in stare de deiner, acta temlndu-se 8 ncaz de neexeclare, sar putea lua mur Trib, Suprem, deizi nr. 1876/1976, in Rep. 82, p. 60. Scanned with CamScanner et “nfracsuni contra persoam : uw in incurajarea $i prin artat,complicele a dat un. ajutor moral autor Oe aon auforul nu arf nen inten acct d a uid, can zen une persone, Feiss ed in impreurile date. In hin at, atl veme alr de autor, a local comiteri oman an sau sta comiterea fap 5, ct nua exist infelegere ine ea gO Tava sivargi un omor”. Dupl cum se fod a a cunoset gua previzut oh acest v8 ST OT oneretietd post observa in exemple el exon, complicele mu exer, concomiet Bache det supe vin! oor, ample mu exe, Sonsmen i oto ile apa persone sk. Aceata eto partials = ool citi de care trebuie si se tind seama pentru a o putea Gea infacivni de oro. in ma coauoratuli, tn ipotezele in care se poste face 0 distinetic clara inte xi care a aplieatlovturi letale si ceilafi participani, care au conluerat activ la feaizarea fat at docrina eit i prctcajuiciara au avuto pozitie foarte cla i ‘unitari. Astfel, in doctrina gi jurisprudenja mai veche s-a admis c& omorul este comis tn conditile coavtoratulu, dact participant av actonst concomitent, in cadrl uns activi indviibile gin realizar intent dea uide, chiar dac& vata persoaneis fost supimata prin acjunea exclusiva (concres, individuals) 2 unui dinte e. Sa motivat prin aceea cl acfiunle coinculpaior care mu au aplicat lovituri Ile ‘ictmeiyau contibuit nemiloct a reducereaposiilitiiloracestea dea se apa ‘iminuaea capactii sale ficce gi psihice de a reistaagresiuni, consecinf ca, ‘neindoielnic, se inscriu in nex-ul cauzal al infractiunii"?. fn cauze similare, in pracica thai recent, au fost adoptate solu si argumente de acelai tp. Astfel, insane supremi a apreciat ci: ,Existi coautorat la infractiunea de omor cAnd coinculpatii a acfionat fmpreund lovind victima, atit inainte de a cidea la pamént, cat si dup aceasta, Faptul cd numailovturileapicate de unul dintre ei au fost mortal, nu at relevant, dact activitatea acestuia se afla intr-o unitate indivizibilé cu cea a celorali incolpat i daca rezalatulaceste activi strins unite const in suprimarea vit victmel, ar din materaitateafaptelor reiese cl toi inculpai au fost contin €¢ ‘urmirile lor comune gi au dorit producerea lor", "GS pomal ds 5782001, n B39. 6 Pu. Supom, deseo ar. 9M987,InCP. Ads GOS spre exemplu, a reinut conutorat tn ipot Teli ja cella lovit-o eu cal Trib. Suprem, dcisa nz. 340/1971); tot coautrat fi ip cazul in care inculpatit au aplicat victimei mai multe fovituri cu pu: Picioarele, dar $i cu un ciocan, .chiar dac& actul de vic g eum nue 2” CEM seta eT), ne set mera fos svi tea SEs Sea pm, dein. £73672 09 2008 nner, fn cela 089 is 9H aa ae in care delimitarea acfiunilor participantilor a fost rault rai net: .F2P™ eran bine nici de omar de ee se a a arn min de via eet ace ciel da dace part ou? Scrip sone capa curiae ae ee Pal iarmacomplcine CS, Seo peal deca iene oe a Scanned with CamScanner Infact conta vit . Subicetul pasiv al infactiunii de omor nu este, nici el, circumstaniat; orice persoani a cirei viata fost suprimata este deci subieet pasiv al infactuni. First, trebuie s& fie vorba de o persoand in vats. Nu este subiect pasiv al emorulu niet produsul de conceptie si nici cadavrul, Fapta comis® asupra fituui ar putea repre- Zeniaoinfacfune de Inveropre a cur sarcini sau, dup