Confinuturi: Cap. Nojiuni de baz’ in electrotehnica Cap.2 Circuite electrice Cap.3 Notiuni generale despre componente electronice Cap.4 Nofiuni generale despre instalajii electrice. Dispozitive si aparate utilizate in instalajile electrice de joasa tensiune Cap.5 Generalit3si despre instalafiile de iluminat Cap.6 Generalitsji despre instalatile electrice de forts Cap.7 Notiuni de protectia muncii Dupé ce vefi studia aceste confinuturi, vefi fin stare sa: 1. Precizati marimile caracteristice in electrotehnicd si unitajile lor de masurd. 2, Identificafi tipurile si utlizarile fiecarui element de circuit electric. 3, Recunoastefi aparatele si dispozitivele electrice dintr-o instalatie. 4, Identificati tipuri de componente electronice si si le precizati utilitatea, 5. Recunoasteti fenomenele ce au loc in cadrul aplicatiilor practice de laborator tehnologic. 6. Evaluati gradul de pericol de electrocutare. 7. Acordati primul ajutor in caz de electrocutare.| Notiuni de baza in electrotehnicé 1.1 Sarcina electrica Corpurile sunt alcatuite din atomi, Fiecare atom este un ansamblu de particule microscopic, avand un nucleu central {in jurul cdruia se rotesc electronil, Rotafia electronilor in jurul nucleului se datoreazi torfelor electrice. Acestea sunt forfele care interacfioneaz’ intre dou’ particule sau intre dou’ corputi incdrcate cu sarcini electrice (pozitive sau negative). Nucleul este alcdtuit din neutroni si protoni. Neutronii sunt particule neincircate electric (neutrel, in timp ce protonii ca $i electronii sunt particule incircate electric. Starea aceasta de incdrcare se caracterizeazit prin sarcina electric’, al cirui simbol este q sau Q. Ea poate fi pozitiva sau negativa. Sarcina protonului, care se numeste sarcind elementard, este pozitiva, deci nucleul este incircat pozitiv. Electronul este dimpotriva, incarcat negativ, insi sarcina rnucleului este egal si de semn contrar cu suma sarcinilor electronilor din acelasi atom. Ca urmare atomul este neutru din punct de vedere electric. Ocazional atomii pot ,pierde” electroni si ca urmare devin particule incarcate pozitiv, numite joni pozitivi, sau pot ,imprumuta” electroni de la atomii invecinati si devin particule incircate negativ, numite ioni negativi. in ambele situafii, ionul este starea atomului in care el s-a electrizat s-au mai corect s-a incarcat electric. Un atom se electrizeazi ‘cand are loc un transfer de electroni intre el si alti atomi. Ceea ce se intampli cu atomii se poate intampla si cu corpurile care ne inconjoar’. Acestea pot fi neutre sau ‘nedtcate electric cu satcini de orice semn (pozitive sau negative), Corpurile incdrcate electric interactioneaz’ intre ele prin forte pe care le numim forte electrice. Manifestirile corpurilor incircate cu sarcini electrice (corpuri electrizate) sunt cunoscute din vechime, dar ele au fost studiate experimental de fizicianul Charles August de Coulomb (1736-1806). Din acest motiv forfele cu care interactioneaz corpurile electrizate se numesc forte coulombiene. Rezultatele cercetiilor experimentale ale lui Coulomb pot fi sintetizate astiel: dact dous mici corputi inc&rcate cu sarcinile q si q’ (pozitive sau negative) sunt asezate in vid la distanta reciprocd R (fig.1.1), asupra lor se exercitt forfele electrice F si Fi, care au Fj GO 90. Fe urmitoarele proprietiti: R goo -9>0 R = fortele au mirimi egale, sensuri opuse si se manifest pe directia dreptei care uneste corpurile: F=-F, sau F+F, =0; = mirimile forfelor sunt direct propoifionale cu produsul sarcini dintre corpuri: invers proporfionale cu pitratul distantei ' . sop lel e-n~ rg = sarcinile electrice pot fi pozitive sau negative; corpurile incdrcate cu sarcini de acelasi semn (qq’>0) se resping, iar corputile incdrcate cu sarcini de semne opuse (qq’<0) se atrag. Bek Ll ° Fas, RE Forta lui Coulomb este dati de relat unde: _ ~ factor de proporfionalitate care este de fapt o constant’ universal’, adic o mirime care nu depinde decat de sistemul de unititi, fiind independent de natura micilor corpuri sau de modul in care li s-a transmis a electric in sistemul de unititi SI acest factor se scrie: <1 = 9x10” Aa Mitimeaie, == agsxeto8 4nx9x10 Nm absolutd a vidului sau constanta electrica absolutd a vidului. este o constanti universal, care se numeste permitivitatea Unitatea de misuri pentru sarcina electrici este coulombul (prescurtat C). Deoarece coulombul este o unitate de misuri foarte mare, in practicd se folosesc mai frecvent urmiatorii submultipli zecimali: 1 microcoulomb = 1}1C=10* C T nanocoulomb = InC =10°C; 1 picocoulomb = 1pC =10C. . 174Activitate independent 1. Precizati relatia de definitie a fortei lui Coulomb, identificand elementele componente. 2, Transformati in coulombi: 700 pC, 650 uC, 4 000nC, 1 000 mC. 1.2 Campul electric Existenfa fortelor electrice se explicd prin intermediul cimpului electric. /P Campul electric este caracterizat printr-o marime fizicd vectorial numitainfensitatea campului electric. Intensitatea cémpului electric dintr-un punct este o marime vectorial’ £ egal’ cu raportul dintre forfa electric’ ce se exerciti asupra unui corp de prob incarcat F.si sarcina acestuia q: Deoarece nu avem simjuri speciale pentru a percepe cAmpul electric, el este reprezentat intui prin linii de cmp. “4 wear é linie de cimp este o curb’ mereu tangent’ la vectorul camp electric in Veh punctele prin care trece (fig.1.2). Formula lui Coulomb ne permite si calculdm intensitatea cimpului electric produs de un mic corp incircat cu sarcina q (fig.1.3). Fie M punctul in care dorim si 2 determinim intensitatea cAmpului electric E ni aM E Relatia de calcul pentru intensitatea cdmpului electric coulombian este: re and iy ig. 1. acne k Br ane, R’ unde q ~sarcina electricd a corpului ce a produs campul electric, &,~ permitivitatea absolut’ a vidului, 1 R-distanja dintre cele doua corpuri de sarcina q si respectiv q, qo oe Se pot intalni urmtoarele cazuri: fig. 14 1, Daci q > O,vectorii £ si R au acelasi sens 5 liniile de camp ies din sarcina q dispersandu-se radial spre infinit (fig.1.4a). a b 2. Daci q <0, vectorii E si R au sensuri opuse , iar liniile de cmp converg dinspre infinit spre sarcina q (fig.1.4b). 3. Liniile de camp electric au proprietatea de a izvora din sarcinile pozitive si de a se scurge in sarcinile negative (fig.1.5). 1 oid Amey Ry proportional’ cu valdarea absolut’ a sarcinii electrice care il produce si invers proportionald cu patratul distanjei. 4, Intensitatea cimpului electric, adic’ : E = Unitatea de misurd pentru intensitatea cdmpului electric este volt pe metru (Vim). 1.3 Tensiunea electrica Dac deplasim intr-un cdmp electric, intre dou puncte A si B, un mic corp de proba incircat cu sarcina q, forta electric’ F, care se exercit’ asupra lui efectueazi tun lucru mecanic L.,, (fig. 1.6).Tensiunea electrics dintre punctele A si B este marimea scalar’ U,, egal cu raportul dintre luctul mecanic efectuat de forta electric ce se exercitd asupra corpului si sarcina sa: U Unitatea de misur3 pentru tensiunea electric este voltul (prescurtat V ). Submultiplii si multiplii cei mai uzuali sunt: Imicrovolt=1nV =10%¥; 1 milivolt =ImV =10°V; Ikilovolt. =1kV =10°V; Imegavolt =IMV =10°V. 1.4 Curentul electric in cazul conductoarelor metalice purtitorii de sarcin’ sunt electronii de conductie, (cei de pe ultimul strat al Wvelisului de electroni) in timp ce in cazul conductoarelor electrolitice sau gazoase, purtitorii de sarcin’ sunt ionii pozitivi si negativi obtinuti prin disociatie electrolitic’ sau prin ionizarea moleculelor gazoase. Datntte Se numeste curent electric fenomenul de transport al sarcini electrice determinat de miscarea ordonat8 a purtStorilor de sarcina. Pentru a caracteriza cantitativ acest fenomen, se introduce mirimea fizic numiti intensitate a JP caventului electric, care se noteazi cu | Se numeste intensitate a curentului electric de conductie, marimea: suma algebrici a sarcinilor care trec printr-o sectiune dati a unui conductor electric, intervalul de timp. Deci, intensitatea curentul conductorului electric. lectric este sarcina electric Aq transportata in unitatea de timp At prin secjiunea Sa Unitatea de masurd pentru intensitatea curentului electric este amperul (simbol A). 