Chestionarul MMPI -1 Unitatea subunitates Gradul NPP Cititficcare afirmatie cit dé corect& este referitor la Dumncavoasira, Nu va ginditi mult, coreeti este solutia care prima v8 vine in cap. Notafi varianta de raspuns prin crucifix (X). Ne. Atirmatie Coreet © Incoreet i) “Avefi ports bund de miinoara? Dimineata de obicei va simi odin Viaa personal a Dvs, este putin intercaantl? pe Durmneavoasir’ Ineral thegeda? (Greanat de, scaur™ aveti rar? ‘Cite odati Vi vine $i plecai de aoast pe Toideaua? ‘Cite odata aveyi accese de ris in hohote gi pins? T 2 3 4 5. | Sint momente cind V& apar gindurt neplicute, despre care uu dorii sa varbiti? 6 7. 5 9. Cite oda sintefideranat de sli de wu i prea? 10. | Aveli parere ca nimeni nu va injelege? Ti [Cite odatt vet dorings de u sudui necenzurat? in care siptimind in somn aveli cogmarur? a Vaexte yrou sd vi concentrati enmparativ ou afi oamieni? x ipa 14, | Gu Dumneavoasiri se petres lusruri strani 15.__| in viata agi atinge scopuri mal mari_ daca nu afi frIneureal de alf cameni? 16. ‘copilire era un timp cind furayi? 17 [raw cazurl efnd eiteva zie fa rind, panini sao luni Dummeavousiri nu patel face 1% | Somnul Dumneavoastri este yelinighit gi ntrerupl? a i 19.__| Gind sitet tntre oament Vi se aud lucruri suai? | 20. | Majoritatea camenilor, care Va cunose, seve: o8 sinteli un om placa? [ 21. | Descori erau cazuri si Va supune}i celui, care cumoaste mai putin ea Dummeavoastra? 7 22. | Majontates oamenilor sin satisicuti de viafl mai mult ea Dumneavoastia? an 23,__| Mull exayere/ nefericiren s pentey a primi compatimire gi ajutor? 24. | Cite odati Vi suptirati? _ 25.__| Fste vadit ca nu VA alnner ineredere in sine? 26._| Deseori aveti senzafia, precum e& afi comis ceva nedrept si hnvorest? 27. | Colestt de servicin se atiraa cu dispref raja de Dumneavoastré? 38,___| De obicetsioet satisficut de viata Dunneavuastid? fi constient e& ei au dreptate? 79. | Linii oameni iubese s8 comande, dar ca rezultat Vi apare doringa de a face total invers, 30__[ Soconig cd impotriva Dumneavoasted se pune ceva la cale? 31, | Majortatea oamenilor ii atins scoputile pe vale wevinstitt? 32 | Deseori Va deranjeazd stomacul? 35.__| Descor’ nu infeleyeti de ce in vilele tecule aveatl Alepaaile prowsta gi era tat? 34. | Deseon ginduri le zburau aga de repede of nu dovedcati si fe expunei? Dumneavoasted? 35, | Soci ca viata de fale Dumeavonsré neste cu nimi mat ea 8 Sunooouflor 36. | Cite odd sinteti inerezat er wrebullifanimend gla mimic? 37. | Tn ultimii ani starea sind cra la goncral buna? 38._| Fru perinnce ind Piceayi ceva gi pe urma nu Va puteayi aduce aminte oe afi eat 39. | Soootti of descori crafi pedepsit, desi nu merilati svcsstu? 40.___| Niciodata nu va-ti simtit bine ea aeum? “1. [Wiest indiferent ce cied despre Dusnneavoase cel a jar? 42, [ Cumemoria nu avefi probleme’? 43. | Vaeste greu si intreineyi conversajia ew oral recent cunoseut? 44.___| Periodic simi osldbiciune penerall? 45. | Rar Vi deure cup? 46, _ | Cite odati Vi este greu a vi pistra cchilbral in mers? 47.__| Nu tof cunoscuti vi plac pe Carmneawoastray “18, [Sink oamen, ate dorese 38 Va fare elle gh7.__| Sooo ef alt siviegitfupte care nu pot Fferate? i 50._—| Saconj et sinteqt prea rginos siting? hi 'S1.__| Aproape infotdeauna cova Va deranjeazi® i $2__| Parinjit Dumneavoasira descori erau impotrva cunoglinjele: Gumneavoast™ 33.__| Cite odaté birfiti putin? S4.___| Cite odata aveti senzaliae& desizile Ye Tua ogo, rd efor? 55.__| Ave biti de inimd puternice si nu Vi ajune wer? 36. | Sinteti ist, dar VA tree repede? 37.__| Aveti seu de alana puternice tne Va vine grew oi say Tosa? 58.__ | P&rinfit alti membr ai familiei deseori ou preteni le Dumneavoastel? 59.