eu, infact So agresiuniasupra ftulu, iar fapta comisé asupra cadavrului se va incadra, eventual, In infractunea de profanare, dact mu cumva ar reprezenta o fapthputativa. O stutic distinc 0 repeznisexeritareaunor volefe asupra caderui, dups comiterea unui omer. in aceast situafe, instanfa supremA s-a pronunfatprinteun recurs in. interesul leg, stabilind urmtoarele: In ipoteza in care obiectul material al infrac- fiunii de profanare de morminte prevazute Ie ar.319 C.pen, (atualul ar. 383 — profanarea de cadavre sau morminte, nm.) este un cadavru, iar inculpatl, prin ‘dezmembrarea ori incendierea cadavrului, urmireste ascunderea faptei de omor comise anterior, se vor refine in concurs real infractiunea de omor 5 infractiunea de profanare de morminte™!. in acelagi timp, trebuie observat cX mu ate nici o importanyl. pentru existenta infacfunit dact now-niscutul viu era sau nu vabi? sau dacd persoana uis8 avea 0 virstInaintaté ori suferea de 6 boald incursbilé etc. Singura condije ce se pune pentru existenjasubiectului pasiv al infactiunii de omor este accea de af persoant fn vias. ‘tit constatarea existenfei obiectului juric al infratiuni,c&t gi aprecierea cu privie la caltatea de subiect pasiv, adic existenta unei persoane in via, clarificarea unor elemente legate, pe de o parte, de momentul aparitie vets, pe de alk parte, de momentul instaliri morfi, elemente la care ne-am referit in cadrul cxaminiri aspectelor generale privind obiectl juridical infactunilor din capitol Latura obiectivit Elementul material a laturii objective ese reprezentat de uciderea unei persoane si const, de reguls, intro actiune, dar se poate prezenta si sub forma uneiinaciun ‘Acfiunea poate fi directs (lovirea cu un corp dur sau ascufit, sugrumarea impuscarea etc.) sau indirectt(punerea de otravl in alimentele ce urmeazd si fie consumate de victim, conectarea la rejeaua electic& a unui obiect ce urmeaz& sf fie atins de vietima, un gard imprejmuitor spe exemplu*, urmirrea si ameninfare vietimei care, *LCC4, Sette Unite, (RIL) Dein. 3/2008 (MO, 158 in 13 mare 2009) In ‘consens cu aceasth interpretare sa decis cf reprezin& concurs inte infratinea de omor califict,comis asupea unel rude apropiate [at 175 lite) C:pen. din 1969] si ifreciunes de profanare de cadave, ipoteza in care fapuitorul ga ucis bunica prin sugrumare, dup care, pentru a escunde comiterea faptei, a aruncat cadavrul intr-o hazna (L.C.C.3., Seta penal, Seen 23131806 200). ? Uciderea copilului imediat dup’ nastere reprezinta o infractiune de omor: lmrejurares ct, priv setsr medic ep, cop ere nevi, din cauza or ae cng ‘Sic elernathde vat co meme nar ace era vis" (CS, deca mt, 922200, ICP. At 610, wdngriditea unui teren cu un cal de angeren cali de ete 0 person, co cose J ete el, pss ene de 20 mat _ ‘nfa electrocutirii acesteia si producerii Scanned with CamScanner ae 4 Infrctunt contra persoanei sub aceast& presiune joneaz imprudent gi se accidenteaz mortal!). Tot o ‘Actiune. indies pot fspecia acca sje pin cre fpr liza 9 extemd, cum arf acea autor animale’. Inaciuneapresupine ch subiectl acy obligatia de a actiona intr-un anumit fel gi nu o face (spre exemplu, sarea fir rang, 4 unui cop, neasionareaasupra unui mecanism eate lovee vicima, adnan ‘area unui medicament ete). fa pracica va admis eX infactunen de omer ‘sivirgita prin omisiune gi in ipoteza in care fiptuitorul a lovit vietima, aflats intrg