1.5 Legea lui Ohm. Rezistenta electrica Din cercetatile fizicianului german Georg Simon Ohm a rezultat cd intre intensitatea curentului electric ce stribate un conductor electric si tensiunea electric aplicati exist o legatura . El a enunfat o lege in acest sens Factorul de proportionalitate R depinde de natura si de dimensiunile conductorului si se numeste rezistenta electric’. Cercetarile experimentale ale lui Ohm au aritat ci rezistenta electric’ a unui conductor omogen de lungime / si sectiune transversal constant de arie A, poate fi exprimat8 prin relajia: R= p-L, care ara ci rezistena electrics este direct proportional’ cu lungimea conductorului si invers proportionala cu aria sectiunii sale transversale. Factorul de proportionalitate p se numeste rezistivitate electricd si depinde de natura conductorului, adic& are © valoare pentru cupru, alta pentru argint, alta pentru aluminiu etc. Unitatea de misuri pentru rezistivitate este ‘ohm-metru {Qm). Unitatea de masurd pentru rezistenja electricd este ohmul [Q). Activitate independenta 1. Ce rezisteng’ electrics are un bec pentru iluminat scala unui aparat de radio,care are scris pe soclul stu 6,3V/0,3A? 2, Se di o rezistenf’ electric’ confecfionat’ dinti-un conductor din nichelind, lung de 5m si cu secjiunea de Imm’. La capetele conductorului se aplici o tensiune electric de 110V. Sa se afle intensitatea curentului electric ce stribate rezistenta respectiva. Se di py=0,4-10% Qm, 1761.6 Legea lui Joule Experienta arati ci un conductor parcurs de curent electric se incilzeste, fenomen numit efect Joule. in urma Cldura dezvoltats in unitatea de timp se numeste putere Joule sau putere electrica disipats i va fi Pj=P,=Q/dteRP=Ul Unitatea de misur’ pentru cantitatea de caldur’ este joulul [J], iar pentru puterea electric’ este wattul IW]. Puterea disipata reprezinta energia cedat conductorului electric de campul electric, in unitatea de timp. Activitate independenta 1. Ce cilduri degaji in timp de 24 ore un radiator electric funcjionand la tensiunea de 220V, daca intensitatea curentului electric ce-l stribate este de 5A? . 1.7 Generatorul electric. Puterea si energia electrica Considerim un conductor inchis pe care I introducem intr-un camp electric. Experienja arati ci in conductor nu apare curent electric. Totodata intr-un conductor inchis (are form’ de contur inchis) poate circula curent electric ‘numai acd pe lings forfele electrice, asupra purtitorilor de sarcin’ actioneaz’ si forte de alti natura (forte neelectrice) al ciror lucru mecanic pe drumuri inchise este diferit de zero. Se numeste generator electric sau sursi de tensiune orice sistem de conductoare in care asupra purtitorilor de sarcina se exerciti forte neelectrice orientate intr-un anumit sens capabile si efectueze un lucru mecanic. Caracteristica principal’ a generatorului electric este tensiunea electromotoare (prescurtat te.m.), avand simbolul e. ‘in schemele electrice, generatoarele se reprezinti ca in fig.1.7, t.e.m. fiind orientata in sensul fortelor neelectrice, adic’ dinspre minus spre plus, iar tensiunea de la bornele generatorului U,,~ in sensul fortelor electrice, adic’ de la plus la minus. Cele mai vechi si mai cunoscute generatoare sunt bateriile. sss Uses Puterea electrici dezvoltati de generatorul electric este datS de relajias gO pares P.=el —unde:e este tem; saa eal Ae ga e. Teste intensitatea curentului electric fig. 1.7 @=Usl, gs Energia electric’ dezvoltati de un generator electric (Wg) intr-un interval de timp, se transform’ in cildura prin efect Joule, partial in generator (W,,) datoriti rezistenfei lui interne i partial in conductorul exterior (W,,,) Wy Wt Won 1.8 Teoremele lui Kirchhoff 1.8.1 Teorema intai a lui Kirchhoff ev Considertim un punct de ramificafie a curentului electric (punct pe care-I denumim nod) dint-un circuit electric (ig.1.8). Fie |, |, sil, intensitafile curenyilor electrici prin conductoarele ‘Tn suma algebric se vor lua cu semnul plus curentii care pleacd din nod si cu minus curentii care intr in nod. Ca urmare, pentru curentii electrici ale cror sensuri sunt cele din fig.1.8 putem scrie: -1,-1,=0 177Activitate independent 4 he 1, Se di urmitorul nod al unei refele electrice de c.c. fig.1.9) din care se ramificd patru fatur. Stind cA, | Ne = 1A, 1, = 2A $i 1, = 5A, determinati valoarea intensitaii curentului electric |, rt fig. 1.9 1.8.2 Teorema a doua a lui Kirchhoff Considerim o succesiune (un lan) de laturi dintr-o retea electrica de c.c., care formeazi un contur inchis pe care- I denumim ochi de refea (fig.1.10). Ca urmare, pentru ochiul de refea din fig.1.10, putem scrie: U,-U,+U,+U,=0 si E-E, FE, +E, =Ri,- Rl + Rb +R, ‘nambele cazur se alege un sens arbitra de parcurgere a ochiuluide fetea. Tensiunile Ja bomele laturilor care au sensul de referint’ opus sensului ales pe ochi intervin in sume cu semnul minus, Aceeasi reguld de sabilire a semnelor se aplica si pentrute.m. si cider de tensiune pe rezistoarele din laturile ochiului de refea electrics. fig. 1.10 1.9 Campul magnetic in vid. Forte magnetice Dac un corp de probit incircat cu sarcine electrici q se misc’ in vid in preajma unor oxizi naturali ai fieruli (magneti naturali) sau a unor conductoare parcurse de curenti electrici, atunci asupra acestuia se exercita si 0 for distinct’ de cele gravitational, mecanica sau electric’, numiti for magneticd. Se spune ca in jurul corpurilor sus mentionate, in vid, se produce un cmp magrietic care exercitd o fort magnetic’ asupra corpului de proba in miscare 1.9.1 Forfa lui Lorentz Fizicianul olandez Hendrik Antoon Lorentz (1853-1928) a aritat ci forfa magneticd ce actioneaz3 asupra unt corp incarcat cu sarcina electric’ (numit’ si forfa lui Lorentz) se poate exprima prin relatia vectorial: B,=qixB — incare: q-este sarcina electric’ a corpului de proba; F-viteza corpului de probs; B Marimea vectorial care caracterizeazs campul magnetic in vid se numeste inductie magnetica si se noteaz’ B Unitatea de misura pentru inductia magnetic’ este tesla (T] inducfia magnetic’ a cimpului magnetic. 1.9.2 Forfa lui Laplace Experienfa arati cX asupra conductoarelor parcurse de curent electric si introduse in camp magnetic se exercit forte magnetice care determin’ deplasarea conductoarelor. Matematicianul 5 fizicianul francez Pierre Simon Laplace (1749-1827) a reusit s8 stabileasci o formuls general pentru calculul forfei magnetice ce se exercit’ asupra unui segment rectiliniu de conductor parcurs de curent electric Aceasti expresie, numit’ si forfa lui Laplace, este: F, = 11 xB, unde: (este intensitatea curentului electric care strabate conductorul; este lungimea segmentului de conductor orientatd in sen- sul curentului (fig.1.11); B este inductia magnetic’ a unui camp magnetic uniform. 1781.9.3 Forfa lui Ampere Ne Fizicianul francez A.M. Ampere a studiat fortele magnetice care se exercitd x ii, inte doud conductoare paralele parcurse de curenti electrici(fig.1.12). Observatiile : Tb Ba 1 sale experimentale I-au condus la urmitoarele concluzii: — conductoarele parcurse de curenti electrici de acelasi sens se atrag (fig.1.1 2a), iar conductoarele parcurse de curentielectrici de sens contrar se resping (fig. 1.12b); ~ fortele care se exercitd in vid asupra conductoarelor sunt proportionale cu produsul intensitiilor si cu lungimea comuna a conductoarelor si invers fig. 1.12 proportionale cu distanfa dintre ele: F, oe 4b unde: {,1, sunt intensive curengilor electric care parcurg cele dou conductoare; 1 distanta dintre cele doud conductoare; 1—lungimea comun’ a conductoarelor; 14, permeabilitatea magnetica absoluta a viduluisau constanta magnetica absolut a vidului. 