___| Soarts Dummeavoastri pe nimenl niet inreresea7ti? T ©. | Nu acuzati omul, care se foloseste de greselilecuiva in folesul Su 61._| Chieodan sie pin de energie? 62. _| in ultimol timp Va sldbit vederea™ f i 63 | Deseor Va tiie in ureche? 64. [in vot crau cazur cind imfealt of asupra Duuuavust wcjioneaza prin Ripnonn? (5S. |_Avetiperioade, cind sintet foarte vesel tir pricin? 66.__| Chiaraflindueva in sovitate Va simi singur? 1. “| Seco efisare poate mint pentru a nu aves nplioed? (8.__| Senza Vi sot ai wou ea cl 0.) Gi oa opel Vural mal gol o 70._|_Deseori Va dezamfgi m oament? 71. Foloseai bfuturisleoolioe exagerat? Seal Tus pos ‘ipana naga i =m F Tia ws i x TT 3.21 SISA SETOATANST SELES 67.970 i TaN Ta6a7 z TZN ZESTATAN E065 61 n 13.31.2326 31,9335, 4041 AEDS, 7 713 14,13 1432-35528 32M 35.4140.5065 @ Ex OMERDEKSRSIRS 242931 7 IS ITD AS 7 164453570 2a 7 79:10,13,18,15,61726,3038 394657 0008 | 98 cm 479321 29'3438.3954570 znProtilul MMPI-1 no 7 it T 7 100, 28 me 1 : 2» a >| 1 ae a = — —— | ni | a] a! 2 o| u| rer Z t ~ a 7 = 7 fa ef] nl oo n Hak 8 2| B FE inel is w s wl | on a F a ; 2 wf al | 6 7 ie 7 : B + ” 4 9 ° & ral " 4 15 ulin z : 7 iby ‘6 0 ° Rhos | | tn iw + 5 4 eae ita Aelia a] 2 »| alt i | ‘ or T (ay ~ i mtK|serk | | o /1+05-K 4404-K andaSCALELE MMPL-2 SCALELE DE VALIDITATE Scorul nonraspunsurilor (?) + este numarul itemilor omigi (inclusiv a itemilor la care s-a rispuns simulian wlal adevarra, ct $i fas) Scala L ~ consiruita pentru a detecta tentativele deliberate, ins& nesofisticate ale subiectilor de a se prezenta tnti-o lumina favorabila. Scoruri mari: T> 65 1. exist posibilitates cx persoana sé nu fie onesta atunci cand raspunde la itemii testului Rezultatul acestei atitudini este scailerea scorurilor individuale la majoritatea/ toate scalele elinicc. 2. sugereaza o atitudine de extrema lefensiva sau negare, aga incat este bine si se renunte la interpretarea protocolului, 1= 55 - 65 3. sugereaza atitudine defensiva, atitudine ce trebuie luata in considerare la interpretarea protocolului. Scala TRIN (Inconsistenta rspunsurilor adevarate) ajuta la determinarea masurii in care raspunsurile false conduc Ia eresterca scorului la scala I. 4. tind sa se asocieze cu alte caractcristici si comportamente: importante: conventionalitate ridicata si conformitate sociala; persoane rigide si moralizatoare, care isi supraapreciaz’ valoarea, 5, toleranya scazuta la stres si presiuni: 6, uilizeaza reprimarea gi negarea excesivd, iar motivatia interna este fixare: scatzuta sau absent. Sunt foarte putin constienti de consecintele comportamentului lor asupra celor clin jur. Forte rar, in mod special atunel cand avem scoruri crescute si la scalele F si K, un scor foarte mare la scala |. pute sugera o stare clinica de confuzie totala, ce poate fi atit de natura organica, cat functionals. T5000 * indica faptul ca persoana raspunde franc la itemii testului gi este destul de increzatoare in sine pentru a putea admite c& face unele greseli gi are unele lipsuri 2. sunt descrisi ca perceptivi, receptivi social, increzatori tn ei ingisi gi independenti: par puternici, naturali, rclaxai si functioneaza eficient in roluri de lideri, 3. sunt capabili si-si comunice eficient iceile, dar céteodata pot parea cinici gi sarcastici., Uneori seorurile sub medic sugereaz3 o atitudine deviant& in abordarea testului, subiectii find prea critici cu ei insigi ori exagerdndu-si problemele sau exracteristicile negative. Aceasta interpretare ¢ posibila atunci céind avem scoruri scdzute gi la scala K, iar la scala P se inregistreaza seoruri foarte mari, Scoruri T > 80 pe scala TRIN indica o tendintt spre rspunsuri adevarate ce invalideaz protocolulScala F ~ detecteact modalitatile deviante sau atipice de a rSspunde la itemii testului, Scorurile