EPISTOLELE 15
inima. Ai fost socotit mai vrednic de lauda ca toti. Pentru aceasta pe drept
cuvint te-a pazit Dumnezeu si lumina Lui straluceste peste capul tau.
Tar aceasta e legea poruncilor care lumineaza cu stralucire din tine
tuturor prin lucrarea virtutilor. Si cu lumina aceasta umbli in intuneric,
adica cu cunostinta contemplarii binecredincioase a lucrurilor strabati
nevatamat inselaciunea veacului acestuia si nestiinta, grabindu-te spre
lumina neumbrita. Caci numai tu, binecuvintate, ai putut mai mult decit
toti oamenii sa nu strici virtutea sub povara de stapinitor, nici sa faci
legea lui Hristos sa se incline sub aur, ci ai facut stapinirea real virtutii
atit de mult, incit sa te faci cunoscut numai din virtute si ratiune’ sisa te
faci ascultat pretutindeni de toti pentru stralucirea dreptatii tale.
Tar daca vrind sa scaépam de neplacuta patimire a trupului, socotim
ca o putem schimba printr-o placuta patimire, sa stim ca placuta patimire
a trupului a nascocit-o vietii cdlcarea poruncii dumnezeiesti si ca a intro-
dus-o omul care a ales cele vremelnice in locul celor vesnice; iar nepla.
cuta patimire a trupului a introdus-o pazirea poruncii dumnezeiesti.
Pentru aceasta Dumnezeu facindu-Se om, a aratat-o sia facut-o lege prin
Sine, iar placuta patimire a facut-o sa fie omului cauza a instrainarii de
rai sia bunatatilor de acolo, iar neplacuta patimire,cauza a revenirii in rai
sia inalfarii la ceruri si, ceea ce e mai minunat decit toate, pricina a unirii
cu Dumnezeu’. h
De aceea sa ne prindem pina la sfirsit de neplacuta patimire a trupu-
lui, ca una ce e unealta a harului dumnezeiesc, neschimbindu-ne cu vre-
murile si cu lucrurile; iar placuta patimire (placutele pasiuni) a trupului sa
o dispretuim, ca vrednica de lepadat si ca una ce se va topi si va strimtora
pe cel ce l-a desfatat si «nu-] poate trece peste granitele ei», cum a spus
Grigorie, gura dumnezeiasca a lui Hristos’, ca una ce pricinuieste toate
impunsaturile sufletului. SA ne purtam asa, ca sA ne facem numai ai lui
Dumnezeu singur, raspindind prin toate miscarile sufletesti si trupesti
stralucirea razelor dumnezeiesti. Si ca sa spunem simplu, sa ne facem
incapatori ai lui Dumnezeu intreg si cu totul intregi dumnezei dupa har
asa de mult, incit sa fim socotiti ca sintem prin toate alt El (&ALov attév),
7. E propriu Sfintului Maxim sa vada virtutea ca un rod al rafiunii, care intipareste o
purtare rafionala dreapta, echilibrata a trupului si sufletului. Fiecare om e structurat con-
form unei ratiuni proprii, ca chip al unei ratiuni din Ratiunea ipostatica divina, sau din
Dumnezeu Cuvintul.
8. Dumnezeu S-a facut om pentru ca sa-$i insuseascé neplacuta patimire cu trupul.
Prin aceasta a aratat-o si a dat-o pe aceasta ca lege, ca un mijloc de care ne putem folosi
spre bine prin exemplul Sau.
9.