1.10 Inductia electromagnetica . B Considerdm un cdmp magnetic uniform avand inductia B sio suprafaya plan de arieA . a citei normals ii (versor normal) face unghiul o cu liniile de camp (fig.1.13). Se numeste =| SS ii flux magnetic ®, mirimea scalar’: z Z| = BAcosa. fig. 1.13 2 Unitatea de misura pentru fluxul magnetic este weberul [Wb]. Se numeste inductie electromagneticd fenomenul de producere a unei tensiuni electromotoare datorit’ variatiel in timp a fluxului magnetic. Fenomenul a fost descoperit de marele fizician englez Michael Faraday (1791-1867). Ela formulat legea inductiei electromagnetice. are indust tn lungul ati din mai multe spi nsupafata contr, ‘in relajia de mai sus, A® reprezint’ variatia fluxului magnetic iar, At intervalul de timp. 1.11 Curent alternativ. Circuite monofazate gi trifazate 1.11.1 Generarea tensiunii electromotoare sinusoidale monofazate Defiaitie/ Circuitul electric este un sistem de medi prin care poate circula curentul electric furnizat de o sursi de alimentare. Circuitele electrice care functioneazi int-un regim variabil in timp, in care curenfi sitensiunile au variaii sinusoidale, se numesc circuite electrice de curent alternativ (prescurtat c.a.). O marime sinusoidala este 0 matime alternativa cu variatia in timp de forma sinusoidal’. O marime alternativa este o marime periodica a carei valoare medie pe 0 perioada este nula. O marie este periodica in timp atunci cand valorile ei se repet dupa un anumit interval de timp T numit perioada, Perioada T este intervalul minim de timp dupa care se repeti in aceeasi ordine valorile marimii perio Frecventa v reprezint numarul de perioade cuprins in untatea de imp v= 1/T, avand ca unitate de misurs hertzul [Hz] Pulsafia sau viteza unghiulara « este dati de relajia: @=2nv, cu unitatea de misura radian/secunds (rad/s). Circuitele de c.a. au o larga rispandire, in electroenergetica, producerea , transportul si distribuirea energiei electrice se realizeazi aproape integral in curent altemnativ datorit’ in special usurinfei cu care se produce. 179Tensiunea electrmotoare (t.m.) alternativa sinusoidal poate fi produsi pe baza fenomenului de inductie electromagnetic’, rotind un cadru dreptunghiular cu N spire cu o vitez’ unghiular’ constant’ in jurul axei sale de simetrie 4, in campul magnetic uniform dintre doi poli magnetici (ig.1.14). ES | Team. alternativa sinusoidala, al ciirei grafic ca functie de timp pe ° aaa durata unei perioade T este prezentat in fig.1.15, are umitoarea expresie: Br ts e=E,sinat — unde: E,=NBAw este amplitudinea t.e.m. alternative sinusoidale (valoarea maxima a t.e.m); N~numarul de spire al cadrului dreptunghiular; B-inductia magnetic’; A — aria cadrului; o—Vviteza unghiulars; t—timpul in spira dreptunghiulard se stabileste un curent alternativ sinusoidal al c&rui grafic este prezentat in fig.1.16. Expresia cea mai general’ a intensitatii curentului altemativ sinusoidal este: I2sin(or+y) unde: | este valoarea efectiva a intensititii J = ,,V2 = 0.7071, ; |, este amplitudinea curentului electric (valoarea maxima); (ot+ y) - faza curentului; ‘y— faza initiald (valoarea fazei la momentul t=0); are valori cuprinse {in intervalul (-1,+n)rad; i -valoarea instantanee a intensitafii curentului electric. Valoarea instantanee a unei mirimi periodice este o functie periodic’ de timp care va satisface condifia: it) = itt+1), oricare ar fi momentul t. (© schemi simpli a unui circuit electric monofazat, in care te.m. alimenteazi un receptor electric (bec, sonerie, fierbitor, etc.) este prezentat in fig.1.17. 1.11.2 Generarea sistemului trifazat de tensiuni electromotoare S-a ardtat c& rotind o spird dreptunghiulard cu aria A in jurul unei axe de simetrie, cu viteza unghiulard constants ©, intr-un cmp magnetic uniform cu induct B , in pir’ se induce o tensiune electromotoare altemativa sinusoidal’: i tei e=E2sin(ur +7). Este de inteles c’, rotind simultan in condifiile aritate mai inainte, nu o singurd spirdy spire identice fixate rigid pe acelasi ax, in spite se induc tensiunile electromotoare e,,€,,€, Cele trei eam, formeaz’ tn sistem trifazat simetric caracterizat prin faptul c4 tensiunile sunt egale si defazate intre ele cu cite 120°, Deci, daci un generator electric monofazat furnizeaza o t.e.m, alternativi, un generator electric trifazat furnizeaz’ un sistem trifazat simetric de t.e.m. Generatorul electric trifazat este format practic din trei generatoare monofazate care se pot conecta fie in triunghi fie in stea. Cele trei infasurari de faz ale unui generator trifazat simetric in cate se induc t.e.m. pot alimenta , in principiu, trei receptoare caracterizate de impedantele Z,,Z, si respectiv Z,. Impedanta Z cuprinde toate tipurile de consumuri termice si magnetice pe o portiune de circuit electric. Pe portiunea de circuit respectiv’ pot fi rezistoare, bobine si condensatoare, toate efectele acestora fiind cuprinse in impedans. Un circuit electric trifazat poate fi considerat ca fiind suprapunerea a trei circuite h monofazate. cE Un circuit trifazat (fig.1.18) este caracterizat de: ~ intensiitile curenjilor de line 1,1, care circuld prin cele trei conductoare ale liniei; ~tensiunile de linie U, Uy U,, inte perechi de doua din cele tei conductoate ale lini =tensiunile de fazi U,,, Uy, U,, intre fiecare dintre cele trei conductoare si conductorul neutru (O), fig. 1.18 Specific circuitelor electrice trifazate sunt conexiunile in triunghi si in stea, in care atat infisurarile de fazi ale generatorului, cat si impedantele de faz’ ale receptorului sunt legate in triunghi, respectiv in stea. a ldalue ro] o50 180 |A. Conexiunea in triunghi (D) Pentru montajul din fig.1.19: U,,,U,,.U,, ~ tensiunile de faz (U,) ale generatorului si totodat’ si tensiuni de linie (U) ; Igy, — curenti de faz, | (din fazele receptorului); he Int, ~curenti de faza (din infisuriile de faz’ ale generatorului); i 1,” —curenti de linie (curentii din conductoarele liniei). La eonexiunea tn triunghi, tensiunile de fazi sunt si tensiuni de linie (tensiunile dintre conductoarele trfazate). Generatoarele care produc energia electric pentru consumul casnic lustrial au tensiunea de faza (linie): U, Pent sistemele ae arate B. Conexiunea in stea (Y) Punctul O din fig.1.20'n care se leagi trei dintre capetele infiguritilor de fazi ale generatoarelor se numeste punct neutru al generatorului tifazat. Punctul N din fig.1.20 reprezint& punctul neutru al receptorului tifazat. Cele dous puncte neutre sunt legate prin conductorul de nul, prin per bace vera faci valoare este egala cu suma celor trei curenti hil. ply -curengide ines totodata curenf de faz atat pentru generator, ct gi pentru receptor (!); U,,U;,U,, ~tensiuni de linie; | oU,,U,, —tensiuni de faz ale generatorului; Nn Uy yy ~ tensiuni de faz ale receptorului. La conexiunea in stea, curenfii de linie sunt si curenti de faz’. Circuiite electrice 2.1 Generalitati despre circuite electrice de curent continuu (c.c.) Date Prin circuite electrice de curent continuu (c.c.) njelegem circuite in care curentiisitensiunile au valoti invariabile in timp. Componentele unui circuit electric se numesc elemente de circuit. Un circuit electric simplu este format dintr-o sursi de tensiune, un consumator (rezistor) si fire de legitur’. Fie circuitul electric simplu din figura 2.1. El este format sintr-o sursa de tensiune cu t.e.m. £ si rezistenja interna R, care alimenteazi un rezistor de rezistenti R. Rezistenta firelor de legitura se considera neglijabil’. zistenga intern’ a sursei. fig. 2.1 Conform legii lui Ohm pentru circuitul simplu: . . 