crescute la scala F se asociaza de obicei cu scoruri mari la scalele clinice, in special la scalele 6 si 8 Scoruri T>100 (T=100) indica persoane care: au rspuns la intamplare le itemii MMPI-2 au rispuns adevarat la toi emi MMPI-2 sau au réspuns /a/s la tot itemit $-au subestimat in timpul adiministrarii MMPI-2 Pacientii spitalizati pe motive pihiatrice pot manifesta: a. iluzii b. halucinatii vizuale sau/ si auditive Vvorbire redusa retragere Judecata saraca ilenie pe durata seurta 2. necumoasterea motivului spitalizdrii h. diagnostic psihotie i. unele seine extratest de somatizare Scoruri T= 80 - 90 indies persoane care: 1. pot 2. pot cxagera simptomete gi problemele ca pretext pentru ajutor 3. pot prezenta rezistents tn fata procedurii de testare 4, pot fi cu adevarat psihoti Scoruri T= 65 - 79 indica persoane care: 1. pot avea convingeri sociale, politice, religioase foarte deviante 2. pot prezenta tulburiri clinice severe, neurutice sau psihotice 3. dacé nu au o incadrare psihopatologic’, sunt deserise ca: Rene paee a, capricioase b, rebele ©. nesatisfaicute . schimbatoare, instabile ©. curioase si complecse pine de opinii personale &. oportuniste Scoruri T- 50 - 65 indict persoane care: 4. au aprobat item relevangi pentru o anumita problema 2, in mod obisnuit functioneaza adecvat in aproape toate situatiile de viata ‘Scoruri mici: 1 30 indicd persoane care: 4. au rispuns la item asa cum ar fi rlspuns majoritatea oamenilor 2. e foarte probabil s& nu prezinte-w incadrare psihopatologica 3. prezintd conformitate social 4, au dorit si se punt intr-o luming favorabil& rispunzénd la itemii MMPI-2 Scala K + dezvoltat ca index mai subtil si mai cficace decat scala L in depistarca incercarilor ile negare a psihopatologiei celor examinati si a incerefrilor acestora de a se prezenta intr-o luming favorabila sau, dimpotriva, de a exagera psihopatolngi yi a incerca si apara intr-o lumin& foarte nefavorabilScoruri mari : T65 indicd persoane care : 2. au incereat sa se pund intr-o lumina favorabila Scoruri T 65 pe scala K sugercaza fev un set de raspunsuti ce invalicleazt Profilul. Un scor £65 pe scala K si un scor T> 80 pe scala TRIN (in directiafals) sugereard ea Putere ca raspunsul fals a fost dat la itemi fara a tine seamé de continutul itemilor. ‘TV 36 - 65 indica persoane care : 1. au abordat testul ftr-o manierd defensiva ar putea sa fi incereat mentinerea aparentelor dk: udeevare, control si effeacitale sunt timide $i inhibate ezita in tata implicarii emotionale in relatiile cu oameni Sunt intolerante, nu accept atitudinile neconventionale ale celorlalt preainta introversiune $i aulo-injelegere slaba nu manifesta un comportament defincvent 8. (act si rezultatele pe sealeleclinice sunt mati pot fi scrios perturbate Psihologic, ins& nu sunt constiente de aceasta O. dacd uu prezinta perturbari psihologice, pot avea forta ego-lui peste medie, ea sialte ‘aracteristici poziti Scorurimedii: T= 40 - 55 indicé persoane care: |. menfin un echilibru s8natos intre auto-evaluaren pozitiva gi auto-criticism tn timp ce aspund la itemii MMPI-2 2. sunt bine adaptate psihologic 3. manitesti putine seme de perturbare emotionala 4. sunt independent $i se pot baza pe sine 5. sunt capabile s& rezolve problemele vietiizilnice 8. expun o gam larg de interese 7 sunt ingeniosi, intreprinzatori, versatili gi lini de resurse 8 yindese clar gi abordeza prohlemele pe cai rezonabile si 9. se integreaza bine social 10. sunt entuziaste gi fluente verbal 11, abordewza un rol ascendent in relati Scoruri mici: — T < 40 indica persoanc care: NOaRON stemnatice interpersonale 1. au raspuns aclevétrara majoritatea itemilor MMPI-2 2. au incercat si se puna intr-o lumina proasta Scoruri mici pe scala K (T<40) £/'scoruri pe