avansati stare de ebrietate, proiectind-o intr-un bazin cu api, dup care a ParaSit.g fra incerea so salveze™ ‘Urmarea imediat tm cam infra de omor este decesl persoan, des yp vorba de infactune de real : Legitura de cauzaliate iive aiunea sau inaciunea ce repreznth. mena ‘atrial decesul pesoanei in cau rebuie ef se stabilensc in ficcare cas nat Nu este necesar si existe o cau unit, ci pots se suprapand gi alle cause. Arey alte cauze pot fi aneriare, atunci cin, pre exemplu, se produc leriun gave aoe, Petsoane care avea un orginism slabt sau bonay, concomifente, aunci cing, e exemplu,o persoan este isatd dezbricat in frig pi, pe ling aciunea fptutoney se suprapuneexisten unor condi atmosfeicenepricnic, survente, atu cag Spre exemplu, epare o complictie in eursultratamentuli medical ce ae ap Victim, in cazul une leziuniprovocate de fiptitr’. In unele situa tune log este vorba de cauze survent, ete dest de dif st se umareasd evluia ang cauzal is se stabileascédaci au exstat sau nu intreruperi, dacd se plstioes ant ‘ela cauzi-efect nt asiunea inal i reall ial. Diffulatea exe hrotece atit mai mare cu edt perioad de timp scur inte actl inital i rezaltatal fret eae ‘ai mare, Totus in practic sa refit exstenfa inffaiunii de omor chiar dnc ace agesiuea iil i deces a recut operioads mare de timp fi, chia dct tne op #!rezultat nu s-a putt stabil dect o cauzaltate secundart dooce au intent Inte timp, alte evenimente care au condus in mod direct la decesul victimei®, lunor grave lezuni, vndecate fn urma intervene! medicale,consituietentativ la infact e omor cu intengieinditest” (C.S.1, Sectia penal, decizia nr. 1946/12.09 1996 in Bl. 3, p. 733), Inteti indirect de a eid, iar nu infaciunes Aeciia nr, 97624.08.1996 a B.3, p. 736). fst inulpatti de a asm cin asp victind,cn conscija deel ca it 4 multiplelorpligi muscate, constuieinfactunea de mor, at mu de woider din cul (.C.CL. Seta penal, decizn nr. 1671/25.03.2008 wwwseioo), 7 jtaturaobietivd a inracfiunii de omortebuie analiza na numa sub aspectl ets ae lovire a vietmei, dar gi sub acela al omisuni, cw intente, de Inexen eg salve, 84 sta a proietat-o in bazin gi trea in car se aflaidininua mult poibliates de 22 Salva” (ii. Suprem, Seta penal, deizia me. 1851/1979, a CPA p01} ‘in acelas sens, a se vedea Insti 2003, p. 285 * oFapta de a cauza une persoane grave leziuni craniene, prin aplicara, cu ines! ‘nei lovitur in cap, folosindu-se de un obect apt s8 producd moartes, cu wrnereaunot EP Scanned with CamScanner Infact contra vet 15 Se poate stabilio legiturl de cauzalitate inte fap si deces chiar care autorul nu exercté o acfiune direct, nemijlocité asupra victim Latura subiectiva up cum s-a vaut,textul care incrimineazA omorul este deosebit de concis, se roferd doar la uciderea unei persoane. Acest text trebuie coroborat cu dispozitile art 16 alin. (6) C-pen, porivit cirua se considera infactiune doar fapta sivarsit cu {ntenfe in ipsa unei prevederiexprese a culpe. Rezultse& art. 188 C.pen. se refert ddoar Ia fapta unei persoane care cu infenfe ucide alt persoand. Forma de vinovitie ‘ceruth pentru infractiunea de omor rezultk si dac& ne raportim Ia art. 192 C.pen., ‘unde legiuitorl a incriminat distinct uciderea din culpa. Vinovatia este ceruté sub forma intenfei, in ambele ei modalit, direct indirect. TIntengia caracteristicd omorului rezulti, uneor, in mod evident din chiar moda- Iitatea