181Z Elementele de circuit cu doua borne (terminale) de acces se numesc elemente dipolare. Daca elementul dipolar se caracterizeazi printt-o singura marime, il numim element ideal de circuit. 2 2.1.1 Rezistorul ideal Rezistorul ideal este elemental de circuitcare are tensiunea la bome proportional cu intensitatea curentului, oricare ar fi valoarea intensit3ii curentului electric (fig. 2.2). U=RI_ pentru orice |. Rezistorul ideal nu functioneaza decat ca receptor de energie electric’. 2.1.2 Sursa ideala de tensiune Sursa ideal de tensiune este un element de circuit care are tensiunea la borne independent’ de curentul care trece prin suis, deci rezistenta intern’ este consideratd neglijabil’. U=E pentru orice | (fig.2.3) 2.1.3 Sursa reala de tensiune O sursi reali de tensiune este un generator care are o rezistenti interna (fig. 2.4). funy Deci: U = E- 4), unde r, este rezistenta intern’ a generatorului, dq) \ Observim ci, spre deosebire de sursa ideal de tensiune, pentru care U nu depinde de I, in ju azul sursei reale, tensiunea la borne scade cdnd curentul creste. e } La functionarea in gol, (1 = 0): U=E La funcfionarea in scurtcircuit, (U = 0): 2.1.4 Sursa reala de curent ‘Ansamblul format din sursa ideal de curent in paralel cu rezistenta intem’ a generatorului se rie ! * Misc fir umes sursf real de curendnfg 2.5, scteprezints cuentul descutcrcuit, Deck: I=, 4S" tee | Observiim c4, spre deosebire de sursa ideal’ de curent, pentru care | nu depinde de U, in cazul f sursei reale curentul scade cand tensiunea crest. La funcjionarea in gol (1-0), putem scrie J, =, La functionarea in scurtcircuit(U=0), 1= Ty. fig. 2.5 fo 2.2 Generalitati despre circuite de curent alternativ (c.a.) Se numesc circuite de curent alternativ circuitele electrice alimentate cu tensiuni electromotoare alternative. Aceste circuite prezint’ o important deosebit’ in producerea, transmisi: electrocomunicatii si automatiz3ri Prin comparatie cu circuitul de c.c., procesele care se desfaisoara in circuitul de c.a. prezintS aspecte noi. Daci ‘intr-un circuit de c.c. condensatorul intrerupe circuitul, intr-un circuit de ¢.a. acesta rnd de rand se incarcd si se descarc’, deci nu impiedicd stabilirea curentului alternativ in circuitul care il confine. Prezenja unei bobine face s8 apari fenomenul de autoinductie, care contribuie la modificarea intensitatii curentului alternativ. Autoinductia este fenomenul de generare a unei tensiuni electromotoare in bobin’ atunci cand este strSbitutS de un curent variabil. Rezistorul are acelasi efect ca si in curent continuu: absoarbe energia electric& pe care o transform’ in c&ldurd. Deci, rezistorul opune curentului alternativ aceeasi rezisten ca si curentului continuu, i utilizarea energie electromagnetice, in 2.2.1 Elemente ideale pasive de circuit in regim variabil Numim elemente pasive de circuit acele elemente care, indiferent de modul de polarizare sau alimentare, produc aceleasi efecte in circuitul electric. La elementele active efectele produse de acestea sunt conditionate de modul de polarizare (conectare in circuit) 182Rezistorul, bobina si condensatorul sunt elemente bipolare pasive de circuit. Tn regim variabil, tensiunea si curentul sunt mrimi variabile in timp. Se noteazi cu liters mick a simbolului mirimii respective valoarea pe care acea marime o are la un moment oarecare t, adic valoarea sa instantanee. L A. Rezistorul ideal 4 Tensiunea la bornele unui rezistor ideal (fig.2.6) este proportional’ cu intensitatea curentului: “ IR u,=RI unde: R este rezistenja rezistorului ideal. 1 fig. 2.6 B. Bobina ideala sh ‘Tensiunea la bornele bobinei ideale (fig.2.7) este proportional cu viteza de crestere in imp a curentului: ; aw L w= unde: L este inductivitatea bobinei (vezi paragraful 2.5). fig. 2.7 €, Condensatorul ideal i Intensitatea curentului de incarcare a condensatorului ideal (fig.2.8) este proportional’ cu viteza de crestere in timp a tensiunii aplicate la borne. “PA. Sursa ideala de tensiune __ Senumeste sursi ideald de tensiune elemental dipolar activ de circuit care mentine in circuit face parteo tensiune la bome dati U = e, independent’ de structura acelui circuit (fig. 2.9.) aes ig. 2 4 in u | A fig. 2.10 Pentru sursa ideal de tensiune, valoarea lui u este: Desenaji un circuit electric simplu cu 0 sursi ideal de tensiune. Rezistorul ideal in curent alternativ are tensiunea la borne: U, Reprezentati schematic bobina ideal in curent alternativ. 1832.3 Rezistoare 2.3.1 Generalitagi Rezistoarele sunt dispozitive a ciror functionare se bazeazi pe proprietatea materialelor conductoare de a opune rezistenga (R) la trecerea curentului electric, definits prin legea lui Ohm: R g unde: R este valoarea rezistenfei rezistorului, misurat’ in ohmi (2); L U-tensiunea electric’ aplicati la capetele rezistorului, in volti (V); Neg 1 = valoarea curentului prin reistor, in amperi (A). Rolul rezistorului in circuit este de a regla valoarea curentului. R Simbolul general este: —[____}— pentru rezistoare fixe si ofA pentru rezistoare variabile. 2.3.2 Legarea rezistoarelor A, Legarea rezistoarelor in serie Considerim dou rezistoare legate in serie, fig.2.11 (sunt stribitute de acelasi «2S RI=RI+RI. NGF Simplificind prin! 40 R,=R, +R, fig. 2.11 XM 3. | ot te > | Re fp 212 dhl pote =| ; Rezistoarele pot fi legate si mixt (0 combinajie intre legarea in serie si tn paralel), cain fig. 2.13. fig. 2.13 2.3.3 Clasificarea si utilizarea rezistoarelor Reristoarele se pot clasfica dups cateva ctteri: 7 A. Dupi materialul folosit, exista: = rezistoare din metale saw aliaje diverse sub forma de sirme sau benzi; ~ rezistoare peliculare, objinute prin depunerea unei pelicule metalice pe tun suport izolant, fig. 2.14 B. Dupa constructie se deosebesc: = rezistoare fixe ~ a cor rezistenfi nu poate fi modificat’; — rezistoare variabile ~ rezistenfa poate fi modificatd prin deplasarea unui a Tui R poate fi continu’ sau in trepte). CC. Dupé valoarea curentului: al a. Rezistoare pentru curenfi slabi eR ~ rezistoare bobinate (fig.2.14) utilizate la aparatele de misur’ electrice; = rezistoare chimice — au putere de disipajie mare, cost scizut, sunt robuste electric si mecanic; — potentiometre (bobinate si chimice). Rezistoare pentru curenti tari ~ rezistoare din tabl’ stantats(fig.2.15) utilizate frecvent deoarece au o tehnologie simpli de execufie si cost redus; 184 b.~ rezistoare din banda (de Crom — Nichel) (fig.2.16) cu functionare in regim permanent sau interminent sau de scurti durati (pornirea motoarelor); = rezistoare reglabile (reostate) ~ la care se poate modifica valoarea rezistenjei cu ajutorul unui cursor sau cu ploturi (fig.2.17); r ~rezistoare pentru incalzire. Se folosesc fie ca surse de c&ldurs de uz casnic (radiatoare, plite electrice, fiare de cilcat, plonjoare pentru incilzit api etc.), fie ca surse de uz industrual (aeroterme, cuptoare electrice, plonjoare pentru incilzirea matrielor ete.) fig. 2.17 fig. 2.16 Activitate independenta 1. Calculafi rezistenta echivalenta a trei rezistenfe legate pe rand in serie si apoi 4m paale tnd cd valoarea uneiezisenje este R = 302, Comparafirezuitatele, _ Rt, 2 Pentru schema din fig. 2.18 format din cinci rezistoare, indicati modul lor BS de legare si calculaji rezistena echivalenti, daci se cunosc: R, =19; Ry = 20; Ry =10; R, =3Q; Re = 20. 