scala TRIN T> 80 (in directia adevaral) indica ferm probabilitatea unui set de rispunsuri adevarat 3. isi pot exagera problemele in ideea unui ajutor 4. pot afisa contuzii acute, psihotice sau oreaniee Sunt crtice cu sine si cu cela sunt nesatisfdcute de propria persoand 8. sunt ineficiente in rezolvarea problemelor cotidicne 7” prezint introspectc slab privind motivele si eomportamental personal 8. manifesta conformitate social’ 9 au un tempo personal scazut 10. se supun intru totul autoritafilor 14. sunt inhibate, retrase $i superficiale 12. sunt penibile din punct de vedere social 13, sunt grosolane gi neinduplecate in situatiile sociale 14, sunt cinice, caustice, sceptice si nefnereziitoare 18. sunt suspicioase in legaturd cu motivatiile altor persoaneScala de inconstanta - Fb Pentru un protocol al cirui scor la scala standard T indica validitatea protocolului, un scor ridicat Fb poate indica fapiul cA subiectul a raspuns de 0 maniera invalida la a doua Jumatate a itemilor testulut. in accasta situatie s« poate face o interpretare a scalclor standaud ve se bazeaza pe Prima jumatate a itemilor, ignordndu-se in schimb scalele ce au la bazt item din a div jumaate a textului. 1n caaul in care scorul In scala standard F indica invaliditatea protocolului, acesta nu se va nai interpreta, ‘T> 80 la scalele Fb si VRIN inregistreaz sub + réspund La intamplare 1a itemii MMPI-2 _Rispund adewirar la majoritatea itemilor sau coi care vor si se pun’ intro lumina proasta Scala inconsistentei rispunsurilor variabile - VRIN indicator aditional al validittii, foarte folositor atunci cénd e interpretat Impreuna cu scala F, semnaleazii tendinta subiectilor de a rispunde inconsistent la itemii MMPI.7. T> 80 indict Faspunsuri inconsistente ce pot invalida protocolul ~ Pispunsuri la intimplarc (T=96 pentru birbasi, 1=98 pentru femei) ‘T~S0 indi -la toti itemii s-a raspuns adevdrat sau la tol itemii s-a rispuns fals ieeti ce se pun deliberat intr-o lumind proasti Cuplat cu scor tnalt la scala F, un scor scdzut sau muverat la seala VRIN e sugestiv pentru un protocol cs iw a rezultat din raspunsuri intémplatoare: sau confuze; se poate suspecta ci Protocolul provine de la 0 persoana ce prezinté uncle tulhurari, dar care raspunde valid le itemi sau de la o persoani care abordeaza itemii cu intentia de a apiirea mat tulburata decat este in realitatc. f Scala inconsistenfei rispunsurilor adevarat - TRIN = dezvoltata pentru a identifica subiectii ce raspund inconsistent la itemi prin oferirea nediscriminativa fie de rispunsuri adevarar, fle de raspunsuri fals. in ambele cazuri reaulta Protocoale invalide, neintcrpretabile. Se inregistreaza scoruri brute cuprinse intre 0-23, T> 80 in directia adevétrat, (scoruri hrute+13) indica tendinta de a da nediscriminativ ri adevarat; ‘7 80 in directia als. (scoruri brute 65 pe una sau mai multe scale standard de validitate At Abordarea ultrasimplificata a profilului validitiii poate liscredita si multe profite valide Le. T=71 -90 pe scala F indica 0 Psihoza 1100 pe scala F (MMPI original) poate indica o personalitate real si poate avea corelate Somportamentale (i¢., dezorientare, halucinati, luzii, concentrarea atenfiei doar pe termen scutt,SCALELE CLINICE Scala 1 (Hipocondria) ‘dentificd pacientii care manifest’ un pattem de simplome asociat conceptului de hipocondrie. Sindromul se caracterizeazd, in termeni clinici, prin preacuparea excesiva si pesistenta fata de propriul corp, concomitent cu teama de boli sau tulburari functionale. Scoruri mari: T> 60 indica persoane care: 1. au preocupari corporale excesive 2. pol avea tulburari de transformare sau iluzii somatice (dac& T> 80 si se inregistrensA scor mare gi la scala 3) 3. descriu suferinfe semative in general