in care fapta este comisi In practicd, apar ins, deseori, dificult in stabi vinovitiei care sti la baza comiteri unorfapte de violent impotriva persoane si, de aici, probleme privind corecta incadrarejurdica. fn linii generale, dn acest punct de ‘vedere, sunt dow’ categorii de probleme. in cazul in care, in urma violenjelor exercitat, victima decedeaz8, pot si apari dificultii in a distinge inte infacfiunea de omor gi cea de loviri sau vitimari cauzatoare de moarte (art, 195 C.pen.). in cazul fn care decesul nu se produce, dar violenele provoac’ victime’ leziuni care necesita ‘un numr mai mare sau mai mic de zile de ingrijri medicale sau cae fi pun acest {in primejdie viata, pot si apar8 dificultii in a distinge inte o tentativs la omor gi 0 infactiune contra integritifi corpora (art. 194 C.pen.). In ambele ipoteze se pune, de fapt, problema de a distinge inte intenia de a vcide si intentia de @ exercita Violene, violenfe care pot duce uneor la un rezutat mai grav deet cel urmrit sau acceptat(practerintenfic). Aceast& problema va fi abordst& mai detaliat, cu exemple din jurispradent, cu prilejul analze infractiunilor mengionate, end ambi terment ai comparaiei vor putea fi cunoscuji. Deocamdatt pot fi mentionate doar uncle clemente generale de analiza si céteva exemple limuritoare. Gon Jesunipasitale,caracerizear ltwrasubictv infant prin itegia de a cide. Dacd leriuie au cauzat victime!o eplepsie postraumaticl, cu repetateintertrin spit et dup oi an tei lun aceasta a devedatca mare a insuficiene cardirespiratori datos une ‘ronbopneumoniisurvnia la o persoand cu eplepie pstraumatic, dei ire agresiune si deoes erst 0 legdiurd de cowzaliate secundaré, moarta datorandu-s unor complica tardive, fapia constitu infracfunea de omor, iat mo tentativ la acest infactiune™ (C'S), Secfa penal, deciza nr. 2184722.10.1993, i BJ. 3,p. 734) "pia condttorl de autoveicl, cli ts, cee cu issn de iting ‘preach autovebiouel peat cate, va sri din mers, de amu da curs aoeste err 6 de 8 ae eer decide poe dee aces pet cbr, determining Tovies prin eldee, urmats de deoes, consti infractionen de omor previza in at. 174 alin (1) Cen iar a infacjianea de uciere din culphprevizuth in art 178 alin. (2) Cpen, Fre ptceesineupar! dea metine autour vite gi char de 0 mr i decal etine evidlegdtrd direc de cavcalitate, iar pe plan subiectv,afiunea sa este crate: Tete de incete deoarece a accept ca vitima si sar din aufotursmal flat In delasre {bate conscinele decurgind din aceasta”. C.J, Sefia penal, decinia nr 162011.06.1998 (nme legals.) Scanned with CamScanner IES "Nh 16 Infractan contra persoanel ni ps casi conet inv! pesto inact atic Sette crest emere tens ‘are pot sf conduct Ia constatarea intenfei. In momentul in care se analize cae a rte rem at Ta oo caw fa e Sa vena piece tee waite pe nee joe oe ‘ ‘yep ee» yn pn ine ete mo iy etl cas talc Lov; muni fv ict Te coe tate degre luvin occa do a Silt Toa oe clones ecu yale ce ptf vow e Se gedee basenied br a aie pe ae conan Rae reap at puter love vein nop bet cae mse core cet dpe eal nents Tv (ape pe a ee Ici: pedaw) case cane een tse ete ote Carn vo ona sca! Erm sede ncaa ae Pats ov tna cu ci In ana ome dep, provera ee “alia encanta eae peststnnd oa a eee ala vietimei prin pneumotoraxul total”. Faptul c& leziunea necesité 16-18 zile de ibti medal pein vine mee nln, satel na an tentative inactanea de amor tn practi ub