2 2A Generalitati Condensatorul electric este un dispozitiv a cdi functionare se bazeaz pe proprietatea inmagazinairii unei canttii de electricitate. RRA fig. 2.18 2.4 Condensatoare Condensatorul este format din dous conductoare (armaturi) separate intre ele printi-un material electroizolant (dielectric). Mirimea fizic’ ce defineste un condensator se numeste capacitate electrica [C]. ce ie Simbolul general al condensatorului este: —||-— condensator fix si. 4£ condensator variabil. Daci este aplicatt o tensiune electric’ la bomele condensatorului, fiecare armitur3 se va incarca cu o cantitate de electricitate Q, egal si de semn contrar (fig.2.19). c=8 reprezintd formula capacitatii electrice pentru toate tipurile de condensatoare, 20:5 <1 Pentru un condensator plan, format din dou armaturi plane si paralele, avand fiecare aria A si H situate la distanga d intre ele (d - grosimea stratului dielectric), capacitatea electiicd va avea expresia: & c=e8 unde € este permitivitatea electricd a dielectricului (veri paragraf 1.1) B29 i Unitatea de masurd pentru capacitate se numeste farad (F): A,19).0 8 +0)/.0 ¢ See? 2.4.2 Legarea condensatoarelor Yee A. Legarea condensatoarelor in serie A ey ie Se realizeaza legind o armitura a primului condensator cu o armituri a celui de-al UO doilea, cealalta armatur’ a celui de-al doilea cu o armaturi a celui deal treilea s.a.m4, Pentru fig.2.20 putem scrie: U, fig. 2.20 ir =2 2.2, 0: CC, Darstimcd C=77, deci Sette 7 su C= ae 185B. Legarea condensatoarelor in paralel Se realizeazi unind intr-un punct A cate o armitur’ a fiecdrui condensator si intr-un 2 Ss Condensatoarele pot fi legate si mixt (0 combinatie intre gruparea paralele si cea in serie ca in fig. 2.22). 2.4.3 Clasificarea gi utilizarea condensatoarelor Clasificarea condensatoarelor se face dup urmatoarele crite A. Dupé natura dielectricului, se pot intalni: a. Condensatoare cu dielectric gazos (aer) Ele au avantajul c3 au 0 constructie simpli si nu se deterioreazi daci aerul este stipuns, dar dimensiunile lor nu pot fi decat mari. — Condensatoare fixe cu aer (fig.2.23) sunt utlizate ca etaloane de capacitate, mai ales tensiuni inalte. Sunt formate din plici metalice paralele distanate intre el = Condensatoave variabile cu aer la care valoatea capacitatii poate fi variat’ din butonul de actionare (fig.2.24). Sunt realizate din pachete mobile de lamele (rotor) ce se introduc prin rotire intre lamelele fixe (stator). b. Condensatoare cu dielectric solid Cu cat dielectricul este mai subtire, cu atat se pot obfine capacititi mai mari la aceeasi suprafata dati a armiturilor. ~ Condensatoare cu mica — formate din folii metalice subtiri presate pe un strat de micd (fig. 2.25). = Condensatoare ceramice ~ dielectricul este realizat din plicuta de ceramic’. ‘Armaturile se obtin prin argintarea celor dou’ fete ale ceramicii. in fig.2.26a este prezentat un condensator ceramic tubular unde: 1-terminale, 2-izolaie cerami 3-armatura din pelicula de argint, iar in fig.2.26b avem un condensator ceramic tip disg sau placheta; = Cond@hsatoare cu hartie — formate din folii de aluminiu intre care se introduce un strat de hartie speciala (fig. 2.27); = Condensatoare cu peliculd din material plastic hartia este inlocuiti de o pelicula din material plastic. ‘c. Condensatoare cudielectric semiuscat se objin prin rularea simulatant a elementelor (ig 2.28): ~ folie de aluminiu oxidat (anodul); =bandi de hartie; ~adoua folie de aluminiu (catodul). B. Dupa regimul de lucru, se realizeaza: —condensatoare pentru curent continuy; —condensatoare pentru curent alternativ la frecvenga refelei (50 Hz); fig. 2.28Condensatoarele au numeroase aplicafii, dintre care se menfioneaza: a. In domeniul curenfilor slabi, condensatoarele se folosesc in ~ radiotehnica, televiziune; telefonie, telegrafie; automatic’3; misurari electrice; b. in domeniul curentilor tari, condensatoarele se folosesc in urmitoarele cazuri: —actioniri de motoare electrice, cuptoare electrice cu arc, masini de sudat; ~condensatoate de deparazitare, utilizate la atenuarea parazitilor ce apar la instalatiile de curenyi tari. Activitate independents ‘ ie Le 1. Si se calculezecapacitatea echivalenta pentru schema din fig. 2.29. Se cunose co je C, =4 mF, C, =C= 2 mF. | be, 2.5 Bobine 95,228 2 25.1 Generalitati Prin bobind se injelege un element de circuit format dintr-un conductor electric astie! infigurat, Insist formeze tuna sau mai multe spire. Interiorul bobinei il numim miez. El poate fi aer (bobine fri miez magnetic) sau poate fi un miez din material feromagnetic (exemplu: fetita-Fe,O,) care sporeste inductivitatea bobinei. Materialele cel mai des utilizate pentru confectionarea infasuririlor propriu-zise sunt cuprul si aluminiul. Rolul bobinei inti-un circuit electric este de Inamagazina sau a ceda energie magneticd. Simbolul general pentru bobin3 este: —smlim— sau —ehirm— Miarimea fizic’ ce caracterizeazi bobina se numeste inductivitate sau inductanfa proprie si se simbolizeaza L. Unitatea de masuri pentru inductivitate se numeste henry [TH]. Inductivitatea bobinei depinde de dimensiunile acesteia, de numdrul de spire si de materialul miezului magnetic: unde: Leste permeabilitatea magnetic’ a miezului bobinei (in H/m); N~numarul de spire; A—aria sectiunii transversale a miezului;_/ — lungimea bobinei. 2.5.2 Clasificarea bobinelor si utilizarea lor Clasificarea bobinelor se poate face dup’ mai multe criterii: ‘A. Dupé forma lor bobinele pot —bobine paralelipipedice; ~bobine toroidale; B. Dupa modul de dispunere a spirelor: a. Bobine concentrate Se realizeazi cu spirele dispuse la un loc si se utilizeaz’ la constructia aparatelor electrice. Ele pot fi ~infdsurate direct pe miezul magnetic; ~infisurate pe carcasi; ~ infisurate find carcass; ~ bobine pentru transformatoare. In fig.2.30 sunt prezentate cateva tipuri de bobine concentrate. in fig.2.31 este reprezentatd o sectiune printr-o bobin’ concentrati infasurata pe carcasi. Sunt utilizate la unele relee sau aparate ‘maghetoelectrice (cu bobina parcursi de curent continuu).. in fig.2.32 este prezentatd o bobing realizatd din bare pentru masini electrice. Conductorul profilat se poate infisura pe lat sau pe muchie. b. Bobine repartizate Acestea au spirele dispuse in crestiturile miezurilor magnetice la masini electrice. Ele pot fi:—bobine din sirmi rotunda (bobine moi) —acestea se realizeazi pe sabloane de diverse tipuri; ~bobine din conductor profilat (bobine tari); = bobine din bare. Fazele de formare a bobinelor din bar’ continua sunt redate in fig.2.33. Activitate independenta 1. Indicafi unitatea de misurd pentru inductivitatea bobinei 2. Cate este rolul bobinei in circuitul electric? fig. 2.33 3. Explicati deosebirea intre bobinele concentrate si cele repartizate. a Notiuni generale despre 3 componente electronice po 3.1 Dioda Diodele sunt componente electrice formate dintr-o singura jonctiune pn, introdusd intr-o capsula etanga din sticls, ceramic, material plastic sau metal Jonetiunea pn este o zoni de contact intre dou regiuni ale unui cristal semiconductor, impurificate (dopate) cu celemente diferite: o regiune de tip n (de la negativ) si alta de tip p (de la poziti). Principalele materiale semiconductoare sunt: germaniul, siliciul si seleniul. Ele sunt substanje cristaline, ca $i metalele, formate din atomi intre care se stabilesc legituri chimice covalente. a. Joncfiunea pn polarizata direct: np p Daca se leagit polul negativ al sursei de tensiune de _-[ [| =f + regiunea na diode si polul pozitiv la regiunea p, prin diods. [XL \ va circula curent (fig.3.1). = e b, Joncfiunea pn polarizati invers: eh aii Daci dioda este legata la o sursi de tensiune cu regiunea ‘nla polul + si regiunea p la polul ~ apare un strat de blocare si prin dioda nu trece curent electtic (tig.3.2). Funcfionarea tuturor dispozitivelor semiconductoare se bazeaza pe procesele fizice care au loc in joncfiunea pn. Dioda semiconductoare este o jonctiune pn. Tranzistorul are dou jonctiuni pn, iar alte dispozitive semiconductoare n trei sau mai multe jonctiuni pn. 3.1.1 Tipuri de diode. Utilizari 2. Diode redresoare Api _ Utilizeazi proprietatea jonctiunii pn de a conduce curentul la polarizarea directa si de a nu conduce la polarizarea inversi. Sunt folosite pentru a transforma curentul alternativ in curent fig. 3.3 continu. Simbolul diodei redresoare este prezentat in fig.3.3. Triunghiul reprezinti zona p, numiti nod (notat A), iar liniufa reprezint& zona n, numits catod (notat K). Dioda redresoare se poate construi in mai multe variante functionale: monoalternanta, bialternant’, in puncte. b. Diode de detectie Sunt folosite in radiotehnica, la frevenja foarte mare, Sunt diode destinate a funcjiona la tensiuni si curenti redusi (diode de semnale mici). c. Diode stabilizatoare de tensiune (diode Zener) fig. 3.4 Au proprietatea ci nu se distrug functionand la tensiuni mati U, > U, = valoarea tensiunii de stabilizare la bornele accidentale. 