vagi, iar atunci end sunt specitice sunt mai degrah’ de natura epigastrica 4. se pling de dureri cronice, lips de energie gi perturbati ale somnului 5. daca sunt luate in evidenta mediczl4, bala lor poate avea 0 puternics component psihologica 6. pot fi diagnosticate ca somatizante, depresive sau cu tulburdti de anxietate 7. nu se manifesta sub forma psihopatic& 8. par egoiste, centrate pe sine si narcisiste 9. au o imagine pesimista, cinicd asupra victi; atitudinea infidntului 10. sunt nefericite 51 nesatisfacute 11 il fac gi pe ceilalti sa se simta prost 12. se pling 13. comunica de o maniera plangareara 14, sunt preteninsi sicritici cu eeilalt 16. isi exprima indivect ostilitatea 16. sunt descrise ca incefe, firm enturziasm sau ambitie 17. se exprima greu oral 18, in gencral nu-si manifests anvietatea 19. par sf fi lucrat timp indelungat la un nivel seztzut de efficient 20. se percep pe sinc ca bolnave si cauta tratament medical 21. nu sunt introspecte 3i sunt rezistente la interpretirile psihologice 22. nu sunt candidate prea bune la psihoterapie sau consiliere 23. devin critice fata de terapeut 24. incheie prematur terapia atunci cénd terapeutul sugerear motive psihologice ale simmplomelor sau considera ca nu li se acorda suticient& atentie si sprijin Sala 2 (Depresia) + dezvoltatd pentru a evalua depresia simptomatica: moral sedizut. lipsa sper si stare generala de insatisfactie vizavi de viata proprie, negarea fericitii si valo retard psihomotor $i izolare, lipsa le interes fafa de mediul inconjurator. ~ scoruri foarte mari sugetea7a depresia clinica, scorurile mai moderate tind s& semnifice ‘mai mult un stil de viayS si 0 atitudine generald caracterizate printr un moral si o implicare scizut, ~ este corelati cu varsta, - SrarucLmati pe scaia 2 indic& persoane care; |, afigeaza simptome depresive (in special la T> 79) 2. se simt triste, nefericite sau disforice 3. sunt pesimiste in ceea ce priveste viitorul 4. vorbese despre suicid 5. au sentimente autodepreciative si de vind 6 7 8 tei in vitor personale, pot plange, pot refuuza sa vorbeasca si pot prezenta retard psihomolor adlesea au atagat un diagnostic depresiv ruri, dureri fizice, slabiciuni, oboseald si scddcri ale cnergici au cos9. sunt agitate gi tensionate 10. sunt descrise ca fiind iritabile, incordate si inclinate spre a-si favs: yriji sia se framanta 414. se tem cd ceva rau sigur li se va intémpla 12. au fiwirte putin’ ineredere in sine 13, se simt nefolositoare si incapabile de a functiona 14, sunt neajutorate si renunta usor 18, simt c& au dat greg cu scxvala sau cu serviciul 16. au stiluri de viata caracterizate prin izolare gl absenta implicarii in relatii interpersonale 17. sunt introverte, timide, retrase, rusinouse, izolate si secretoase 18, pastreaza distanta gi mentin o distant& pihologica faa de ceilalti 19. pot simti uneori c& eclorlalti nu le pas’ de ei 20. pot fi ugor ranite 21, au un grad scazut de interes 22. se retrag din activitatile la care inainte participau 23. sunt foarte precaute si conventionale si nu sunt creative tn rezolvarea de probleme 24. au dificulta(i in luarea deciziilor 25. sc simt naucite cénd sunt confruntate cu decizii majore de viata 26. se controlea7s In nxim $i-si neaga propriile impulsuri 27. cviti neplacerile si fac concesii pentru a evita confruntarile 28, ca urmare a distresuiui personal, sunt mai usor motivabile pentru psthoterapie san ‘consiliere 29. pot intrerupe prematur terapia, ue indatdi ce trece criza actuala Scala 3 (Histeria) — * + dezvoltata pentru a identifica pacientii cu reacti «fn conditii de stres, anume cfderi psifiogenice involuntare sau tulburiri de functionare. Se disting doi clusteri de itemi: o parte virea7& negarea holista a starii de sanatate si o