imperil vechtlai Cod ae lexis ined) de widest in ene Hee te as trent dla mil dna vcine coshice sete eae Eis vinci su oma ei tae eled ne otees e ssp deni penser npocon) poate intron ae 2 ovr ela personnal lait panes Se ee a oe inna de cen labs ty obi ip inrescar, sel repesin infeed ner fp comin ote obi, am at See cae ee et pound il, pent a uate Bae a ce Drevizute de art. 190 C.pen,, fapta va fi incadrats in infractiunea de ucidere la cerrea vietimei. ‘Lovie cu intensitate in cap a piri vitimate cu un scaun, cu urmarea producti de fear craniene gi dilaerare cerebral consttuietentativ la infactmea de om, carsces, intengic de a ucid, iar nu infactiunea de vitimare corporal 81 Pa ht alin. @)Cpen” (CS. Seta penal, deciia ne. 179/12.1.199, 8 Bs Pp PLCS. Seatin penal, decizin ar. 67572014 (hip: /Negeaznepetepenalieg-01 deci. 675-2014), ‘tea serhruearea dela mic distant a unl pict de pavaj spre capal nei persoae ‘esa, cu ummares unor leit ce necesid 25 Ge ale de Ing medial, cone ‘ra fens de mor svi ca inten indeed, arm najines de st corporal previzuts in rt. 181 Cpen.” [LC.CL, Sectia penal, deizn nr, 274020082 (oor sero) (clef 2004); .Fapta de a arunca cu o bucata de fier, cu intensite —_ nul grup de copi, lovindu-l moral in ap pe unul dine ei, constitu infetunes de 0" (C1, Seota penal, dcizia mr. 104221.09.1990, in Bu 3p. 132) “Incest sen, se vedea Explicai Ip, 173 Instat 2003p, 286 Scanned with CamScanner Infra contra vei Formele infracfiunii Infacinea de omor este suscepti de form tentative, conform art, 188 ainnigetna se pedcuee. xis tentatv Ia omor, fe atu end autor alin) Semen de cider, dar aceasta ste rerptd (spre exempl, aural Inese tom aopr vite, dar init de a apap trigaci exe imobiiza) inca func este dust Ta capi, ferminad, dar aceasta ni produce efetal Ce tpt, sutra age un for de am aupeavietime, dar slot, fie mu 0 ork produce o rand care a este etal). Exist entaiv (erminat) si tun seme Hocal folosit ete insuficent (spre exemplu, cantata de otrav8 pus in da atest vitimei este prea mick pentru afi letala) ori atunei cind mijlocal arrest defects (pre exemplu, cantata de otravi pusd in bluturl schimba in ‘mod atat de evident aspectul acesteia, incat victima realizeaza cele ‘intmplate). fi our in care se exercti volenfe asupra vctime, dar se produce doar 0 erate inepiii corporale a acestei, apare problema distinct inte tenatva In ‘Rruciunea de omor si una dntre infracfunile contra integritiii coporale sau ‘intl Difcaliji de incadrae pot si apar si stunci cin, din difeite motive, Shfiuna violent Indreptat asupra victime’ nu produce aesteianiciun fel de leziune. 6 asl de ipotezi ponte si spark gi in cazul in care tentative este reaizatlprint-o fhultudine Ge acte incerate, unele interpte altcle terminate, dar rimase firk {ezuliat Com ardtam si mai sus, aceasté problema se soljioneaz prin analiza lturi ‘subiective, dar ludind in calcul unele elemente obiective ce fin de realizarea faptei?. Te conse cl exis un inept de exsctare chiar in iptea in care ato iarmat pane victims tntcun Toc pe unde aceasta rece de abce. Ase vede, In acest sens ¥.Dongores, p22. 2 Tn acest sens, in practicl s-a decis ci: ,.Fapta aceluia care, cu intengia de a provoca smoutea uni pernane, ofl acess spre e- cnsum, un amesie de sda caustic ue, ‘constituie tentativa la infracfiunea de omor. in acest caz nu se poate vorbi de o actiune absurd

    You might also like