188 fig. 3.1 fig. 3.2d. Fotodiodele Sunt diode speciale care au carcasa o mica deschidere prin care lumina poate pitrunde {nzona jonctiunii. Se folosesc drept senzori de lumina tn aparaturi de automatizairi si chiar Ja masurarea iluminarii €. Diode electroluminiscente (ledurd Sunt diode la care se produce o emisie luminoasa cAnd sunt polarizare direct (fig. 3.4.). Se utilizeazit in locul becurilor indicatoare, avand ca avantaj 0 durata foarte mare de funcfionare precum si 0 bund rezistenta mecanici la socuri. Exist variante constructuive avand culoarea tosie, galbeni, verde, portocalie etc. ‘in fig.3.5 este prezentat un afisaj numeric (digital) cu leduri folosit la aparate de misur3, ceasuti electronice etc. Activitate independenta 1. Diodele sunt componente electrice formate din ....... Jeu jonctiuni pn. 2. Principalele materiale semiconductoare sunt .. . 3. Jonctiunea pn polarizati direct legand regiunea p la borna ..... a sursei de tensiune si regiunea n la borna . a aceleeasi surse. 4, Enumeratitipuri de diode. 3.2 Tranzistoare Denumirea de tranzistor provine de la termenul TRANsfer reZISTOR, in limba englezi (rezistenta de transfer). Dupi materialul semiconductor utilizat, tranzistoarele se impart in: tranzistoare cu germaniu si tranzistoare cu silic Ele sunt formate din doug joncfiuni pn. 3.2.1 Tipuri si utilizari 2A. Tranzistorul bipolar Tranzistorul bipolar este un dispozitiv semiconductor cu dou’ joncfiuni ce delimiteazs tre regiuni numite emitor, baz’ sicolector, Dupi tipul doparii celor rei zone, exist tranzistoare npn si respectiv pnp (fig. 3.6.) in fig.3.7 este prezentatd functionarea tranzistorului npn. Se observ curenfi I, I, J (ce strabat colectorul, baza, respectiv emitorul). Joncjune Se numeste B — factorul de amplificare al curentului de bazi polarizata (sau castigul in curent). El are valori de ordinul zecilor sau sutelor, Bez Jontiune Ne ind indicat de fabricant. Gre B. Alle tipuri de tranzistoare =tranzistoare unijonctiune; fig. 3.7. ~tranzistoare cu efect de cdmp (TEC sau FET); = tranzistoare metal - oxid - semiconductor (MOS), etc. Toate aceste tranzistoare se utilizeaza in douss variante: =a ampiificator de seminal (situafie in care un semnal de intrare de valoare mica produce la iesire un semnal de valoare mare); ~ca element de semnal - situafie in care funcioneazi numai in dou’ stiri - de conductie si de blocare. Activitate independenta 1. Dupa materilul semiconductorilui utilizat, tranzistoarele pot fi: a) tranzistoare cu .. b) tranzistoare cu 2. Tranzistorul este o componenta electric’ formats dir 3. Cele trei regiuni ale tranzistorului bipolar se numesc: a. 4. Coeficientul b se numeste factor de amplificare al joncfiuni pn. 1893.3 Optoelemente Optocuplorul electronic (fig.3.8a) este un ansamblu alcatuit simbol Radia dintt-0 dioda electroluminiscent’ (led) si 0 fotodiod’ cuplate Leo Fe oa optic si incapsulate impreund. in fig.3.8b, este prezentati of ES Soe secjiune printr-un optocuplor. La alimentarea ledului, acesta | \ | emite radiajii infrarosii ce sunt sesizate de fotodiod’. La randul ei, fotodioda intri in conductie (adici permite trecerea roa taal curentului electric prin ea). Optocuplorul permite deci transmiterea unor semnale intre +4 crete a ot circuite independente intre ele (izolate electric). fig. 3.8 ire re COptocuploarele se utilizeazs in schemele de comands a curcuitelor de automatizari sau a robofilor, ca element de separare intre calculatoare (sensibile la paraziti) si circuite de fort comandate. Pp 3.4 Tiristoare Tiristorul este un dispozitiv semiconductor cu o structura pnpn. In fig.3.9a, este prezentati schematic constructia unui tiristor, iar in fig.3.9b — simbolul grafic corespunzitor. Are tei joncjiuni: J,, J, siJ, si trei electrozi denumifi anod (A), catod (K) si poarta (P) sau grili, aceasta din urm& fiind electrodul comands. Tiristoarele se utilizeaza la reglarea puterii in curent continu (c.c). sau curent alternativ (c.a.), in constructia invertoarelor (care transforms c.c. in c.a. industrial), la realizarea contactoarelor statice etc. ‘in fig.3.10 sunt prezentate cteva tipuri de capsule ale unor tiristoare romanesti, mai des intalnite. A ‘ co rol a i es P oP 2 & Y c S839 sywos-rine —Tanos.taN8 fig. 3.10 THRITIRS —TSROS,TSR® TINT TIEN 3.5 Circuite integrate Circuitul integrat reprezint& un dispozitiv electronic complex, care cuprinde elemente pasive (rezistoare, condensatoare) si active (tranzistoare, diode) interconectate intre ele si realizate intr-o singura pastila de material semiconductor (cip) avad 0 functionalitate distincta. 3.5.1 Tipuri de circuite integrate A. Dupa modul de functionare ~ circuite integrate analogice, care primese si livreazi semnale cu o gam& continu’ de valori. Se folosesc la amplificarea semnalelor si la prelucrarea lor; ~ circuite integrate digitale, care primesc si livreaz numai semnale de doua valori notate conventional 0 si 1. Se folosesc la prelucrarea semnalelor si stocarea acestora. 8. Dupa numédrul de componente integrate intr-un singur cip ~ circuite integrate standard ~ cu pana la 100 componente pe cip: amplificatoare operationale, circuite logice simple, stabilizatoare; ~circuite integrate pe scatr’i medie (MSI) - cu 100 - 1000 componente pe cip: circuite numaritoare, convertoare analog/digitale sau digita/analogice; ~circuite integrate pe scar’ larga (LS!) — 1000 - 10000 componente pe cip: memor 190 microprocesoare;~circuite integrate pe scari foarte larga (LS!) - cu 10* - 10° componente pe cip; utilizate in constructia calculatoarelor. Utilizarea pe scari larg’ a circuitelor integrate a permis obtinerea progreselor actuale in domeniul automatizatii, robotiziiii si, mai ales, a tehnicii de calcul. 3.6 Cablaje imprimate Realizarea unui circuit electric se face prin interconectarea componentelor. Pentru un numar n mic de elemente, aceasta se poate face lipind terminalele unele de altele; de cele mai multe ori insi, in tehnica actuals, interconectarea se face prin lipirea componentelor pe cablaje imprimate. 