varictatc mic& de dureri sumatice - inclusiv durerile de piepl, greaja si voma, somnul neregulat si durerile de cap; celalalt yrup de itemi vizeaza negarea in general « problemelor psihologice sau emotionale, ca si a disconfortului tn cadrul situatiilor sociale. ~ coreleara cu abilitiite intelectuale, astfel c& persoanele strilucite inregisrears seoruri mati Pe accasta scala; in plus, scorurile brute ridicate sunt mai obisnuite la femoi decat la hatha, at in Populatia normala, cat si in cea psihiutrica, 1 80 sugercaza conditii patologice caracterizate prin simptomatologia histericd clasic&, in timp ce scorurile moderate (T~60) sunt asocinte unor tulburati histerice care, inst, nu prezinta simtomele histerice clasice, Scoruri mari pe scala 3 indic& persoane care: 1. reactioneaza la stres si evitl responsabilitatea pentru dezvoltarea simptomelor fizice 2. pot raporta dureri de cap, disconfort stomacal, dureri de piept, slabiciuni sau tahicardie 3. au simptome ce pot apare sau dispare brusc 4. nu raporteaza neliniste emotional severd 5. foarte rar raporteaza halucinafi, iluzii sau suspiciuni 6 aca sunt pacienti psihiatrici, li se ataseazK diagnosticul de tulburdri de conversie sau tulburati de natura psihogentca ale durerii 7. prezint introspectie sedzuta cu privire la cauzele simptomelar lor §. prezinta introspectie scazuta cu privire la motivele si sentimentele personale 9. sunt imature psihulogic, copilaroase sau infantile 10, sunt centrate pe sine, narcisiste si egocentrice 11, asteptd mules atentic yi alectiune din partea celor din jur 12. foloscsc mijloace indirect: pentru a capta atenfia gi afectiunea celorlalti 13, nu exprima deschis ostilitatea yi resentimentele14. tine si se implice emotional, sunt prictenoase, vorbarete yi agitate 15. au relatii imterpersonale superficiale si imature 16, sunt interesate de ceea ce pot face alte persoane pentru ele 17. ocazional se manifesti sexual sau agresiv, analizindu-si aparent foarte putin actiunile 18. la inceput sunt cntuziaste in ceea ce priveste tratamentul 19. se vid pe sinc ca avand probleme medicale gi solicit tratament medical 20. sunt rezistente la interpretarile pwihologice 21. sunt dispuse sf inchcie tratamentul daca terapeutul insist sf examineze caurele psihologice ale simptomelor 22. sar putea arata dispuse si vorbeascd despre: jmublemele lor atata timp cat nu se percep ca ind ci tuyisi cauza simptomelor pe care le acuzi 23 aulesea rispund bine la sugesti si slaturi directe 24. atunci cand se implica in terapie, discuta problemele eyeculul scolar sau profesional, nofericirea marital, stabs integrare gi problemele avutc cu autoritafile 25. prezinta istoricul rejectiii tatalui Seafa 4 Devianta psihupaticay dezvoltaté pentru a identifica pacientit diagnosticati ca personalitii psilupate de tip asocial Saul amoral, Comportamentul zilni: este caracterizat de acte delinevente cum ar fi minciunay furtu, abuzul de alcool, fard a fi implicatijn c “itemii acoperd o arie larga de temei absenfa sati in viat8, probleme familiale, dedmeveftuir- probleme sexuale, dificultati cu autorititile, Cheia rispunsurilor include atat ‘ecumonsterea inadaptirii sociale, cét $i declararea echilibrului social gi increderi + eve relajionati eu varsta, asttel cf persoancle tinere inregistreaza scoruri usor mai ridicate decit cele virsinice. / . un mod de conceptualizare a ceea ce evalucazd scala 4 este so gindim ca o miisurs a Rizvritirii, cu scoruri mari indictnd razvratirea si scoruti mici indiciind acceptarea autorititi’ status-quo -ui, Scoruri mari indic& persoane care: au dificultati de incorporare a valorilur si standardelor societale 2. se pot angaja in acte asociale: sau anlisiciale, incluzind aici minciuna, ingeliciunea, furtul, manifestari