5 ° Un cablaj imprimat (fig.3.11) cuprinde un sistem de conductoare plate & LN ° Le a asezate in unul (cablaje mono), dous (cablaje duble) sau mai multe (cablaje ‘multistrat plane paralele, fixate (lipite) pe un suport izolant rigid. Conductorul propriu-zis este o folie de cupru (placat), cu o grosime de 0,035 - 0,105 mm, lipit sau presat pe un suport izolant. fig. 3.11 ; — Serioncat Pentru realizarea unui cablaj imprimat, se face mai intai desenul slat ea acestuia, pornind de la schema electric, apoi se face transpunerea lui pe I suprafafa folie de cupru, imprimarea ficdnduese prin procedee fotogratice, Em [pina apoi se acoperi cu lac sau vopsea. Dupi uscare, se face corodarea in bai, segen pect Cu soluii acide care atacd in cteva minute si Inlaturd cuprul neprotejat. Tt Urmeazi spilarea plicii,prelucriri mecanice, acoperirea cu lac protec. -—EBBAL— [casera tor si, in final, introducerea componentelor prin lipitea terminalelor lor pe Cpt napoeaat placa (ig.3.12) fig. 3.12 Spare Activitatea independenta - esa 1. Optocuplorul electronic este format din dous tiputi de diode incapsulate I | impreuns. Indicati aceste diode: Ff nan gbune ie 2. Tiristoarele sunt componente electrice formate din .......jonetiuni 7 T sittel electrozi denumifi nnn paenete it 3, Tiristoarele sunt utilizate sain oF ce woteeie 4. Circuitul integrat este un dispozitiv electronic format din elemente pasive I ( ) si active (.. ) realizate intr-o singurs pastla at de material semiconductor (... de =a Bm componente 3 5. Conductorul propriu-zis al cablajelor imprimate este 0 folie de pee: lpi gf presat pe un. ‘ Notiumi gemexale despre imstallatiii elechrice de joasa tensiume. Dispozitive gi aparate utiliizate. » 4.1 Generalitati despre instalatiile electrice Instalatia electricd este acea instalatie care foloseste energia electricd pentru: alimentarea motoarelor electrice, iluminat gi alte scopuri industiale sau casnice. ‘in orice instalatie electrica se gisesc aparate electrice in numeroase variante constructive si functionale, urmatoarele functii \chiderea, deschiderea sau comutarea circuitelor electrice; —supravegherea si protectia instalatilor si receptoarelor electrice (impottiva suprasarcinilor, scurtcircuitelor, supratensiunilor etc). deplinind 1914,2 Aparate pentru conectarea $i deconectarea unor receptoare electrice Aparate electrice pentru conectarea si deconectarea unor receptoate electrice (aparate de comutafie) sunt aparatele care asigura inchiderea si deschiderea circuitelor electrice, conectarea si deconectarea receptoarelor electrice. Cele mai utilizate aparate din aceast categorie sunt: intreruptoare si comutatoare; microintreruptoare; contactoare; limitatoare; prize si fise industriale. L424 intreruptoare si comutatoare Defines intreruptoarele sunt aparate care tealizeazi inchiderea si deschiderea unui circuit electric parcurs de curent, Comutatoarele sunt aparate care realizeaz’ inchiderea unui circuit electric simultan cu deschiderea altuia si invers. Intreruptoarele si comutatoarele se gisesc in mai multe variante constructive, dintre care cele mai utilizate su A. Iintreruptoare si comutatoare manuale pentru circuitele de lumina Se executi pentru curensi mici, sub 10A si servesc mai ales pentru H eHe conectarea si deconectarea circuitelor de lumina, intalninduese fie sub forma de intrerupior simplu (fig.4.1) sau dublu (fig.4.2). B. Intreruptoare si comutatoare manuale de putere fig. 4.1 fig. 4.2 Se executi in doui variante constructive: cu parghie si rotative. ~ Intreruptoare si comutatoare cu parghie intreruptoarele cu parghie au o constructie simpli: circuitul electric se realizeazi prin intermediul contactului mobil1 (cujid care leags electric contactele fixe 2 (furci). Deschiderea circuitului se realizeaza prin actionarea manerului izolator 3 in sensul sigetii (fig. 4.3). ~ Comutatoarele manuale cu parghie au aceeasi constructie ca intreruptoarele cu parghie cu urmitoarea deosebire: contactele mobile se pot roti cu 180? si intri in alte contacte fixe, deschiznd primul circuit siinchizand un altul. Sunt folosite pentru comutarea motoarelor din stea in triunghi. C. Intreruptoare si comutatoare pachet ‘Aceste aparate se objin prin ingiruirea pe acelasi ax a unui numar variabil de elemente (pacheti) de constructie similar’. Fiecare element cuprinde o cale de curent. Fiecare cale de curent este format’ din dou sau trei contacte fixe, montate intre discuri presate din mater electroizolant (bachelita, aminoplast). Contactele mobile sunt asezate pe un ax central si se rotesc solidar cu acesta. Contactele fixe se realizeazi din cupru sau alamé, iar cele mobile dintr-un material bun conductor si arcuitor (tombac) pentru a asigura forta de apisare pe contact. ‘ntreruptoarele si comutatoarele pachet au tensiunea nominal 380V in curent altern: Curentii nominali sunt de 10, 25, 40, 63 sau 100A. 220 Vincurent continu. D. Intreruptoare si comutatoare cu came Se aseamana cu cele pachet avand ins’ avantajul ca fiecare contact este independent, iar'actionarea cu came permite reducerea efortului de actionare. £ E, intreruptoare automate Intreruptoarele automate sunt aparate de conectare capabile si inchida, si suporte pe o durati specific’ si si ‘ntrerupa curenti electrici in conditii anormale de lucru (suprasarcina, scurtcircuit etc.). Intreruptoarele automate sunt menfinute in pozitia anclangati cu ajutorul unui mecanism de zivorare (broasc’), mecanic sau electromecanic, asupra ciruia acfioneazi releele. Intreruptoarele automate pot fi anclansate sau declansate fie manual prin intermediul unei manete de acfionare de pe aparat, fie de la distant’, comanda fiind realizat8 prin electromagnet de anclansare, servomotor sau dispozitiv pneumatic. Intreruptorul automat de joasi tensiune trebuie si indeplineasct dou’ functiuni principale in schemele electrice: = si asigure continuitatea circuitului, exercitind un control asupra valorii curentilor nominali de exploatare; 192= si intrerup’ continuitatea citcuitului in instalat curentii depisesc valorile normale, Tipuri de tntreruptoare automate: a. Intreruptoare automate mici - destinate protectiei conductoarelor din instalajii casnice si industriale (circuite de lumin’, circuite de comands, circuite pentru aparate electrocasnice) precum si protectiei aparatajului din aceste instalatii. Ele sunt utilizate si pentru protectia instalafiilor care contin motoare de mic putere. b, Intreruptoare automate de putere pentru curent alternativ si continuu - se folosesc pentru protectia motoarelor electrice, a releelor de distributie sau a transformatoarelor. i punctul unde este montat intrerupatorul, in cazul cand 4.2.2 Microintreruptoare Microintreruptoarele fac parte din categoria celor mai utilizate elemente de automatizare, fiind foarte des folosite ca traductoare de pozitie si cursi si intrand ca element de 1O Conectare inti-o serie intreag’ de alte traductoare si aparate. Se folosesc diferite solusii constructive: cu lamela elastic 0 ‘nT, cu lamela elastic’ in arc de cerc, cu resort elicoidal. Lamelele elastice se executi din bronz cu berilit | Pentru a satisface necesitatile instalatiilor modeme, astizi io se fabric o mare diversitate de microintreruptoare, care se deosebesc in special prin dimensiuni si elemente q cinematice. Variantele dimensionale sunt: normale, 23.4 mminiaturizate si subminiaturizate (fig.4.4).. D ZL 4.2.3 Contactoare Contactoarele sunt aparate de comutajie cu acjionare mecanic3, electromagnetic’ sau pneumatic, cu o singur’ pozitie stabil, capabile de a stabili, suporta si intrerupe curenfii in conditii de functionare normale si accidentale (suprasarcin§) ale circuitului. 49) Contactorul este compus din: contacte principale, sistemul de stingere a arcului electric, sisternul de a¢ contactele auxiliare. Pentru acjionarea si protectia la supracurentii de sarcind ai motoarelor, se utilizeaza frecvent grupul contactor - releu termic. In acest caz contactorul indeplineste functia de aparat de manevri, inchiznd sau deschizand circuitul principal, la comanda voit’ a unui operator. Lo 4.2.4 Limitatoare de cursi Limitatoarele de curs sunt aparate de conectate care intrerup sau stabilesc circuite sub at mecanic al instalatiei aflat in miscare. ionare si iunea unui element Atel, in instalaiile cu piese in miscare, acjionate electiic, cum sunt: ‘maginile-unele, podurile rulante, ascensoarele etc, apare in mod frecvent necesitatea fie de a se intrerupe funcjionarea instalayiei cand cursa ‘organelor in miscare a depisit limita permisi, fie de a se comanda o anumité succesiune de operat, in functie de pozitia unor piese in miscare, Limitatoarele de cursi directe au dispozitive de actionare brusc’ a contactelor, iar cele indirecte exist’ in ambele variante: cu contact de translatie fig.4.5a) si cu contact siritor(fig.4.5b). 2 4.2.5 Prize si fise industriale Prizele si fisele industriale sunt aparate utilizate pentru conectare la refea a receptoarelor electrice portabile. fig.4.5 193Priza este fixi, avand contactele a refea, iar figa este mobild, avnd contactele legate la cordonul flexibil de alimentare a consumatorului. Contactele prizei sunt sub form’ de teaci cilindric’ sau de furca si sunt protejate contra atingerii; contactele figei sunt in forma de stiftcilindric sau de lamel3 si sunt protejate numai impottiva loviturilor. Prizele si figele industriale sunt tripolare. £1 au in plus un contact de nul si un contact de pimant sau cel putin unul cu. ambele functiuni Stitul de contact corespunzitor contactului de pimant trebuie si fie mai lung, astel incat legitura la pimant si se faci inaintea celorlalte. Prizele i fisele industriale se construiesc pentru tensiunea de 380 - fig. 46 500 V si curenti nominali intre16 si 100 A (fig.4.6). 4.3 Alte tipuri de aparate si dispozitive electrice Dintre tipurile de aparate electrice frecvent utilizate in instalatiile electrice de joasi tensiune amintim: siguranfele fuzibile; termobimetalele; electromagnetii; releele. Zo 4.3.1 Sigurange fuzibile Siguranjele fuzibile sunt aparate de protectie a circuitelor de iluminat si de forts impotriva scurtcircuitelor si suprasarcinilor. Ele au in constructia lor un element fuzibil montat in serie cu circuitul protejat si strbatut de curentul supravegheat sicare, in cazul curenfilor de scurtcircuit sla suprasarcini mari, acesta se topeste si intrerupe curentul, realizand protecta. Siguranjele fuzibile de joas4 tensiune se executd in urmitoarele variante constructive: = cu filet (pind la 100A); ~ cu mate putere de rupere (MPR) (de la 100 la 630A); ~tubulare de mici putere. Siguranfe cu filet - sunt cele mai folosite in instalatii, pentru protecjia citcuitelor de lumina si forti de intensititi mijlocii (6-104). Sunt formate din urmitoarele elemente: = soclu de porfelan, previzut cu borne de legare la circuitul exterior; = patronul fuzibil sau elementul de inlocuire alcatuit dintr-un tub de porfelan de o anumita forma, umplut cu nisip si ‘nchis la capete cu un capac de contact. Firele fuzibile sunt inchise in mas de nisip (intre capacele de contact) = piesa de contact, avand rolul de a permite intvoducerea numai a patroanelor pan la o anumit’ inter corespunziitoate circuitului protejat; = capacul filetat, cu rolul de a inchide patronul, realizand totodati presiunea de contact; Siguranfele cu mare putere de rupere ~ au o constructie speciala, putand intrerupe curentii de scurtcircuit'de ordinul zecilor de kiloamperi. Ele sunt formate dintr-un tub ceramic foarte rezistent, umplut cu nisip si inchis prin capete metalice. Firele fuzibile sunt trecute prin nisip de la un capac la celalalt si sudate de acestea. Siguranjele cu mare putere de rupere se folosesc in majoritatea instalatilor industriale. Siguranfele tubulare de mic putere — sunt utilizate in circuitele de alimentare ale majorititii aparatelor electronice uzuale. Construcfia lor este standardizat8. Ele sunt formate dintr-un tub cilindric din sticl8 sau material ceramic, in interiorul c&ruia se introduce fil fuzibil, ce se lipeste la dou cipicele laterale metalice. 4.4 Termobimetale Termobimetalele sunt elemente foarte utilizate in constructia aparatelor electrice, pentru sesizarea unei temperaturi sau pentru protectia la suprasarcina a unor receptoare electrice, in principal motoare electrice. Aceast protectie este bazatd pe incilzirea bimetalului datoriti curentului electric. Bimetalul este format din doud metale cu coeficienfi de dilatare cat mai diferiti, sudate intre ele si laminate impreund sub forma unor table sau benzi suprapuse, de diferite dimensiuni. Daci o lameli bimetalicd este incalzitS, stratul avand coeficientul de dilatare mai mare se va alungi mai mult decat celalalt strat si lamela se va incovoia spre stratul cu i coeficient de dilatare mai mic (fig.4.7). Prin incovoierea sa, lamela actioneazd asupra fig. 4.7 194 teunui contact sau asupra mecanismului unui aparat, producand o anumitd functiune a acestuia de obicei o comutare a unor contacte, sau declansarea aparatului Principalele materiale din care sunt confecjionate termobimetalele sunt = componenta pasiva (cea avind coeficientul de dilatare redus) este facut in multe cazuri din aliaj de fier cu nichel cu continut mare de nichel de tipul invar. = componenta activi este realizati din diferitele metale sau aliaje, dintre care cele mai folosite sunt: alama, constantan, otel, nichel sau aliaj 25% Ni + 53% Fe + 5% Mo. 4.5 Electromagnet Electromagnetii sunt dispozitive larg utilizate in construcfia aparatelor electrice. Ei sunt folositi ca: = elemente de actionare a contactelor electrice (cum este cazul contactelor electromagnetice); ~elemente de actionare pentru anclansarea si declansarea intreruptoarelor automate; —elemente de comandi a diverselor sisteme, acolo unde este nevoie si se provoace de la distant actiunea unei forfe sau a unui moment de forte; ~ elemente traductoare de curent sau tensiune cum sunt declansatoarele si releele electromagnetice de scurt circuit, de tensiune nula si altele. fig 4.8 Un electromagnet (fig.4.8) este format dinti-o armitur’ fxd (miez fix) pe cate se aflé o bobing si o armiturs mobil situa la o anumit’ distant de armtura fix Spatiul de aer care se afl intre armtura fix si cea ‘mobil’ se numeste intrefier. Armitura fixi si cea mobil’ sunt realizate din ofel moale sau din aliaje ale fierului cu alte metale Cu proprietiti magnetice, cum sunt nichelul si cobaltul. Bobinele electromagnefilor se realizeaz din conductor de cupra (rar de aluminiu). Dupi natura tensiunii care se aplic’ bobinei, electromagneti pot fi: de curent continuu sau de curent alternativ, 4.6 Relee de protectie Releele de protectie sunt aparate electrice care au rolul de a opri funcjionarea instalafiei electrice pe care 0 protejeaz’ in momentul aparitiei unui regim anormal de funcfionare (curenti de scurtcircuit sau curenyi de suprasarcins). Principalele tipuri de relee de protectie sunt: releele termice si releele electromagnetice. Releele termice ~ asiguri protecfia la regimul de curenji de suprasarcind. Piesa de baz’ a releului este un bimetal ‘Acestea se pot gisi ca piese componente intr-un alt aparat (intreruptor automat, contactor cu relee termice etc.) sau se pot introduce in circuite ca aparate independente. Ele se fabric in jara noastra pentru curent alternativ n varianta numiti TSA cu bimetale pentru curenti de serviciu de la 0,19 A la 400 A. Releele electromagnetice ~ asigurd protectia la curenti de scurtcircuit sau la sciderea tensiunii. Piesa de baz’ a releului este 0 infasurare plasati pe un miez de fier si care este parcursi de curentul de supravegheat. Releele electromagentice nu sunt aparate de sine stititoare. Ele se gisesc montate Intt-un ansamblu de aparate (intreruptoare automate, etc.). 5 Generalitati despre installatille electrioe de ilumiinat: uri de instalatii electrice de iluminat. Componenta si modul lor de realizare A. Clasificarea instalafiilor electrice de iluminat Dup’ locul unde se execut: ~ instalaji electrice interioare, care cuprind conductoarele cu toate accesoriile de montai, aparatele de intrerupere, protectie etc. ce se monteazi in interiorul cladirilor de orice fel; ~ instalatiielectrice exterioare, la care elementele instalafiei sunt montate in afara cliditilor. Instalatiile electrice pot servi numai pentru iluminat si se numesc instalafii electrice de iluminat, sau pot servi Pentru alimentarea diferitelor receptoare electrice de puteri mari (motoare si cuptoare electrice, aparate de sudat etc.) si se numesc instalati electrice de forta. 195