sexuale $i folosirea excesiva a alcoolului si/ sau drogurilor (in special atun 73) 3, se revolta in fata reprezentantilor antoritiqit 4, au relatii "furtunoase” ou familia 5.1 condamna pe membrii familici pentru greuta(ile cu care sunt confruntate 6 aw inregistrat esecuri 7. au tendinga de a creasi experimenta probleme maritale 8. sunt impulsive gi se straduiese sd primcasca imediat recompensa impulsurilor 9. nu-si planificd actele, comportamentul 10.tind sé aclioneze fara s& se gandeascd la consecinte 11.sunt nerabdatoare si prezinta tolerant& sodzutd la frustrare 2.0m o judecata sirac’ gi tsi asuma riscuri 18.nu profité de experienta personala 14.sunt viizute de ceilalti cx fiind imature gi copildiroase 15,sunt narcisiste, centrate jw: sine, egoiste gi epocentriee 16.sunt ostentative $1 exhihitioniste 17-sunt insensibilc la nevoile si sentimentele altora 18.sunt interesate de modul in care fi pot manipula pe altii 19.sunt placute si erccaz& o prima impresie buna 20.au relatiiinterpersonale superficiale21.par incapabile s& se atageze cu cAldurd de alte persoane 22 sunt extroverte si expansive 23 sunt vorbare(e, active, aventuriere, energice si spontane 24. sunt apresinte ce ceilalti ca flind inteligente si inerezatoare in fortele proprii 25.au o arie larga de interese, dar comportamentul mu le este clar directionat 26 tind si fie ostile, agresive, cu resentimente, rebele, antagoniste si retractarc 27.0u atitudini sarcastice si cinice 28.s¢ pot manifesta agresiv 29.dacé sunt femei, pot prezenta agresivitate pusiva, indirect’ 30.pot simula vina si remuscarca atunci cand sunt Is anaghie 31.nu sunt coplesite de problemcle cmotionale 32.pot admite ca sunt triste, se tem si sunt ingrijorate in ceca ce priveste viitorul ‘33.sunt ineapabile de un raspuns emotional profund 3d se sit plictisite $i goale pe dinguntru 35.daci sunt pacienti_psihiatrici, probabilitatea este mare de a fi diagnosticate ca personalitati pasiv-ayresive sau antisociale 36.au o progno74 iu tocmai imbucuritoare in ceea ce priveste psihoterapia, sau consilierea 37. pot sa fie de acord cu ratamentul doar pentru a evita ceva mai neplicut 38.tind s& pun’ prematur expat tratamentului 29.in timpul tratamentului tind <4 intelectualizeze excesiv gi sa dea vina pe alti pentru difieultafile pe care le intémpinaScala 5 (Masculinitate - Keminitate) + dezvoliata pentru a identifica masculii cu tendinte homosexuale. Insé svorurile T indict pentru ambele sexe devianya fara de propriul sex = scuirurile sunt relationale Intr-o oarecare masura cu educatia tormald. Scoruri mari pentru barbati indict persoanele care: 1. T> 65 : pot avea preacupari sau probleme sexuale ce pot fi asociate cu {rasdturi homocrotice sau comportamente homosexuale 2. T> 60: nu manifesta interesele stereatipice masculine, ci tind sa manifeste interese estetice si artistice, participa la menaj si crestereu copiilor intr-o misuré mai mare decat o fac majoritaten birbatilor ‘Scoruri mari la femej indic& persoane care: 1, rejecteaza rolul traditional al femeii 2. au interese ce tind sa fie mai degraba stereotipic masculine decat fe sporturile, hobhy-urile masculine) Scoruri mici la barbuliindie® persoane care: 4. sc autoprerinta ca fiind extrem de masculine 2. au interese sterent Scoruri mici la femei indicd persoane care: 1, au multe interese stecotipic feminine 2. au satisfactit mai degraba din rolurile de sojii yi mame 3. pot fi feminine - in sonsul traditional - sau androgene Scala 6 (Paranoia) ~ dezvoltata pentru a identifica pacientii cu simptome paranoide, cum ar fi idei fixe, rente de persecutie, concepte de grandoare personal, suspiciozitate, sensihilitate excesiva, si si atitudini rigide. itemi viceacd comportamentele psihotice (ex., suspiciozitate, idci fixe, iluzit de persccutie si grandoare), altii acopera alte teme, cum ar fi sensibilitatea, cinismul, comportamentul asocial, virtutea morala excesiva si condamnarea “comportamentului si atitudinilor cclorlalti. Scoruri mari - T> 70 indica persoane care: 1. pot manifesta comportament psiheut 2. pot avea tulburiri de gandire, iluzii de perseeutie sau grandoare gi idei fixe 3. se simt prost tratate gi mereu vizate 4. sunt furioase gi poartt pick 5. au resentimente 6, wilizeaza proiectia ca mecanism dc apérare 7. daca sunt pacienti psihiatrici, adesea primesc diagnost paranoide sen opin de schizofrenie sau tulburari Scoruri muderate - T= 60 -70 - indica persoane care: au predispuitii paranoide tind sa fie excesiv de sensibile si responsive vizavi de opinia cclorlalfi simt c& viata a fost medreapta cu ele tind s& rationalizeze si si-i condamne pe ceilalti pentru greutitile proprii sunt suspicioase si merew in yard au manicre ostile, argumentative yl sunt plini de resentimente sunt moralizatoare gi rigide in opinii si atitudini supraestimcazé ratiunea PNOGeeNa9. dacd sunt femei, sunt vazute de ceilalti ca fiind labile emotional si cu toane 10. daca sunt femei, pot fi descrise ca triste, retrase si anxioase 11. au prognoze sirace in tcrapic 12, nu Ie place s& vorbeasca despre probleme emotionale 13, rationalizeaz excesiv in cadrul terapiei 14, au dificultati de stabilire a raportului/ relatiei cu terapeutul 15, fn cadrul terapiei manifesta ostilitate gi resentimente fata de membrii familie’ lulhurdrile cbsesiv ~ Scala 7 (Psihastenia) - Pt = dezvoliat&, pentru # misura pattern-ul simtomatic general etichetat ca psihastenie, inclusiv wnpulsive. Perscanele astfel caraclerizata prin Indoieli excesive, compulsiuni, obsesii si fric& neintemeiats. ~ pattern-ul simptomatic este mai frecvent la persoanele externe decat la pacientii spitalizaji mari indicd persoane care: esc 0 neliniste gi un disconfort psihologic 2. se simt anxioase, incordate gi agitate 3. sunt ingrijorate, tematore, infricogate, incordate gi nervoase 4. raporteaza dificultati de concentrare 5. primese adesea diagnosticul de tulburare de anxietate 6. sint introspecte 7. pot raporta stride fricd tn care pur si simplu tsi pierd mintile 8. ato yandire obsesiva, comportament compulsivsi ritualic, ruminatii 9. ve simt inferivare yi nesigure 10. au incredere scAzuti“in propria persoank 14. sunt autocritice si autodegradante 12. sunt marcate de propriile indoieli 13, tind s& fie foarte rigide si moralizatoare 14. au standarde inalte in ceca cc priveste performanta propric, ca si a celorlalti 16, sunt perfectioniste si constiincioase 16, se simt deprimate gi vinovate de neatingerea scopurilor 17. sunt simple, organizate si meticuloase 18. sunt constante gi de incredere 19. sunt lipsite de ingeniozitate in rezolvarea problemelor 20. sunt vaizute de ceilalti ca plicticoase gi formaliste 21. au dificultayi in luarea decizitlor 22. denatureaz importanta problemelor si supradimensioneazi situatiile stresante 23. tind sa fie rezervate gi si nu interactionezebine d.p.d.v. social 24. sunt descrise cat flind greu de cunoscut 25. sunt preocupate de popularitatea yi acceptarea social 26. sunt vizute d sntale, pacifiste, blande, sensibile gi amabile 27. sunt descrise ca dependente "zasest've si immature 28. sunt descrise ca dependente, neasertive si imature 29. se pot plange de dureri fizice in zona: inimii sistemuului genito-urinar sistemului gastro-intestinal sau de oboseald, epuizare, insomnii si cosmare 29. pot fi motivate pentru terapie tocmai datorit& nelinistilor intcrioare 30. nu raspund la consilieri si terapii scurte 31, dau dovada de o oarecare introspectie privind problemele proprii 32, rationalizeaza gi imelectualizeaza excesiv celal